Cronica Vaii Jiului Nr.1797, Marti 7 mai 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1797

Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Mai 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Darius Câmpean: “Trebuie sã se formeze Complexul Energetic Valea Jiului”

ficialii Guvernului O au fãcut o serie de declaraþii în ceea ce

priveºte viitorul Complexului Energetic Hunedoara. Se vorbeºte de o amnistie fiscal prin ºtergerea datoriilor ºi înfiinþarea unei noi societãþi.

Reprezentanþi ai Sindicatului Muntele s-au întâlnit cu Viorica Dãncilã dar ºi cu ministrul de Finanþe, Eugen Teodorovici. Darius Câmpean susþine cã trebuie sã se înfiinþeze o nouã societate.

“Trebuie sã se formeze Complexul Energetic Valea Jiului cu minele din Valea Jiului ºi încã un grup la Paroºeni”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Oficialii Guvernului promit dezvoltare pe scheletul muribundului Complex Energetic Hunedoara.

Exemplul vine de la ministrul de Finanþe, Eugen Teodorovici.

“Deºi fondurile europene sau cele alocate de la bugetul de stat au reprezentat o sursã

importantã de susþinere a investiþiilor, trebuie fãcut mai mult. În viitor trebuie sã fim capabili, în primul rând noi ca politicieni, sã gãsim cele mai eficiente soluþii pentru ca aceastã zonã sã redevinã atractivã, inclusiv sau poate, mai ales, pentru mediul de afaceri. De aceea spun cã, la nivel european, noile facilitãþi – cum este, spre exemplu, Iniþiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziþie – trebuie valorificate în cel mai eficient mod, iar lecþiile învãþate prin aplicarea mecanismului Investiþii Teritoriale Integrate (ITI) în Delta Dunãrii sã ne ajute pe viitor”, a spus ministrul de Finanþe, Eugen Teodorovici.

Noua entitate, potrivit sindicaliºtilor ar trebui sã fie formatã din Sucursala Electrocentrale Paroºeni, cele 4 exploatãri miniere: Lupeni,Vulcan, Livezeni ºi Lonea ºi Sucursala Prest Serv. Sindicaliºtii au refuzat sã comenteze, în schimb, declaraþiile oficialilor guvernamentali cu ceea ce priveºte viitorul termocentralei Mintia.

Cosmin BACIU

Mina Petrila va ajunge la Primãrie?

Ce spun oficialii

C

lãdirile de la Mina Petrila pot ajunge la primãrie.

Secretarul de stat Doru Viºan, de la Ministerul Energiei, recunoaºte cã sunt prea scumpe pentru primãrie, dar spune cã parcurge paºii legali întâi de toate. >>> PAGINA A 3-A

Drumul spre Herculane devine ºantier „N

u le mai pot spune oamenilor cã DN 66A îl vom face peste 5 ani. Nu! Oamenii vor acum, s-au sãturat de aºteptare”, a spus, în discursul electoral, premierul României, Viorica Dãncilã, la Lupeni, iar oamenii au aplaudat frenetic.

Este o promisiune îndeplinitã, spun politicienii din Guvernul României, care ºtiu cã oamenii de aici s-au sãturat de promisiuni.

Premierul României a vorbit, în cadrul vizitei pe care

a fãcut-o în campania electoralã în Valea Jiului, cã a pornit lucrurile ºi cã deschiderea spre Herculane nu mai trebuie sã aºtepte. „Am adoptat, pe 16 aprilie o Hotãrâre de Guvern ºi, pânã la finele lunii mai scoatem la licitaþie proiectul de execuþie ºi alocãm ºi fondurile”, a spus Viorica Dãncilã, premierul României. ªi primarul din Uricani s-a arãtat încântat de idee ºi spune cã, partea a doua a lucrãrilor, de fapt cea mai importantã, ºi care vor reabilita exact proþiune ce nu este deloc asfaltatã, va fi finanþatã, cel mai probabil la toamnã. „Sunt alocate 300 de mili-

oane de lei, din cei 500 cât sunt estimate lucrãrile, dar nu vor putea fi cheltuiþi, cã trebuie întâi sã se dea drumul la

licitaþie. Dacã licitaþia se desfãºoarã normal ºi nu sunt contestaþii, anul acesta sunt ºanse sã aparã ºantierul.

Primul tronson s-a aprobat acum, iar tronsonul II, de la Cerna, pânã la Herculane, cred cã va veni în câteva luni o nouã HG”, a spus ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Guvernul României a avut pe ordinea de zi dezbaterea unui proiect de hotãrâre (privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii „Drum de legãturã DN66A km 47+600 – km 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna (judeþul Gorj)”.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale precizeazã cã „sectorul de drum de la intersecþia DN66A km 66+204 pânã la intersecþia cu DN67 D în zona localitãþii Bãile Herculane a fost încadrat prin HGR nr.

