Cronica Vaii Jiului Nr.1829, Luni 24 iunie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1829

Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Iunie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Traficanþii de þigãri s-au trezit cu mascaþii la uºã rupele speciale T au vizat ºi locaþii din Hunedoara, dosarul fiind instrumentat de procurorii DIICOTBiroul Teritorial Gorj.

Poliþiºtii din cadrul S.C.C.O. Gorj au efectuat un numãr de 45 percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Gorj, Dolj, Hunedoara ºi Mehedinþi, în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea a douã grupuri infracþionale organizate, constituite în scopul sãvârºirii infracþiunii de contrabandã asimilatã cu produse accizabile din tutun. ”Începând cu anul 2018, pe raza comunei Bengeºti-Ciocadia, judeþul Gorj, s-au constituit douã grupuri infracþionale organizate, ce au avut ca scop obþinerea de venituri necuvenite prin comercializarea de produse accizabile, constând în þigãri introduse ilicit în România din state non U.E. (Serbia, Macedonia)”, precizeazã anchetatorii. În

urma percheziþiilor au fost ridicate peste 144.000 de þigarete, aproximativ 170 kilograme de foi de tutun uscat, 15 kilograme de tutun în diferite stadii de prelucrare, 39 de litri de alcool etilic, provenit din contrabandã, 2 dispozitive de mãrunþit tutun, aproximativ 600 de tuburi pentru confecþionarea de þigãri, un autoturism, 23 de telefoane mobile, peste 1.000 de euro ºi 49.000 de lei.

Nu mai puþin de 44 de persoane au fost ridicate ºi duse pentru audieri la sediul DIICOT-B.T.Gorj.

La acþiune au luat parte ºi ofiþerii S.C.C.O. Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Uricani: Pacienþi fãrã ºanse la un consult

O

amenii din cel mai mare oraº al Vãii Jiului, ca întindere, nu mai au, de mai bine de douã sãptãmâni, medici specialiºti. La ambulatoriul total utilat ºi dotat, veneau zeci de oameni, unii chiar ºi din Câmpu lui Neag, însã, acum pacienþii se vãd nevoiþi sã batã zeci de kilometri, spre Lupeni sau Petroºani. Totul a fost posibil , dupã ce primãria Uricani a pierdut procesul cu Spitalul Lupeni, dar ºi pentru cã a expirat perioada de 5 ani stipulatã în proiectul european în baza cãruia s-a fãcut utilarea ambulatoriului. >>> PAGINA A 2-A

Se reia judecata în dosarul "Bonnie ºi Clyde ai Estului"

D

osarul celor doi unguri care au jefuit mai multe case de amanet, dând dovadã de o cruzime fãrã margini, se întoarce la Hunedoara.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul celor doi ºi a decis reluarea finalului judecãþii în dosarul de tentativã de omor calificat ºi deosebit de grav, tâlhãrie, tentativã de tâlhãrie, nerespectarea regimului armelor ºi

muniþiilor ºi furt calificat.

"Bonnie ºi Clyde ai Estului", ungurii Varga Sandor ºi Turi Emese au fost condamnaþi în primã instanþã, la Tribunalul Hunedoara, la 15 ani de închisoare ºi, respectiv, 7 ani ºi 6 luni de închisoare.

Cei doi au fãcut apel iar Curtea de Apel Alba Iulia a desfiinþat sentinþa penalã ºi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Hunedoara. ”Ultimul act procedural rãmas valabil este încheierea de ºedinþã din 28 septembrie 2018", este

decizia CA Alba Iulia. "Bonnie ºi Clyde ai Estului" au comis multe crime ºi jafuri în Ungaria, unde au fost prinºi, de altfel, în 2010 ºi apoi au fost condamnaþi la închisoare pe viaþã. Cei doi au acþionat ºi

în judeþul nostru, în municipiul Hunedora, unde a atacat ºi jefuit o casã de amanet dupã ce au împuºcat-o în cap pe vânzãtoare. Se întâmpla în decembrie 2007, când bãrbatul a intrat într-o casã de

amanet din Hunedoara ºi a tras cu arma în angajatã. În urma împuºcãturii, victima a supravieþuit, dar ºi-a pierdut ochiul stâng, iar viaþa i-a fost pusã în pericol.

Au mai dat lovituri ºi în Codlea, Oradea ºi Pecica.

Tribunalul Hunedoara i-a obligat pe inculpaþi, în solidar, sã plãteascã daune materiale de peste 44.367 de lei cãtre SC Aristocrat Credit SRL Hunedoara, precum ºi 200.000 de euro sau echivalent în lei la data plãþii daune morale cãtre femeia împuºcatã.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Uricani: Pacienþi fãrã ºanse la un consult O

amenii din cel mai mare oraº al Vãii Jiului, ca întindere, nu mai au, de mai bine de douã sãptãmâni, medici specialiºti.

La ambulatoriul total utilat ºi dotat, veneau zeci de oameni, unii chiar ºi din Câmpu lui Neag, însã, acum pacienþii se vãd nevoiþi sã batã zeci de kilometri, spre Lupeni sau Petroºani.

Totul a fost posibil dupã ce primãria Uricani a pierdut procesul cu Spitalul Lupeni, dar ºi pentru cã a expirat perioada de 5 ani stipulatã în proiectul european în baza cãruia s-a fãcut utilarea ambulatoriului.

La Uricani au ajuns, în ultimele douã sãptãmâni, oameni bolnavi, pãrinþi cu copii ºi atunci au sesizat cã nu mai au medici specialiºti.

Singura lor ºansã sunt medicii la care sunt înscriºi. „Merg la spital, la medicul de familie. Atât. La medicul specialist merg la Petroºani, cã de el depind. Mi-ar fi fost mai uºor dacã venea el aici, dar înþeleg cã nu mai vine”, a spus o femeie ce se deplasa în baston ºi care a aflat cã nu mai poate fi consultatã în Uricani. „Este cea mai proastã idee.

Sunt mulþi bolnavi. Nu mi se pare ceva corect. Am avut mereu nevoi ºi am apelat la ei. Sãnãtatea e importantã, majoritatea tinerilor sunt ºi ei bolnavi ºi e foarte rãu.

