Cronica vaii jiului nr 1494, marti 23 ianuarie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1494

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Ianuarie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Refac dosarul sau îi trimit în judecatã?

D

oi tineri sunt cercetaþi penal pentru cã ar fi exploatat sexual o adolescentã, însã judecãtorii au anunþat procurorii sã se decidã dacã-ºi menþin decizia de a-i trimite în judecatã sau vor reface rechizitoriul.

Nu mai puþin de 15 declaraþii ale martorilor dintr-un dosar de proxenetism instrumentat de poliþiºtii hunedoreni sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au fost anulate de instanþa de judecatã. Magistraþii au cerut procurorilor sã se decidã dacã îºi menþin punctul de vedere, respectiv dacã-i trimis în judecatã pe suspecþi în baza probelor rãmase la dosar sau vor opta pentru refacerea

dosarului. Suspecþii din dosar sunt doi tineri din Valea Jiului acuzaþi cã ar fi obligat o adolescentã sã se prostitueze.

Anchetatorii au susþinut cã Bãlãcicã ªtefan de 37 de ani, din Petroºani ºi Marius Butoeru de 34 de ani, din Petrila, au racolat o minorã 17 ani, din Cugir, pe care au determinat-o prin acte de constrângere, sã întreþinã relaþii sexuale cu diferiþi bãrbaþi.

Sumele de bani obþinute de pe urma adolescentei erau luate de cei doi inculpaþi.

Minora primea sume cuprinse între 100-200 de lei pentru partidele de sex.

Anchetatorii au mai spus cã suspecþii erau cei care îi gãseau clienþi ºi-i asigurau cazarea în unitãþi hoteliere din Petroºani.

Cei doi ar fi obþinut circa 3.000 de lei de la clienþii minorei.

Terenuri revendicate dupã 129 de ani

P

rimãria oraºului Predeal revendicã mai multe terenuri de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. 1.615 metri pãtraþi de teren sunt revendicate de la SNIM de cãtre Primãria Predeal. Oficialii administraþiei locale din judeþul Braºov au identificat o serie de terenuri care în urmã cu 128 de ani Maximilian s-au aflat în proprietatea Societãþii Anonime Românã pentru Exploatarea minelor GÂNJU de Cãrbuni Petroºani. Mergând pe fir au ajuns la SNIM. >>> PAGINA A 7-A

S-a stabilit data alegerilor la Sindicatul Muntele indicaliºtii din cadrul ComS plexului Energetic Hunedoara au intrat în febra alegerilor.

κi cautã lideri care sã le reprezinte interesele, mai ales cã acum se pune problema divizãrii în douã a complexului, iar minerii ºi energeticienii trebuie sã negocieze pentru binele angajaþilor lor.

Darius Câmpean cel care acum reprezintã sindicatul Muntele, structurã reprezentativã

la nivel de CEH spune cã duminicã a stabilit data exactã. „Am avut o serie de discuþii pe ceea ce am prezentat noi, Biroul Executiv, delegaþilor conferinþei. Am prezentat un raport de activitate, raportul financiar, precum ºi am stabilit ºi am supus votului conferinþei, data alegerilor ºi programul de înscriere al candidaþilor pentru cele 3 funcþii, de preºedinte, preºedinte executiv ºi secretar general. Data

alegerilor va fi 21 februarie, iar perioada de înscriere este 1 – 7 februarie”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sindicatul Muntele a

fost înfiinþat în 2009, dupã ce ani de zile a existat pentru minerii din zonã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, condusã de Miron Cozma.

Acum, la aceste alegeri se pot înscrie toþi cei care vor îndeplini câteva condiþii. „Vom începe de marþi sã lucrãm la stabilirea regulamentului de înscriere ºi la modul în care vom forma comisiile, pentru cã alegerile vor fi uninominale la fiecare sucursalã în parte”, a adãugat Câmpean.

Anul 2018 este un an greu, în care colosul industrial CEH are de punctat evenimente importante ºi, spun

actualii lideri, cei care vor fi votaþi, trebuie sã aibã legitimitate, ca sã îi reprezinte ºi pe mineri ºi pe energeticieni.

Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare angajator din judeþ ºi gestioneazã activitatea minelor viabile ºi a termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni. Sunt premise ca acesta sã fie divizat, existã posibilitatea ca douã dintre unitãþile miniere sã nu primeascã subvenþii, iar rolul sindicatelor va fi unul decisiv.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Studenþii austrieci, îndemnaþi sã urmeze doctoratul la Universitatea Petroºani

U

niversitatea din Petroºani ar putea avea un parteneriat cu Universitatea Tehnicã din Viena, la nivelul ºcolii doctorale. Pentru cã instituþia de învãþãmânt superior din Viena nu are ºcoalã doctoralã, absolvenþii de masterat sunt îndrumaþi spre Petroºani, iar cursurile doctorale se vor realiza în co-tutelã, coordonarea fiind la Petroºani, iar un profesor universitar de la Viena sã fie în comisia de îndrumare.

Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani au încheiat de-a lungul ultimilor doi ani mai multe parteneriate cu universitãþi din Europa ºi nu numai.

Internaþionalizarea instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului este o prioritate pentru echipa de conducere.

Sãptãmâna trecutã, rectorul Universitãþii din Petroºani s-a

aflat la Viena, acolo unde a încheiat un parteneriat c Universitatea Tehnologicã.

“Am fost o zi la Viena la invitaþia rectorului Universitãþii Tehnologice din Viena, care a auzit de universitatea noastrã ºi cu care am demarat un parteneriat în cadrul programului ERASMUS +.

Aici avem în vedere schimburi de studenþi ºi cadre didactice pe specializãrile care le au ºi ei ºi noi. Pe lângã ERASMUS + am convenit un alt parteneriat ºi în alte domenii, în activitatea de cercetare în care sã fim parteneri în anumite proiecte europene, am convenit sã participe cu lucrãri la conferinþa noastrã bianualã SIMPRO 2018, sã participe cu lucrãri la analele noastre ºi noi sã participãm la evenimentele ºtiinþifice organizate de ei. Dupã aceste etape vom putea spune cã ne putem angrena chiar în cercetãri comune pe

domeniile mecanic, electric ºi al calculatoarelor”, a declarat prof. univ. dr. ing.

Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Un parteneriat care ar aduce un plus valoare Universitãþii Petroºani este legat de ºcoala doctoralã.

Absolvenþii de masterat ai Universitãþii Tehnice din Viena vor fi îndrumaþi spre a urma cursurile doctorale la Universitatea din Petroºani.

“Ei nu au conducere de doctorat, le-am fãcut o prezentare a domeniilor noastre de doctorat ºi pentru vreo douã-trei domenii s-au arãtat interesaþi ºi vor promova aceste domenii în cadrul studenþilor care terminã masteratul la ei, în aºa fel încât sã vinã sã îºi facã doctoratul la noi. Acest doctorat vrem sã îl facem în co-tutelã, adicã coordonarea sã fie la Petroºani, dar sã avem în comisia de îndrumare

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Ianuarie 2018

ºi un profesor de la Viena”, a în Europa ºi în întreaga lume”, a mai spus mai spus sursa citatã. rectorul Universitãþii din Reprezentanþii Universitãþii Petroºani.

