Cronica Vaii Jiului Nr.1820, Vineri 7 iunie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1820

Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Iunie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cere demisia Ministrului Educaþiei

Cercetaþi dupã o bãtaie generalã într-un club din Petroºani

U

n bodyguard a fost reþinut în urma unei acþiuni a poliþiºtilor din cadrul Serviciului de Acþiuni Speciale, iar alþi doi tineri sunt cercetaþi sub control judiciar.

Cei trei sunt cercetaþi penal dupã ce s-au încãierat într-un cazino din municipiul Petroºani.

Bãrbatul reþinut de 35 de ani, din municipiul Petroºani, este cunoscut cu antecedente penale ºi asigurã paza clubului.

Acesta ar fi fost scuipat de un client, un tânãr

din Gorj, iar de aici s-a iscat o bãtaie generalã.

Cert este cã în urma bãtãii, un tânãr a avut nevoie de o intervenþie chirurgicalã de urgenþã prin care I-a fost extirpat un rinichi.

Bodyguard-ul este cercetat penal pentru comiterea infracþiunilor de vãtãmare corporalã, lovirea sau alte violenþe ºi tulburarea liniºtii ºi ordinii publice. Ceilalþi doi tineri în vârstã de 35 de ani ºi respectiv 29 de ani, ambii din judeþul Gorj, sunt ºi ei anchetaþi pentru aceleaºi fapte.

Maximilian GÂNJU

M

ai mult a încurcat sistemul de învãþãmânt, decât l-a ajutat ºi, dupã ce a desfiinþat ºcolile de meserii, ministrul Ecaterina Andronescu este acum acuzatã cã stricã ºi sistemul de admitere în licee. Asta, cel puþin la Petroºani, unde primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut public demisia ministrul Educaþiei. Totul, dupã ce în Petroºani au fost desfiinþate douã clase de liceu, la cele mai cãutate profile ºi la cele mai bune licee din judeþ ºi nu numai. >>> PAGINA A 6 A

Rãniþi dupã ce s-au rãsturnat cu ATV-ul D oi tineri, unul de 18 ani ºi celãlalt de 27, ambii din Vulcan, au ajuns la spitalul din localitate dupã ce s-au rãsturnat cu ATV-ul într-un ºanþ de pe drumul spre Pasul Vâlcan.

Cei doi tineri n-au vrut sã spunã ce au pãþit, însã personalul medical a anunþat poliþia. ”Poliþiºtii rutieri, în

urma cercetãrilor, au stabilit cã, în jurul orei 17:30, tânãrul în vârstã de 18 ani, deºi nu poseda permis de conducere, a condus un ATV pe DJ 664, din direcþia de mers Vulcan spre Pasul Vulcan, ºi întrucât nu a adaptat viteza de deplasare în curbã, a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a rãsturnat în ºanþul de pe marginea drumului”, informeazã IPJ Hunedoara. Din fericire, cei doi tineri au scãpat cu

rãni uºoare.

Poliþiºtii rutieri au prins

un alt bãrbat care circulã fãrã permis. Acesta a

fost oprit pe centura municipiului Petroºani, iar la controlul actelor s-a descoperit cã avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru abateri anterioare la regimul circulaþiei.

Bãrbatul de 63 de ani, din Petroºani, este cercetat penal sub aspectul comiterii infracþiunii de conducere, pe drumurile publice, a unui autovehicul de cãtre o persoanã cãreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendatã.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

Marius Surgent: Trebuie sã existe consens politic pentru revizuirea Constituþiei A

legerile europarlamentare au reconfigurat scena politicã provocând un declic în societate, prezenþa românilor la vot depãºind cu mult prognozele sociologilor.

În opinia deputatului Marius Surgent, votul dat de români la alegerile europarlamentare, un scrutin considerat fãrã mizã pentru electorat, a arãtat cã societatea îºi doreºte o clasã politicã mult mai responsabilã, capabilã sã îºi asume unele decizii ºi care sã înþeleagã semnalele pe care electoratul le transmite în mod constant.

“Tinerii au dorit sã le transmitã politicienilor cã le pasã de România ºi de viitorul lor” “Numãrul mare de alegãtori care au dorit sã îºi exprime votul la alegerile europarlamentare aratã cã societatea româneascã este preocupatã de ceea ce se întâmplã în România ºi în Uniunea Europeanã.

Mobilizarea tinerilor la vot, o premierã pentru România ultimilor douã decenii, este o confirmare a faptului cã aceºtia doresc sã se implice în societate. Prin prezenþa lor la urne, tinerii au dorit sã transmitã clasei poltice un mesaj foarte simplu: cã le pasã de România ºi de viitorul lor. Tocmai de aceea,

în opinia mea, acest declic produs în rândul tinerilor prin conºtientizarea importanþei votului este cel mai puternic mesaj dat clasei poltice în ultimul deceniu.

Este un fapt îmbucurãtor care transmite un semnal pozitiv în societate” a precizat deputatul Marius Surgent.

Consens politic pentru revizuirea Constituþiei În ceea ce priveºte votul românilor la referendum, deputatul Marius Surgent spune cã rezultatul era previzibil având în vedere dezbaterile care au avut loc în ultimii ani pe aceste teme ºi impactul pe care aceste dezbateri l-a declanºat în societate. De aceea deputatul sperã cã va exista un consens politic atât în ceea ce priveºte transpunerea acestui referendum în Constituþie precum ºi pentru o revizuire mai largã a Constituþiei,

având în vedere problemele constatate de-a lungul timpului “ Revizuirea Constituþiei se poate realiza cu acordul a douã treimi din numãrul total al parlamentarilor.

De asemenea modificãrile ce urmeazã a fi aduse Constituþiei se pot face doar prin acordul dat de cetãþeni în urma unui referendum decizional. Tocmai de aceea va trebui organizat un nou referendum care prin rezultatul sãu sã poatã da acordul Parlamentului de a modifica Constituþia. În opinia mea acest referendum ar trebui sã conþinã ºi alte teme ce vizezã modificarea Constituþiei pentru cã despre o revizuire într-un sens mai larg a Constituþiei s-a discutat de foarte multã vreme. Ori pentru acest lucru trebuie sã avem un consens politic la nivelul Parlamentului ºi o serie de dezbateri foarte serioase ºi aplicate”, a declarat deputatul.

