Cronica Vaii Jiului Nr.1802, Marti 14 mai 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1802

Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Mai 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

SNIMVJ vinde deºeuri provenite din industria minierã

S

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului cautã sã valorifice deºeurile provenite din industria minierã.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului mai face o încercare în a vinde piese destinate lucrului în subteran. În acest sens, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului încearcã sã valorifice pe Bursa Românã de Mãrfuri mai multe bunuri.

De-a lungul timpului, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiuluia încercat sã mai vândã astfel de bunuri, însã în zadar.

Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi beneficiarul acestor piese destinate lucrului în subteran.

Licitaþia va fi organizatã în data de 14 mai. Pânã atunci, cei interesaþi de piesele vândute de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pot depune ofertele.

Cosmin BACIU

EU cu cine votez?

„Nu mã intereseazã politica!”. „Nu îmi pasã cine sunt pe afiºe”

N

u prea vrea lumea sã se mai bage în politicã, ori nu mai cred în promisiuni ºi campaniile electorale. Este un adevãr care rãzbate dincolo de mitingurile mai mult sau mai puþin reuºite de cãtre politicienii vremii. Eu cu cine votez? Pare a fi cea mai frecventã întrebare ºi lumea se împarte între cei care au crescut salarii ºi pensii ºi cei care le-au tãiat. >>> PAGINA A 3-A

Pregãtiri pentru campionatul de longboard Î n varã, în Pasul Vâlcan are loc una dintre cele mai mari competiþii din lume de longboard. Vin sute de tineri pasionaþi ai sportului cu placa pe asfalt, un sport ce a prins contur ºi în România.

Competiþia are loc între 26 ºi 28 iulie 2019, însã, autoritãþile locale deja se pregãtesc. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã va demara ample lucrãri

acolo ºi, pe lângã amenajarea traseului, le promite sportivilor ºi o zonã de antrenament. „Le vom repara tot drumul, pentru cã acum spun cã vor

merge pânã jos de tot ºi acesta este degradat de maºinile mari care au tranzitat pe acolo, dar le facem ºi o platformã, pe care ei, sus în munte, se

vor antrena”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Campionatului Mondial de longboard, care a atras în zonã sute de împãtimiþi

ai acestui sport din întreaga lume, a avut loc anul trecut în luna iulie.

Peste 120 de tineri pasionaþi de adrenalinã din 20 de þãri au fost la Vulcan ºi au spus, la final, cã acesta este cel mai bun traseu. Asta, dupã ce acest sport, la nivel mondial, se practicã de 6 decenii ºi a pornit din Arizona, însã, acum vorbesc despre Pasul Vâlcan ca despre un adevãrat rai al celor ce iubesc adrenalina ce þi-o dã coborârea în vitezã, pe un traseu cu o înclinare de 25 de grade.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

Actul medical de calitate, prioritatea edililor din Lupeni n act medical de U calitate este un deziderat al autoritãþilor locale de la Lupeni, care împreunã cu managementul spitalului municipal din localitate cautã în permanenþã sã îmbunãtãþeascã aceste servicii.

Fie cã este vorba de suplimentarea personalului medical, în special numãrul medicilor, sau achiziþionarea de aparaturã modernã, toate acestea sunt incluse pe agenda zilnicã a ordonatorilor de credite.

Din bugetul local al municipiului Lupeni, suma de un milion este redirecþionatã cãtre Spitalul municipal.

“La spital þinem foarte mult ºi facem în aºa fel încât sã modernizãm ºi sã oferim spitalului cât putem noi de mult. Pentru anul acesta am prevãzut la 10 miliarde de lei pentru a putea sã cumpãrãm

anumite aparaturi de care au ei nevoie. Vom cumpãra un EKG, o masã de operaþii specialã. Tot ce înseamnã sala de operaþii, va fi modernizatã.

Vom cumpãra aparaturã ºi pe secþiile unde suntem deficitari. Vom face în aºa fel încât sã alocãm o sumã de bani pentru a reabilita câteva saloane ºi bãi pe care le avem”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În plus, un alt punct important este atragerea unor medici la Spitalul municipal din Lupeni. În prezent, existã mai mulþi doctori care vin la Lupeni din marile centre

universitare din þarã.

“Avem un spital cu profesioniºti. Avem cadre medicale foarte experimentate, dar avem ºi foarte mulþi tineri care vin din diferite centre universitare ale þãrii pentru a face gãrzi, fie o zi pe sãp-

tãmânã sau o zi pe lunã.

Avem nevoie, însã ºi de alþi medici ºi încercãm sã creºtem calitatea serviciilor medicale”, a mai spus sursa citatã.

De-a lungul anilor, la Spitalul municipal Lupeni s-au fãcut investiþii majore, atât în ceea ce priveºte modernizarea clãdirii noi a spitalului, în reabilitarea ºi mai ales în dotarea cu aparaturã medicalã de înaltã calitate a tuturor secþiilor spitalului, scop pentru care au fost identificate atât fonduri de la bugetul local, dar au fost atrase ºi finanþãri semnificative de la Bugetul de Stat ºi de la Bugetul Uniunii Europene. Numai în decursul ultimului an, un numãr de 18.000 de cazuri de urgenþã au fost înregistrate la Unitatea de Primiri Urgenþe de la Spitalul Municipal Lupeni.

Un numãr destul de ridicat de solicitãri au fost consemnate ºi în registrele medicale ale celorlalte secþii existente la Spitalul Municipal Lupeni, dar ºi în cadrul cabinetelor medicale de specialitate din Ambulatoriul acestuia.

Cosmin BACIU

PETROªANI

Familia va fi celebratã la Petroºani F

amilia va fi celebratã la Petroºani. Importanþa familiei este definitorie pentru orice comunitate, iar autoritãþile locale de la Petroºani pun în prim plan acest aspect.

Astfel, 23 de cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi 4 care au împlinit 60 de ani de cãsnicie vor fi premiate de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani.

Ziua Internaþionalã a Familiei a fost proclamatã de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite în 20 septembrie 1993, ca eveniment cu datã fixã pe mai a fiecãrui an ºi reflectã importanþa pe care comunitatea internaþionalã o acordã familiilor.

“Scopul acestei zile este de a

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

promova ºi de pãstra valorile cultural, morale ºi tradiþionale ale comunitãþii noastre. Anii trecuþi, acþiunile dedicate acestei zile au vizat revigorarea dialogului dintre membrii familiilor sãrbãtorite, dialoguri între cupluri care au petrecut împreunã cel puþin 50 de ani, în scopul de a ne ajuta pe noi, generaþiile mai tinere, sã comunicãm mai bine, pentru a evita problemele ce pot conduce la destrãmarea fami-

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

CRISTAL DE BOEMIA

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Director:

z

liei”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Municipiul Petroºani sãrbãtoreºte Ziua Familiei, instituitã prin HCL nr. 58/2012, în urma discuþiilor purtate în cadrul Forumului Pro Urbis, care, printre membrii sãi, numãrã persoane din mai multe domenii de activitate din Petroºani ºi din partea autoritãþii locale.