1211/2010 în categoria funcþionalã a drumurilor de interes naþional, prin clasarea lui ºi dat în administrarea Ministerului Transporturilor în vederea realizãrii de cãtre CNAIR a activitãþilor de interes naþional în domeniul administrãrii drumurilor naþionale”. Pânã în prezent nu s-a organizat o procedurã de elaborare a unui studiu de fezabilitate pe acest sector, din cauza finanþãrii insuficiente.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Simpozioanele studenþeºti de primãvarã încep la Universitatea Petroºani T rei simpozioane studenþeºti vor fi gãzduite de Universitatea din Petroºani în perioada 9-11 mai 2019, ºi anume ”Geoecologia” (ajuns la ediþia a XVII-a), ”Zilele Tehnicii Studenþeºti”, respectiv”Student, ºtiinþã, societate” (aflat de asemenea la ediþia cu nr.17).

Cele trei simpozioane studenþeºti, sunt organizate în cadrul celor trei facultãþi componente ale instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului, Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe.

Rectorul Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, coordonatorul comitetului de organizare al acestor evenimente, spune cã aceste activitãþi oferã studenþilor un nou prilej de a aprofunda ºtiinþa ºi de a se perfecþiona în domeniile în care se dezvoltã. ”Continuãm, prin organizarea acestor simpozioane studenþeºti o frumoasã tradiþie care a acumulat deja 17 ediþii ºi, totodatã, ne propunem sã le oferim studenþilor cercetãtori în divese domenii de studii academice, un nou prilej de confruntare pe tãrâmul ºtiinþei, dar ºi oportunitatea de a vizita, cu acest pilej, zona turisticã a Vãii Jiului”, a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin.

Organizatorii spun cã, se bucurã de parteneriatul tuturor organizaþiilor studenþeºti din cadrul celor trei facultãþi, iar participarea va fi una pe mãsurã având în vedere nu doar tradiþia acestor evenimente, ci ºi fap-

tul cã lucrãrile prezentate aici de studenþi din întreaga þarã vor fi publicate în volume cu un factor de impact ridicat.

Pentru cadrele didactice coordonatoare ºi studenþii, masteranzii ºi doctoranzii înscriºi cu comunicãri ºtiinþifice ºi care vin din alte centre universitare, se va asigura cazarea gratuitã în campusul universitar. În cadrul simpozionul naþional studenþesc ”Geoecologia”, una dintre cele mai apreciate acþiuni de acest fel din þara noastrã, participanþii vor avea oportunitatea de a prezenta lucrãri ºtiinþifice în domeniile Geologie; Ingineria Mediului ºi Valorificarea Deºeurilor; Inginerie Civilã, Topografie, Cadastru, GIS; Inginerie Economicã ºi Ingineria ºi Managementul Calitãþii; Inginerie Minierã ºi Ingineria Securitãþii în Industrie; De asemenea, la simpozionul naþional studenþesc ”Zilele Tehnicii Studenþeºti”, organizat de Facultatea de Maºini ºi Instalaþii Electrice, participanþii vor putea prezenta lucrãri

într-unul din urmãtoarele domenii: Automaticã ºi Calculatoare; Inginerie Electricã; Inginerie Energeticã; Ingineria Transporturilor; Inginerie Mecanicã; Construcþii de maºini. În ce priveºte Facultatea de ªtiinþe, pentru simpozionului naþional studenþesc ”Student, ªtiinþã, Societate”, sunt disponibile urmãtoarele domenii de abordare a lucrãrilor înscrise: Sociologie; Asistenþã socialã; Economie, Turism, Servicii; Finanþe; Contabilitate; Management ºi Marketing; Administraþie Publicã; Antreprenoriat ºi Idei de afaceri. ”Le spun încã de pe acum bun venit la Petroºani tuturor celor care s-au înscris pentru a prezenta referate ºi comunicãri ºtiinþifice în cadrul celor trei simpozioane studenþeºti pe care le gãzduieºte Universitatea din Petroºani. Evident, tuturor participanþilor le doresc succes !”, a transmis prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii din Petroºani.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Marius MITRACHE

Noi investiþii pentru turismul din judeþ C

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE

onsiliul Judeþean promite noi investiþii pentru turismul din judeþ. Proiectele includ drumurile care duc spre zonele turistice din judeþ.

“Vrem sã facem întreþinere ºi sã terminãm covorul asfaltic din zona Straja. Am fãcut patru km anul trecut, mai sunt în jur de 3 km, ce vor fi finanþaþi pe lucrãri de întreþinere anul acesta. Avem starea de viabilitate pentru toate drumurile ºi veþi avea surprizã cã, începând de lua viitoare, fiecare consilier va primi pe mail toate datele, fiindcã sunt clare, suntem transparenþi ºi vrem sã ºtiþi toþi unde se cheltuiesc aceºti bani, pe ce zone, pentru cã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile. aºa este, judeþul e împãrþit în cinci zone”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Drumurile judeþene spre staþiunile montane din Valea Jiului se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Anul trecut, o porþiune de 4 km din Straja au fost modernizaþi, iar anul acesta o porþiune a carosabilului care duce spre Parâng se aflã în lucru.