Elevii clasei a VIII-a intrã, începând de vineri, în vacanþa de varã

E

levii clasei a VIII-a vor fi, începând de vineri, în vacanþa de varã, potrivit calendarului emis de Ministerul Educaþiei. Aceºtia finalizeazã cursurile cu o sãptãmânã mai devreme decât elevii din clasele ciclului preºcolar, primar ºi gimnazial, pentru a susþine probele Evaluãrii Naþionale.

Elevii clasei a VIII-a intrã de vineri în vacanþa de varã, potrivit calendarului emis de Ministerul Educaþiei Naþionale.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Anul ºcoalar 2018-2019 este structurat astfel pentru elevii de clasa a VIII-a, întrucât ei urmeazã sã susþinã Evaluarea Naþionalã, care va debuta în data de 18 iunie, cu proba la Limba ºi literatura românã. Potrivit ordinului privind structura anului ºcolar 2018-2019 emis de Ministerul Educaþiei Naþionale, pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar însumeazã 33 de sãptãmâni de cursuri ºi se încheie vineri, 7 iunie 2019.

Elevii clasei terminale din ciclul gimnazial intrã mai devreme în vacanþã, deoarece ei urmeazã sã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Este nevoie de o revizuire realã, aplicatã ºi fundamentatã a Constituþiei “Va trebui sã cãdem de acord dacã facem o revizuire realã a Constituþiei pentru cã în ultimii ani am constatat modul defectuos în care funcþioneazã instituþiile statului, multe din deciziile Curþii Constituþionale privind soluþionarea unor conflictele de naturã constituþionalã arãtând lacune sau neclaritãþi ce pot da loc de interpretãri.

Tocmai de aceea consider cã nu ar trebui sã mai cãdem în capcana de a schimba legislaþia în funcþie de interese sau de curente politice de moment, iar mai apoi sã încercãm sã ne dãm seama cum sã le rezolvãm.

O temã care ar putea sã facã obiectul revizuirii Constiuþiei ar putea fi ºi cea legatã de posibilitatea dizolvãrii Parlamentului prin acord politic, în situaþii de crizã, soluþie imposibilã în acest moment. De asemenea cred cã trebuie sã avem în vedere ºi faptul cã o revizuire a Constituþiei trebuie sã þinã cont de drepturile ºi libertãþile cetãþenilor pentru cã nu putem nega nici faptul cã în ultimul deceniu s-au întâmplat abuzuri grave în Justiþie.

Ca liberal consider cã Justiþia nu poate fi selectivã iar înfãptuirea Justiþiei trebuie fãcutã cu respectarea tuturor drepturilor de care beneficieazã cetãþenii”, a concluzionat deputatul ALDE, Marius Surgent.

susþinã, în luna iunie, probele Evaluãrii Naþionalã.

Potrivit calendarului de examene emis de Ministerul Educaþiei Naþionale, evaluarea va debuta cu proba la Limba ºi literatura românã, care va fi susþinutã de cãtre elevi în data de 18 iunie. Ea va fi urmatã de proba la Matematicã, pe care elevii o vor susþine în 20 iunie ºi Limba ºi literatura maternã, în 21 iunie.

Afiºarea primelor rezultate, respectiv a celor de dinaintea depunerii constetaþiilor va fi fãcutã în 25 iunie, potrivit datelor Ministerului Educaþiei Naþionale. Tot atunci, elevii care sunt nemulþumiþi de note vor putea depune contestaþii.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

Comisia Europeanã cere noi lãmuriri despre minele Lonea ºi Lupeni C

omisia Europeanã cere noi lãmuriri despre minele Lonea ºi Lupeni.

Firma polonezã GIG, a transmis încã de acum douã sãptãmâni Comisiei Europene raportul cu concluziile privind necesitatea menþinerii minelor Lupeni ºi Lonea.

“A fost o discuþie la Bruxelles cu GIG (firma polonezã care a întocmit un nou raport-n.r.).

Comisia Europeanã a mai solicitat niºte lãmuriri suplimentare pe marginea acelui raport.

Urmeazã un nou set de întrebãri. Polonezii au arãtat care sunt motivele pentru care este necesarã continuarea activ-

itãþii celor douã unitãþi miniere. GIG a arãtat cã activitatea nu se poate desfãºura altfel.

Concluzia a fost cã trebuie sã se punã de acord pe legislaþie”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Studiul a fost realizat de experþii institutului polonez Glowny Instytut Gornictwa (GIG) ºi a fost dat publicitãþii în februarie 2019, con-

cluziile acestuia arãtând cã închiderea imediatã a minelor Lonea ºi Lupeni este nesigurã.

în zona coastelor ºi a ajuns la spital. Rãnile suferite nu-i pun viaþa în pericol, însã incidentul este unul deosebit de grav.

Deþinutul care a atacat angajatul penitenciarului este un cunoscut traficant de obiecte interzise în penitenciar , pentru cã a fost descoperit de gardieni de mai multe ori cu

Minele Lonea ºi Lupeni ar fi trebuit sã intre, de la 1 ianuarie 2019, în procedurã de închidere, cu oprirea activitãþii de extracþie a cãrbunelui. Activitatea de exploatare a huilei la minele Lonea ºi Lupeni a continuat, însã, ºi în acest an, dar fãrã acordarea ajutorului de închidere pentru cantitatea de cãrbune extrasã, situaþie în care se respectã prevederile din Decizia 2010/787/UE a Comisiei Europene, a anunþat, la începutul lunii ianuarie, conducerea CEH. Cosmin BACIU

Proiectarea ºi execuþia lucrãrilor la drumul lui Bãsescu au fost scoase la licitaþie

C

Cine este puºcãriaºul care a atacat un angajat la Penitenciarul Deva? oliþistul de P penitenciar a fost înþepat de trei ori lucruri interzise. Are de ispãºit 8 ani ºi 9 luni pentru tâlhãrie calificatã ºi a fost sancþionat de nenumãrate ori pentru agresiuni la adresa deþinuþilor. ªi de aceastã datã era mutat disciplinar într-o altã locaþie. ”În timpul acþiunii, în momentul în care agentul supraveghetor a deschis uºa camerei, deþinutul Z.V a devenit agresiv atacând personalul. Agentul era însoþit de ºeful de schimb ºi directorul adjunct al penitenciarului”, aratã

"Din sinteza concluziilor prezentate de experþii polonezi în cadrul ºedinþei

Consiliului Tehnico Economic, s-a desprins necesitatea imperativã a extragerii rezervelor de cãrbune deschise precum ºi a celor pregãtite, aflate în zona de influenþã a riscurilor, de la cele douã exploatãri miniere aflate în program de închidere, atrãgându-se în mod specific atenþia cã fenomenele de acumulare a gazului cu consecinþa autoaprinderii ºi a exploziilor se manifestã într-un ritm alert, datoritã naturii zãcãmântului carbonifer specific bazinului carbonifer din Valea Jiului", arãta comunicatul CEH.