Ajungem sã fim ºi noi consultaþi dar e mai departe, doar la Lupeni sau Petroºani. Aici e doar urgenþã sau medic de familie. Atât”, mi-a spus un bãrbat din Uricani. „Pãi cum sã mai vinã, cã suntem numai pensionari. Noi avem fiecare doctorul nostru de familie ºi atât ºi dacã vrem un consult, ne dã o trimitere. Ne-ar fi fost mai uºor. Dar nu o sã vinã, cã minele se închid ºi asta e problema”, a conchis o altã pensionarã care venise la consult la medicul de familie.

Dupã mai bine de un deceniu de la semnarea unui

acord de colaborare între Spitalul Municipal Lupeni ºi Primãria Uricani, locuitorii din Uricani au rãmas, din nou, fãrã asistenþã medicalã.

Conflictul a fost tranºat în instanþã, unde s-a ajuns ca urmare a unei acþiuni a Primãriei din Uricani, iar acum medicii care veneau din Lupeni, de la Spital, o datã pe sãptãmânã, nu mai vin deloc.

Primarul recunoaºte situaþia, dar crede cã se va remedia cumva, pentru cã sunt sute de oameni, unii bãtrâni, care nu mai au copiii aici ca sã îi ducã spre Petroºani sau Lupeni, au nevoie de consultaþii „Directoarea de la Lupeni a motivat cã nu au medici suficienþi ca sã acopere organigrama lor, dar sã mai trimitã în altã parte. E motivaþia lor.

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019 În perioada urmãtoare vom face demersuri ºi la Casa de Sãnãtate ºi voi discuta ºi cu primarul de la Lupeni sã gãsim o formulã sã ne trimitã medicii, mãcar o datã pe sãptãmânã, cum a fost ºi înainte, sã asigure consult la ambulatoriul de specialitate.

Poate ºi de la Petroºani ºi de la Vulcan”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

La Uricani este doar urgenþa, dar asta dupã ce, dimineaþa, singurii care acordã asistenþã medicalã sunt medicii de familie. Contractul cu medicii de specialitate e expirat, în timp ce cabinetele perfect utilate aºteaptã medici. „Conform contractului pe care l-am avut pe fonduri europene, el a trebuit sã funcþioneze 5 ani, dupã implementarea lui. ªi a funcþionat 5 ani, chiar mai mult. Când am dat în judecatã spitalul din Lupeni, eram interesaþi sã ne vinã medicii, pe care, o perioadã, nu i-a mai trimis”, a mai spus primarul din Uricani.

Populaþia tânãrã a emigrat în mare parte, oamenii bolnavi sunt fãrã ajutor, vin cu maxi-taxi din cele mai îndepãrtate colþuri, din satele din vestul Vãii Jiului, iar la Uricani constatã cã medicii nu mai sunt. Aºa sunt obligaþi sã plece spre Lupeni, Vulcan, sau Petroºani, iar asta în timp ce cozile de acolo sunt oricum uriaºe la cabinetele de specialitate din ambulatorii.

Diana MITRACHE

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

Stimulente pentru angajarea elevilor ºi studenþilor pe perioada vacanþei

A

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara reaminteºte angajatorilor cã pot beneficia de un stimulent financiar lunar, în valoare de 250 lei, acordat din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, pentru fiecare elev ºi student încadrat în muncã pe perioada vacanþei.

Angajarea elevilor ºi studenþilor se poate realiza pe perioada vacanþelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadã de maximum 60 de zile lucrãtoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev ºi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncã.

Diferenþa dintre stimulentul lunar

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

acordat ºi salariul realizat se suportã de cãtre angajator din fonduri proprii.

Beneficiazã de stimulentul financiar lunar prevãzut mai sus angajatorii care încadreazã în muncã elevi ºi studenþi în baza urmãtoarelor documente: a) contract individual de muncã pe duratã determinatã, egalã sau mai micã decât durata vacanþei, încheiat în condiþiile legii, cu normã întreagã sau, dupã caz, cu timp parþial; b) contract de muncã temporarã, numai dacã durata misiunii de muncã temporarã este egalã sau mai micã decât durata vacanþei. În cazul tinerilor în vârstã de pânã la 18 ani, contractul individual de muncã încheiat cu durata timpului de muncã de 6 ore pe zi ºi de 30 de ore pe sãptãmânã se considerã încheiat cu normã întreagã. Pentru a beneficia de

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie sã încheie o convenþie cu Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, în termen de 30 de zile de la data angajãrii elevilor ºi studenþilor.

Pentru informaþii suplimentare, angajatorii interesaþi se pot adresa Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara sau unitãþilor teritoriale ale acesteia.

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

Complexul Energetic Hunedoara nu apare cu niciun aport în Sistemul Energetic Naþional C

omplexul Energetic Hunedoara nu apare cu niciun aport în Sistemul Energetic Naþional. Dovadã stã un document al Guvernului României. În ºedinþa de Guvern de sãptãmâna trecutã, executivul a aprobat un proiect de hotãrâre privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru Centrala hidroelectricã cu acumulare prin pompaj Tarniþa-Lãpuºteºti. În document se face referire la Sistemul Energetic Naþional, iar Complexul Energetic Hunedoara este total inexistent, asta în condiþiile în care, la nivel teoretic, se vorbeºte de importanþa societãþii energetice în SEN. Ba mai mult, în acest context, în urmã cu doi ani, Guvernul a aprobat un ajutor pentru CEH. „Capacitatea instalatã în SEN se prezintã astfel: SC Hidroelectrica SÃ are o capacitate instalatã de 6444 MW, dar poate miza pe o medie de 2.000 MW, asigurând 25-30% din producþia de energie electricã anualã, precum ºi asigurarea serviciilor de sistem, în procent de 80-85%. Complexul Energetic Oltenia, cu o putere instalatã de 3240 MW, poate produce la vârf, în condiþii ideale, 3000 MW, dar are o capacitate medie ºi constantã care se situeazã undeva la 1650-1700 MW. Compania SC Nuclearelectrica SÃ, cu o putere instalatã de 1400 MW, în douã unitãþi nucleare, este producã-

torul cu cea mai mare constanþã în exploatare. Producãtorii de energie regenerabilã eolianã, solarã, biomasã ºi din microhidrocentrale, au ajuns la o capacitate de 5.000 MW. Procentual, energia regenerabilã are un aport mediu anual de circa 10-15 % în totalul energiei electrice produse în România.

Cele douã centrale aparþinând celor doi producãtori de gaz natural, Romgaz ºi Petrom respectiv centralele de la Iernut ºi de la Brazi, contribuie ºi ele cu circa 400 MW, respectiv 800 MW, la capacitatea instalatã în sistemul energetic. La acestea se adaugã capacitãþile de producþie ale ELCEN ºi cele câteva centrale termo în cogenerare rãmase în funcþiune, cu un aport de cca. 3.000 MW. Din puterea totalã brutã disponibilã de cca.