Cosmin BACIU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Mina Petrila va ajunge la Primãrie? Ce spun oficialii

C

lãdirile de la Mina Petrila pot ajunge la primãrie. Secretarul de stat Doru Viºan, de la Ministerul Energiei, recunoaºte cã sunt prea scumpe pentru primãrie, dar spune cã parcurge paºii legali întâi de toate. „Primul pas pe care l-am dispus e cel legal, adicã, am dispus scoterea la licitaþie, sã vedem dacã e cineva interesat. Dacã nu, am parcurs primul pas legal, iar apoi am motive legale sã mã duc la Ministerul Culturii sã transferãm aceste clãdiri”, a precizat oficialul de la Ministerul Energiei.

Aceste clãdiri declarate monumente

istorice nu pot ajunge pur ºi simplu fãrã a fi date la vânzare, la primãrie. Sunt procedee legale, dar soluþii ar mai fi, iar cei de la Ministerul Energiei spun cã nu lasã lucrurile aºa, odatã ce au reuºit sã le pãstreze ºi nu au fost demolate. „Existã o hotãrâre a Curþii Constituþionale, care prevede foarte clar cã nu poþi sã dai un activ cu titlu gratuit. Legea impune foarte clar, ca

atare, noi am fãcut un raport de evaluare, avem o valoare, nu foarte mare, dar primãria Petrila, justificat, considerã cã nu are fondurile necesare pentru achiziþie. ªi atunci, cãutãm o formulã, cu Ministerul Culturii ºi cu parteneri, ca sã salvãm totuºi acele clãdiri ºi, ulterior sã le dãm pentru administrare”, susþine Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Clãdirile de la Petrila valoreazã 1,68 milioane de lei, iar valoarea terenurilor, incintei ºi a haldei de steril este undeva la 1,05 milioane de lei, iar pentru ele SNIM plãteºte ºi acum plãteºte impozite ºi taxe, suma anualã fiind de aproximativ 300.000 de lei. În tot acest timp, o mânã de arhitecþi, membri ai Asociaþiei Planeta Petrila organizeazã evenimente

culturale ºi au arãtat cã se poate face reconversia. Au fost ºi la Bruxelles ºi au cerut ajutor, dar deocamdatã, totul trebuie tranºat în þara noastrã. „Problemele nu sunt la Bruxelles, dar sunt la noi. Adicã, existã linia Petroºani - SNIM, care spune cã avem un obiectiv stabilit în 2012, adicã închidere ºi ei sunt pe procedura de licitaþie. Noi, dacã tot merg pe licitaþie, o sã încercãm sã strângem mãcar suma de bani, sau sã gãsim un partener potent din mediul privat, care sã ne sprijine în gestionarea proiectului. Iar cea mai bunã variantã ar fi asocierea cu Ministerul Energiei, în orice fel de formã. Asta înseamnã cã, ceea ce susþin unii din Min.

Energiei, adicã asocierea cu Planeta Petrila, schimbarea obiectivului Societãþii de Închideri de Mine în Societate de Conversie Mine ºi prelungirea activitãþii ºi dupã 2021, cu finanþare, personal, sã se ºi întâmple.

Mergem pe cele douã direcþii”, a explicat Mihai Danciu, arhitect, membru al Asociaþiei Planeta Petrila.

Diana MITRACHE

Despre diferenþe ºi aparenþe, într-un proiect multicultural T

urci, români, lituanieni, macedoneni ºi portughezi, pãrinþi, elevi ºi profesori, sunt cuprinºi într-un proiect care acum este la etapa în care se desfãºoarã la Petroºani.

Gazde sunt elevii din Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva, iar ideea participãrii la un astfel de program a venit, dupã ce aproape 200 de copii de aici au pãrinþii plecaþi la muncã peste hotare, ei fiind din grupul celor care se adapteazã mai greu în colectivitãþi. „Este un proiect care vrem sã rezolve problema

prejudecãþilor ºi a stereotipurilor din ºcolii cuprinse în UE. Urmãrim sã integrãm elevii cu probleme de socializare ºi sã aducem o rezolvare la prejudecãþile din ºcoli, pentru a creºte performanþa elevilor. Fiind o zonã defavorizatã, pãrinþii lor sunt într-o þarã din UE, sã lucreze, iar copiii rãmân cu bunicii, vecinii, rudele ºi foarte greu se integreazã când ajung la liceu”, a spus Rodica Mariana Popescu, profesor coordonator, care a gândit participarea la acest proiect ca pe un „pansament” de suflet pentru copii cu probleme de adaptare.