Penitenciarul.ro Atacul a avut loc miercuri seara, la Penitenciarul Deva, iar ºeful de schimb a fost atacat cu o foarfecã de cãtre un deþinut.

Conducerea Penitenciarului Deva a sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, iar cauzele care au dus la producerea acestui incident vor face obiectul unor verificãri interne. „În conformitate cu prevederile legale, a fost sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, fiind de asemenea, dispuse verificãri interne, pentru stabilirea cauzelor ºi împrejurãrilor producerii incidentului, urmând ºi aplicarea procedurilor disciplinare în cazul deþinutului implicat”, se aratã într-un comunicat al Penitenciarului Deva.

Maximilian GÂNJU

irca 20 de kilometri din DN 66 A, drum cunoscut sub denumirea de “Drumul lui Bãsescu” vor fi realizaþi. CNAIR a scos la licitaþie procedura de atribuire licitaþie deschisã având ca obiect Proiectare ºi Execuþie “Drum de legaturã DN 66A km 47+600 – 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna”.

Valoarea estimatã a contractului este de 243.072.327 lei fãrã TVA. Durata contractului este de 36 luni, din care 8 luni perioada de proiectare (include Proiectul pentru Autorizaþia de construire) ºi 28 luni perioada de execuþie lucrãri. „Drum de legãturã DN 66A km 47+600 – 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna” este parte componentã a drumului naþional DN 66A ºi face legãtura între Câmpu lui Neag ºi Valea Cernei. Drumul naþional DN 66A este asfaltat pânã la Câmpu lui Neag, continuându-se apoi cu drumul forestier,

accesul traficului auto fiind posibil numai pe anumite porþiuni.

Odatã construit, DN66A ar face legãtura cu localitatea Cerna Sat din judeþul Gorj, aflatã la doar 42 de kilometri de Bãile Herculane, pe un drum prost, dar care trebuie doar reabilitat, nu construit de la zero, cu toate avizele aferente.

Miza este mare. Prin realizarea drumului s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova ºi, mai departe, spre Serbia. Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel foarte uºor accesibile pentru o populaþie de milioane de locuitori.

Cosmin BACIU

4 Actualitate

De 4 nopþi, urºii ajung printre oameni

Z

eci de oameni, mulþi cu copii mici, sunt în pericol, dupã ce urºii au coborât, timp de mai multe nopþi, pânã aproape de oraº.

Sunt oameni ce locuiesc la poalele munþilor, în cãtunele ce se aflã la limita cu municipiul Petroºani, unde animalele sãlbatice coboarã în fiecare noapte. Zona cea mai expusã acum pericolelor este Sãlãtrucul, în zona de la ieºirea din Petroºani, spre Defileul Jiului.

Dumitru Gârjoabã este unul dintre cei care a rãmas fãrã niciun stup întreg, dupã vizitele din ultimele nopþi ºi aºa a ajuns la primãrie sã cearã cuiva ajutor. „Atrag atenþia oficialitãþilor cã foarte, foarte curând, dupã ce aici nu vor mai gãsi stupii, vor ataca oamenii. Uitaþi-vã cã lângã terenul meu, sunt case, mulþi au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

copii mici ºi a ajuns ursul sã meargã pe stradã, pe drumul public, nu numai pe pârâu”, spune Dumitru Gârjoabã, apicultor.

De altfel, omul spune cã noapte de noapte, ursul a ajuns în aceste comunitãþi ºi nimeni nu mai ºtie ce e de fãcut, iar numai la un calcul estimativ,cei care sunt vizitaþi de urºi, rãmân cu pagube uriaºe ºi fãrã agoniseala de o viaþã. „Sunt 3 urºi, o ursoaicã ºi doi pui, care au distrus stupina. Eu aveam 35 de stupi. Acum, mai am câþiva întregi. Pe fiecare stup eu scot 10 kg de miere de salcâm. Dacã înmulþesc cu 30 de lei, face 300 de lei. ªi, pentru stupii ce fac miere poliflorã, eu scot cam 18 -20 de kilograme, pe care le vând la 20 de lei kilogramul.

Sunt 700 de lei, pierdere numai la producþia de miere. Nu mai spun cã albinele sunt pierdute.

Nu mai am nicio ºansã, trebuie

"Eroi au fost, eroi sunt încã!"

J

oi, în ziua marelui praznic al Înãlþãrii Domnului, românii îºi cinstesc eroii neamului.

La Deva, ceremonialul public s-a desfãºurat la Cimitirul Eroilor unde, veteranii de rãzboi, reprezentanþii instituþiilor ºi autoritãþilor publice, dar ºi locuitori ai oraºului, au adus un omagiu celor cãzuþi pentru patrie.

Slujba de pomenire a fost oficiatã de Preasfinþitul Pãrinte Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi.

Consiliul Judeþean Hunedoara a fost reprezentat de preºedintele Mircea-Flaviu Bobora ºi vicepreºedintele Sorin Adrian Vasilescu, dar ºi de un grup de consilieri judeþeni.

sã cumpãr alte mãtci, stupi, ca sã îmi refac stupina”, a explicat apicultorul.

Omul a venit sã cearã sprijin la primãrie, însã, cei de aici spun cã procedurile pot dura ºi 30 de zile. „Existã o dispoziþie prin care a fost constituitã, încã de acum 2 ani, o comisie care se ocupã de astfel de situaþii. Ea e compusã dintr-un reprezentant al instituþiei noastre ºi doi de la Garda de Mediu, Garda

"De-a lungul secolelor, pãmântul românesc a vãzut ºi a îndurat multe.