24.500 MW, 3.000 MW sunt nedispecerizabili”, aratã documentul.

Consumul mediul al României oscileazã zilnic între 6.000 ºi 8.500 de MWh, cu vârfuri de 9.000 de MWh în zilele caniculare de varã ºi nivelul

record de 10.000 MWh în zilele geroase din iarnã (media anului 2017 a fost cca 7.300 MWh).

“Evoluþia tehnicã a sectorului energetic în România ar putea fi pusã în dificultate, pe termen mediu ºi lung, datoritã faptului cã piaþa de energie electricã este deficitarã din punct de vedere al infrastructurii, neavând capacitãþi de stocare a energiei electrice, aºa cum are piaþa gazelor naturale”, mai aratã documentul.

De precizat este ºi faptul cã Complexul Energetic Hunedoara a fãcut parte din acþionariatul de la Hidro Tarniþa.

Dezvoltarea capacitãþilor de stocare a energiei are un rolcheie în a permite tarilor UE producerea de energie electricã din surse regenerabile intermitente. Stocarea energiei electrice furnizeazã o mare flexibilitate ºi echilibrare a reþelei, oferind back-up pentru integrarea în SEN a energiilor regenerabile intermitente.

“Pe plan intern, se poate îmbunãtãþi gestionarea reþelelor de transport ºi distribuþie, reducerea costurilor ºi îmbunãtãþirea

eficienþei. În acest fel, se poate uºura introducerea pe piaþã a surselor regenerabile de energie, se accelereazã decarbonizarea reþelei de energie electricã, îmbunãtãþirea securitatãþii ºi eficienþei de transport ºi de distribuþie a energiei electrice (reducerea fluxurilor în buclã neplanificate, congestie reþea, tensiune ºi variaþii de frecvenþã), stabilizarea pieþei prin arbitrajul preþurilor pentru energia electricã, garantând în acelaºi timp o mai mare securitate a aprovizionãrii cu energie. În Strategia Energeticã a României se menþioneazã ”La nivelul anului 2030 existã ºi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientã maturitate tehnologicã pentru a fi implementate". Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacitãþi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarniþa-Lãpuºteºti care sã poatã interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”. Studiile de amplasament ºi studiile de schemã pentru

Încã douã blocuri din Continuã lucrãrile Vulcan vor fi modernizate pe strada Parângului douã blocuri din Vulcan din Petrila Î ncã vor fi modernizate. Este ucrãrile de asfaltare pe strada Parângului din Petrila continuã.

L Autoritãþile locale au demarat procedura

vorba de blocurile aparþinând fostei Garnizoane. Încã douã imobile, C2 ºi C3 au fost incluse într-un proiect ºi vor beneficia de finanþare.

Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a semnat la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Bucureºti contractul de finanþare pentru lucrãrile de reabilitare a blocurilor C2 ºi C3, ( zona Dincã), în cadrul proiectului de realizare de locuinþe sociale. În plus, municipiul Vulcan va mai avea un bloc ANL. Cu aceeaºi ocazie a fost semnat ºi

de realizare rest de executat la proiectul „Asfaltare strada Parângului, oraºul Petrila, judeþul Hunedoara”. 367.017 de lei este valoarea contractului.

“Strada Parângului se aflã situatã în oraºul Petrila, judeþul Hunedoara, începe ºi se terminã

contractul cu Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, în vederea realizãrii unui bloc de locuinþe ANL pe strada Traian.

Cosmin BACIU

Actualitate 3 realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în România s-au realizat începând cu anii 70; la vremea respectivã s-a luat în calcul necesitatea acoperirii vârfului de sarcinã, creºterea continuã a cererii de energie ºi intrarea în funcþiune a unitãþilor 1-5 de la CNE Cernavodã, care nu aveau acoperire optimã în consum pentru întreaga perioadã de exploatare de 24 de ore, noaptea consumul fiind mai redus, în medie, cu cca 2500-3000 MW. Singura soluþie viabilã, de mare eficienþã o reprezintã construirea în România a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj de mare cãdere, care pompeazã apã dintr-un rezervor inferior într-un rezervor superior în perioadele de gol de sarcinã (noapte ºi weekend), consumând prin pompaj energia electricã în exces ºi genereazã energie electricã în perioadele de vârf de sarcinã, la dispoziþia SEN, înlocuind pentru acest serviciu de sistem, centralele electrice pe gaz natural, costisitoare din punct de vedere al combustibilului utilizat ºi hidrocentralele care produc în bazã”, mai aratã documentul.

Potrivit Guvernului, proiectul CHEAP Tarniþa - Lãpuºteºti este esenþial În contextul existenþei unui portofoliu în creºtere continuã cu producþie necontrolabilã, care impune instalarea de capacitãþi de echilibrare suplimentare, ce vor fi retribuite pe pieþe de servicii tehnologice de sistem, pieþe de capacitãþi, dar ºi pe piaþa de echilibrare. Centrala ar fi un furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem în partea de nord-vest a României, o zonã cu deficit de generare de energie electricã Cosmin BACIU

în strada Republicii, are lungimea de 1314 metri, traseul strãzii se desfãºoarã într-o regiune de ºes pe malul drept al Jiului de Est. Platforma disponibilã a strãzii este de aproximativ 3.5 – 6 mm lãþime suficientã pentru a face posibilã amenajarea unor drumuri cu o singurã bandã de circulaþie”, ararã caietul de sarcini.

Doi ani are la dispoziþie constructorul pentru a realiza lucrãrile. Proiectul este realizat prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã.

Cosmin BACIU

4 Actualitate

Petroºani: Pe locul I la economii, fãrã bani în vistierii

u nu mai puþin de 38 % s-au redus C veniturile la primãria

din Petroºani, iar municipiul din Valea Jiului este în top în ce priveºte reducerea cheltuielilor.