Despre aceste diferenþe ºi aparenþe vorbesc acum copiii din Petroºani, cui cei din acest proiect, iar sur-

prinzãtor este cã, la prima vedere, ei nu vãd nicio deosebire. Asta, chiar dacã, spre exemplu, din mulþimea de elevi, cei din Turcia, se deosebeau clar din mulþime, numai pentru faptul cã fetele aveau capul acoperit. „Nu prea sunt diferenþe între stereotipurile din aceste þãri. Toþi avem stereotipuri ºi trebuie sã ne deschidã cineva ochii în legãturã cu ele. S-au integrat cu toþii foarte bine. Sunt unele aºteptãri ºi aºa credeam ºi noi, cã vor fi diferiþi, dar chiar nu sunt. Sunt exact ca noi”, a spus Daniel Cic, elev participant în proiect.

Au învãþat lecþii despre viaþã, au învãþat cã orice problemã poate fi depãºitã ºi, culmea! copiii din România sunt cel mai bine vãzuþi, chiar de cãtre cei care au creat acest program. „A fost o plãcere sã descopãr copiii din Turcia, pentru cã, date fiind cele pe care le auzim în media, aveam deja prejudecãþi, dar nu am gãsit diferenþe.

Acelaºi lucru credeam ºi despre români, dar nu e adevãrat. Am realizat cã oamenii sunt oameni,

oriunde. Ce am aflat de la români, este cã sunt foarte darnici, mereu gata sã ne ajute. Elevii de aici sunt primii, mereu sar voluntari.

Mereu zâmbesc, sunt gata ºi deja îi ºtiam din alte proiecte, aºa cã asta, pentru mine nu a fost o surprizã, era o confirmare. Suntem acest gen de oameni, deschiºi ºi primitori”, a spus Lucinda Bento, coordonatoarea programului din Portugalia.

Despre primiri cordiale au vorbit ºi pãrinþii care acum gãzduiesc copii din aceste þãri, iar diferenþele au existat, au fost sesizabile, dar totodatã, depãºite, acesta fiind un prim exerciþiu pentru toþi. „Deocamdatã nu vedem stereotipuri, dar e dificil, ca pãrinte. Copiii încã nu realizeazã ºi dificultãþile care sunt în spatele acestui program, dar noi încercãm sã satisfacem copiii care vin la

noi. Nu îi cunoaºtem,, e greu cã sunt diferenþele de culturã. Suntem douã familii care am gãzduit 3 fetiþe din Macedonia ºi pot sã zic cã asearã aveam probleme cu mâncarea, pentru cã avem o fetiþã vegetarianã”, a explicat ºi Loredana Cruceru, unul dintre pãrinþii participanþi în proiect.

Copiii pot sã treacã uºor peste diferenþe, dar mai trebuie sã înveþe cã suntem oameni ºi, aºa cum a zis coordonatoarea programului Erasmus +, oamenii sunt oameni peste tot, indiferent de religie, credinþã, preferinþã culinarã, ori limbã vorbitã.

Astfel de proiecte aduc în atenþie faptul cã ºi în restul þãrilor sunt copii ai cãror pãrinþi nu o duc extraordinar de bine, cã Europa a trecut prin recesiune ºi cã nu doar ei au probleme acasã.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Criza din Italia, afecteazã Cassa Pollicino N

u mai puþin de 10 voluntari au fost recent la Cassa Pollicino.

Au venit aici, imediat dupã Paºtele Catolic ºi au fãcut tot ce trebuie într-o casã cu copii. Ei sunt cei care, în Italia, ca aceastã casã sã funcþioneze, organizeazã diverse activitãþi caritabile.

Toþi banii îi aduc aici, însã, crizã economicã din Italia a fãcut sã scadã simþitor contribuþia celor de acolo, aºa încât acum, italienii cer sprijin autoritãþilor de la noi. „Am avut discuþii cu Enrico (n.r. coordonatorul italian al activitãþii din Cassa Pollicino).

S-ar pãrea cã existã o problemã ºi cu Cassa Pollicino de finanþare ºi va trebui sã gãsim o soluþie de anul viitor. Sã vedem cum putem sã menþinem în viaþã aceastã casã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cassa Pollicino are specialiºti în chinetoterapie, educatori, psihologi ºi chiar ºi bucãtari, iar

toate aceste activitãþi trebuie susþinute financiar. Nu va fi uºor fãrã sprijin ºi asta o ºtiu cu toþii. „Ordonatorul principal de credite este Comitato Pollicino din Beluno. Noi am intrat în al 11 an. Efortul financiar pentru funcþionarea acestui serviciu, a centrului de zi pentru copii cu dizabilitãþi ºi un centru de zi pentru copiii cu factor de risc de abandon familial, este greu de susþinut. Partenerii din Italia nu au un fond, o finanþare. Pur ºi simplu, fiecare ban, care ajunge la Cassa Pollicino provine din activitãþi pe care ei le deruleazã permanent acolo. Pentru fiecare euro, ei fac acolo activitãþi. Este un efort fantastic ºi Italia se

confruntã ºi ea cu probleme de ordin economic ºi este greu ºi pentru ei sã susþinã funcþionarea casei”, spune ºi Florentina Presecan, director al Casei Pollicino din Petroºani.