Istoria noastrã a consemnat lupte aprige pentru apãrarea pamântului moºtenit din strãbuni. Cele douã rãzboaie mondiale au fost marile încercãri ale secolului trecut.

Naþiunea românã a pierdut atunci mii de vieþi, atât pe câmpul de luptã ori în prizonierat, iar cei rãmaºi acasã au avut de suferit din cauza lipsurilor de tot felul. Cei care au avut ºansa sã se întoarcã au povestit tuturor ce înseamnã rãzboiul ºi cât de important este sã trãim în pace", a subliniat în discursul sãu preºedintele Mircea Flaviu Bobora.

Ceremonialul public a continuat cu depunerea coroanelor de flori la Monumentul Eroilor ºi cu defilarea gãrzii de onoare.

Forestierã ºi o asociaþie ce se ocupã de astfel de probleme.

Vor merge în teren ºi omul va fi despãgubit pentru paguba suferitã, dar promisiunea este cã vor încerca sã obþinã un aviz de mediu pentru relocarea ursoaicei, ce are ºi doi puiuþi, deci trebuie, cu grijã, îndepãrtatã.

E o procedurã cam de 30 de zile, însã, sperãm sã se miºte instituþiile abilitate mai repede, pentru cã sã nu se producã alte

necazuri, cã viaþa unui om este mai importantã”, a precizat ºi Adrian Negoe, consultant juridic, Primãria Petroºani, în timp ce primarul municipiului recunoaºte cã procedura e greoaie ºi situaþia alarmantã. „Am înþeles cã populaþia de urºi s-a mãrit foarte mult în ultimii 10 ani ºi atunci apar astfel de situaþii ºi am înþeles cã se iau mãsuri doar cu aprobarea Ministerului Mediului. Noi am sesizat situaþia, dar primãria nu poate lua mãsuri în acest domeniu, Ministerul Mediului se ocupã exclusiv de fondul cinegetic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pânã când comisiile vor lua mãsuri ºi cineva va veni sã relocheze urºii, oamenii de acolo sunt în pericol. Nu mai vorbim despre gospodãriile ce practic, sunt distruse noapte de noapte, chiar dacã localnicii dau cu pocnitori.

Diana MITRACHE

Elevii lupeneni, în vizitã de studiu la Bucureºti ºi Constanþa 30 maiiunie 2019 tineri Îden01laperioada Liceul Tehnologic Lupeni înscriºi in programul Meserii pentru Viitor – Electricitatea Pas cu Pas, al Asociaþiei Copii pentru Viitor Lupeni, au desfãºurat o vizitã de lucru în Bucureºti ºi Constanþa.

În Bucureºti au vizitat Centrul GreenMogo – Centrul de Instruire ºi Consiliere Energeticã, al celor de la Greeninitiative, ºi au luat parte la un seminar despre energie verde, case pasive, încãlzire globalã ºi schimbãri climatice.

“Pe 31 mai am par-

ticipat, la Constanþa, la un eveniment gãzduit de Greenpeace România, cu ocazia venirii în portul Constantã a vasului Rainbow Warrior, cel mai ecologic vapor al celor de la Greenpeace.

La eveniment au participat reprezentanþi de la alte licee tehnologice din Constantã ºi Olteniþa, toþi preocupaþi de energie regenerabilã ºi schimbãri climatice”, spune Anca Iordãnescu, coordonator.

Vizita de studiu s-a încheiat în data de 01 iunie cu vizitarea Casei Solare de la EFdeN, din curtea Facultãþii de Instalaþii Bucureºti, unde o echipã interdis-

ciplinarã, formatã din zeci de studenþi din 11 departamente, au construit, printre altele, ºi casa cu care au participat în 2018, la competiþia Solar Decathlon din Dubai, unde au obþinut locul 4.

Activitãþile vizitei de studiu ºi programul în sine, au fost gândite într-un context în care, în Valea Jiului, din cauza închiderii minelor, tinerii au nevoie sã fie instruiþi ºi orientaþi spre meserii verzi, ale viitorului, cum ar fi instalator panouri fotovoltaice sau instalator sisteme electrice pentru case inteligente, cât mai puþin poluante.

Cosmin BACIU

Eroii din cimitire, omagiaþi, de înãlþare E

roii neamului sunt cei care au cãzut pe fronturile din þarã ºi din strãinãtate, iar de Înãlþare este momentul în care ei sunt comemoraþi.

Cei trecuþi în nefiinþã sunt astfel omagiaþi ºi întreaga suflare a unei comunitãþi se gândeºte la ei. Este timpul în care ne dãm seama cã aceºtia sunt cei ce au fãcut posibile culorile Tricolorului românesc ºi au luptat pentru ceea ce este azi România.

La Petroºani, ceremonia a avut loc în Cimitirul eroilor, recent renovat de membrii Cultului Eroilor. „Este Ziua Eroilor, Ziua sfântã a Înãlþãrii Domnului nostru Iisus Hristos la Ceruri. E o dublã semnificaþie ºi unicã, pentru cã, dacã noi, astãzi, putem sã fim aici împreunã, aici, în aceastã þarã, se datoreazã celor ce îºi duc somnul de veci în Cimitirul Eroilor, sau, mai bine zis, în cimitirele eroilor din România ºi din strãinãtate. Pe sacrificiul lor, noi, generaþiile ce au urmat, ne-am construit

un viitor ºi cred cã este foarte important sã respectãm sacrificiul suprem pe care ei l-au fãcut pentru þarã”, a spus, dupã slujba de pomenire, oficiatã în cimitir,Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nu ne cinstim ca naþiune, dacã ne uitãm eroii ºi, tocmai de aceea, an de an, de Ziua Eroilor, la 40 de zile dupã Paºti, de Înãlþare, cei care au cãzut pe frontul din Valea Jiului, ºtiuþi, ori neºtiuþi, sunt comemoraþi de comunitatea localã.

Cei care sunt îngropaþi în cimitirul din Petroºani, unde a avut loc ceremonia, în ciuda ploii din acest an, sunt români, maghiari, nemþi ori austrieci ºi toþi au luptat cândva pe front. Ei au semnat un legãmânt ºi au jurat sã apere þara.