Petroºani ºi-au propus sã La Universitatea din încheie noi parteneriate cu Petroºani studiazã studenþi din universitãþi din întreaga lume. mai multe þãri europene, dar “Noi am cãutat sã menþinem toate parteneriatele ºi din lume precum Africa, Mexic sau alte state. care s-au creat de-a lungul anilor de cãtre Universitatea Monika BACIU din Petroºani, unele NOU ÎN PETROªANI! care s-au pierdut sã le reînnoim, ºi de ce VIDEO-ENDOSCOPIE nu, în funcþie de oportunitãþile care au NAS, GÂT, URECHI apãrut în ultimii doi z Consultaþii ORL z Audiometrie ani sã încheiem noi tonalã & vocalã z Protezãri auditive parteneriate care - Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, sã creascã vizibilitatea Str. Aviatorilor 19E universitãþii noastre Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Noi reguli pentru acordarea titlurilor de cetãþean de onoare onsiliul Judeþean Hunedoara are în vedere C modificarea unor hotãrâri emise

condamnaþi pentru infracþiuni contra siguranþei publice, infracþiuni contra sãnãtãþii publice, infracþiuni contra libertãþii religioase ºi respectului datorat persoanelor decedate, contra securitãþii naþionale, infracþiuni de genocid ºi contra umanitãþii. Titlul de „Cetãþean de Onoarea al Judeþului Hunedoara” ºi distincþia „Diploma de Excelenþã” se pot acorda, în mod excepþional ºi post mortem unor personalitãþi, în urma consultãrii instituþiilor ºi organizaþiilor social – culturale de pe raza judeþului. În acest caz, Titlul sãu distincþia vor fi înmânate succesorilor legali”, aratã documentele postate pe site-ul CJ Hunedoara.

Distincþiile pot fi retrase în cazul în care persoanele au adus prejudicii de imagine.

“Titlul de “Cetãþean de Onoare al Judeþului Hunedoara” ºi a „Diplomei de Excelenþã” se poate retrage prin hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara, în urmãtoarele condiþii: a) Atunci când persoana a produs prejudicii de imagine sau de altã naturã judeþului Hunedoara, locuitorilor sãi sau þãrii; b) Persoana a fost condamnatã pentru fapte penale, printr-o hotãrâre

în anul 2002 ºi 2004 în ceea ce priveºte regulamentul privind procedura de atribuire a “TITLULUI DE EXCELENÞÔ, a titlului de “CONSILIER DE ONOARE” ºi de “AMBASADOR” al judeþului Hunedoara, precum ºi a diplomelor ºi plachetelor omagiale, modificatã prin Hotãrârile Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 37/2002 ºi nr. 84/2004.

“Titlul de „Cetãþean de Onoare al Judeþului Hunedoara“ ºi a distincþiei „Diplomã de Excelenþã” se acordã persoanelor fizice române sau strãine, care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii: a) competenþa ºi moralitatea acestora este recunoscutã de cãtre comunitatea localã; b) au sau au avut o contribuþie deosebitã la dezvoltarea ºi la creºterea prestigiului judeþului Hunedoara sau al þãrii pe plan naþional, european ºi internaþional; c) nu au fost

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

judecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã. Retragerea Titlului va fi adusã la cunoºtinþa persoanei implicate în termen de 10 zile lucrãtoare de la data adoptãrii hotãrârii”, mai aratã documentele.

Proiectul s-a aflat în dezbatere publicã pe site-ul CJH, iar acesta urmeazã a fi supus spre aprobare în cadrul ºedinþei din aceastã sãptãmânã.

Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z Adina PÃDURARU PÃDURARU z Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) z Monika BACIU z Genu TUÞU

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Ianuarie 2018

Penalitãþi de aproape 800.000 de euro

N

eîndeplinirea obligaþiilor contractuale costã.

Complexul Energetic Hunedoara a plãtit penalitãþi de ordinul sutelor de mii de euro constructorului care se ocupã de lucrãrile de la termocentrala Paroºeni.

L

ucrãrile nu sunt finalizate

Lucrãrile ar fi trebuit finalizate la sfârºitul anului 2017. Cel puþin aºa a fost înþelegerea dintre fostul director general al CEH, Michael Melczer, cel care a reuºit deblocarea situaþiei, ºi constructor. Acum, oficialii Complexului Energetic Hunedoara avanseazã un nou termen pentru finalizarea lucrãrilor.

“Instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere (IDG) este realizatã în proporþie de 98,49% iar sistemul de colectare transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii în ºlam dens (SSD) în proporþie de 94,03%. Termenele contractuale pentru punerea în funcþiune a celor douã instalaþii sunt 25 mai 2018 pentru SSD ºi 28 iulie 2018 pentru IDG”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara.

Probele la cald vor începe abia în luna

aprilie. Potrivit oficialilor CEH, sunt o serie de cerinþe ce trebuie îndeplinite în acest caz.

“Conform graficului de eºalonare a lucrãrilor pentru punere în funcþiune, începând cu data de 15 ianuarie 2018 vor începe etapizat probele ºi testele la cald pentru fiecare sistem în parte din cadrul instalaþiei de desulfurare, iar începând cu data de 30 aprilie 2018 vor începe probele ºi testele la cald pentru întreaga instalaþie de desulfurare în ansamblu, cu admisia gazelor de ardere din instalaþie”, mai aratã rãspunsul.

P

enalitãþi de sute de mii de euro

Pentru cã din anul 2014 ºi pânã în anul 2017 lucrãrile au fost blocate, iar constructul a emis pretenþii în baza contractului. Dupã ce

situaþia a fost deblocatã, în primãvara anului trecut de fostul director general al CEH, Michael Melczer, constructorul a reluat lucrãrile. A solicitat însã penalizãri de ordinul milioanelor de euro.

“Negocierile cu contractorul privind costurile adiþionale faþã de preþul contractului 142/2010 sunt încã în desfãºurare.

Suma totalã plãtitã contractorului în plus faþã de preþul contractului pânã la aceastã datã este de cca 1,2% din preþul contractului ºi reprezintã penalitãþi pentru plata TVA întârziatã ºi costuri adiþionale de suspendare ºi remobilizare”, mai aratã rãspunsul Complexului Energetic Hunedoara.

Contractul încheiat în anul 2010 a avut o valoare de 65.300.000 EURO, fãrã TVA. Potrivit contractului încheiat între

cele douã pãrþi, “în situaþia în care Beneficiarul nu va reuºi sã efectueze orice platã la data scadentã sau în perioada prevãzutã prin contract, acesta va plãti Contractorului o dobândã la suma astfel întârziatã la platã de EURIBOR la 6 luni + 2 % pentru plãþile în Euro ºi respectiv ROBOR la 6 luni + 2 % pentru plãþile în lei, pentru perioada pânã când respectiva platã întârziatã a fost achitatã complet”. La termocentrala Paroºeni au loc lucrãri de modernizare a unor instalaþii astfel încât acestea sã corespundã cu standardele de mediu impuse de Uniunea Europeanã. În vederea respectãrii reglementãrilor europene de mediu a instalaþiilor mari de ardere din România ºi în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE privind

limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanþi (transpusã prin HG 541/2003 ce a fost abrogatã ºi înlocuitã de HG 440/2010) ºi a Directivei 1999/31/CE privind evacuarea ºi depozitarea deºeurilor, s-a impus implementarea a douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni, respectiv a unei instalaþii pentru reducerea emisiei de dioxid de sulf din gazele de ardere evacuate în atmosferã precum ºi înlocuirea tehnologiei actuale de colectare,

Raportul privind starea minelor a ajuns la Ministerul Energiei aportul privind starea R unitãþilor miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara

a ajuns la Ministerul Energiei.