Asta a însemnat cã s-au tãiat bani de investiþii, dar existã riscul sã nu poatã fi plãtiþi însoþitorii, ori persoanele cu handicap.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a prezentat aceastã situaþie la o întâlnire la care a fost cu premierul Viorica Dãncilã ºi cã acum îºi pune speranþe în rectificarea din varã. „Cel mai concludent exemplu este cã, pe noul buget pe

2019, ni s-a promis o cotã de 60% din impozitul pe venit, care sã vinã la bugetele locale. Pe primele 3 luni ale anului 2019, cotele au venit tot de 41,75% aºa cum a fost în 2018. Nu ni s-a dat 60% din IV ºi am solicitat acest lucru, pentru cã nu este nici corect ºi nici normal sã încasãm mai puþin decât scrie legea bugetului naþional”, a explicat edilul.

Primarul din Petroºani a cerut sã primeascã bani, pentru cã a tãiat cât s-a putut din cheltuieli, dar persoanele cu handicap sunt în pericol sã nu mai ia bani, în timp ce ºi constructorii au cerut majorãri la toate

contractele, pentru cã au fost nevoiþi sã majoreze salariile, odatã cu creºterea venitului minim la 3.000 de lei în acest domeniu. „Am cerut la rectificare sã se þinã cont de echilibrarea bugetelor din TVA sau din alte surse, pentru cã ni s-au dat aceºti 60% pe hârtie din IV, dar ni s-a dat ºi sarcina de a plãti 100% indemnizaþiile persoanelor cu handicap. Pe hârtie bugetul se închide cu aceste sume, dar niciodatã nu vom putea încasa 100%. Nu o sã avem bani sã putem sã plãtim pânã la sfârºitul anului ceea ce ni s-a dat ca responsabilitate. Este o problemã care trebuie

rezolvatã la urmãtoarea rectificare. O altã problemã ridicatã a fost cea a Ordonanþei 114. În principiu e vorba despre firmele care lucreazã în construcþii ºi faptul cã salariul minim este de 3000 de lei. Douã aspecte care afecteazã în mod direct bugetele

Va trebui scumpit gunoiul! irma care administreazã sistemul de gestionare al F deºeurilor din Valea Jiului a cerut majorarea tarifelor.

Nu este prima datã ºi, din ianuarie ºi pânã acum, primarii, reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri ºi cei ai Consiliului Judeþean s-au tot întâlnit ca sã gãseascã varianta optimã.

Suntem mai puþini decât în calculele iniþiale, facem mai puþin gunoi ºi cheltuielile firmei nu sunt acoperite. În plus, nu plãtim toþi taxa pe gunoi. Asta ar urma sã genereze taxe mai mari cãtre populaþia, care ºi aºa achitã un cost mare. „La momentul când a fost semnat contractul, din calcule, rezulta cã ar duce 60.000 de tone. În realitate, din Valea Jiului, dupã ce oamenii au tot plecat, cã se închid minele, nu mai sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

deºeuri. Erau zeci de mii de oameni. Acum nu mai se produce atâta cantitate de gunoi”, explicã Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Firma Supercom vrea sã creascã mult preþul, dar primarii încã nu au agreat asta.

Primele facturi le-au ºi refuzat, însã, pânã la urmã tot vor face cumva. „Ei au cerut mãrirea preþului de la 80 de lei, prima datã, la vreo 200 de lei. Am gãsit o formulã, o analizeazã juriºtii, cã preþul clar va trebui sã creascã . Nici nu putem fi nerealiºti cu costurile lor. Nici ca ei, nici ca noi.

Eu cred, cu siguranþã, cã se va mãri preþul, cu cel puþin 50% ”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Cei de la firma Supercom spun, încã de la începutul acestui an, cã socoteala din strategia cu care au câºtigat licitaþia nu mai bate cu cantitatea de deºeuri actualã,

locale. Unu la mânã, toate contractele pe care le-am avut în derulare sau contractare au trebuit sã fie majorate cu diferenþa de manoperã de la salariul minim de 2153 la 3000 de lei. Pe lângã acest lucru, impozitul pe venit la aceste firme practic este zero. Nu se mai ia

Au intrat la furat ºi au dat de proprietar n hunedorean de 43 de ani a fost alergat pe un U câmp de proprietarul unui

imobil în care a intrat la furat. A acþionat alãturi de un complice, însã a abandonat bunurile furate ºi în cele din urmã s-a predat. aceasta fiind mai micã ºi, ca atare, nu îºi încaseazã sumele preconizate.

Nici nu colectãm selectiv, nici nu mãrim preþurile, dar situaþia nu va mai putea continua ºi, tot ce se poate, într-o primã fazã, costurile vor fi suportate de primãrii, sub forma unor subvenþii. Asta, dacã se va gãsi formula juridicã ºi economicã. În caz contrar, vom fi puºi la platã.

Diana MITRACHE

Totul s-a petrecut în localitatea Veºtem din judeþul Sibiu, iar hoþii au ochit o vilã aflatã în construcþie. La adãpostul întunericului au intrat în clãdire ºi au furat tot ce putea fi valorificat, respectiv mai multe scule electrice folosite la lucrãrile de construcþie, însã au fost prinºi în fapt chiar de proprietar. Acesta n-a stat pe gânduri ºi s-a luat dupã hoþii care încercau sã scape fugind pe un câmp de la marginea localitãþii. ”Poliþiºtii sibieni au reþinut doi bãrbaþi, în vârstã

impozit pe venit la cei care lucreazã în construcþii ºi atunci bugetul local e afectat din douã direcþii. Este o chestiune care trebuie sã o reglementeze Guvernul ºi sã ne dea aceastã diferenþã de bani”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Toate speranþele primarilor sunt în rectificarea de buget de unde toþi aºteaptã sã primeascã banii necesari. Altfel, spre finalul anului, nu vor mai fi deloc bani în buget.

Premierul Viorica Dãncilã a spus chiar cã va fi o rectificare pozitivã de buget în aceastã varã.

Diana MITRACHE

de 31 ºi 43 de ani, domiciliaþi în jud. Cluj, respectiv Hunedoara, faþã de care se efectueazã cercetãri privind sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi distrugere.

Bãrbaþii sunt bãnuiþi cã, în noaptea de 19/20 iunie a.c., ar fi pãtruns într-un imobil aflat în construcþie, pe raza localitãþii Veºtem, de unde ar fi sustras mai multe scule pe care le-au abandonat ulterior pe câmp, dupã ce au fost surprinºi de proprietarul imobilului. De asemenea, au distrus luneta unui autovehicul, fãrã a sustrage bunuri din interior”, se aratã într-un comunicat emis de IPJ Sibiu. Hunedoreanul ºi complicele sãu sunt cercetaþi penal pentru furt ºi distrugere.