Ceremonialul dedicat eroilor s-a finalizat cu depunerea coroanelor de flori, iar la Monumentul Eroului Necunoscut au depus omagii partidele politice, instituþiile statului ºi chiar elevii din Petroºani.

Diana MITRACHE

Prezenþã arhiereascã la schitul Straja

S

chitul din staþiunea montanã Straja gãzduieºte un eveniment deosebit, la sfârºitul acestei sãptãmâni.

Sâmbãtã, 8 iunie 2019, Schitul Straja va fi gazdã duhovniceascã pentru Sfânta Liturghie arhiereascã, cu ocazia întâlnirii tinerilor ortodocºi din toate protopopiatele judeþului Hunedoara. Împreunã cu Preasfinþitul Pãrinte GURIE, Episcopul Devei ºi Hunedoarei, va sluji ºi Preasfinþitul Pãrinte Siluan,

Episcopul Ortodox Român din Ungaria.

Schitul Straja cuprinde o bisericã de lemn ºi câteva chilii. A fost ridicat în anul 1999.

Intrarea în curtea schitului se face printr-un tunel artificial de 57 m.

Bisericuþa din lemn are douã hramuri: Sfinþii Apostoli Constantin ºi Elena (21 mai) ºi Înãlþarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Schitul a devenit, alãturi de Crucea Eroilor ºi de calendarul pictat din tunelul de acces, unul dintre simbolurile staþiunii.

Aici este locul unde se organizeazã slujbe la sãrbãtorile de peste an, cel mai mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci când este depusã crucea din lemn de paltin ce este purtatã pe umeri de credincioºi cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.

Cosmin BACIU

4 Actualitate

De 4 nopþi, urºii ajung printre oameni

Z

eci de oameni, mulþi cu copii mici, sunt în pericol, dupã ce urºii au coborât, timp de mai multe nopþi, pânã aproape de oraº.

Sunt oameni ce locuiesc la poalele munþilor, în cãtunele ce se aflã la limita cu municipiul Petroºani, unde animalele sãlbatice coboarã în fiecare noapte. Zona cea mai expusã acum pericolelor este Sãlãtrucul, în zona de la ieºirea din Petroºani, spre Defileul Jiului.

Dumitru Gârjoabã este unul dintre cei care a rãmas fãrã niciun stup întreg, dupã vizitele din ultimele nopþi ºi aºa a ajuns la primãrie sã cearã cuiva ajutor. „Atrag atenþia oficialitãþilor cã foarte, foarte curând, dupã ce aici nu vor mai gãsi stupii, vor ataca oamenii. Uitaþi-vã cã lângã terenul meu, sunt case, mulþi au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

copii mici ºi a ajuns ursul sã meargã pe stradã, pe drumul public, nu numai pe pârâu”, spune Dumitru Gârjoabã, apicultor.

De altfel, omul spune cã noapte de noapte, ursul a ajuns în aceste comunitãþi ºi nimeni nu mai ºtie ce e de fãcut, iar numai la un calcul estimativ,cei care sunt vizitaþi de urºi, rãmân cu pagube uriaºe ºi fãrã agoniseala de o viaþã. „Sunt 3 urºi, o ursoaicã ºi doi pui, care au distrus stupina. Eu aveam 35 de stupi. Acum, mai am câþiva întregi. Pe fiecare stup eu scot 10 kg de miere de salcâm. Dacã înmulþesc cu 30 de lei, face 300 de lei. ªi, pentru stupii ce fac miere poliflorã, eu scot cam 18 -20 de kilograme, pe care le vând la 20 de lei kilogramul.

Sunt 700 de lei, pierdere numai la producþia de miere. Nu mai spun cã albinele sunt pierdute.

Nu mai am nicio ºansã, trebuie

"Eroi au fost, eroi sunt încã!"

J

oi, în ziua marelui praznic al Înãlþãrii Domnului, românii îºi cinstesc eroii neamului.

La Deva, ceremonialul public s-a desfãºurat la Cimitirul Eroilor unde, veteranii de rãzboi, reprezentanþii instituþiilor ºi autoritãþilor publice, dar ºi locuitori ai oraºului, au adus un omagiu celor cãzuþi pentru patrie.

Slujba de pomenire a fost oficiatã de Preasfinþitul Pãrinte Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi.

Consiliul Judeþean Hunedoara a fost reprezentat de preºedintele Mircea-Flaviu Bobora ºi vicepreºedintele Sorin Adrian Vasilescu, dar ºi de un grup de consilieri judeþeni.

sã cumpãr alte mãtci, stupi, ca sã îmi refac stupina”, a explicat apicultorul.

Omul a venit sã cearã sprijin la primãrie, însã, cei de aici spun cã procedurile pot dura ºi 30 de zile. „Existã o dispoziþie prin care a fost constituitã, încã de acum 2 ani, o comisie care se ocupã de astfel de situaþii. Ea e compusã dintr-un reprezentant al instituþiei noastre ºi doi de la Garda de Mediu, Garda

"De-a lungul secolelor, pãmântul românesc a vãzut ºi a îndurat multe.

Istoria noastrã a consemnat lupte aprige pentru apãrarea pamântului moºtenit din strãbuni. Cele douã rãzboaie mondiale au fost marile încercãri ale secolului trecut.

Naþiunea românã a pierdut atunci mii de vieþi, atât pe câmpul de luptã ori în prizonierat, iar cei rãmaºi acasã au avut de suferit din cauza lipsurilor de tot felul. Cei care au avut ºansa sã se întoarcã au povestit tuturor ce înseamnã rãzboiul ºi cât de important este sã trãim în pace", a subliniat în discursul sãu preºedintele Mircea Flaviu Bobora.

Ceremonialul public a continuat cu depunerea coroanelor de flori la Monumentul Eroilor ºi cu defilarea gãrzii de onoare.

Forestierã ºi o asociaþie ce se ocupã de astfel de probleme.

Vor merge în teren ºi omul va fi despãgubit pentru paguba suferitã, dar promisiunea este cã vor încerca sã obþinã un aviz de mediu pentru relocarea ursoaicei, ce are ºi doi puiuþi, deci trebuie, cu grijã, îndepãrtatã.