Dupã accidentele de muncã din luna octombrie a anului trecut, care au îndoliat Valea Jiului, ministrul Energiei, Toma Petcu, a solicitat un astfel de raport care sã arate care este gradul de securitate în subteran. O comisie mixtã a adunat datele ºi le-a pus într-un raport. „La iniþiativa domnului ministru Petcu s-a creat o echipã din care au fãcut parte ºi doi colegi de la Universitatea din Petroºani care sã analizeze ºi sã dea soluþii vizavi de starea de securitate ºi de siguranþã a exploatãrilor miniere din Valea Jiului.

Colegii noºtri au fãcut parte dintr-o echipã în care au fost ºi specialiºti de la

INSEMEX, ITM, de la CEH ºi au finalizat un raport la sfârºitul anului 2017 care este pe masa domnului ministru”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Raportul a fost solicitat de ministrul Toma Petcu, dupã accidentul de la mina Uricani. ”Având în vedere cã în mai puþin de o lunã am avut în minele din Valea Jiului douã evenimente tragice, produse în condiþii complet diferite, vom organiza o echipã de cercetare care va inspecta minã cu minã - atât pe cele aflate în exploatare, cât ºi pe cele aflate în proces de închidere.

Aºtept de la aceastã echipã concluzii, în cel mai scurt timp, privind vulnerabilitãþile la zi din fiecare minã în parte. Mã aºtept ca aceastã cercetare sã aducã la luminã orice potenþial risc, atât în privinþa dotãrii cu

materiale ºi echipamente de siguranþã, cât ºi respectarea normelor de securitate în muncã de fiecare angajat care lucreazã în mine. Aceasta este o mãsurã pe termen scurt, dar, în paralel vom declanºa procedura de achiziþie pentru un studiu elaborat privind riscurile din minele de cãrbune din România”, a declarat Toma Petcu, în luna octombrie.

Ministrul a mai afirmat cã în afara

transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate din procesul de ardere cu o tehnologie de colectare, transport ºi depozitare în ºlam dens. Pentru realizarea celor douã investiþii de mediu a fost organizatã procedura de atribuire prin licitaþie deschisã în urma cãreia a fost încheiat cu Constructions Industrielles de la Mediterranee (CNIM) contractul nr.142/19.11.2010 în valoare de 65.300.000 euro.

Monika BACIU

programului de închidere a minelor deja stabilit nu se mai închide vreo minã. Toma Petcu a menþionat cã a fost întocmit un plan de reorganizare ºi revitalizare a mineritului în Valea Jiului ºi la Mintia ºi Paroºeni.

"Ne-am axat în aceastã perioadã ºi am reuºit împreunã cu domnul secretar de stat Viºan sã punem pe masa premierului un plan de reorganizare ºi revitalizare a activitãþii de minerit în Valea Jiului, dar ºi în zona de producþie pentru Mintia ºi Paroºeni. (...) În afarã de ceea s-a stabilit prin programul de închidere, nu stabilim sã închidem nicio minã, ba din contrã, printr-un program pe care l-a scris dl. Viºan împreunã cu toatã echipa de specialiºti de la Ministerul Energiei, dar ºi specialiºti de la INSEMEX ºi Universitatea din Petroºani, dorim sã revitalizãm aceastã activitate minierã, printr-o investiþie foarte importantã în zona de minerit ºi mai ales în schimbarea tehnologiei de extracþie", a declarat ministrul, în luna noiembrie a anului trecut.

Monika BACIU

4 Actualitate

La Uricani: Cioloº a dat, Tudose a luat Nimeni nu vrea D sã munceascã în Aninoasa O

Insulele Canare, Sicilia, Polonia ºi România – proiect cu ºi pentru copii ici schiazã, acolo se dau A cu placa de surf, ori viziteazã un vulcan activ.

Sunt doar câteva dintre activitãþile derulate în cadrul unui proiect european la care au luat parte elevi ai ªcolii nr 2 din Lupeni. ªi experienþa lor de pânã acum este de apreciat, mai ales cã fiecare a fost fascinat de câte ceva. ªi dacã cei din Insulele Canare au fost fascinaþi de zãpadã, ai noºtri abia aºteaptã sã vadã cum e pe placa de surf, dar s-au mirat teribil de obiceiurile celorlalþi. Asta, pentru cã ei sunt acum gazdele strãinilor. „Pentru noi aceastã experienþã înseamnã sã învãþãm de la colegii noºtri din alte þãri cum mãnâncã ei, care este alimentaþia lor, sã încercãm sã

desprindem lucruri noi de la ei, sã învãþãm sã depindem sporturi din alte þãri ºi sã ni-i facem prieteni. Am fost pânã acum în Sicilia ºi am fost la Vulcanul Etna, unde mi-a plãcut cel mai mult, m-am împrietenit cu un bãiat de acolo. ªi mi-a plãcut ºi la un parc de aventurã de acolo, iar acum el e la noi”, a spus Raul ªtefãnescu, unul dintre elevii care participã la acest proiect. „Pânã acum este ceva puþin neobiºnuit, pentru cã noi nu am mai trãit aºa ceva, dar este minunat sã am un copil în casã, care este strãin ºi nu vorbeºte ca mine ºi nu are aceleaºi obiceiuri ca ºi mine.

Stilul lor de viaþã e altul. S-a trezit la ora 6 dimineaþa, fãrã ceas, sau alarmã. Mãnâncã doar cu furculiþa ºi este foarte diferitã de noi. Am învãþat, de când suntem împreunã, cã tre-

buie sã am rãbdare, sã învãþ obiceiurile lor, ca sã facem schimbul de experienþã, pentru cã ea e fascinatã de zãpadã. A ajuns asearã la miezul nopþii ºi am mai stat pânã pe la 1,30, ca sã se bucure de zãpadã ºi o învãþ sã facã un bulgãre de zãpadã”, a spus ºi Briana Rãdulicã, elevã care acum gãzduieºte o fetiþã din Insulele Canare, cãreia îi e frig, dar îi place mult zãpada ºi abia aºteaptã sã meargã la Straja.

Proiectul se numeºte „Sport ºi sãnãtate – Cea mai potrivitã cale de a învãþa despre Europa” ºi la el participã copii din cele 4 þãri europene. Toþi învaþã unii de la alþii, plus cã sunt nevoiþi sã se înþeleagã în limba englezã,, iar acesta este încã un punct important în beneficiul lor.

ãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani, recunoaºte cã riscã sã îºi trimitã oamenii în concediu fãrã platã din cauzã cã trebuie sã mãreascã acum salariile cu procentul necesar trecerii contribuþiilor de la angajator la angajat. „Proiectul nostru este de tip Erasmus ºi este un proiect internaþional, iar noi suntem la a treia mobilitate.

Pe parcursul acestei sãptãmâni, îi învãþãm sã schieze ºi sã le fim gazde cât putem noi de bune. Din aceste experienþe, copiii noºtri au scãpat de trac, vorbesc limba englezã cu toþii, pentru cã sunt ambasadorii noºtri pretutindeni. Au învãþat despre tradiþiile ºi obiceiurile partenerilor noºtri ºi cei care urmeazã sã meargã în Insulele Canare abia aºteaptã în înveþe surf. Noi îi învãþãm sã schieze, ei de ale lor. Este o experienþã

deosebitã, iar ºcoala noastrã este la al treilea proiect internaþional de acest tip ºi mai avem în derulare unul, care se va finaliza anul viitor”, a declarat Diana Meºter, director Adjunct ªcoala Generalã nr 2 Lupeni, structurã a Colegiului Teoretic „Mircea Eliade”.