(M. GÂNJU)

Beatrice Mikloº din Valea Jiului, la Minsk

T

ânãra arcaºã de la Aninoasa Beatrice Mikloº este la Minsk ca reprezentatã a României la Jocurile Olimpice Europene. În perioada 21-30 iunie 2019, în Belarus, la Minsk se desfãºoarã a doua ediþie a Jocurilor Europene, competiþie sportivã ce reuneºte sportivi ai disciplinelor olimpice din toate þãrile europene.

România participã la acest eveniment cu o delegaþie formatã din 123 de sportivi care vor concura la toate sporturile ºi discipline sportive din program, respectiv: atletism, baschet 3×3, badminton, box, ciclism, fotbal pe plajã, gimnasticã – artisticã, aerobicã ºi ritmicã, judo, kaiac-canoe, karate, lupte – feminin, libere ºi greco-romane, sambo, tenis de masã, tir sportiv ºi tir cu arcul.

Beatrice s-a antrenat

cum nu se putea mai bine ºi a reuºit calificarea, fiind o tânãrã în care arcaºii de la Aninoasa, dar de fapt din toatã România, ºi-au pus toate speranþele. A punctat întotdeauna maxim, pentru cã are o determinare absolutã ºi un calm absolut necesar în acest sport. Ne-a uimit mereu cu modul de acþiune ºi înainte de finalizarea anului ºcolar, când a venit la Vulcan, noi am gãsit-o la liceu. Acolo ne-a spus cât de mult aºteaptã aceste jocuri. „Pentru mine e cea mai mare realizare de

Complexul Sportiv Jiul Petroºani, proceduri pentru întabulare

A

utoritãþile locale de la Petroºani au obþinut finanþare pentru modernizarea bazei sportive Jiul Petroºani. Numai cã pânã la lucrãrile efective trebuie realizate o serie de proceduri birocratice.

Este vorba de întabularea bazei sportive. În acest sens, a fost alocatã suma de 18.000 de lei pentru “servicii de întabulare teren în S=101000 mp ºi a construcþiilor din cadrul Complexului sportiv Jiul. Serviciile constau în: ridicare topograficã în sistem de coordonate stereografic 1970 având cote de nivel referinþã Marea Neagrã; documentaþia va fi pusã la dispoziþia beneficiarului atât în format analogic cu viza OCPI cât ºi în format digital împreunã cu cotele de nivel; delimitarea terenului în S=13202 mp ce face obiectul predãrii cãtre CNI prin înþãruºare”. Aceasta se aflã în subor-

pânã acum. Simt cã munca mea, în sfârºit, dã roade. E un moment foarte important, sunt totuºi, Jocurile Europei, dar pot sã spun cã a fost dificil ºi frumos. A trebuit sã trec de douã serii de calificare ºi apoi de 5 meciuri ca sã câºtig turneul de calificare. Am câºtigat tot ºi, dupã primele meciuri, mi s-a confirmat cã sunt deja calificatã. Mai erau 5 locuri, pentru 5 þãri ºi apoi, am mers la turneu, câºtigând inclusiv finala. În finalã am ajuns la sãgeatã de baraj ºi, la scorul de

dinea administraþiei locale de la Petroºani.

Stadionul Jiul Petroºanin a fost construit în 1982 ºi are o capacitate de 15,500 de locuri. Noul stadion a devenit unic în România din 1981, ºi a fost singurul cu douã tribune + cea oficialã acoperite complet pânã la inaugurarea arenelor din Cluj, Ploieºti ºi Bucureºti.

Acesta a fost îmbunãtãþit la noi standarde dupã recenta promovare în Liga 1 din anul 2005, când s-a acoperit cu scaune de plastic toatã suprafaþa, s-a iluminat un teren de antrenament iar tribuna presei a beneficiat de prize ºi acces la internet.

Construcþia avea totuºi instalatã o tabelã electronicã (destul de veche), amplasatã o pistã de atletism în jurul terenului, ºi patru terenuri de antrenament care aparþin complexului sportiv.

Practic acest stadion avea o capacitate de 30 000 de locuri, pe bãnci, iar dupã renovare ºi instalarea scaunelor capacitatea s-a redus la 15,500.

Cosmin BACIU

5-5, am tras o singurã sãgeatã decisivã pentru rezultat”, ne-a explicat, pe scurt istoria acestei calificãri extraordinare, Beatrice Mikloº, cadetã.

E de o stãpânire cum rar au vãzut antrenorii sãi, însã, Beatrice a ajuns abia acum câþiva ani ºi, cu totul întâmplãtor, sã punã mâna pe un arc. Pare ireal cum reuºeºte sã îndrepte sãgeata ºi, într-o competiþie în care toþi trag perfect, diferenþa o face stãpânirea de sine.

Beatrice ne-a spus, însã, cum a ajuns la Aninoasa. „Din întâmplare am ajuns. Fratele meu era la Tir cu arcul ºi tot insista sã vin ºi eu. ªi, pânã la urmã, acum 5 ani, am rãmas în acest sport. În 5 ani am devenit reprezentanta României la Jocurile Europei”, spune Beatrice.

Fata promite mult ºi se vede, cel mai departe în 2024 sã o gãsim la Olimpiada de la Paris.

Diana MITRACHE

Vrea sã-i fie întreruptã pedeapsa ostin Munteanu cere sã-i fie C întreruptã executarea

pedepsei pentru crimã, pentru a-ºi îngriji familia. Individul a cerut ºi graþierea, tot în încercarea de a ieºi din puºcãrie, dar s-a ales cu un nou dosar penal.

Pensionarul din Petrila închis pentru omor a înregistrat o nouã solicitare de a fi pus în libertate, însã de aceastã datã invocã probleme familiale.

Individul vrea sã-i fie întreruptã pedeapsa pentru a se îngriji de familie, cererea s-a fiind înregistratã la

Tribunalul Alba Iulia, cu termen de judecatã în a doua jumãtate a lunii august a.c. Munteanu Costin a invocat aceleaºi motive pentru întreruperea pedepsei ºi la Judecãtoria Aiud, însã magistraþii I-au respins zilele trecute acþiunea.

Instanþa a considerat ca inadmisibilã cererea de întrerupere a executãrii pedepsei. Petrileanul executã o condamnare de 15 ani de închisoare pentru omor dupã ce a ucis o o femeie cu probleme psihice ºi i-a lãsat cadavrul sã putrezeascã în Peºtera Vacii din Munþii ªureanu.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Petroºani: Pe locul I la economii, fãrã bani în vistierii

u nu mai puþin de 38 % s-au redus C veniturile la primãria

din Petroºani, iar municipiul din Valea Jiului este în top în ce priveºte reducerea cheltuielilor.