Italienii spun cã e greu ºi cã fac eforturi sã ne sprijine ºi ne promit cã nu ne vor abandona, însã, au nevoie ºi de ajutor. „Sunt 19 ani de când vin la Petroºani ºi la Cassa Pollicino de 11 ani ºi este un drum frumos pe care l-am fãcut mereu pânã acum. Suntem aici acasã, aºa cum îi spune ºi numele Cassa Pollicino. Sunt 11 oameni cu noi acum, iar o parte dintre ei sunt cei care vin în fiecare an pentru întreþinerea

casei ºi le este bine aici.

Voluntarii noºtri doresc sã continue sã îi ajute pe copiii din Valea Jiului, însã, sunt probleme economice în Italia, dar România ºi dorinþa de a continua existã. Cu siguranþã, vom gãsi o soluþie ca sã continuãm”, a spus ºi Enrico Collarini, coordonator al Casei Pollicino.

11 voluntari au venit ºi acum ºi fac reparaþii, zugrãvesc, ori ajutã la tot ce înseamnã aici bunã desfãºurare a unui centru pentru copii speciali. Aºa fac ºi acum ºi unul dintre ei chiar este arhitect ºi ne-a spus cã vine pentru prima datã aici, el fiind foarte antrenat în munca din interiorul clãdirii. „Pentru mine

este o primã experienþã ºi am venit cu un grup de 10 persoane, toþi prieteni ºi, chiar dacã este prima oarã, noi vorbim des, de câte ori ne întâlnim, despre aceastã structurã.

Sunt arhitect ºi mi-am pus cunoºtinþele în suportul casei ºi restructureazã desenele ºi sã le pãstreze aºa cum sunt”, a spus unul dintre voluntarii italieni veniþi ºi în acest an sã ajute aici.

Ca sã supravieþuiascã, acest centru de zi cheltuieºte aproximativ 100 000 de euro pe an, iar aceastã sumã nu va mai putea fi susþinutã doar de italieni. Se cautã o soluþie ca, de anul viitor, poate ºi administraþiile locale sã vinã sã sprijine acest proiect care cuprinde copii din toate oraºele Vãii Jiului.

Diana MITRACHE

Ministrul Teodorovici, impresionat Copacul cu de potenþialul turistic al Vãii Jiului lalele, lãsat D sã respire D upã o vizitã în Valea Jiului, acolo unde problemele sociale ºi economice escaladeazã cu fiecare zi care trece, ministrul de Finanþe a rãmas impresionat de partea turisticã.

“Ce poate fi mai frumos într-o zi de duminicã petrecutã în Valea Jiului? Oriunde am fost, la Lupeni, Paroºeni, Vulcan, Cimpa, Petrila sau Uricani, am întâlnit ºi am stat de vorbã cu oameni buni, simpli ºi primitori, oameni care vin din vremurile dacice ºi merg nestingheriþi înainte. Cãci mã aflu în þinutul nedeilor - acele petreceri câmpeneºti care au loc timp de o sãptãmânã, începând din ziua de Paºte pânã în Duminica Tomii. Pentru aceia care nu aþi ajuns

încã pe aceste meleaguri, vã invit ca, mãcar o datã în viaþã, sã mergeþi la o nedeie, obicei pãstrat cu sfinþenie, la care participã oameni voioºi ºi se întind mese pline de bucate tradiþionale binecuvântate de preot, se cântã ºi se joacã o învârtitã de mama focului. Pentru cã azi este duminicã, zi de odihnã ºi sãrbãtoare, am luat parte cu bucurie, alãturi de gazdele noastre, de oamenii locului ºi

de turiºti, la nedeia de la Paroºeni ºi la nedeia de la Cimpa - aºezare dintre cele mai vechi, atestatã documentar încã dinainte de anul 1517”, a scris ministrul de Finanþe, Eugen Teodorovici, pe pagina sa de socializare. În urma vizitei în Valea Jiului, ministrul Eugen Teodorovici promite cã va sprijini zona printr-un pachet de mãsuri economice menit sã dezvolte Valea Jiului.

“Am rãmas cu amintiri dintre cele mai frumoase. Iar acum, la finalul acestor douã zile petrecute în judeþul Hunedoara, mã întorc cu mai multã determinare de a aduce în aceastã zonã beneficiile unui pachet de mãsuri economice gândit la nivel naþional, care sã includã stimularea ºi dezvoltarea sectorului privat, dar ºi revigorarea ºi menþinerea marilor companii de stat. ªi mai iau cu mine grijile, problemele, dar ºi dorinþele ºi speranþele oamenilor harnici din Vale pentru o viaþã mai bunã ºi mai sãnãtoasã. Pentru cã toþi românii meritã asta, fãrã deosebirea, pe care adesea unii oameni politici o fac, între mai mult sau mai puþin buni, merituoºi, harnici....”, a mai subliniat ministrul.