Copiii sunt foarte fericiþi cã au în preajma lor niºte tineri strãini de zãpadã, de România în general ºi i-au primit în costumele noastre populare, cu pâine ºi sare ºi pe ritmuri acompaniate la fluier. Îi vor duce la schi ºi abia aºteaptã ca ei sã se dea cu placa de surf.

Diana MITRACHE

Peste un milion de lei a primit primãria Vulcan

M

unicipalitatea de la Vulcan a primit în luna decembrie peste un milion de lei de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene.

Banii au fost alocaþi în baza unei ordonanþe de urgenþã din anul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Ianuarie 2018

2013 ºi anume prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã.

Astfel, municipalitatea de la Vulcan a primit în data de 7 decembrie, potrivit informaþiilor oficiale, suma totalã de 1.035.771,39 de lei.

Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL) reprezintã sursa principalã de finanþare pentru infrastructura

localã ºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie asigurat un set

minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã,

inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport.

Cea de-a doua etapã a programului finanþeazã 9.500 de obiective de investiþii, dintre care 2.500 de creºe ºi grãdiniþe, 2.000 de ºcoli ºi 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile).

Pentru aceste investiþii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Municipiul Vulcan are trei proiecte ºi anume “Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 2.196.620,86 lei, „Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu – Centru Vechi, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.820.662,37 lei, “reabilitare strada Traian, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.597.395,52 lei.

Monika BACIU

Zãpezile Bucuriei, în Pasul Vâlcan S taþiunea montanã Pasul Vâlcan s-a animat în acest sezon de iarnã. Autoritãþile locale cautã, în continuare, sã promoveze cât mai mult destinaþia turisticã. Astfel, de câþiva ani încoace în Pasul Vâlcan au loc Zãpezile Bucuriei. “În primul weekend din luna februarie vom avea cupa la schi “Zãpezile Bucuriei”. Este un eveniment devenit deja tradiþie, care atrage la fiecare ediþie tot mai mulþi participanþi”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Mai mult, în staþiunea montanã din Vulcan, teleskiul funcþioneazã gratuit. Turiºtii care ajung în Pasul Vâlcan au posibilitatea de a

închiria echipamente sportive, chiar din staþiune, iar preþurile sunt accesibile pentru toate buzunarele.

Monika BACIU

Mai mult, chiar dacã este susþinãtor necondiþionat al partidului care se aflã la guvernare, a recunoscut cã a primit, de la Guvernul Dacian Cioloº bani, iar Guvernul Tudose i-a luat ºi l-a lãsat mai sãrac. „Ne-au luat aproape 20 de miliarde de lei vechi. Vorbim de 19 miliarde ºi un pic, din banii ce ni se cuvin nouã de drept.

Erau banii pe calamitãþi, pe care i-am trecut la excedent bugetar la 31 XII. Iar din tot ceea ce a însemnat excedent bugetar la 31 XII, jumãtate din sumã, s-a scãzut din veniturile de pe acest an, care ni se cuveneau. Dar din banii pe inundaþii, pe care i-am primit în

raºul Aninoasa a rãmas mai mult cu pensionarii ºi câþiva copii care mai merg la ºcoalã ori la grãdiniþã ºi, dacã vine vreo firmã sã facã angajãri, toþi fug.

decembrie ºi nu puteam sã îi cheltuim tot atunci, cã erau tot calamitãþi. Aºa cã m-am trezit cã mi i-a luat acum. Noi nu avem bani azi nici pentru funcþionare”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani Edilul din Uricani nu ºtie cum va proceda, dar se bazeazã mult pe banii care i-ar putea da Consiliul Judeþean. Dacã nu, îi pune pe oameni în concediu fãrã platã. Asta, deºi are organigrama la limitã ºi nu îºi permite nicio concediere.

„Încã nu am luat decizia de mãrire a salariilor, dar se vor mãri proporþional cu ce trece de la angajator la angajat ºi vom vedea cum procedãm. Sã vãd cum fac ºi alþii. Salariile trebuie asigurate ºi, în cel mai rãu caz, vom ajunge ºi la concedii fãrã platã pentru o parte din personal”, a mai spus primarul din Uricani.

Dãnuþ Buhãescu mai spune cã la restructurarea din 2010 a pierdut peste 30 de angajaþi, iar acum funcþioneazã la limitã.

Diana MITRACHE

Patriotism ºi torþe la Mica Unire, în Vulcan

Z

iua de 24 ianuarie va fi marcatã la Vulcan în cel mai artistic mod cu putinþã, iar oamenii sunt invitaþi la o ceremonie militarã. Primarul Gheorghe Ile a reuºit în ultimii ani sã facã spectacol din aceastã zi ºi la fel va face ºi miercuri, când are pregãtite inclusiv torþele cu care sã reuºeascã sã aprindã patriotismul în inimile localnicilor.

Totul începe, însã, la cinematograf, unde vor rula mai multe pelicule dedicate acestei zile. „În mod deosebit, activitãþile culturale ºi acum vorbim despre

un moment istoric, ne fac sã nu uitãm de ziua de 24 ianuarie. Tinerii sunt invitaþi în jurul orei 17,00 la Cinematograful Luceafãrul, unde vor putea viziona câteva scurt-metraje, în care vom relata Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza ºi, desigur, vor fi pelicule filmate cu ceea ce am fãcut noi în ultimii ani. Apoi vom pleca cu toþi tinerii cu torþe ºi cu fanfara în frunte. Avem invitaþi ofiþeri în rezervã, elevi de la liceu, cetãþeni ai municipiului Vulcan, ori funcþionari publici, nefiind nimeni obligat sã o facã. Îi aºteptãm doar pe cei care simt cã o astfel de zi este importantã în istoria noastrã”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Astfel, în seara de 24 ianuarie, începând cu orele 18,30 vulcãnenii vor defila cu torþe aprinse pe Bulevardul Mihai Viteazu, pânã în zona Primãriei, într-un ceremonial civil ºi militar organizat de Primãria municipiului Vulcan în parteneriat cu Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere din Valea Jiului. Toþi cei care simt româneºte sunt invitaþi sã ia parte la procesiunea ce are loc în aceastã zi de câþiva ani.

Diana MITRACHE

Adolescentã lovitã chiar pe trecerea de pietoni

O

adolescentã de 16 ani, din Petroºani, a ajuns la Spitalul de Urgenþã dupã ce a fost lovitã pe trecerea de pietoni de un ºofer neatent.

Accidentul a avut loc în cartierul Aeroport iar fata se îndrepta spre ºcoalã. ”În data de 22.01.2018, în jurul orei 07:30, un tânãr de 23 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada 1

Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, în zona Piaþa Dacia, a surprins ºi accidentat uºor o minorã în vârstã de 16 ani, din Petroºani, care traversa strada regulamentar, prin loc marcat ºi semnalizat corespunzãtor”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªoferul vinovat este cercetat

penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

Asta a constatat ºi primarul, care acum spune cã a plecat una dintre firmele care fãceau piese electronice, dar vine o alta, însã, oamenii tot nu vor sã se angajeze. Cei mai mulþi preferã sã trãiascã de pe o zi pe alta, din furtul cãrbunilor, ori din ajutoare sociale. „Vine altã firmã, care face vreo 200 de angajãri, 100 de oameni pe schimb. E un cetãþean englez, care are un teren cumpãrat la noi ºi a gãsit locaþia în care a fost SEWS, dar nu ºtiu dacã vor fi mulþi doritori din Aninoasa sã lucreze, pentru cã am mai avut aceastã experienþã ºi nu gãseºti oameni sã meargã sã se angajeze”, a precizat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Oraºul a cunoscut declinul economic imediat dupã ce a fost închisã mina, iar urmãtorul pas a fost intrarea în insolvenþã. Cei mai mulþi au plecat, ori sunt la pensie, iar cei care au rãmas cu greu pot fi motivaþi sã lucreze. Nu conteazã, însã, dacã e iarnã sau varã, localnicii sunt mai tot timpul la birturile din cartier, sau cumpãrã de mâncare pe caiet.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

La Uricani: Cioloº a dat, Tudose a luat Nimeni nu vrea D sã munceascã în Aninoasa O

Insulele Canare, Sicilia, Polonia ºi România – proiect cu ºi pentru copii ici schiazã, acolo se dau A cu placa de surf, ori viziteazã un vulcan activ.