E o procedurã cam de 30 de zile, însã, sperãm sã se miºte instituþiile abilitate mai repede, pentru cã sã nu se producã alte

necazuri, cã viaþa unui om este mai importantã”, a precizat ºi Adrian Negoe, consultant juridic, Primãria Petroºani, în timp ce primarul municipiului recunoaºte cã procedura e greoaie ºi situaþia alarmantã. „Am înþeles cã populaþia de urºi s-a mãrit foarte mult în ultimii 10 ani ºi atunci apar astfel de situaþii ºi am înþeles cã se iau mãsuri doar cu aprobarea Ministerului Mediului. Noi am sesizat situaþia, dar primãria nu poate lua mãsuri în acest domeniu, Ministerul Mediului se ocupã exclusiv de fondul cinegetic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pânã când comisiile vor lua mãsuri ºi cineva va veni sã relocheze urºii, oamenii de acolo sunt în pericol. Nu mai vorbim despre gospodãriile ce practic, sunt distruse noapte de noapte, chiar dacã localnicii dau cu pocnitori.

Diana MITRACHE

Elevii lupeneni, în vizitã de studiu la Bucureºti ºi Constanþa 30 maiiunie 2019 tineri Îden01laperioada Liceul Tehnologic Lupeni înscriºi in programul Meserii pentru Viitor – Electricitatea Pas cu Pas, al Asociaþiei Copii pentru Viitor Lupeni, au desfãºurat o vizitã de lucru în Bucureºti ºi Constanþa.

În Bucureºti au vizitat Centrul GreenMogo – Centrul de Instruire ºi Consiliere Energeticã, al celor de la Greeninitiative, ºi au luat parte la un seminar despre energie verde, case pasive, încãlzire globalã ºi schimbãri climatice.

“Pe 31 mai am par-

ticipat, la Constanþa, la un eveniment gãzduit de Greenpeace România, cu ocazia venirii în portul Constantã a vasului Rainbow Warrior, cel mai ecologic vapor al celor de la Greenpeace.

La eveniment au participat reprezentanþi de la alte licee tehnologice din Constantã ºi Olteniþa, toþi preocupaþi de energie regenerabilã ºi schimbãri climatice”, spune Anca Iordãnescu, coordonator.

Vizita de studiu s-a încheiat în data de 01 iunie cu vizitarea Casei Solare de la EFdeN, din curtea Facultãþii de Instalaþii Bucureºti, unde o echipã interdis-

ciplinarã, formatã din zeci de studenþi din 11 departamente, au construit, printre altele, ºi casa cu care au participat în 2018, la competiþia Solar Decathlon din Dubai, unde au obþinut locul 4.

Activitãþile vizitei de studiu ºi programul în sine, au fost gândite într-un context în care, în Valea Jiului, din cauza închiderii minelor, tinerii au nevoie sã fie instruiþi ºi orientaþi spre meserii verzi, ale viitorului, cum ar fi instalator panouri fotovoltaice sau instalator sisteme electrice pentru case inteligente, cât mai puþin poluante.

Cosmin BACIU

Eroii din cimitire, omagiaþi, de înãlþare E

roii neamului sunt cei care au cãzut pe fronturile din þarã ºi din strãinãtate, iar de Înãlþare este momentul în care ei sunt comemoraþi.

Cei trecuþi în nefiinþã sunt astfel omagiaþi ºi întreaga suflare a unei comunitãþi se gândeºte la ei. Este timpul în care ne dãm seama cã aceºtia sunt cei ce au fãcut posibile culorile Tricolorului românesc ºi au luptat pentru ceea ce este azi România.

La Petroºani, ceremonia a avut loc în Cimitirul eroilor, recent renovat de membrii Cultului Eroilor. „Este Ziua Eroilor, Ziua sfântã a Înãlþãrii Domnului nostru Iisus Hristos la Ceruri. E o dublã semnificaþie ºi unicã, pentru cã, dacã noi, astãzi, putem sã fim aici împreunã, aici, în aceastã þarã, se datoreazã celor ce îºi duc somnul de veci în Cimitirul Eroilor, sau, mai bine zis, în cimitirele eroilor din România ºi din strãinãtate. Pe sacrificiul lor, noi, generaþiile ce au urmat, ne-am construit

un viitor ºi cred cã este foarte important sã respectãm sacrificiul suprem pe care ei l-au fãcut pentru þarã”, a spus, dupã slujba de pomenire, oficiatã în cimitir,Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nu ne cinstim ca naþiune, dacã ne uitãm eroii ºi, tocmai de aceea, an de an, de Ziua Eroilor, la 40 de zile dupã Paºti, de Înãlþare, cei care au cãzut pe frontul din Valea Jiului, ºtiuþi, ori neºtiuþi, sunt comemoraþi de comunitatea localã.

Cei care sunt îngropaþi în cimitirul din Petroºani, unde a avut loc ceremonia, în ciuda ploii din acest an, sunt români, maghiari, nemþi ori austrieci ºi toþi au luptat cândva pe front. Ei au semnat un legãmânt ºi au jurat sã apere þara.

Ceremonialul dedicat eroilor s-a finalizat cu depunerea coroanelor de flori, iar la Monumentul Eroului Necunoscut au depus omagii partidele politice, instituþiile statului ºi chiar elevii din Petroºani.

Diana MITRACHE

Prezenþã arhiereascã la schitul Straja

S

chitul din staþiunea montanã Straja gãzduieºte un eveniment deosebit, la sfârºitul acestei sãptãmâni.

Sâmbãtã, 8 iunie 2019, Schitul Straja va fi gazdã duhovniceascã pentru Sfânta Liturghie arhiereascã, cu ocazia întâlnirii tinerilor ortodocºi din toate protopopiatele judeþului Hunedoara. Împreunã cu Preasfinþitul Pãrinte GURIE, Episcopul Devei ºi Hunedoarei, va sluji ºi Preasfinþitul Pãrinte Siluan,

Episcopul Ortodox Român din Ungaria.

Schitul Straja cuprinde o bisericã de lemn ºi câteva chilii. A fost ridicat în anul 1999.

Intrarea în curtea schitului se face printr-un tunel artificial de 57 m.

Bisericuþa din lemn are douã hramuri: Sfinþii Apostoli Constantin ºi Elena (21 mai) ºi Înãlþarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Schitul a devenit, alãturi de Crucea Eroilor ºi de calendarul pictat din tunelul de acces, unul dintre simbolurile staþiunii.