Cosmin BACIU

comercializeazã pentru dumneavoastrã

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

EU CU CINE VOTEZ?

„Nu mã intereseazã politica!” „Nu îmi pasã cine sunt pe afiºe” N

u prea vrea lumea sã se mai bage în politicã, ori nu mai cred în promisiuni ºi campaniile electorale. Este un adevãr care rãzbate dincolo de mitingurile mai mult sau mai puþin reuºite de cãtre politicienii vremii. Eu cu cine votez?

Pare a fi cea mai frecventã întrebare ºi lumea se împarte între cei care au crescut salarii ºi pensii ºi cei care le-au tãiat. Dar, dincolo de aceste adevãruri istorice deja, oamenii simpli abia dacã ºtiu exact cam ce se va întâmpla în 26 mai. „Sunt europarlamentare ºi referendumul. E mai liniºtitã campania acum. Îi ºtiu pe cei de pe afiºe, dar nu prea mai

conteazã ei”, a spus un localnic din Petroºani. „Ce sã vã spun? Lipseºte foarte mult încrederea în partide. Toate partidele se zbat, dar nu fac ce promit ºi de aia pierd. Îl ºtiu pe Tãriceanu, pe Bãsescu, pe Iohannis, iar dupã mine cel mai bun ar fi Bãsescu. E umblat, cunoaºte toate chestiile ºi eu pe el îl susþin”, susþine un alt localnic. ”Tot ºtiu ce se petrece.

Europarlamentarele sunt acum ºi referendumul lui Iohannis. Îi ºtiu pe cei care mã intereseazã pe mine. Nu prea e eficientã campania.

E balamuc. Aºa ceva nu a exista în istoria României.

Unde aþi mai vãzut sã fie atacaþi oamenii pe stradã? E balamuc în campania electoralã”, a spus un alt bãrbat interesat de politicã,

pentru cã prea puþini mai vor sã se implice, chiar ºi prin simpla vizionare a unui panou electoral.

Câteva bannere electorale ºi câte un loc amenajat cu afiºe rupte ºi pricãjite este tot ce înseamnã acum campania pentru Parlamentul European. ªi, nu ar fi de uitat cã oamenii care ajung acum în acest for legislativ european, vor sta acolo ani buni ºi, la final, vor beneficia de pensii speciale.

Eurodeputaþii încaseazã o indemnizaþie lunarã netã de la Parlamentul European de aproximativ 7.000 euro.

Ei mai primesc în jur de 25.000 de euro pentru plata salariilor colaboratorilor.

De asemenea, la împlinirea vârstei de 63 de ani, euroaleºii primesc ºi pensie din bugetul instituþiei.

Salariul brut lunar al unui europarlamentar, conform Statului unic, este de 8.757 euro pe lunã, achitat din bugetul Parlamentului European, potrivit datelor prezentate pe site-ul instituþiei. Toþi eurodeputaþii plãtesc un impozit comunitar ºi contribuþii la fondul de asigurãri sociale, astfel acestora le rãmâne lunar un salariu net de 6,824 euro.

Euroaleºii au dreptul la pensie pentru limitã de vârstã începând cu vârsta de 63 de ani. Pensia reprezintã 3,5% din salariul pentru fiecare an complet de exercitare a

mandatului, fãrã a depãºi însã 70% în total. Pensiile sunt plãtite din Uniunii Europene.

Alegerile europarlamentare se vor desfãºura în 26 mai 2019. Deputaþii europeni sunt aleºi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007. Componenþa PE a fost schimbatã de Brexit, motiv pentru care România va avea un mandat în plus, urmând sã avem 33 de eurodeputaþi din cei 705 de euroaleºi.

Diana MITRACHE

Barometrul de Opinie Publicã – Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot pe 26 mai

P

este 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, aratã Barometrul de Opinie Publicã al României lansat luni, iar PSD ºi PNL au fost alese în egalã mãsurã de aceºtia, având scoruri apropiate în intenþiile de vot.

Barometrul a fost realizat de Academia Românã, LARICS – Laborator pentru Analiza Rãzboiului Informaþional ºi Comunicare Strategicã ºi Institutul de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale al Academiei Române „Ion I. C. Brãtianu”. Datele au fost culese în perioada 12 aprilie - 3 mai 2019, iar la sondaj au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 ºi peste 18 ani.

76,4% dintre respondenþi sunt de pãrere cã lucrurile în România merg într-o direcþie greºitã. Procentul este asemãnãtor cu cel din ultimii doi ani.

Legat de Europa, 54,7% sunt de pãrere cã direcþia este bunã ºi 30,6% cred cã merg într-o direcþie greºitã.

Nivelul corupþiei, diferenþele dintre cei bogaþi ºi cei sãraci ºi situaþia mediului înconjurãtor se numãrã între subiectele ce îi preocupã pe români.

Cei care sigur merg la vot au ales:

PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%, Alianþa 2020 – 20,1%, Pro România – 8,5%, ALDE – 8,2%, UDMR – 4%, PMP – 3,5%, ºi UNPR – 1%.

Legat de referendum, 59% dintre cei chestionaþi au fost de acord cu faptul cã preºedintele Klaus Iohannis a decis convocarea unui referendum privind situaþia Justiþiei, iar 23,8% nu au fost de acord.

Armata, Biserica Ortodoxã Românã ºi Academia Românã sunt instituþiile care suscitã cea mai de încredere, urmate de Poliþie, în timp ce NATO (56,1%) ºi Uniunea Europeanã (55,3%) sunt instituþiile internaþionale cele mai de încredere pentru cei care au rãspuns sondajului.

Comandat de Partidul Social Democrat- PSD Executat de SC MBD REPORTER MEDIA SRL / CUI mandatar financiar coordonator: 41190008 / Tiraj 300

4 Actualitate

Universitatea Petroºani, rol important în revitalizarea zonei prin oferirea unor soluþii de reconversie C onducerea Universitãþii din Petroºani a participat la întâlnirea cu premierul Viorica Dãncilã.

Sãptãmâna trecutã, o delegaþie guvernamentalã s-a afla în Valea Jiului.

Rectorul Universitãþii Petroºani, prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai a participat la o discuþie cu membrii Guvernului, dar ºi cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea

Jiului joacã un rol important în revitalizarea zonei prin oferirea unor soluþii de reconversie.

“Am participat la o întâlnire de lucru la termocentrala Paroºeni unde s-a discutat despre viitorul CEH ºi al Vãii Jiului ºi cred cã Universitatea din Petroºani trebuie sã joace un rol important în continuare în ceea ce înseamnã dezvoltarea Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara. Sper cã pot vei fonduri care sã revigoreze economia ºi sã creeze locuri de muncã, alternativ cu restrângerea treptatã a activitãþii

miniere dar ºi creºterea performanþelor din mineritul actual”, a declarat prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. În plus, rectorul instituþiei de învãþãmânt superior a accentuat importanþa acordãrii unor burse de studiu din partea companiilor cu profil minier ºi nu numai. “ Am discutat posibilitatea obþinerii de burse din partea unor companii de profil, Compania Naþionalã a Sãrii, burse date unor studenþi care vin din zonele cu mine de sare

Maghiarii din Valea Jiului sunt aºteptaþi la Zilele Culturale Maghiare C ea mai mare comunitate de maghiari din judeþ intrã în sãrbãtoare. În Valea Jiului trãiesc cei mai mulþi etnici maghiari din judeþul Hunedoara.