Asta a însemnat cã s-au tãiat bani de investiþii, dar existã riscul sã nu poatã fi plãtiþi însoþitorii, ori persoanele cu handicap.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a prezentat aceastã situaþie la o întâlnire la care a fost cu premierul Viorica Dãncilã ºi cã acum îºi pune speranþe în rectificarea din varã. „Cel mai concludent exemplu este cã, pe noul buget pe

2019, ni s-a promis o cotã de 60% din impozitul pe venit, care sã vinã la bugetele locale. Pe primele 3 luni ale anului 2019, cotele au venit tot de 41,75% aºa cum a fost în 2018. Nu ni s-a dat 60% din IV ºi am solicitat acest lucru, pentru cã nu este nici corect ºi nici normal sã încasãm mai puþin decât scrie legea bugetului naþional”, a explicat edilul.

Primarul din Petroºani a cerut sã primeascã bani, pentru cã a tãiat cât s-a putut din cheltuieli, dar persoanele cu handicap sunt în pericol sã nu mai ia bani, în timp ce ºi constructorii au cerut majorãri la toate

contractele, pentru cã au fost nevoiþi sã majoreze salariile, odatã cu creºterea venitului minim la 3.000 de lei în acest domeniu. „Am cerut la rectificare sã se þinã cont de echilibrarea bugetelor din TVA sau din alte surse, pentru cã ni s-au dat aceºti 60% pe hârtie din IV, dar ni s-a dat ºi sarcina de a plãti 100% indemnizaþiile persoanelor cu handicap. Pe hârtie bugetul se închide cu aceste sume, dar niciodatã nu vom putea încasa 100%. Nu o sã avem bani sã putem sã plãtim pânã la sfârºitul anului ceea ce ni s-a dat ca responsabilitate. Este o problemã care trebuie

rezolvatã la urmãtoarea rectificare. O altã problemã ridicatã a fost cea a Ordonanþei 114. În principiu e vorba despre firmele care lucreazã în construcþii ºi faptul cã salariul minim este de 3000 de lei. Douã aspecte care afecteazã în mod direct bugetele

Va trebui scumpit gunoiul! irma care administreazã sistemul de gestionare al F deºeurilor din Valea Jiului a cerut majorarea tarifelor.

Nu este prima datã ºi, din ianuarie ºi pânã acum, primarii, reprezentanþii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri ºi cei ai Consiliului Judeþean s-au tot întâlnit ca sã gãseascã varianta optimã.

Suntem mai puþini decât în calculele iniþiale, facem mai puþin gunoi ºi cheltuielile firmei nu sunt acoperite. În plus, nu plãtim toþi taxa pe gunoi. Asta ar urma sã genereze taxe mai mari cãtre populaþia, care ºi aºa achitã un cost mare. „La momentul când a fost semnat contractul, din calcule, rezulta cã ar duce 60.000 de tone. În realitate, din Valea Jiului, dupã ce oamenii au tot plecat, cã se închid minele, nu mai sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

deºeuri. Erau zeci de mii de oameni. Acum nu mai se produce atâta cantitate de gunoi”, explicã Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Firma Supercom vrea sã creascã mult preþul, dar primarii încã nu au agreat asta.

Primele facturi le-au ºi refuzat, însã, pânã la urmã tot vor face cumva. „Ei au cerut mãrirea preþului de la 80 de lei, prima datã, la vreo 200 de lei. Am gãsit o formulã, o analizeazã juriºtii, cã preþul clar va trebui sã creascã . Nici nu putem fi nerealiºti cu costurile lor. Nici ca ei, nici ca noi.

Eu cred, cu siguranþã, cã se va mãri preþul, cu cel puþin 50% ”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Cei de la firma Supercom spun, încã de la începutul acestui an, cã socoteala din strategia cu care au câºtigat licitaþia nu mai bate cu cantitatea de deºeuri actualã,

locale. Unu la mânã, toate contractele pe care le-am avut în derulare sau contractare au trebuit sã fie majorate cu diferenþa de manoperã de la salariul minim de 2153 la 3000 de lei. Pe lângã acest lucru, impozitul pe venit la aceste firme practic este zero. Nu se mai ia

Au intrat la furat ºi au dat de proprietar n hunedorean de 43 de ani a fost alergat pe un U câmp de proprietarul unui

imobil în care a intrat la furat. A acþionat alãturi de un complice, însã a abandonat bunurile furate ºi în cele din urmã s-a predat. aceasta fiind mai micã ºi, ca atare, nu îºi încaseazã sumele preconizate.

Nici nu colectãm selectiv, nici nu mãrim preþurile, dar situaþia nu va mai putea continua ºi, tot ce se poate, într-o primã fazã, costurile vor fi suportate de primãrii, sub forma unor subvenþii. Asta, dacã se va gãsi formula juridicã ºi economicã. În caz contrar, vom fi puºi la platã.

Diana MITRACHE

Totul s-a petrecut în localitatea Veºtem din judeþul Sibiu, iar hoþii au ochit o vilã aflatã în construcþie. La adãpostul întunericului au intrat în clãdire ºi au furat tot ce putea fi valorificat, respectiv mai multe scule electrice folosite la lucrãrile de construcþie, însã au fost prinºi în fapt chiar de proprietar. Acesta n-a stat pe gânduri ºi s-a luat dupã hoþii care încercau sã scape fugind pe un câmp de la marginea localitãþii. ”Poliþiºtii sibieni au reþinut doi bãrbaþi, în vârstã

impozit pe venit la cei care lucreazã în construcþii ºi atunci bugetul local e afectat din douã direcþii. Este o chestiune care trebuie sã o reglementeze Guvernul ºi sã ne dea aceastã diferenþã de bani”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Toate speranþele primarilor sunt în rectificarea de buget de unde toþi aºteaptã sã primeascã banii necesari. Altfel, spre finalul anului, nu vor mai fi deloc bani în buget.

Premierul Viorica Dãncilã a spus chiar cã va fi o rectificare pozitivã de buget în aceastã varã.

Diana MITRACHE

de 31 ºi 43 de ani, domiciliaþi în jud. Cluj, respectiv Hunedoara, faþã de care se efectueazã cercetãri privind sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi distrugere.