Aici este locul unde se organizeazã slujbe la sãrbãtorile de peste an, cel mai mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci când este depusã crucea din lemn de paltin ce este purtatã pe umeri de credincioºi cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.

Cosmin BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cere demisia Ministrului Educaþiei ai mult a încurcat M sistemul de învãþãmânt, decât l-a ajutat ºi, dupã ce a desfiinþat ºcolile de meserii, ministrul Ecaterina Andronescu este acum acuzatã cã stricã ºi sistemul de admitere în licee.

Asta, cel puþin la Petroºani, unde primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut public demisia ministrul Educaþiei.

Totul, dupã ce în Petroºani au fost desfiinþate douã clase de liceu, la cele mai cãutate profile ºi la cele mai bune licee din judeþ ºi nu numai. „Ministrul Andronescu, dupã ce a desfiinþat învãþãmântul profesional în 2008, prin desfiinþarea ªcolilor de Arte ºi Meserii, acum vine ºi demoleazã ºi învãþãmântul teoretic ºi, practic, prin aceastã mãsurã, bulverseazã total învãþãmântul liceal.

Mi se pare o mãsurã

neadecvatã sã tai clasã de la cel mai bun colegiu din judeþ. E o reformã fãcutã fãrã cap ºi eu îi cer demisia ºi, poate nu o afecteazã, dar cer demisia ministrului Andronescu, deoarece, prin aceste mãsuri, bulverseazã sistemul de învãþãmânt din România, implementând mãsuri artificiale ce nu au legãturã cu ceea ce îºi doresc copiii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care a mai þinut sã precizeze cã nu are nimic împotriva ºcolilor de marte ºi meserii, ce se promoveazã acum la nivel naþional.

Primarul mai spune cã nu poate admite ca

elevii de 10 din Petroºani ºi din Valea Jiului „sã nu aibã ºansa de a-ºi continua studiile liceale într-un colegiu de elitã, unde îºi pot valorifica la maxim potenþialul doar pentru cã, ”din pix”, de dragul unei aºa-zise reforme educaþionale, ministrul Educaþiei este pe punctul de a face praf ºi învãþãmântul românesc de elitã din colegiile teoretice, aºa cum, nu cu mulþi ani în urmã, a fãcut praf ºi învãþãmântul profesional din þara noastrã”.

Peste 160 de pãrinþi ai elevilor din Petroºani, care acum sunt în clasa a VIII-a erau gata sã iasã în stradã sã protesteze pentru cã noua reformã

a învãþãmântului a eliminat 2 clase la cele mai bune licee din Petroºani. În acest oraº sunt 4 licee, douã teoretice ºi douã tehnologice ºi, potrivit statisticilor celor de la ISJ, sunt 314 elevi de clasa a VIII-a, care încap în 11,2 clase. ISJ spune cã a aprobat 13 clase ºi acestea sunt: 3 la Colegiul Naþional Mihai Eminescu, din 4 câte avea pânã acum, alte 3 la Colegiul Naþional Carmen Sylva, tot din 4, 4 pentru Hermes, din care douã pentru liceu tehnologic ºi douã la profesionalã ºi la Dimitrie Leonida vor fi 3 clase de ºcoalã profesionalã.

Toate, însã, eliminã criteriul ce stã la baza

Lipsa angajaþilor persoane cu handicap pune la platã ApaServ odificãrile legislative aduse de guvernele de M dupã anul 2016 Codului

Fiscal au afectat financiar societãþile comerciale.

O reglementare prevede ca firmele sã angajeze persoanele cu handicap, în caz contrar se aplicã o serie de penalitãþi. Una din aceste societãþi este ApaServ. În cursul anului trecut, societatea a avut creºteri cu cheltuielile de personal de peste 200.000 de lei.

Societatea a avut creºteri ale cheltuielilor cu taxele datorate bugetului de stat pentru neîncadrarea în muncã a persoanelor cu handicap cu 265.572 lei faþã de anul 2017. „Aproximativ 54% din personalul societãþii are o vechime mai mare de 15 ani în cadrul SC ApaServ Valea Jiului SA ºi

vechile structuri organizatorice, având astfel o experienþã bogatã în domeniul serviciilor de apã ºi canalizare”, aratã raportul ApaServ Valea Jiului.

La sfârºitul anului 2018, la ApaServ Valea Jiului erau 541 de psoturi, faþã de 544 de posturi la data de 31 decembrie 2017. Aºa cum e ºi firesc, cele mai multe posturi sunt cele de muncitori, ºi anume 371, din care 238 calificaþi, 88 necalificaþi. La data de 31 decembrie 2018, numãrul de salariaþi cu contract individual de muncã era

de 466, din care 47,64% femei.

83,89% dintre salariaþi sunt calificaþi ºi au studii profesionale, liceale sau universitare.

Autoritãþile ºi instituþiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puþin 50 de angajaþi, au obligaþia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puþin 4% din numãrul total de angajaþi, potrivit Legii nr.

448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Cosmin BACIU

alegerii elevilor, ºi anume, clasele cu cea mai mare cãutare, acestea fiind exact cele ce ar urma sã se desfiinþeze ºi care au profilul de matematicã–informaticã.

Iar printre cei ce se opun sunt ºi oameni din rândul ºcolilor. „Am avut o mare dezamãgire, când, dupã ce eu am tot fãcut presiuni la Minister ºi la factorii ce pot modifica ceva, m-a sunat un domn, preºedinte de Sindicat la Colegiul Hermes ºi care mi-a spus, cu subiect ºi predicat, cã, dacã se vor

da cele douã clase înapoi, la teoretic ºi informaticã, ei vor protesta”, a mai precizat primarul Iacob Ridzi.

Situaþia este alarmantã, în condiþiile în care singurii care pierd sunt copiii, care ar opta pentru clasele de matematicã-informaticã, ce se desfiinþeazã acum la douã dintre cele mai bune licee. ªi niciun pãrinte nu a vrut sã comenteze situaþia, mergând pe ideea cã e tardiv.