Pentru aceºtia, luna mai este una de sãrbãtoare. În aceastã perioadã, la nivelul întregului judeþ acolo unde existã comunitãþi de maghiari au loc Zilele Culturale Maghiare.

Municipiul Petroºani este ºi în acest an gazdã a unor inedite manifestãri culturale care se vor desfãºura, în perioada 16-18 mai 2019, sub genericul ”Zilele Culturii Maghiare” în Valea Jiului.

Una dintre acestea este cuprinsã în cadrul evenimentului intitulat

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

”Vernisajul artei plastice din Valea Jiului, pe drumul social-realismului ºi expresionismului”. În cadrul acestui eveniment, iubitorii de artã plasticã din Valea Jiului vor putea admira o parte din lucrãrile unor artiºti de renume, reprezentanþi ai comunitãþii maghiare care au trãit ºi au creat în regiunea Vãii Jiului. ”Este vorba în primul rând despre lucrãri realizate de artistul Iosif Matyas, care a fost multã vreme profesor de desen la ªcoala maghiarã din Petroºani. Pe simeze, alãturi de lucrãrile acestuia, vor fi urcate ºi tablouri din diverse colecþii particulare ale unor artiºti cunoscuþi în comunitatea maghiarã din Valea Jiului precum Iosif Tellmann, Ervin Nagy, Bela Szilagy, Kalman Fodor ºi M.

Makkai Piroska”,spune Eduard Wersanski.

Vernisajul expoziþional va avea loc joi, 16 mai 2019 de la ora 18,30 în foaierul Teatrului Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani. Amfitrion va fi apreciatul artist plastic clujean Makkai János care, la rândul sãu, a trãit o perioadã din viaþa lui la Petroºani.

Intrarea la acest

eveniment este liberã.

Iubitorii de muzicã bunã din Petroºani vor avea ocazia de a se reîntâlni, în programul ”Zilelor Culturii Maghiare” cu renumitul cantautor maghiar Tamás

ºi care dupã aceea sã lucreze în aceste zone ºi implicarea mai mare a universitãþii în perfecþionarea ºi reconversia personalului din Complexul Energetic Hunedoara ºi C E Oltenia”, a mai spus sursa citatã. În trecut, companiile miniere din Valea Jiului au acordat burse de studiu studenþilor universitãþii din Petroºani, însã odatã cu accentuarea problemelor financiare ale acestora, companiile nu au mai sprijinit studenþii.

Cosmin BACIU

Gábor. Acesta va susþine un recital artistic la Petroºani, în seara zilei de sâmbãtã, 18 mai 2019, de la ora 19,00 la Capelã Fundaþiei Sf. Francisc din centrul civic al municipiului Petroºani.

Cu acest prilej, Tamás Gábor va prezenta ºi volumul de carte scris de cãtre ziaristul Sucher Ervin, volum ce are ca subiect viaþa ºi cariera artistului. De asemenea, participarea este gratuitã, în limita locurilor disponibile în sala de concert. ªi la Lupeni vor avea loc manifestãri culturale.

Asociaþia ”Eben Haezer” din Lupeni, coordonatã de Dávid Benedekfy (preºedintele Organizaþiei municipale Lupeni a UDMR) este organizatorul unei suite de evenimente culturale devenite tradiþionale în comuni-

tatea maghiarã din Valea Jiului, reunite sub genericul ”Zilele Culturii Maghiare”. ”Este o sãrbãtoarea de tradiþie a comunitãþii maghiare din municipiul nostru, pe care ne bucurãm cã reuºim sã o continuãm prin intermediul Asociaþiei Eben Haezer. În acelaºi timp este o sãrbãtoare pe care, de fiecare datã, ne bucurãm sã o putem împãrtãºi nu doar cu membri ai comunitãþii maghiare, ci cu toþi cetãþenii din Lupeni care doresc acest lucru, care vor sã se bucure de valorile noastre culturale ºi artistice ºi de câteva zile frumoasã în compania unor oameni minunaþi”, a declarat Amalia Antal, unul dintre organizatorii acestui eveniment.

Cosmin BACIU

Deþinuþii din 13 penitenciare expun la Castelul Corvinilor

C

astelul Corvinilor se transformã în spaþiu expoziþional pentru deþinuþii din þarã.

Operele realizate de deþinuþii mai multor penitenciare din þarã vor fi expuse în incinta castelului care este emblematic nu doar pentru judeþul

Hunedoara, ci pentru întreaga þarã.

Expoziþia poate fi admiratã începând cu data de 31 mai, de la ora 11:00 pânã în data de 10 iunie. „Lucrãrile expoziþionale sunt realizate de cãtre deþinuþii custodiaþi în penitenciarele: Aiud, Baia Mare, Bucureºti Jilava, Centrul de Detenþie Craiova, Deva, Gherla, Iaºi, Oradea, Ploieºti, Târgu Jiu, Timiºoara, Tulcea ºi Vaslui”, aratã reprezentanþii Penitenciarului Deva.

Vernisajul este organizat sub egida „Penitenþã, Artã ºi Speranþã”. Deþinuþii a 13 penitenciare din þarã vor expune lucrãri la Castelul Corvinilor.

Cosmin BACIU

Nu avem piste, dar vom avea trasee lungi de biciclete

M

ai mulþi oameni de afaceri, primari, ori simpli pasionaþi de turismul montan, dar ºi de mersul cu bicicleta au gândit un traseu unic în România, în Valea Jiului.

Au punctat zonele importante din toate oraºele Vãii Jiului, au gãsit locuri inedite, iar unul dintre cele mai frumoase ºi lungi trasee va fi în zona de est a Vãii Jiului. De altfel, autoritãþile locale vãd asta ca pe o idee ineditã, un soi de turism de minim 3 zile, care îmbinã plãcerea

de a ajunge pe munte, cu stâna ºi mersul pe bicicletã. „Eu zic cã avem o zonã foarte frumoasã ºi ºi

un traseu care are ºi niºte puncte de interes. Traseul gândit de noi ar începe de pe Tãia, în apropierea sediului primãriei Petrila,

Ecologia se învaþã de mici.

Copii care trãiesc eco

M

âncãm de la kilometrul ZERO, a fost o expresie care s-a nãscut acum 10 ani, pentru copiii din ªcoala Gimnazialã ID Sîrbu din Petrila, iar acum nu mai este o noutate. În fapt, ei spun cã mãnâncã acum cât mai eco, aºa cum vrea toatã lumea, doar cã ei au grãdini de zarzavaturi ºi mici sere chiar la ºcoalã. Aºa au ajuns una dintre cele mai apreciate ºcoli eco din România ºi fiecare ºtie ce are de fãcut. ªcoala a fost împodobitã cu obiecte realizate din plastic ºi cauciuc.