Sunt doar câteva dintre activitãþile derulate în cadrul unui proiect european la care au luat parte elevi ai ªcolii nr 2 din Lupeni. ªi experienþa lor de pânã acum este de apreciat, mai ales cã fiecare a fost fascinat de câte ceva. ªi dacã cei din Insulele Canare au fost fascinaþi de zãpadã, ai noºtri abia aºteaptã sã vadã cum e pe placa de surf, dar s-au mirat teribil de obiceiurile celorlalþi. Asta, pentru cã ei sunt acum gazdele strãinilor. „Pentru noi aceastã experienþã înseamnã sã învãþãm de la colegii noºtri din alte þãri cum mãnâncã ei, care este alimentaþia lor, sã încercãm sã

desprindem lucruri noi de la ei, sã învãþãm sã depindem sporturi din alte þãri ºi sã ni-i facem prieteni. Am fost pânã acum în Sicilia ºi am fost la Vulcanul Etna, unde mi-a plãcut cel mai mult, m-am împrietenit cu un bãiat de acolo. ªi mi-a plãcut ºi la un parc de aventurã de acolo, iar acum el e la noi”, a spus Raul ªtefãnescu, unul dintre elevii care participã la acest proiect. „Pânã acum este ceva puþin neobiºnuit, pentru cã noi nu am mai trãit aºa ceva, dar este minunat sã am un copil în casã, care este strãin ºi nu vorbeºte ca mine ºi nu are aceleaºi obiceiuri ca ºi mine.

Stilul lor de viaþã e altul. S-a trezit la ora 6 dimineaþa, fãrã ceas, sau alarmã. Mãnâncã doar cu furculiþa ºi este foarte diferitã de noi. Am învãþat, de când suntem împreunã, cã tre-

buie sã am rãbdare, sã învãþ obiceiurile lor, ca sã facem schimbul de experienþã, pentru cã ea e fascinatã de zãpadã. A ajuns asearã la miezul nopþii ºi am mai stat pânã pe la 1,30, ca sã se bucure de zãpadã ºi o învãþ sã facã un bulgãre de zãpadã”, a spus ºi Briana Rãdulicã, elevã care acum gãzduieºte o fetiþã din Insulele Canare, cãreia îi e frig, dar îi place mult zãpada ºi abia aºteaptã sã meargã la Straja.

Proiectul se numeºte „Sport ºi sãnãtate – Cea mai potrivitã cale de a învãþa despre Europa” ºi la el participã copii din cele 4 þãri europene. Toþi învaþã unii de la alþii, plus cã sunt nevoiþi sã se înþeleagã în limba englezã,, iar acesta este încã un punct important în beneficiul lor.

ãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani, recunoaºte cã riscã sã îºi trimitã oamenii în concediu fãrã platã din cauzã cã trebuie sã mãreascã acum salariile cu procentul necesar trecerii contribuþiilor de la angajator la angajat. „Proiectul nostru este de tip Erasmus ºi este un proiect internaþional, iar noi suntem la a treia mobilitate.

Pe parcursul acestei sãptãmâni, îi învãþãm sã schieze ºi sã le fim gazde cât putem noi de bune. Din aceste experienþe, copiii noºtri au scãpat de trac, vorbesc limba englezã cu toþii, pentru cã sunt ambasadorii noºtri pretutindeni. Au învãþat despre tradiþiile ºi obiceiurile partenerilor noºtri ºi cei care urmeazã sã meargã în Insulele Canare abia aºteaptã în înveþe surf. Noi îi învãþãm sã schieze, ei de ale lor. Este o experienþã

deosebitã, iar ºcoala noastrã este la al treilea proiect internaþional de acest tip ºi mai avem în derulare unul, care se va finaliza anul viitor”, a declarat Diana Meºter, director Adjunct ªcoala Generalã nr 2 Lupeni, structurã a Colegiului Teoretic „Mircea Eliade”.

Copiii sunt foarte fericiþi cã au în preajma lor niºte tineri strãini de zãpadã, de România în general ºi i-au primit în costumele noastre populare, cu pâine ºi sare ºi pe ritmuri acompaniate la fluier. Îi vor duce la schi ºi abia aºteaptã ca ei sã se dea cu placa de surf.

Diana MITRACHE

Peste un milion de lei a primit primãria Vulcan

M

unicipalitatea de la Vulcan a primit în luna decembrie peste un milion de lei de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene.

Banii au fost alocaþi în baza unei ordonanþe de urgenþã din anul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Ianuarie 2018

2013 ºi anume prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã.

Astfel, municipalitatea de la Vulcan a primit în data de 7 decembrie, potrivit informaþiilor oficiale, suma totalã de 1.035.771,39 de lei.

Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL) reprezintã sursa principalã de finanþare pentru infrastructura

localã ºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie asigurat un set

minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã,

inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport.

Cea de-a doua etapã a programului finanþeazã 9.500 de obiective de investiþii, dintre care 2.500 de creºe ºi grãdiniþe, 2.000 de ºcoli ºi 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile).

Pentru aceste investiþii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Municipiul Vulcan are trei proiecte ºi anume “Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 2.196.620,86 lei, „Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu – Centru Vechi, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.820.662,37 lei, “reabilitare strada Traian, municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara” – 1.597.395,52 lei.

Monika BACIU

Zãpezile Bucuriei, în Pasul Vâlcan S taþiunea montanã Pasul Vâlcan s-a animat în acest sezon de iarnã. Autoritãþile locale cautã, în continuare, sã promoveze cât mai mult destinaþia turisticã. Astfel, de câþiva ani încoace în Pasul Vâlcan au loc Zãpezile Bucuriei. “În primul weekend din luna februarie vom avea cupa la schi “Zãpezile Bucuriei”. Este un eveniment devenit deja tradiþie, care atrage la fiecare ediþie tot mai mulþi participanþi”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Mai mult, în staþiunea montanã din Vulcan, teleskiul funcþioneazã gratuit. Turiºtii care ajung în Pasul Vâlcan au posibilitatea de a

închiria echipamente sportive, chiar din staþiune, iar preþurile sunt accesibile pentru toate buzunarele.

Monika BACIU

Mai mult, chiar dacã este susþinãtor necondiþionat al partidului care se aflã la guvernare, a recunoscut cã a primit, de la Guvernul Dacian Cioloº bani, iar Guvernul Tudose i-a luat ºi l-a lãsat mai sãrac. „Ne-au luat aproape 20 de miliarde de lei vechi. Vorbim de 19 miliarde ºi un pic, din banii ce ni se cuvin nouã de drept.