Cosmin BACIU

Noi planuri pentru dezvoltarea staþiunii montane Parâng Radu Torok – copilul care O gândeºte în note muzicale investiþie care ar deschide calea spre competiþiile mondiale din Parâng este inclus pe o “listã de sintezã”.

Realizarea unei pârtii de bob ºi skeleton în staþiunea montanã Parâng ar contribui major la relansarea turisticã a zonei. Investiþia depinde de banii Companiei Naþionale de Investiþii. Numai cã proiectul de investiþii este plasat pe o listã.

“Obiectivul de investiþii a fost introdus pe lista sintezã din cadrul Programului Naþional de Construcþii de Interes Public sau Social,

subprogramul “Complexuri sportive”. Finanþarea obiectivului se va realiza în corelare cu alocaþiile bugetare destinate programului derulat de Compania Naþionalã de Investiþii SA, în baza Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de

Investiþii CNI SA (…)”, aratã oficialii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. În prezent, în România nu existã o astfel de pârtie, iar sportivii se antreneazã în Austria sau alte þãri care deþin o astfel de infrastructurã.

Efortul financiar pentru pregãtirea sportivilor noºtri

în afara þãrii este foarte mare – vorbim de cheltuieli de transport, cazare, masã pentru sportivi, antrenori, tehnicieni, cheltuieli pentru antrenarea pe pârtii, sume ce variazã între 25 de euro

ºi 50 de euro – doar o coborâre, iar un sportiv are nevoie de 4 astfel de antrenamente pe zi, cu o perioadã de pregãtire ce poate dura pânã la 50 de zile.

Clubul Sportiv Petroºani, din judeþul Hunedoara, solicitã sprijin Companiei Naþionale de Investiþii, aflatã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, pentru construirea unei pârtii artificiale de sanie, bob ºi skeleton, în lungime de 750 de metri, în municipiul

Rãtãcit în masivul Retezat

T

uristul s-a rãtãcit în masivul Retezat, duminicã, ºi gãsit a fost gãsit de echipele de salvare dupã 9 ore de cãutãri.

Bãrbatul a plecat în drumeþie ºi ºi-a dat seama cã a ieºit de pe traseu, astfel cã a cerut ajutor la numãrul unic de urgenþã 112. Acesta le-a spus salvatorilor cã a pierdut traseul marcat între refugiul Bucura ºi cabana Genþiana. În cãutarea lui a plecat imediat o echipã de jandarmi montani din Nucºoara. Aceºtia au luat legãtura telefonic cu turistul rãtãcit ºi astfel au reuºind sã stabileascã zona în

Petroºani, pârtie care sã poatã fi folositã ºi în perioadele de varã, la coborâri pe role, pentru aceste discipline. Practic, în România nu existã nicio pârtie de pregãtire a sportivilor pentru disciplinele respective, iar sportivii din loturile naþionale ºi olimpice ale Federaþiei Române de Bob Sanie sunt obligaþi sã se pregãteascã pe pârtiile din afara þãrii, respectiv Austria, Germania, Letonia, Norvegia.

Cosmin BACIU

care se afla. ”Turistul a fost gãsit în zona ªaua Bucurei ºi se afla împreunã cu un salvamontist care plecase în cãutarea acestuia de la cabana Pietrele. Bãrbatul nu a necesitat îngrijiri medicale, fiind coborât de cãtre jandarmi la cabana Genþiana”, informeazã IJJ Hunedoara.

Echipele de salvatori au avut de înfruntat vântul puternic, ceaþa, iar stratul de zãpada era consistent.

M. GÂNJU

ohemian Rapsody rãsuna dintr-o salã de B clasã, în timpul vacanþei de Paºte, la ªcoala Gimnazialã I.G. Duca din Petroºani. Sunetul era scos de o pianinã, iar pe scaunul din faþa ei am gãsit un puºti micuþ ºi foarte dezinvolt.

Are aproape 13 ani ºi un caracter ce trãdeazã faptul cã va deveni un mare pianist.

Sigur pe el, Radu, încã de acum câþiva ani, a impresionat prin atitudinea sa, iar acum ne vorbeºte deja despre cea mai mare performanþã a sa, una pentru care se pregãteºte extrem de mult. „Cea mai importantã performanþã a mea ºi chiar cred cã este cea mai importantã din viaþa mea de pianist, am obþinut-o anul acesta la Olimpiadã, la faza naþionalã de la Bucureºti. M-am întors bine, fiindcã ºtiu cã am cântat bine, ºtiu cã mie mi-a plãcut cum am cântat ºi am obþinut un punctaj foarte bun”, a spus Radu Torok, pianistul minunat al ºcolii de muzicã de la noi.