Un cauciuc de maºinã, douã conserve pe post de ochi ºi un pic de vopsea verde, au schimbat aspectul unor deºeuri care ar polua enorm, într-o broºurã în interiorul cãreia existã o micã serã de salvie, afin de culturã, ori mentã sau busuioc. ªi acesta este doar un exemplu din multe altele. „Am calculat consumul de gaz, curent ºi apã al ºcolii ºi am constatat cã iarna se consumã mai mult decât ar trebui ºi nu ar strica sã fim economi, dar asta nu înseamnã cã venim cu palton ºi mãnuºi la ºcoalã, ci cã mãsurile trebuie luate din exterior. Asta, pentru cã poluarea impune multe schimbãri climatice, dereglãri ale vremii ºi am introdus inclusiv la românã ecologia.

Noi fãceam eseuri despre naturã ºi când ni se spune cã facem o compunere descriptivã despre naturã, noi mereu o descriem frumoasã, aºa cum ne-o dorim, dar înseamnã cã trebuie sã o pãstrãm aºa”, ne explicã Nicole, o fetiþã care a fãcut asta tocmai pentru cã ºcoala trebuie sã fie eco. „Eu am aplicat ecologia fãcând proiecte prin care am dat oamenilor posibilitatea de a nu mai arunca deºeurile nesortate, sã nu mai polueze

aerul, iar pentru asta am cerut o zi pe sãptãmânã, duminica, o zi fãrã maºini în centrul oraºului, ca noi, copiii sã ne putem da pe role, cu bicicletele sau sã ne jucãm frumos”, spune ºi Ariana. „Aici facem foarte multe lucruri.

Plantãm plante din naturã ºi încercãm sã mâncãm de km zero cât mai mult, adicã din cãmara bunicii ºi din grãdinã”, a explicat ºi Nora. ªcoala Eco nu este doar un nume, ci un stil de viaþã pentru toþi copiii ºi profesorii de la ªcoala Gimnazialã I.D Sîrbu din Petrila. Toþi ºtiu ce pot face, cum sã se comporte ºi au devenit ºi ei ºi pãrinþii lor mai responsabili.

Diana MITRACHE

urcã spre Muncelul Dobrãii, unei în colaborare cu Composesoratul Obºtea Jianã, se poate amenaja un loc de popas la stâna de acolo, care este una bine organizatã, cu apã curentã, cu panouri fotovoltaice. De acolo se urcã în pãdurea Dobraia, se traverseazã ªureanu, pe partea din Alba Iulia, unde sã fie al doilea popas, iar apoi un altul la Mãgura ºi Muncelul Birãonilor. E o

buclã ce pleacã din faþa primãriei ºi se închide în Cimpa”, a explicat planul sãu, Vasile Jurca primarul oraºului Petrila.

Primarul din Petrila vorbeºte despre aproape 50 de km de traseu, care sã fie fãcut în 3 zile, iar doritorii sã ia bicicletele ºi sã urce spre munþi. „O familie care vrea sã se recreeze, poate veni vineri aici, pânã searã poate urca la stânã, a doua zi în ªureanu ºi a treia zi sã coboare în Cimpa”, a mai adãugat edilul.

Problema cea mai mare în Valea Jiului este, însã, lipsa pistelor amenajate, iar traseele de acest gen nu sunt deloc marcate, aºa încât doar cunoscãtorii pot sã urce cu bicicleta pe acolo. „S-ar putea face, dar, sincer, deocamdatã nu avem niciun proiect demarat în sensul acesta, nici fonduri de finanþare.

Au mai fost fonduri, am

vrut ºi sã facem o pistã pe digul de la Jieþ, dar, din pãcate, nu am obþinut aviz de la Apele Române”, a conchis Jurca.

Totuºi, primarul din Petrila spune cã are în plan sã intre în proiectul mare ce vizeazã traseul de vestul la estul Vãii Jiului.

Pentru asta, doar de la Petrila va fi alocatã suma de 10.000 de lei, pentru amenajãrile necesare.

Primarii, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, ONG-iºti ºi bicicliºti, ori oameni de afaceri, au semnat un pact pentru ceea ce se vrea cel mai mare ºi apreciat traseu de montain bike din România. Acesta va cuprinde zonele montane de la noi, de la Est la Vest, ºi asta chiar în anul în care vom gãzdui în Valea Jiului Campionatul Naþional de Montain Bike.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Universitatea Petroºani, rol important în revitalizarea zonei prin oferirea unor soluþii de reconversie C onducerea Universitãþii din Petroºani a participat la întâlnirea cu premierul Viorica Dãncilã.

Sãptãmâna trecutã, o delegaþie guvernamentalã s-a afla în Valea Jiului.

Rectorul Universitãþii Petroºani, prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai a participat la o discuþie cu membrii Guvernului, dar ºi cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea

Jiului joacã un rol important în revitalizarea zonei prin oferirea unor soluþii de reconversie.

“Am participat la o întâlnire de lucru la termocentrala Paroºeni unde s-a discutat despre viitorul CEH ºi al Vãii Jiului ºi cred cã Universitatea din Petroºani trebuie sã joace un rol important în continuare în ceea ce înseamnã dezvoltarea Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara. Sper cã pot vei fonduri care sã revigoreze economia ºi sã creeze locuri de muncã, alternativ cu restrângerea treptatã a activitãþii

miniere dar ºi creºterea performanþelor din mineritul actual”, a declarat prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. În plus, rectorul instituþiei de învãþãmânt superior a accentuat importanþa acordãrii unor burse de studiu din partea companiilor cu profil minier ºi nu numai. “ Am discutat posibilitatea obþinerii de burse din partea unor companii de profil, Compania Naþionalã a Sãrii, burse date unor studenþi care vin din zonele cu mine de sare

Maghiarii din Valea Jiului sunt aºteptaþi la Zilele Culturale Maghiare C ea mai mare comunitate de maghiari din judeþ intrã în sãrbãtoare. În Valea Jiului trãiesc cei mai mulþi etnici maghiari din judeþul Hunedoara.

Pentru aceºtia, luna mai este una de sãrbãtoare. În aceastã perioadã, la nivelul întregului judeþ acolo unde existã comunitãþi de maghiari au loc Zilele Culturale Maghiare.

Municipiul Petroºani este ºi în acest an gazdã a unor inedite manifestãri culturale care se vor desfãºura, în perioada 16-18 mai 2019, sub genericul ”Zilele Culturii Maghiare” în Valea Jiului.