Erau banii pe calamitãþi, pe care i-am trecut la excedent bugetar la 31 XII. Iar din tot ceea ce a însemnat excedent bugetar la 31 XII, jumãtate din sumã, s-a scãzut din veniturile de pe acest an, care ni se cuveneau. Dar din banii pe inundaþii, pe care i-am primit în

raºul Aninoasa a rãmas mai mult cu pensionarii ºi câþiva copii care mai merg la ºcoalã ori la grãdiniþã ºi, dacã vine vreo firmã sã facã angajãri, toþi fug.

decembrie ºi nu puteam sã îi cheltuim tot atunci, cã erau tot calamitãþi. Aºa cã m-am trezit cã mi i-a luat acum. Noi nu avem bani azi nici pentru funcþionare”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani Edilul din Uricani nu ºtie cum va proceda, dar se bazeazã mult pe banii care i-ar putea da Consiliul Judeþean. Dacã nu, îi pune pe oameni în concediu fãrã platã. Asta, deºi are organigrama la limitã ºi nu îºi permite nicio concediere.

„Încã nu am luat decizia de mãrire a salariilor, dar se vor mãri proporþional cu ce trece de la angajator la angajat ºi vom vedea cum procedãm. Sã vãd cum fac ºi alþii. Salariile trebuie asigurate ºi, în cel mai rãu caz, vom ajunge ºi la concedii fãrã platã pentru o parte din personal”, a mai spus primarul din Uricani.

Dãnuþ Buhãescu mai spune cã la restructurarea din 2010 a pierdut peste 30 de angajaþi, iar acum funcþioneazã la limitã.

Diana MITRACHE

Patriotism ºi torþe la Mica Unire, în Vulcan

Z

iua de 24 ianuarie va fi marcatã la Vulcan în cel mai artistic mod cu putinþã, iar oamenii sunt invitaþi la o ceremonie militarã. Primarul Gheorghe Ile a reuºit în ultimii ani sã facã spectacol din aceastã zi ºi la fel va face ºi miercuri, când are pregãtite inclusiv torþele cu care sã reuºeascã sã aprindã patriotismul în inimile localnicilor.

Totul începe, însã, la cinematograf, unde vor rula mai multe pelicule dedicate acestei zile. „În mod deosebit, activitãþile culturale ºi acum vorbim despre

un moment istoric, ne fac sã nu uitãm de ziua de 24 ianuarie. Tinerii sunt invitaþi în jurul orei 17,00 la Cinematograful Luceafãrul, unde vor putea viziona câteva scurt-metraje, în care vom relata Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza ºi, desigur, vor fi pelicule filmate cu ceea ce am fãcut noi în ultimii ani. Apoi vom pleca cu toþi tinerii cu torþe ºi cu fanfara în frunte. Avem invitaþi ofiþeri în rezervã, elevi de la liceu, cetãþeni ai municipiului Vulcan, ori funcþionari publici, nefiind nimeni obligat sã o facã. Îi aºteptãm doar pe cei care simt cã o astfel de zi este importantã în istoria noastrã”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Astfel, în seara de 24 ianuarie, începând cu orele 18,30 vulcãnenii vor defila cu torþe aprinse pe Bulevardul Mihai Viteazu, pânã în zona Primãriei, într-un ceremonial civil ºi militar organizat de Primãria municipiului Vulcan în parteneriat cu Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere din Valea Jiului. Toþi cei care simt româneºte sunt invitaþi sã ia parte la procesiunea ce are loc în aceastã zi de câþiva ani.

Diana MITRACHE

Adolescentã lovitã chiar pe trecerea de pietoni

O

adolescentã de 16 ani, din Petroºani, a ajuns la Spitalul de Urgenþã dupã ce a fost lovitã pe trecerea de pietoni de un ºofer neatent.

Accidentul a avut loc în cartierul Aeroport iar fata se îndrepta spre ºcoalã. ”În data de 22.01.2018, în jurul orei 07:30, un tânãr de 23 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada 1

Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, în zona Piaþa Dacia, a surprins ºi accidentat uºor o minorã în vârstã de 16 ani, din Petroºani, care traversa strada regulamentar, prin loc marcat ºi semnalizat corespunzãtor”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªoferul vinovat este cercetat

penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

Asta a constatat ºi primarul, care acum spune cã a plecat una dintre firmele care fãceau piese electronice, dar vine o alta, însã, oamenii tot nu vor sã se angajeze. Cei mai mulþi preferã sã trãiascã de pe o zi pe alta, din furtul cãrbunilor, ori din ajutoare sociale. „Vine altã firmã, care face vreo 200 de angajãri, 100 de oameni pe schimb. E un cetãþean englez, care are un teren cumpãrat la noi ºi a gãsit locaþia în care a fost SEWS, dar nu ºtiu dacã vor fi mulþi doritori din Aninoasa sã lucreze, pentru cã am mai avut aceastã experienþã ºi nu gãseºti oameni sã meargã sã se angajeze”, a precizat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Oraºul a cunoscut declinul economic imediat dupã ce a fost închisã mina, iar urmãtorul pas a fost intrarea în insolvenþã. Cei mai mulþi au plecat, ori sunt la pensie, iar cei care au rãmas cu greu pot fi motivaþi sã lucreze. Nu conteazã, însã, dacã e iarnã sau varã, localnicii sunt mai tot timpul la birturile din cartier, sau cumpãrã de mâncare pe caiet.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Ianuarie 2018

Ciobanul criminal sperã sã scape de cei 13 ani de puºcãrie

B

ãrbatul a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 13 ani de închisoare, pentru cã ºi-a ucis în bãtaie un rival.

Este nemulþumit de pedeapsã ºi a fãcut apel.

Mihai Obreja a atacat cu apel sentinþa Tribunalului Hunedoara prin care a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru comiterea infracþiunii de omor, iar dupã aproape trei luni de zile de la condamnare a primit un termen în care sã-ºi poatã pregãti apãrarea.

Obreja sperã sã-i convingã pe magistraþii din Alba Iulia cã ar fi fost în legitimã apãrare ºi nu este vinovat de omor.

De altfel, individul nu ºi-a recunoscut fapta ºi considerã cã sentinþa este nedreaptã.

Nemulþumite sunt ºi rudele ciobanului ucis, dar ºi procurorii, toþi considerând cã 13 ani de închisoare este o sentinþã prea micã în comparaþie cu fapta comisã. Pe lângã închisoare, magistraþii au mai decis ca Obreja sã plãteascã soþiei ciobanului pe care l-a omorât în bãtaie o despãgubire materialã de 8.516 lei ºi 50.000 euro daune morale.

Ciobanul se aflã în arest preventiv ºi a încercat în mai multe rânduri sã-i convingã pe magistraþi sã-l elibereze. Bãrbatul ºi-a ucis un rival în urma unui scandal pornit de la

împãrþirea locurilor de pãºunat.

Cinci ciobani s-au încãierat în zona ªaua Paltina, din Retezat, iar cearta a degenerat într-o bãtaie în toatã regula.

Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au stabilit cã Mihai Obreja a lovit victima cu un corp contondent, (o bâtã cu un manºon metalic în capãt) lovituri care i-au provocat moartea.

Maximilian GÂNJU

91 de percheziþii pentru destructurarea unor grupãri de criminalitate organizatã efectuate de poliþiºti în douã sãptãmâni

P

oliþia Românã a efectuat, în ultimele douã sãptãmâni, 91 de percheziþii pentru destructurarea unor grupãri de criminalitate organizatã.

Au fost ridicate ºi indisponibilizate peste 2 kilograme de cocainã, peste 1,2 kilograme de substanþã psihoactivã, 1.200 de comprimate de ecstasy, precum ºi alte bunuri rezultate din activitãþi ilicite.