Diana MITRACHE

Coºuri de gunoi noi la Petroºani

P

rimãria Petroºani achiziþioneazã coºuri de gunoi stradale. Zeci de coºuri stradale sunt achiziþionate de administraþia localã de la Petroºani, dupã ce multe dintre s-au degradat, iar altele au fost pur ºi simplu vandalizate.

Existã cazuri în care coºurile de gunoi de pe raza localitãþii au fost smulse ºi incendiate. Înlocuirea lor costã, iar banii sunt din bugetul local.

Acum, administraþia localã achiziþioneazã 50 de coºuri stradale “de plastic, 50 litri, culoare verde deschis”. 10.500 de lei este suma alocatã pentru achiziþionarea coºurilor de gunoi. În fiecare zi, în diferite zone ale localitãþii pot fi vãzute coºuri de gunoi rupte sau alte obiecte de mobilier stradal vandalizate. Tot contribuabilii petroºãneni sunt cei care suportã, prin plata taxelor ºi a impozitelor, înlocuirea obiectelor distruse de vandali.

De cele mai multe ori, cei care distrug aceste obiecte stradale nu sunt identificaþi pentru a fi traºi la rãspundere.

Cosmin BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 Iunie 2019

Termocentrala Rovinari, contestatã în instanþã de cãtre Greenpeace, din cauza poluãrii G

reenpeace România, cu sprijinul avocaþilor de mediu ClientEarth, a acþionat în instanþã termocentrala Rovinari, pentru a forþa autoritãþile sã ia în considerare impactul negativ al termocentralei asupra mediului ºi sãnãtãþii oamenilor.

Greenpeace România a înaintat o contestaþie legalã împotriva unui permis de funcþionare pe viaþã acordat centralei electrice pe cãrbune, care este unul dintre cei mai mari poluatori din România.

Termocentralei i-a fost acordatã autorizaþia integratã de mediu pe viaþã fãrã o evaluare completã a impactului asupra sãnãtãþii oamenilor ºi asupra mediului. Nicio astfel de evaluare nu a fost efectuatã în cei 43

de ani de funcþionare.

Greenpeace România ºi ClientEarth susþin cã autorizaþia permite termocentralei sã emitã niveluri ilegale de praf dãunãtor. De asemenea, afirmãm cã eºecul de a efectua o evaluare adecvatã a impactului asupra mediului (EIM) înainte de a acorda autorizaþia integratã de mediu termocentralelor nu ia în considerare nici legislaþia UE, nici pe cea româneascã.

Cele douã organiza-

- COMUNICAT Pacienþii cu afecþiuni incluse în programele naþionale de sãnãtate beneficiazã de asigurare de sãnãtate pentru toate serviciile medicale cuprinse în pachetul de bazã.

Potrivit Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, bolnavii cu afecþiuni

þii doresc ca autorizaþia sã fie anulatã ºi sã fie efectuatã o EIM completã pentru a stabili impactul probabil al proiectului asupra climei, naturii ºi sãnãtãþii oamenilor.

Potrivit unui studiu de modelare a calitãþii aerului Greenpeace, continuarea funcþionãrii termocentralei ar duce la daune considerabile pentru sãnãtatea publicã, contribuind inclusiv la 490 de decese premature preconizate numai în

urmãtorul deceniu.

Rezultatele modelãrii indicã, de asemenea, cã mai mult de 1.000 de persoane care locuiesc în apropierea termocentralei vor fi expuse la concentraþii de dioxid de sulf nociv (SO2) care depãºesc limitele Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii.

Poluarea din Rovinari cãlãtoreºte în aval într-un sit natural protejat al UE, care conþine zeci de habitate ºi specii acvatice ameninþate.

Autorizaþia permite termocentralei sã evacueze în zonã cantitãþi semnificative de deºeuri industriale, inclusiv substanþe periculoase, în ciuda faptului cã aria este protejatã. Acest lucru riscã sã provoace daune suplimentare speciilor deja ameninþate, dar nici acest aspect nu a fost evaluat. Autoritãþile trebuie, de asemenea,

incluse în programele naþionale de sãnãtate stabilite de Ministerul Sãnãtãþii, pânã la vindecarea respectivei afecþiuni beneficiazã de asigurare, fãrã platã contribuþiei.

Pentru a beneficia de aceste facilitãþi, aceste persoane trebuie sã prezinte la Casa de Asigurãri de Sãnãtate copie dupã actul de identitate ºi adeverinþã medicalã eliberatã de medicul curant sau de medicul coordonator al programului de sãnãtate. Persoanele asigurate în cadrul programelor naþionale de sãnãtate au acces la toate serviciile medicale incluse în pachetul de servicii de bazã în asistenþa medicalã.

Biroul de presã

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

sã evalueze ºi impactul proiectului asupra mediului.

Termocentrala Rovinari a fost clasatã ca cea de-a 6-a unitate industrialã cu cea mai mare poluare din Uniunea Europeanã de cãtre Agenþia Europeanã de Mediu (2014).

Modelarea poluãrii atmosferice a fost efectuatã de cãtre Greenpeace Global Air

Actualitate 7 Pollution Unit, pentru raportul "Calitatea aerului, impactul toxic asupra sãnãtãþii a extinderii permisului de funcþionare pe viaþã a centralei electrice Rovinari".

Datele Europe Beyond Coal preconizeazã cã instalaþia va emite anual aproximativ 5 milioane de tone (MT) de CO2 ºi aproximativ 50 de tone de CO2 în urmãtorii 10 ani.

Asta echivaleazã aproximativ emisiile totale anuale din Ungaria sau Slovacia.

Carla DONCIU

Trafic va fi restricþionat pe teritoriul Ungariei pentru auto peste 7,5 t de Rusalii

A

utoritãþile de frontierã din Ungaria au informat autoritãþile din România cã în perioada 08 iunie, ora 23:00 - 10 iunie, ora 23:00 pe teritoriul Ungariei este restricþionatã circulaþia camioanelor cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 7,5 tone, deoarece credincioºii sãrbãtoresc Rusaliile.

CNAIR precizeazã într-un comunicat cã fac excepþie transporturilor de animale vii ºi de produse perisabile Având în vedere aceastã situaþie, CNAIR va intensifica ritmul activitãþilor specifice, astfel încât, dupã ridicarea restricþiilor, traficul sã fie fluidizat cât mai rapid.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 iunie 2019