Una dintre acestea este cuprinsã în cadrul evenimentului intitulat

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

”Vernisajul artei plastice din Valea Jiului, pe drumul social-realismului ºi expresionismului”. În cadrul acestui eveniment, iubitorii de artã plasticã din Valea Jiului vor putea admira o parte din lucrãrile unor artiºti de renume, reprezentanþi ai comunitãþii maghiare care au trãit ºi au creat în regiunea Vãii Jiului. ”Este vorba în primul rând despre lucrãri realizate de artistul Iosif Matyas, care a fost multã vreme profesor de desen la ªcoala maghiarã din Petroºani. Pe simeze, alãturi de lucrãrile acestuia, vor fi urcate ºi tablouri din diverse colecþii particulare ale unor artiºti cunoscuþi în comunitatea maghiarã din Valea Jiului precum Iosif Tellmann, Ervin Nagy, Bela Szilagy, Kalman Fodor ºi M.

Makkai Piroska”,spune Eduard Wersanski.

Vernisajul expoziþional va avea loc joi, 16 mai 2019 de la ora 18,30 în foaierul Teatrului Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani. Amfitrion va fi apreciatul artist plastic clujean Makkai János care, la rândul sãu, a trãit o perioadã din viaþa lui la Petroºani.

Intrarea la acest

eveniment este liberã.

Iubitorii de muzicã bunã din Petroºani vor avea ocazia de a se reîntâlni, în programul ”Zilelor Culturii Maghiare” cu renumitul cantautor maghiar Tamás

ºi care dupã aceea sã lucreze în aceste zone ºi implicarea mai mare a universitãþii în perfecþionarea ºi reconversia personalului din Complexul Energetic Hunedoara ºi C E Oltenia”, a mai spus sursa citatã. În trecut, companiile miniere din Valea Jiului au acordat burse de studiu studenþilor universitãþii din Petroºani, însã odatã cu accentuarea problemelor financiare ale acestora, companiile nu au mai sprijinit studenþii.

Cosmin BACIU

Gábor. Acesta va susþine un recital artistic la Petroºani, în seara zilei de sâmbãtã, 18 mai 2019, de la ora 19,00 la Capelã Fundaþiei Sf. Francisc din centrul civic al municipiului Petroºani.

Cu acest prilej, Tamás Gábor va prezenta ºi volumul de carte scris de cãtre ziaristul Sucher Ervin, volum ce are ca subiect viaþa ºi cariera artistului. De asemenea, participarea este gratuitã, în limita locurilor disponibile în sala de concert. ªi la Lupeni vor avea loc manifestãri culturale.

Asociaþia ”Eben Haezer” din Lupeni, coordonatã de Dávid Benedekfy (preºedintele Organizaþiei municipale Lupeni a UDMR) este organizatorul unei suite de evenimente culturale devenite tradiþionale în comuni-

tatea maghiarã din Valea Jiului, reunite sub genericul ”Zilele Culturii Maghiare”. ”Este o sãrbãtoarea de tradiþie a comunitãþii maghiare din municipiul nostru, pe care ne bucurãm cã reuºim sã o continuãm prin intermediul Asociaþiei Eben Haezer. În acelaºi timp este o sãrbãtoare pe care, de fiecare datã, ne bucurãm sã o putem împãrtãºi nu doar cu membri ai comunitãþii maghiare, ci cu toþi cetãþenii din Lupeni care doresc acest lucru, care vor sã se bucure de valorile noastre culturale ºi artistice ºi de câteva zile frumoasã în compania unor oameni minunaþi”, a declarat Amalia Antal, unul dintre organizatorii acestui eveniment.

Cosmin BACIU

Deþinuþii din 13 penitenciare expun la Castelul Corvinilor

C

astelul Corvinilor se transformã în spaþiu expoziþional pentru deþinuþii din þarã.

Operele realizate de deþinuþii mai multor penitenciare din þarã vor fi expuse în incinta castelului care este emblematic nu doar pentru judeþul

Hunedoara, ci pentru întreaga þarã.

Expoziþia poate fi admiratã începând cu data de 31 mai, de la ora 11:00 pânã în data de 10 iunie. „Lucrãrile expoziþionale sunt realizate de cãtre deþinuþii custodiaþi în penitenciarele: Aiud, Baia Mare, Bucureºti Jilava, Centrul de Detenþie Craiova, Deva, Gherla, Iaºi, Oradea, Ploieºti, Târgu Jiu, Timiºoara, Tulcea ºi Vaslui”, aratã reprezentanþii Penitenciarului Deva.

Vernisajul este organizat sub egida „Penitenþã, Artã ºi Speranþã”. Deþinuþii a 13 penitenciare din þarã vor expune lucrãri la Castelul Corvinilor.

Cosmin BACIU

Nu avem piste, dar vom avea trasee lungi de biciclete

M

ai mulþi oameni de afaceri, primari, ori simpli pasionaþi de turismul montan, dar ºi de mersul cu bicicleta au gândit un traseu unic în România, în Valea Jiului.

Au punctat zonele importante din toate oraºele Vãii Jiului, au gãsit locuri inedite, iar unul dintre cele mai frumoase ºi lungi trasee va fi în zona de est a Vãii Jiului. De altfel, autoritãþile locale vãd asta ca pe o idee ineditã, un soi de turism de minim 3 zile, care îmbinã plãcerea

de a ajunge pe munte, cu stâna ºi mersul pe bicicletã. „Eu zic cã avem o zonã foarte frumoasã ºi ºi

un traseu care are ºi niºte puncte de interes. Traseul gândit de noi ar începe de pe Tãia, în apropierea sediului primãriei Petrila,

Ecologia se învaþã de mici.

Copii care trãiesc eco

M

âncãm de la kilometrul ZERO, a fost o expresie care s-a nãscut acum 10 ani, pentru copiii din ªcoala Gimnazialã ID Sîrbu din Petrila, iar acum nu mai este o noutate. În fapt, ei spun cã mãnâncã acum cât mai eco, aºa cum vrea toatã lumea, doar cã ei au grãdini de zarzavaturi ºi mici sere chiar la ºcoalã. Aºa au ajuns una dintre cele mai apreciate ºcoli eco din România ºi fiecare ºtie ce are de fãcut. ªcoala a fost împodobitã cu obiecte realizate din plastic ºi cauciuc.

Un cauciuc de maºinã, douã conserve pe post de ochi ºi un pic de vopsea verde, au schimbat aspectul unor deºeuri care ar polua enorm, într-o broºurã în interiorul cãreia existã o micã serã de salvie, afin de culturã, ori mentã sau busuioc. ªi acesta este doar un exemplu din multe altele. „Am calculat consumul de gaz, curent ºi apã al ºcolii ºi am constatat cã iarna se consumã mai mult decât ar trebui ºi nu ar strica sã fim economi, dar asta nu înseamnã cã venim cu palton ºi mãnuºi la ºcoalã, ci cã mãsurile trebuie luate din exterior. Asta, pentru cã poluarea impune multe schimbãri climatice, dereglãri ale vremii ºi am introdus inclusiv la românã ecologia.