Potrivit unui comunicat al IGPR, în perioada 4 - 17 ianuarie 229 de poliþiºtii specializaþi în

combaterea criminalitãþii organizate au acþionat pentru destructurarea grupurilor infracþionale specializate în trafic de persoane, criminalitate informaticã, trafic ºi consum ilicit de droguri ºi spãlare de bani.

Poliþiºtii au organizat 29 de acþiuni operative, în cadrul cãrora au fost efectuate 91 de percheziþii domiciliare.

Au fost derulate activitãþi investigative pentru probarea activitãþii infracþionale a 135 de persoane, dintre care 55 au fost reþinute sau arestate, iar 3 au fost plasate sub control

judiciar.

Au fost ridicate 2.009 grame de cocainã, 57 de comprimate de MDMA, 1.200 de comprimate de ecstasy, 284 de grame de canabis, 8 plante de canabis, 294 de grame de masã vegetalã, 1.222 de grame de substanþã psihoactivã, 490 de diverse comprimate, 307 plicuri cu substanþã vegetalã, 905 alte plicuri, 62 de joint-uri, un cântar electronic ºi 4 grindere. De asemenea, au fost indisponibilizate un autoturism, 17 HDD-uri, 10 laptopuri, 4 tablete, 53 de telefoane mobile, 19 cartele

SIM, 16 medii de stocare, o armã ºi 2.740 de þigarete.

Au mai fost confiscate ori instituite mãsuri asigurãtorii pe 24.474 de lei, 11.510 euro, 1.850 de dolari, 870 de lire sterline ºi 590 de euro falºi. În activitãþile desfãºurate de poliþiºtii specializaþi în combaterea criminalitãþii organizate, sub coordonarea D.I.I.C.O.T., au fost angrenaþi ºi poliþiºti din cadrul inspectoratelor de poliþie judeþene, luptãtori de la acþiuni speciale ºi jandarmi.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Numãrul pensionarilor în România a ajuns la aproape 4,7 milioane

U

n numãr de 4.691.652 pensionari de asigurãri sociale era înregistrat la finele anului 2017 în România, iar pensia medie a fost de 1.071 lei, cu 140 lei peste cea din perioada similarã a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naþionalã de Pensii Publice (CNPP).

Conform datelor oficiale, numãrul celor care s-au pensionat la limita de vârstã era de 3.526.045 persoane, dintre care 1.952.600 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.221 de lei.

Pensie anticipatã au primit, în decembrie 2017, un numãr de 22.192 persoane (1.273 lei, pensie medie), pensie anticipatã parþialã 82.395 de persoane (831 de lei pensia medie) ºi pensie de invaliditate 563.695 persoane (pensie medie de 615 lei), dintre care 47.613 persoane pentru gradul I de invaliditate (494 lei, pensie medie). În aceeaºi lunã, pensia de urmaº s-a acordat unui numãr de 496.967 de persoane (556 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 358 de pensionari (264 de lei pensie medie).

PRECIZARE La articolul ”Turist rãtãcit, salvat dupã ore de cãutãri”, apãrut în ediþia din 21 ianuarie 2018, la operaþiunile de salvare au participat 3 salvatori montani din Parâng ºi 2 din judeþul Alba.

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Ianuarie 2018

Terenuri revendicate dupã 129 de ani

P

rimãria oraºului Predeal revendicã mai multe terenuri de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

1.615 metri pãtraþi de teren sunt revendicate de la SNIM de cãtre Primãria Predeal. Oficialii administraþiei locale din judeþul Braºov au identificat o serie de terenuri care în urmã cu 128 de ani s-au aflat în proprietatea Societãþii Anonime Românã pentru Exploatarea minelor de Cãrbuni Petroºani. Mergând pe fir au ajuns la SNIM. “Dosarul civil nr.

29149/197/2017 are ca obiect constatarea dreptului de proprietate a oraºului Predeal în contradictoriu cu SN Închideri Mine Valea Jiului, pentru 5 imobile terenuri din teritoriul administrativ al localitãþii. Nu a fost stabilitã valoarea acestora. Conform cãrþilor funciare, proprietar tabular este Societatea Anonimã Românã pentru Exploatarea minelor de Cãrbuni Petroºani”, aratã un rãspuns al Primãriei oraºului Predeal.

Potrivit informaþiilor noastre, terenurile revendicate de autoritãþile locale din Predeal s-ar afla în zona zero a localitãþii.

Autoritãþile locale din Predeal au acþionat în judecatã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Ministerul de Finanþe într-un dosar care are ca obiect “revendicare imobiliarã”.

“Am vorbit cu ei, urmeazã sã facã citaþia. La momentul când au cãutat sã gãseascã soluþie de a intra în posesia acelor terenuri, spun cã în 1938 aceste terenuri au fost cumpãrate de Societatea Anonimã Românã pentru Exploatarea Minelor de Cãrbuni Braºov. Ei au intrat pe net, au cãutat ºi singurul indiciu pe care l-au gãsit vis-a-vis de minele din Valea Jiului a fost legatã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, pentru cã celelalte mine nu apar.

Apare Complexul Energetic Hunedoara. ªi ei s-au îndreptat împotriva noastrã ºi a Ministerului de Finanþe în idea de a-ºi recupera acele terenuri

pentru administraþia publicã localã. Noi le-am explicat despre ce este vorba, cã suntem o societate care ne-am înfiinþat în 2012, nu avem nimic în comun cu fostele forme de organizare a minelor din Valea Jiului. Au înþeles ºi va trebui sã le facem o notã în instanþã”, au declarat surse din cadrul SNIM Valea Jiului.

I

storia cãrbunelui din Valea Jiului îºi are originea la Braºov Timp de 37 de ani, cãrbunele din Valea Jiului s-a aflat în proprietatea unei societãþi din Braºov. În urmã cu aproape 200 de ani, Carol Maderspach a fãcut primele prospecþiuni miniere în zonã ºi a descoperit cãrbunele. “În anul 1840, baronul Victor Maderspach, moºtenitorul unor mari proprietãþi în Valea Jiului, descoperã pe fundul vãilor din proprietãþile sale aflorimentele unor stratede cãrbune. Îndemnat de valorificarea economicã a

descoperirilor sale, apeleazã la serviciile fraþilor Karol ºi Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montanã ºi specialiºti în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existenþa ºi posibilitatea exploatãrii zãcãmintelor carbonifere descoperite. 1840 – pe fondul protecþionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fraþii Hoffmann ºi Karol Maderspach au început exploatarea la suprafaþã a zãcãmântului de cãrbune de la Vulcan, Petroºani ºi Petrila. În anul 1854 iniþiatorii exploatãrii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest".

1857 - 58 - minele acestei societãþi au fost cumpãrate de " Societatea anonimã de mine ºi furnale din Braºov", care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comercialã din Pesta, Deutsche Bank ºi Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producãtoare de

fontã a imperiului”, aratã istoricul postat pe site-ul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În anul 1865 continuã expansiunea mineritului din Valea Jiului.

“1865 - Primele achiziþii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac.

Societatea din Braºov ºi-a lãrgit posesiunile, achiziþionând pe lângã mine de cãrbune ºi zãcãminte de fier ºi pãduri, construind, de asemenea topitorii ºi calea feratã Simeria Petroºani (1867 - 70), prelungitã în 1867 pânã la Petrila”, mai aratã aceleaºi informaþii.