Bãrbaþii sunt bãnuiþi cã, în noaptea de 19/20 iunie a.c., ar fi pãtruns într-un imobil aflat în construcþie, pe raza localitãþii Veºtem, de unde ar fi sustras mai multe scule pe care le-au abandonat ulterior pe câmp, dupã ce au fost surprinºi de proprietarul imobilului. De asemenea, au distrus luneta unui autovehicul, fãrã a sustrage bunuri din interior”, se aratã într-un comunicat emis de IPJ Sibiu. Hunedoreanul ºi complicele sãu sunt cercetaþi penal pentru furt ºi distrugere.

(M. GÂNJU)

Beatrice Mikloº din Valea Jiului, la Minsk

T

ânãra arcaºã de la Aninoasa Beatrice Mikloº este la Minsk ca reprezentatã a României la Jocurile Olimpice Europene. În perioada 21-30 iunie 2019, în Belarus, la Minsk se desfãºoarã a doua ediþie a Jocurilor Europene, competiþie sportivã ce reuneºte sportivi ai disciplinelor olimpice din toate þãrile europene.

România participã la acest eveniment cu o delegaþie formatã din 123 de sportivi care vor concura la toate sporturile ºi discipline sportive din program, respectiv: atletism, baschet 3×3, badminton, box, ciclism, fotbal pe plajã, gimnasticã – artisticã, aerobicã ºi ritmicã, judo, kaiac-canoe, karate, lupte – feminin, libere ºi greco-romane, sambo, tenis de masã, tir sportiv ºi tir cu arcul.

Beatrice s-a antrenat

cum nu se putea mai bine ºi a reuºit calificarea, fiind o tânãrã în care arcaºii de la Aninoasa, dar de fapt din toatã România, ºi-au pus toate speranþele. A punctat întotdeauna maxim, pentru cã are o determinare absolutã ºi un calm absolut necesar în acest sport. Ne-a uimit mereu cu modul de acþiune ºi înainte de finalizarea anului ºcolar, când a venit la Vulcan, noi am gãsit-o la liceu. Acolo ne-a spus cât de mult aºteaptã aceste jocuri. „Pentru mine e cea mai mare realizare de

Complexul Sportiv Jiul Petroºani, proceduri pentru întabulare

A

utoritãþile locale de la Petroºani au obþinut finanþare pentru modernizarea bazei sportive Jiul Petroºani. Numai cã pânã la lucrãrile efective trebuie realizate o serie de proceduri birocratice.

Este vorba de întabularea bazei sportive. În acest sens, a fost alocatã suma de 18.000 de lei pentru “servicii de întabulare teren în S=101000 mp ºi a construcþiilor din cadrul Complexului sportiv Jiul. Serviciile constau în: ridicare topograficã în sistem de coordonate stereografic 1970 având cote de nivel referinþã Marea Neagrã; documentaþia va fi pusã la dispoziþia beneficiarului atât în format analogic cu viza OCPI cât ºi în format digital împreunã cu cotele de nivel; delimitarea terenului în S=13202 mp ce face obiectul predãrii cãtre CNI prin înþãruºare”. Aceasta se aflã în subor-

pânã acum. Simt cã munca mea, în sfârºit, dã roade. E un moment foarte important, sunt totuºi, Jocurile Europei, dar pot sã spun cã a fost dificil ºi frumos. A trebuit sã trec de douã serii de calificare ºi apoi de 5 meciuri ca sã câºtig turneul de calificare. Am câºtigat tot ºi, dupã primele meciuri, mi s-a confirmat cã sunt deja calificatã. Mai erau 5 locuri, pentru 5 þãri ºi apoi, am mers la turneu, câºtigând inclusiv finala. În finalã am ajuns la sãgeatã de baraj ºi, la scorul de

dinea administraþiei locale de la Petroºani.

Stadionul Jiul Petroºanin a fost construit în 1982 ºi are o capacitate de 15,500 de locuri. Noul stadion a devenit unic în România din 1981, ºi a fost singurul cu douã tribune + cea oficialã acoperite complet pânã la inaugurarea arenelor din Cluj, Ploieºti ºi Bucureºti.

Acesta a fost îmbunãtãþit la noi standarde dupã recenta promovare în Liga 1 din anul 2005, când s-a acoperit cu scaune de plastic toatã suprafaþa, s-a iluminat un teren de antrenament iar tribuna presei a beneficiat de prize ºi acces la internet.

Construcþia avea totuºi instalatã o tabelã electronicã (destul de veche), amplasatã o pistã de atletism în jurul terenului, ºi patru terenuri de antrenament care aparþin complexului sportiv.

Practic acest stadion avea o capacitate de 30 000 de locuri, pe bãnci, iar dupã renovare ºi instalarea scaunelor capacitatea s-a redus la 15,500.

Cosmin BACIU

5-5, am tras o singurã sãgeatã decisivã pentru rezultat”, ne-a explicat, pe scurt istoria acestei calificãri extraordinare, Beatrice Mikloº, cadetã.

E de o stãpânire cum rar au vãzut antrenorii sãi, însã, Beatrice a ajuns abia acum câþiva ani ºi, cu totul întâmplãtor, sã punã mâna pe un arc. Pare ireal cum reuºeºte sã îndrepte sãgeata ºi, într-o competiþie în care toþi trag perfect, diferenþa o face stãpânirea de sine.

Beatrice ne-a spus, însã, cum a ajuns la Aninoasa. „Din întâmplare am ajuns. Fratele meu era la Tir cu arcul ºi tot insista sã vin ºi eu. ªi, pânã la urmã, acum 5 ani, am rãmas în acest sport. În 5 ani am devenit reprezentanta României la Jocurile Europei”, spune Beatrice.

Fata promite mult ºi se vede, cel mai departe în 2024 sã o gãsim la Olimpiada de la Paris.

Diana MITRACHE

Vrea sã-i fie întreruptã pedeapsa ostin Munteanu cere sã-i fie C întreruptã executarea

pedepsei pentru crimã, pentru a-ºi îngriji familia. Individul a cerut ºi graþierea, tot în încercarea de a ieºi din puºcãrie, dar s-a ales cu un nou dosar penal.

Pensionarul din Petrila închis pentru omor a înregistrat o nouã solicitare de a fi pus în libertate, însã de aceastã datã invocã probleme familiale.