Noi fãceam eseuri despre naturã ºi când ni se spune cã facem o compunere descriptivã despre naturã, noi mereu o descriem frumoasã, aºa cum ne-o dorim, dar înseamnã cã trebuie sã o pãstrãm aºa”, ne explicã Nicole, o fetiþã care a fãcut asta tocmai pentru cã ºcoala trebuie sã fie eco. „Eu am aplicat ecologia fãcând proiecte prin care am dat oamenilor posibilitatea de a nu mai arunca deºeurile nesortate, sã nu mai polueze

aerul, iar pentru asta am cerut o zi pe sãptãmânã, duminica, o zi fãrã maºini în centrul oraºului, ca noi, copiii sã ne putem da pe role, cu bicicletele sau sã ne jucãm frumos”, spune ºi Ariana. „Aici facem foarte multe lucruri.

Plantãm plante din naturã ºi încercãm sã mâncãm de km zero cât mai mult, adicã din cãmara bunicii ºi din grãdinã”, a explicat ºi Nora. ªcoala Eco nu este doar un nume, ci un stil de viaþã pentru toþi copiii ºi profesorii de la ªcoala Gimnazialã I.D Sîrbu din Petrila. Toþi ºtiu ce pot face, cum sã se comporte ºi au devenit ºi ei ºi pãrinþii lor mai responsabili.

Diana MITRACHE

urcã spre Muncelul Dobrãii, unei în colaborare cu Composesoratul Obºtea Jianã, se poate amenaja un loc de popas la stâna de acolo, care este una bine organizatã, cu apã curentã, cu panouri fotovoltaice. De acolo se urcã în pãdurea Dobraia, se traverseazã ªureanu, pe partea din Alba Iulia, unde sã fie al doilea popas, iar apoi un altul la Mãgura ºi Muncelul Birãonilor. E o

buclã ce pleacã din faþa primãriei ºi se închide în Cimpa”, a explicat planul sãu, Vasile Jurca primarul oraºului Petrila.

Primarul din Petrila vorbeºte despre aproape 50 de km de traseu, care sã fie fãcut în 3 zile, iar doritorii sã ia bicicletele ºi sã urce spre munþi. „O familie care vrea sã se recreeze, poate veni vineri aici, pânã searã poate urca la stânã, a doua zi în ªureanu ºi a treia zi sã coboare în Cimpa”, a mai adãugat edilul.

Problema cea mai mare în Valea Jiului este, însã, lipsa pistelor amenajate, iar traseele de acest gen nu sunt deloc marcate, aºa încât doar cunoscãtorii pot sã urce cu bicicleta pe acolo. „S-ar putea face, dar, sincer, deocamdatã nu avem niciun proiect demarat în sensul acesta, nici fonduri de finanþare.

Au mai fost fonduri, am

vrut ºi sã facem o pistã pe digul de la Jieþ, dar, din pãcate, nu am obþinut aviz de la Apele Române”, a conchis Jurca.

Totuºi, primarul din Petrila spune cã are în plan sã intre în proiectul mare ce vizeazã traseul de vestul la estul Vãii Jiului.

Pentru asta, doar de la Petrila va fi alocatã suma de 10.000 de lei, pentru amenajãrile necesare.

Primarii, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, ONG-iºti ºi bicicliºti, ori oameni de afaceri, au semnat un pact pentru ceea ce se vrea cel mai mare ºi apreciat traseu de montain bike din România. Acesta va cuprinde zonele montane de la noi, de la Est la Vest, ºi asta chiar în anul în care vom gãzdui în Valea Jiului Campionatul Naþional de Montain Bike.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

Senatorul Cristian Resmeriþã: “Oamenii au învãþat sã urmãreascã faptele”

enatorul Cristian S Resmeriþã crede cã

oamenii nu mai pot fi minþiþi de partidele politice, indiferent cã este campanie electoralã, sau în afara ei, iar acum vorbele conteazã mai puþin, iar proiectele ºi faptele sunt cele cu care convingi.

Cristian Resmeriþã susþine cã PSD a început campania electoralã pentru europarlamentare, mai târziu pentru cã au fost sãrbãtorile pascale, dar ritmul de acum este unul normal

la nivelul întregii Vãi a Jiului.

“Am intrat într-un ritm normal de de

lucru. Electoratul este unul foarte bun cunoscãtor a ceea ce se întâmplã în Valea

Jiului, a ceea ce se întâmplã la nivel naþional ºi indiferent ce le spui în campanie sau într-o altã perioadã, oamenii au învãþat sã urmãreascã faptele. Nu aº vrea sã vorbesc despre alte partide care acum vorbesc mult, dar sã nu uite oamenii cã acestea au tãiat salarii, pensii, ºamd. Noi am început normal în toatã Valea Jiului, prin vizita doamnei prim ministru, Viorica Dãncilã, a fost la Lupeni, Uricani ºi Vulcan.

Este foarte important cã a venit ºi a adus niºte proiecte

concrete pentru Valea Jiului”, a spus senatorul Cristian Resmeriþã în cadrul unei emisiuni la postul de radio Mondo FM. Astfel de proiecte concrete pentru Valea Jiului, menþionate de senatorul Cristian Resmeriþã, pe care primul ministru Viorica Dãncilã ºi PSD le are, ar fi legea recalculãrii pensiilor, sunt recalculate pensiile, iar oamenii au acum pensii corecte. Drumul spre Herculane, una dintre cele mai importante veºti pentru oamenii din Valea Jiului este cã s-a aprobat o sumã pentru

demararea lucrãrilor.

“Acum proiectul este în faza procedurii de licitaþie. Bani existã, sunt bugetaþi, peste 300 de milioane de lei, iar aceºti bani nu pot fi luaþi, fiind cuprins într-o Hotãrâre de Guvern. Suntem pe drumul cel bun. O guvernare PSD este singura care poate sã facã acest drum, sã îl termine, pentru cã guvernarea PSD a dat banii acum pentru construirea lui. Nu conteazã cum reuºeºti, conteazã sã reuºeºti.

Eu personal, ºi PSD, când am spus ceva ne-am ºi þinut de cuvânt. De când fac politicã, nimeni nu poate sã spunã cã le-am minþit ”, mai spune Resmeriþã.

Marius MITRACHE

10 miliarde de euro - bani pentru Inflaþia anualã a fost în aprilie de 4,1%; cartofii, din modernizarea localitãþilor din Fondul de Dezvoltare ºi Investiþii nou campionii scumpirilor

L

P

una mai a venit cu veºti bune pentru primãriile, administraþiile intercomunitare ºi universitãþile din România.

Acestea pot accesa fonduri pentru modernizare, prin Fondul de Dezvoltare ºi Investiþii. Acest Fond va avea la dispoziþie 10 miliarde de euro, iar programul se va întinde pe un interval de 20 de ani.

Banii din acest Fond vor putea fi folosiþi pentru drumuri, canalizare, reþele de electricitate ºi gaze, locuinþe sociale, modernizarea de spitale, dispensare, creºe, ºcoli ºi universitãþi. Pentru a accesa mai uºor aceste fonduri, Guvernul a simplificat procedurile, iar primarii vor trebui sã depunã la Bucureºti doar douã documente.