Este un copil care munceºte mult, nu lasã nimic nestudiat îndelung ºi performanþele nu se lasã aºteptate. „Am mai avut ºi la Petroºani concursul la care am luat locul I. Am fost ºi la olimpiada pe 5 judeþe din regiunea de Vest, etapã înainte de cea naþionalã ºi am mai fost la olimpiada naþionalã. Fac pian de la 6 ani ºi jumãtate . ªtiu cã am venit aici în al doilea semestru din clasa pregãtitoare”, îºi aminteºte puºtiul.

Profesorii sãi spun cã Radu este un copil care promite ºi îl apreciazã pentru toate rezultatele de pânã acum. Ei vãd în el un omuleþ ambiþios despre acre, cu toþii, vom mai auzi.

„Este un copil care cântã extrem de frumos. Este extrem de talentat ºi este, la cei 12 ani ºi jumãtate, un pianist tehnic foarte bun, dar foarte interpretativ. ªi cred cã aþi simþit din plin notele ce vin din aceste degeþele”, a precizat Aurelian Epuraº, profesor de pian.

Pe Radu l-am lãsat în sala de clasã, exersând din memorie arii importante, iar mâinile sale alunecau pe clapele pianului într-un fel artistic, ceea ce frapeazã încã de la prima vedere. Vom mai auzi de acest tânãr talentat ºi acum este doar începutul unei cariere de mare pianist.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

oi copaci uriaºi au crescut în faþa Tulipanului, care face lalele pe DN 66, iar cei care se ocupã de îngrijirea lui au reuºit sã îi facã mai multã luminã.

Aºa se face cã, înainte de sãrbãtori, membrii Asociaþiei Pro Aninoasa, ajutaþi de cei de la secþia de drumuri ºi administratorul public al judeþului Hunedoara, au dat undã verde ºi au obþinut toate avizele pentru toaletarea copacilor care opturau lumina.

Tulipanul începuse sã dea semne de putrezire, din cauza celor doi copaci ce cresc în faþa lui, dar acum au fost cosmetizaþi ºi nu mai prezintã un pericol.

Copacul cu lalele din Iscroni a devenit atracþia zonei ºi pentru asta mai mulþi oameni se ocupã de îngrijirea lui. Zona a fost amenajatã de o asociaþie din Aninoasa,

oraº, care cândva avea ºi o nedeie ce purta numele copacului: nedeia Tulipanului. O mânã de oameni a luptat,ei au cerut sprijin ºi au primit, au îngrãdit copacul sã nu mai fie deteriorat, pentru cã este martorul istoriei acestor locuri de 139 de ani.

Copacii cu lalele sunt specii rare ºi un astfel de exemplar poate fi admirat la Aninoasa în Valea Jiului, pe DN 66 A, puþin înainte de intrarea în oraº. Tulipanul a fost adus din America de Nord în anul 1880, iar alte douã exemplare au rãsãrit, recent, în campusul Universitãþii din Petroºani.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Criza din Italia, afecteazã Cassa Pollicino N

u mai puþin de 10 voluntari au fost recent la Cassa Pollicino.

Au venit aici, imediat dupã Paºtele Catolic ºi au fãcut tot ce trebuie într-o casã cu copii. Ei sunt cei care, în Italia, ca aceastã casã sã funcþioneze, organizeazã diverse activitãþi caritabile.

Toþi banii îi aduc aici, însã, crizã economicã din Italia a fãcut sã scadã simþitor contribuþia celor de acolo, aºa încât acum, italienii cer sprijin autoritãþilor de la noi. „Am avut discuþii cu Enrico (n.r. coordonatorul italian al activitãþii din Cassa Pollicino).

S-ar pãrea cã existã o problemã ºi cu Cassa Pollicino de finanþare ºi va trebui sã gãsim o soluþie de anul viitor. Sã vedem cum putem sã menþinem în viaþã aceastã casã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cassa Pollicino are specialiºti în chinetoterapie, educatori, psihologi ºi chiar ºi bucãtari, iar

toate aceste activitãþi trebuie susþinute financiar. Nu va fi uºor fãrã sprijin ºi asta o ºtiu cu toþii. „Ordonatorul principal de credite este Comitato Pollicino din Beluno. Noi am intrat în al 11 an. Efortul financiar pentru funcþionarea acestui serviciu, a centrului de zi pentru copii cu dizabilitãþi ºi un centru de zi pentru copiii cu factor de risc de abandon familial, este greu de susþinut. Partenerii din Italia nu au un fond, o finanþare. Pur ºi simplu, fiecare ban, care ajunge la Cassa Pollicino provine din activitãþi pe care ei le deruleazã permanent acolo. Pentru fiecare euro, ei fac acolo activitãþi. Este un efort fantastic ºi Italia se

confruntã ºi ea cu probleme de ordin economic ºi este greu ºi pentru ei sã susþinã funcþionarea casei”, spune ºi Florentina Presecan, director al Casei Pollicino din Petroºani.