Individul vrea sã-i fie întreruptã pedeapsa pentru a se îngriji de familie, cererea s-a fiind înregistratã la

Tribunalul Alba Iulia, cu termen de judecatã în a doua jumãtate a lunii august a.c. Munteanu Costin a invocat aceleaºi motive pentru întreruperea pedepsei ºi la Judecãtoria Aiud, însã magistraþii I-au respins zilele trecute acþiunea.

Instanþa a considerat ca inadmisibilã cererea de întrerupere a executãrii pedepsei. Petrileanul executã o condamnare de 15 ani de închisoare pentru omor dupã ce a ucis o o femeie cu probleme psihice ºi i-a lãsat cadavrul sã putrezeascã în Peºtera Vacii din Munþii ªureanu.

M. GÂNJU

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

Angajaþii lunii Mai la Apa Serv Valea Jiului F inalul lunii mai a consemnat din nou evidenþierea celor mai buni dintre salariaþii de la Apa Serv Valea Jiului.

Conducerea executivã a operatorului regional al serviciilor de apã ºi canalizare din regiunea Vãii Jiului a evaluat, ca de fiecare datã, activitatea fiecãruia dintre angajaþii societãþii, dar ºi activitatea colectivã a secþiilor ºi departamentelor din

cadrul acesteia, stabilind numele celor care au fost declaraþi angajaþii lunii iunie.

Potrivit deciziei luate de comisia de evalaure, angajaþii lunii mai 2019 de la Apa Serv Valea Jiului sunt: - Mihaela Gologan inginer în cadrul Serviciului Comercial - Cristian Andraº instalator în cadrul sectorului apã-canal Aninoasa - Gheorghe - Aurel Crâsnic - ºef secþie staþii tratare apã ºi staþii epurare

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA -ANUNÞIn temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 28.06.2019, ora 11,00, va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara ca membri în Consiliul de administraþie al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 2. Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara ca membri în Consiliul de administraþie al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 3. Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara ca membri în Consiliul de administraþie al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 4. Proiect de hotãrâre privind prelungirea valabilitãþii Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil pentru perioada 01.01.2014 – 30.06.2019 ºi a Contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public

Similar, comisia de evaluare a decis cã, urmare a activitãþii întregii echipe de salariaþi, colectivul Staþiei de epurare Dãnuþoni meritã titlul de ”Colectiv al lunii iunie

2019”. Colectivul, coordonat de ing. Gheorghe Aurel Crîsnic este alcãtuit din: Neagoe Ion, Bolea Virgiliu, Pop Ioan Damian, Ionel Ion Claudiu, Juglea Darius

judeþean de persoane prin curse regulate pânã la data de 02 decembrie 2019; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Centrului de Culturã ºi Artã al Judeþului Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, a statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Bibliotecii Judeþene ”Ovid Densuºianu” Hunedoara-Deva; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de asociere între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara în vederea finanþãrii ºi organizãrii în comun a programului de tabere ”ARC”, ediþia 2019; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara prin Consiliul Judeþean Hunedoara cu Institutul Naþional al Patrimoniului, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni de interes public; 10. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Monografiei economico-militare a Judeþului Hunedoara, aprobatã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.127/2016; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea dezmembrãrii unor imobile reprezentând sectoare de drumuri judeþene; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva pe anul 2019 ºi modificarea programului de investiþii anexã la buget; 13. Diverse.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Adrian, Daj Ion, Illes Alin Adrian, Toplicean Constantin, Ignat Vali, Viºan Ioan, Ciurcu Rãzvan Ionuþ, Szatmari Istvan Iosif, Oroºanu Pavel, Dragotã Petru Rusalin, Stãncioi Silviu Dumitru ºi Daj Ana. Laureaþii premiilor pentru activitatea din luna iunie de la Apa Serv au fost invitaþi astãzi la sediul central al societãþii, în sala de festivitãþi ”Nicolae Sãdean”, unde au fost felicitaþi de echipa managerialã. Cu toþii au primit diplome care le atestã calitatea de salariaþi ai lunii iunie, dar ºi prime în bani. ”Desigur, acolo unde au apãrut cele mai multe probleme legate de

întreþinerea ºi funcþionarea reþelelor de apã ºi canalizare, în luna mai, care a fost una ploioasã, cu destul de multe probleme care au necesitat intervenþii operative de urgenþã, salariaþii noºtri au avut misiunea de a se mobiliza ºi de a depune eforturi susþinute pentru ca beneficiarii noºtri sã nu fie afectaþi de acestea. În luna mai, din cauza cantitãþilor mari de apã aduse de ploi, am avut foarte mult de lucru în gestionarea staþiei de epurare de la Dãnuþoni, dar ºi în rezolvarea unor avarii serioase cu care ne-am confruntat, în mod special la Aninoasa, acolo unde salariaþii noºtri au intervenit prompt la rezolvarea avariilor. Îi felicit pe colegii noºtri care, la finalul activitãþii din luna mai, au reuºit sã-ºi adjudece, pe merit, prin munca depusã, titlul de angajaþi ai lunii în cadrul echipei Apa Serv”, a declarat Cristian Ionicã, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Biroul de presã al Apa Serv Valea Jiului

Gândurile mele sunt alãturi de dumneavoastrã acum la aceastã grea încercare de a-l pierde pe soþul dumneavoastrã.

Dumnezeu sã îl odihneascã în pace pe dl. profesor Vasile Ciocodeicã.

Melinda Bodescu (Stoica)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 24 iunie 2019

Henþ cu mâna

Momentul Cupei A fost odatã un moment jiulistic al Cupei României. Ba chiar douã, sã nu omitem finala din 1972, e drept, pierdutã cu Rapid Bucureºti. Dar acum 45 de ani, pe 23 iunie 1974, Jiul Petroºani, exact când aniversa 55 de ani, a reuºit

marea performanþã a istoriei sale: câºtigarea Cupei României. A fost un drum lung, chiar anevoios, dar la capãtul cãruia echipa ”minerilor” izbutea o reuºitã de neimaginat pânã la ora aceea. Un public bucureºtean uluit, o federaþie surprinsã, mii de oameni

fericiþi la Petroºani, Jiul reuºise sã dea marea loviturã în lumea fotbalului românesc. Cu Tonca, cu

Stocher, cu Adi Dodu, cu Gigi Mulþescu sau Rozsnyai ºi Stoichiþã.

O ediþie a Cupei României care îºi

grava numele unei echipe mici, dar harnice ºi luptãtoare: Jiul Petroºani. Se întâmpla acum 45 de ani...