Cel mai important este faptul cã Fondul de Dezvoltare ºi Investiþii este un

instrument complementar PNDL. Prin cele douã programe, localitãþile din þara noastrã au acces la bani pentru modernizare ºi pentru investiþii, iar cetãþenii – la condiþii de viaþã mai bune, mai civilizate. În cadrul Fondul de Dezvoltare ºi Investiþii au prioritate extinderea reþelelor de curent electric, de gaz natural, de apã ºi canalizare, drumuri comunale, judeþene, strãzi, poduri ºi pasaje. Se mai finanþeazã prioritar spitale judeþene, municipale, dispensare, centre medicale, dar ºi ºcoli, grãdiniþe, creºe, ori campusuri ºcolare.

Alãturi de PNDL, acest nou program, care alocã prin Fondul

de Dezvoltare ºi Investiþii 10 miliarde de euro în urmãtorii 20 de ani, îmbunãtãþeºte viaþa românilor ºi reconfirmã angajamentul PSD de a aduce toate localitãþile României la standardul european de civilizaþie.

Prin astfel de mãsuri, PSD îºi respectã angajamentul de a creºte nivelul de trai din România. În plus, prin astfel de programe de finanþare sunt susþinute investiþiile, iar acestea, la rândul lor, duc la crearea de noi locuri de muncã ºi la creºtere economicã. Creãm, în felul acesta premise suplimentare pentru a creºte ºi dezvolta România.

Comandat de Partidul Social Democrat CUI mandatar 41190008

reþurile de consum în luna aprilie 2019 comparativ cu luna aprilie 2018 au crescut cu 4,1%, iar rata anualã calculatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 4,4%., informeazã INS. Faþã de aprilie 2018 preþurile mãrfurilor alimentare au crescut cu 4,98%, ale mãrfurilor nealimentare cu 3,66% iar preþurile serviciilor cu 3,83%.

Faþã de decembrie 2018, s-au înregistrat creºteri de preþuri la toate categoriile de bunuri ºi servicii, cu excepþia ouãlor, a fasolei ºi a transportului aerian.

Remarcabile sunt creºterile de preþuri la legume ºi conserve de legume, cu 21,5%, la cartofi cu 32,33%, la

citrice ºi alte fructe meridionale, cu 13%, la carburanþi cu 5,56%, la tutun ºi þigãri cu 4,67%, la

energie termicã cu 3,30%, la servicii poºtale cu 5,59%, la telefonie cu 4,84%.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Mai 2019

Comunicat de presã al deputatului Laurenþiu Nistor

“PNL ºi Ludovic Orban vor sã blocheze creºterea salariilor!”

NL vrea sã P abroge Legea Salarizãrii Unitare, sã scadã salariile bugetarilor ºi sã reducã semnificativ numãrul de locuri de muncã de la stat.

Ani la rând, salariile la stat au fost mici, iar cele din privat la fel de mici.

România era cãutatã pentru forþa de muncã ieftinã. Aºa am rãmas fãrã 4 milioane de cetãþeni care au plecat acolo unde munca se plãteºte la adevãrata valoare.

Odatã cu Legea Salarizãrii Unitare, guvernarea PSD-ALDE a constrâns ºi mediul privat sã creascã salariile. În acelaºi timp, salariul minim a fost majorat de la 1.250 lei la 2.080 lei pentru cei fãrã studii superioare, 2.350 lei pentru cei cu studii superioare, 3.000 lei pentru cei care lucreazã în construcþii. Totul, cu scopul de a aduce mai mulþi bani în buzunarele românilor ºi a-i determina sã rãmânã sã munceascã în România, iar pe cei plecaþi sã se întoarcã acasã, reducând astfel deficitul de forþã de muncã.

Ludovic Orban a spus-o public, cu subiect ºi predicat: ”Salariile din sectorul public nu trebuie sã creascã decât dupã ce cresc salariile din sectorul privat ºi în niciun caz creºterea salariilor funcþionarilor nu trebuie sã depãºeascã creºterea

din mediul privat.”

Astfel, Legea Salarizãrii Unitare va fi anulatã dacã preºedintele PNL va ajunge sã-ºi punã în practicã teoria! Peste 1,2 milioane de angajaþi din sectorul bugetar vor avea de suferit.

Profesorii, funcþionarii publici, poliþiºtii, militarii nu vor mai putea beneficia de majorãrile succesive prevãzute în lege, pânã în 2022.

Din fericire, PSD afirmã rãspicat cã dezvoltarea României depinde de bunãstarea românilor. Salariile ºi pensiile vor continua sã creascã, aºa cum este prevãzut în programul de guvernare. Aceasta este soluþia necesarã, confirmatã de realitate!

Creºterea puternicã a salariilor ºi a pensiilor realizate de guvernarea noastrã este sustenabilã ºi a contribuit la atingerea unor niveluri record de creºtere economicã a þãrii.

Este un fapt constatat cã majorarea salariilor de la stat a atras ºi majorãri de salarii în mediul privat, dar acest lucru nu a afec-

tat activitatea firmelor.

Dimpotrivã, România este pe primul loc în Uniunea Europeanã la raportul dintre productivitatea muncii ºi salarii. Eurostat atestã cã pentru fiecare euro plãtit de angajator ca salariu, un român produce 2,17 euro, faþã de media europeanã de doar 1,62 euro. ªomajul a atins, în martie 2019, un minim istoric de 3,19%!

De aceastã datã, Opoziþia ne anunþã din timp ce anume doreºte sã facã. ªtim cu toþii ce s-a întâmplat când au fost la putere - au tãiat brutal 25% din salarii, au impozitat pensiile, au scãzut ajutoarele persoanelor cu dizabilitãþi, au concediat sute de mii de bugetari. ªi atunci trebuie sã ne întrebãm cu toþii - asta vrem pentru români? Cu siguranþã nu, pentru cã românii meritã un trai decent ºi o viaþã cât mai bunã.

Deputat Laurenþiu Nistor, Preºedintele Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara

Comandat de Partidul Social Democrat- PSD Executat de SC MBD REPORTER MEDIA SRL / CUI mandatar financiar coordonator: 41190008 / Tiraj 300

Câºtigul salarial mediu brut pe economie a fost de 5.050 lei, iar cel net de 3.075 lei, în martie

C

âºtigul salarial mediu brut pe economie a fost de 5.050 lei în luna martie 2019, cu 4,8% mai mare comparativ cu luna februarie, iar cel net a fost 3.075 lei, în creºtere faþã de luna precedentã cu 4,8%, aratã datele anunþate luni de Institutul Naþional de Statisticã (INS).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câºtigul salarial mediu net a

Incendiu la un depozit de deºeuri din Chiºcãdaga

I

ncendiul a fost lichidat de pompierii militari din Deva înainte de a se produce un dezastru. Focul ar fi pornit de la banda transportoare a depozitului de deºeuri reciclabile din Chiºcãdaga.