Câþiva ani mai târziu, în anul 1879 Minele statului, nemaiputând face fata concurenþei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de cãtre "Societatea anonimã de mine ºi furnale din Braºov. Presa localã din Braºov face istoria mineritului din Valea Jiului. Un om de afaceri din Braºov a descoperit importanþa cãrbunelui din Valea Jiului.

Informaþiile vremii

aratã cã exploatarea huilei din Valea Jiului s-a fãcut încã din anii 1800 numai cu presiuni. “În anul 1879, profitând de faptul cã transportul pe calea feratã se afla în proprietatea sa, Societatea Anonimã de Mine ºi Furnale din Braºov a tãiat statului român dreptul de a se mai folosi de vagoane.

Ba chiar a recurs la sabotarea minelor concurente. ªi, astfel, societatea a forþat mâna statului pe care l-a obligat sã-i arendeze pe încã 17 ani tot ce însemna industrie minierã în Valea Jiului: mine, muncitori, instalaþii de exploatare, cale feratã ºi coloniile Lonea ºi Petroºani.

Schimbând proprietarul, mineritul a luat un nou avânt, deschizându-se zeci de mine noi. Vagonetele ieºeau încãrcate de cãrbune ca pe bandã rulantã. Pentru suma de 3.500.000 florini, Societatea Anonimã de Cãrbuni din Salgótarján, a cumpãrat în anul 1894 toate minele ºi drepturile de

Actualitate 7 arendã ale „Societãþii Anonime de Mine ºi Furnale Braºov“.

Aºadar, bazinul carbonifer a fost sub patronaj braºovean vreme de 37 ani. În anii urmãtori, societatea maghiarã a intrat în conflict cu capitalul francez. Voia sã acapareze toate minele din Valea Jiului. În 1908, minele au intrat în proprietatea statului”, noteazã monitorulexpres.ro.

Informaþiile aratã cã la sfârºitul secolului XIX activitãþile miniere din Valea Jiului se desfãºurau în cadrul unor perimetre având suprafaþa totalã de 8991,5 ha.

Repartizarea pe societãþi era urmãtoarea : Societatea Salgotarjan 5572,9 ha, Societatea Uricani - Valea Jiului 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus 705,5 ha. În anul 1920 a luat fiinþã Societatea comercialã anonimã românã "Petroºani", compusã din douã mari grupuri de acþionari: grupul alcãtuit din fosta societate anonimã "Salgotarjan" împreuna cu Banque Comerciale Hongroise ºi un grup format din 19 mari bãnci. Astãzi, minele din Valea Jiului se închid rând pe rând.

Monika BACIU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Ianuarie 2018

Henþ cu mâna

Campanie electoralã sau campanie de primãvarã?

Moartea fulgerãtoare a preºedintelui A.J.F. Hunedoara, profesorul Mircea Sârbu, a lãsat un mare gol în sufletele celor implicaþi în fotbalul hunedorean.

Dar ºi un gol administrativ la sediul din Deva, acolo unde, ca peste tot viaþa trebuie sã meargã înainte.

Primarul de la Bãiþa, Damian Diniº, ºi-a

asumat interimatul, pânã la alegerile (sau numirea) din 7 februarie. Iaca, mai sunt douã sãptãmâni, ºi A.J.F. Hunedoara va avea un

nou preºedinte. ªtireabombã este cã s-ar putea se fie prezent însuºi preºedintele F.R. Fotbal, Rãzvan Burleanu, se ºtie,

extrem de adulat în cercurile „federale” de la Deva.

Asta nu-i un lucru rãu deºi prezenþa lui acolo are ºi un vãdit iz electoral, în perspectiva alegerilor la F.R.F. din lunã martie. Se pare cã noul preºedinte al forului hunedorean va fi Cristi Petrean, un bãiat de toatã isprava, inteligent, cu o carte de vizita bunã. Nu ºtim în ce mãsurã se poate implica domnul

Sport în Valea Jiului acum 30 de ani - ianuarie 1988 n urmã cu trei decenii, coordonatele sportului Îîn Valea Jiului aveau cu totul alte repere. La mijlocul lunii ianuarie 1988 – exact acum 30 de ani! - în Valea Jiului era o premierã la acest nivel: Cupa Unirii, ediþia I, la fotbal de salã.

O competiþie desfãºuratã la sala de jocuri sportive a CSS Petroºani, în organizarea CMEFS, cu peste 1.500 de spectatori în cele douã zile de întrecere, cu participarea echipelor A.S. Paroºeni: Vulcan, Minerul Lupeni, Minerul St. Vulcan ºi Jiul Petroºani, acesta din urmã câºtigând trofeul.

Portarul Bojtor (Jiul) a fost desemnat cel mai bun, iar Ionel Popã (Minerul Lupeni), golgeterul turneului

ºi cel mai bun jucãtor.

A fost ºi un meci old-boys, unde au putut fi revãzuþi la treaba Cosoveanu, Gram, Talpai, Cãrare, Tonca, Libardi, Szoke sau Leca.

Din pãcate luna ianuarie era marcatã de fastuoasele ºi hidoasele articole la adresa familiei.

Conducãtoare Nicolae ºi Elena Ceauºescu, care îºi aniversau ziua de naºtere în aceeaºi lunã.

Cu greu se strecurau ºtirile sportive...

JIUL ÎN PRIM – PLAN Echipa Diviziei „B” Jiul Petroºani, sub conducerea antrenorului Þicã Oþet se afla în cantonament la Bãile Herculane, în perioada 25 ianuarie 5 februarie 1988. Printre jucãtorii de atunci ai Jiului îi amintim pe Bojtor, Sedecaru, Dianu, D. Timofte. M. Cristea, Szehel, Lasconi, Bãltaru. Ben. Popescu.

Handbalul era ºi el un

HOTEL ONIX

al echipei Lic. Ind. Lupeni) care îºi aminteºte: „Da, era frumos, aveam 18 ani, am venit în urma lui ªtefan Ghiura de la Petroºani, cãruia îi spuneam „Gâscanul”.

Ce vremuri!” spunea Sorin Corpadi.

La sanie au câºtigat reprezentanþii Liceului Industrial Petroºani, Elisabeta Gãman la fete ºi Adrian Scafariu la bãieþi, aceºtia calificându-se la finala pe þara ce era programatã în staþiunea Semenic.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 73 oferã servicii de calitate: z cazare 2** cu preturi de la 65 de lei z restaurant cu 80 de locuri unde se pot organiza evenimente z meniul zilei – 13 lei (în restaurant), cu servicii de catering intre orele 11.00 – 15.00.

sport de impact, o „Cupã Unirii”fiind organizatã la Petroºani ºi la acest sport, cu participarea unor echipe masculine de Divizia „B” printre care ºi Utilajul St. Petroºani ºi CSS Petroºani, golgeterul turneului fiind Marian Gheciu de la Utilajul ªtiinþa Petroºani.

Sporturile de iarnã, respectiv schiul alpin ºi sania se bucurau de o mare afluenþa de sportivi, pârtiile din Parâng fiind luate cu asalt de sportivi.

Printre numele premiate la proba de schi alpin, la Cupa „U.T.C.”, îl gãsim pe actualul arbitru de fotbal Sorin Corpadi din Lupeni, atunci ocupant al locului II, (ca ºi component

Burleanu în acest demers, dar însãmânþãrile de primãvarã au început.

Sã fie într-un ceas bun.

- ANUNÞ Rezervãri ºi comenzi la tel.

0254.544.614 email: onix@chnd.ro

Vând apartament în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, et. 3, cu 4 camere complet utilate.

Relaþii la telefon 0254/546675 sau 0763/665225