Pompierii din Deva au intervenit în urma solicitãrii cu 3 autospeciale de stingere cu capacitate de 9.000 litri, o autoscarã, o ambulanþã ºi o autospecialã pentru gestionarea situaþiei generatã de incendiul izbucnit la depozitul de deºeuri, respectiv

autospeciala specializatã în detectare chimicã, bacteriologicã, radiologicã ºi nuclearã, pentru a fi analizat gradul de poluare al aerului.

Depozitul deþine autorizaþie ISU la incendiu iar în momentul izbucnirii incendiului mai mulþi angajaþi se

aflau la muncã, însã, din fericire, nimeni nu a fost intoxicat cu fum sau rãnit. ”La momentul sosirii pompierii au gãsit un incendiu ce se manifesta la baloþi de deºeuri textile ºi plastice depozitaþi pe aproximativ 300 de metri pãtraþi. În aproximativ 15 minute pompierii au stopat ofensiva flacãrilor”, a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Militarii au fost sprijiniþi la lichidarea focarelor ºi de angajaþii serviciului privat pentru situaþii de urgenþã de pe platforma industrialã. (M. G.)

crescut cu 13,7%.

Câºtigul salarial mediu net a crescut ca urmare a acordãrii de prime ocazionale(inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanþe deosebite ori pentru sãrbãtorile de Paºte), drepturi în naturã ºi ajutoare bãneºti, sume din profitul net ºi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, câºtigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentã ca urmare a realizãrilor de producþie ori

încasãrilor mai mari (funcþie de contracte/ proiecte).

Valorile cele mai mari ale câºtigului mediu net s-au înregistrat în activitãþi de servicii în tehnologia informaþiei (inclusiv activitãþi de servicii informatice) 7.491 lei, iar cele mai mici în hoteluri ºi restaurante - 1.752 lei.

MEDIAFAX MEDIAFAX

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 14 mai 2019

Henþ cu mâna

Avem o campioanã. ªi ce dacã No, fain! CFR-ul de sub Feleac a mai obþinut un titlu naþional la fotbal, al 5-lea, meritat, nimic de zis, dar ce vine dupã? Cu ce combustibil va

aborda ”locomotiva” ligii I confruntãrile europene? Greu de crezut cã dupã ce s-au fãcut de râs în sezonul trecut cu minuscula echipã din Luxemburg!

CFR-ul a devansat FCSB-ul lui Becali, plus visãtorii de la Craiova, ori neputincioºii de la Giurgiu ºi Sf.

Gheorghe, douã echipe rahitice, folosite în playoff doar ca umpluturã.

Aproape s-a încheiat un campionat de fotbal

românesc care ar trebui sã stea departe, foarte departe de visul grupelor europene.

Pentru noi ar fi bunã reînfiinþarea Cupei Balcanice pe care am ºi câºtigat-o de vreo trei ori. Pânã atunci, rãmânem la mimarea unui fotbal amorf ºi lipsit de substanþã, dacã întârziem sã îl comparãm cu Europa.

Fotbal, liga a IV-a Hunedoara

Jiul – Minerul Uricani 3-0 - PESTE AªTEPTÃRI

e la douã echipe aflate în a doua D parte a clasamentului

unei ligi a IV-a nu te aºtepþi la prea multe.

Iatã însã cã vreo sutã de curioºi veniþi cu treabã la târgul din incinta stadionului s-au urcat în tribune relaxându-se la o partidã de vacanþã.

O partidã în care totuºi Jiul a arãtat mai multã poftã de joc în faþa unui adversar plictisit fãrã nici cea mai micã urmã de replicã. În felul acesta cu Plãcintã ºi Cãt. Pop într-o zi de excepþie cu Stoicoiu sau Tuþã mereu în cãutarea golului (au avut patru ocazii clare de gol), Jiul s-a impus ferm fiind echipa de unde a rãzbit fotbalul din plãcere.

Retezatul Haþeg ca ºi campioanã Retezatul Haþeg a reuºit un 2-2 important la Aurul Brad (a condus cu 2-1 pânã în min. 85) prin golurile marcate de Roºca ºi Tiric aducând-o foarte aproape de locul 1.

Echipa haþeganã mai are nevoie de patru puncte în ultimele trei etape pentru a fi sigurã de locul 1, urmând sã joace cu Jiul (acasã) Univ. Petroºani (acasã) ºi Cetate II Deva (deplasare).

Oare le va obþine?

Inter Petrila a învins cu 2-1 pe Gloria Geoagiu (goluri marcate de M. Filip), având ca obiectiv locul 2.

Declaraþia zilei ”Am ratat obþinerea locului 1 în liga a IV-a Hunedoara, nu pot decât sã urez succes Haþegului în meciul de baraj cu Pecica. Noi avem ca obiectiv locul 2 ºi Cupa României, faza pe judeþ aºa cã vom trata cu toatã seriozitatea meciul din semifinale cu Minerul Uricani” Eugen Duma preºedinte CS Inter Petrila.

Jiul Petroºani (antr. Damian Militaru): Vraciu – Graur (min. 67 Cl. Miron), Turdean (min. 82 Al. Nicu), Plãcintã, A. ªerban (min. 60 Rujoi) – Cãt. Pop (min. 67 Erdokozi), Stoicoiu, Ad. Szekely, Ghiur – Tuþã, Muraru.

Minerul Uricani (antr. Toni Sedecaru): Tr. Câmpean – Anghelina, G. Trestian, Irina, Tulpea – Bãlãnean, Þâmpu, Vajda (min. 57 D. Scurtu), I. Radu – Erdos, R. Moldovan.

Arbitru: Leopold Herczeg – Bãcia.

Spectatori: 100 Golurile: 1-0 Plãcintã (min. 41) ºut din 5m.; 2-0 Cãt. Pop (min. 43) de la 12m.; 3-0 Cãt. Pop (min. 67) dupã o combinaþie cu Tuþã, ºut cu latul de la 14m.

Handbal

DE NEÎNVINS

Junioarele II (16-17 ani) de la CSSP pregãtite de prof. Daniel Brânzãu neînvinse de ºapte etape. Ultima victorie reuºitã le-a consolidat poziþia de lider, aºteptând cu încredere ultimele douã partide cu HC Jimbolia (16 mai) ºi LPS

Slatina (19 mai) dupã care urmeazã turneul final pe þarã la începutul linii iunie cu participarea celor mai bune opt echipe la aceastã categorie de vârstã.

CN, JUNIOARE II GR. 2002 – 2003 GRUPA SPERANÞA 3, ETAPELE 7-8 9-12 MAI 2019

CSS Craiova – CSS Petroºani 21-25 CSS Petroºani – Leu Giarmata 28-27

CLASAMENT 1. CSS Petroºani 8 6 1 1 2. Viitorul Piteºti 8 5 1 2 3. Leu Giarmata 8 5 0 3 4. LPS Slatina 8 4 0 4 5. HC Jimbolia 8 3 0 5 6. CSS Craiova 8 0 0 8

229-194 225-209 181-171 213-218 185-206 159-194

19p 17p 16p 14p 12p 0p