Italienii spun cã e greu ºi cã fac eforturi sã ne sprijine ºi ne promit cã nu ne vor abandona, însã, au nevoie ºi de ajutor. „Sunt 19 ani de când vin la Petroºani ºi la Cassa Pollicino de 11 ani ºi este un drum frumos pe care l-am fãcut mereu pânã acum. Suntem aici acasã, aºa cum îi spune ºi numele Cassa Pollicino. Sunt 11 oameni cu noi acum, iar o parte dintre ei sunt cei care vin în fiecare an pentru întreþinerea

casei ºi le este bine aici.

Voluntarii noºtri doresc sã continue sã îi ajute pe copiii din Valea Jiului, însã, sunt probleme economice în Italia, dar România ºi dorinþa de a continua existã. Cu siguranþã, vom gãsi o soluþie ca sã continuãm”, a spus ºi Enrico Collarini, coordonator al Casei Pollicino.

11 voluntari au venit ºi acum ºi fac reparaþii, zugrãvesc, ori ajutã la tot ce înseamnã aici bunã desfãºurare a unui centru pentru copii speciali. Aºa fac ºi acum ºi unul dintre ei chiar este arhitect ºi ne-a spus cã vine pentru prima datã aici, el fiind foarte antrenat în munca din interiorul clãdirii. „Pentru mine

este o primã experienþã ºi am venit cu un grup de 10 persoane, toþi prieteni ºi, chiar dacã este prima oarã, noi vorbim des, de câte ori ne întâlnim, despre aceastã structurã.

Sunt arhitect ºi mi-am pus cunoºtinþele în suportul casei ºi restructureazã desenele ºi sã le pãstreze aºa cum sunt”, a spus unul dintre voluntarii italieni veniþi ºi în acest an sã ajute aici.

Ca sã supravieþuiascã, acest centru de zi cheltuieºte aproximativ 100 000 de euro pe an, iar aceastã sumã nu va mai putea fi susþinutã doar de italieni. Se cautã o soluþie ca, de anul viitor, poate ºi administraþiile locale sã vinã sã sprijine acest proiect care cuprinde copii din toate oraºele Vãii Jiului.

Diana MITRACHE

Ministrul Teodorovici, impresionat Copacul cu de potenþialul turistic al Vãii Jiului lalele, lãsat D sã respire D upã o vizitã în Valea Jiului, acolo unde problemele sociale ºi economice escaladeazã cu fiecare zi care trece, ministrul de Finanþe a rãmas impresionat de partea turisticã.

“Ce poate fi mai frumos într-o zi de duminicã petrecutã în Valea Jiului? Oriunde am fost, la Lupeni, Paroºeni, Vulcan, Cimpa, Petrila sau Uricani, am întâlnit ºi am stat de vorbã cu oameni buni, simpli ºi primitori, oameni care vin din vremurile dacice ºi merg nestingheriþi înainte. Cãci mã aflu în þinutul nedeilor - acele petreceri câmpeneºti care au loc timp de o sãptãmânã, începând din ziua de Paºte pânã în Duminica Tomii. Pentru aceia care nu aþi ajuns

încã pe aceste meleaguri, vã invit ca, mãcar o datã în viaþã, sã mergeþi la o nedeie, obicei pãstrat cu sfinþenie, la care participã oameni voioºi ºi se întind mese pline de bucate tradiþionale binecuvântate de preot, se cântã ºi se joacã o învârtitã de mama focului. Pentru cã azi este duminicã, zi de odihnã ºi sãrbãtoare, am luat parte cu bucurie, alãturi de gazdele noastre, de oamenii locului ºi

de turiºti, la nedeia de la Paroºeni ºi la nedeia de la Cimpa - aºezare dintre cele mai vechi, atestatã documentar încã dinainte de anul 1517”, a scris ministrul de Finanþe, Eugen Teodorovici, pe pagina sa de socializare. În urma vizitei în Valea Jiului, ministrul Eugen Teodorovici promite cã va sprijini zona printr-un pachet de mãsuri economice menit sã dezvolte Valea Jiului.

“Am rãmas cu amintiri dintre cele mai frumoase. Iar acum, la finalul acestor douã zile petrecute în judeþul Hunedoara, mã întorc cu mai multã determinare de a aduce în aceastã zonã beneficiile unui pachet de mãsuri economice gândit la nivel naþional, care sã includã stimularea ºi dezvoltarea sectorului privat, dar ºi revigorarea ºi menþinerea marilor companii de stat. ªi mai iau cu mine grijile, problemele, dar ºi dorinþele ºi speranþele oamenilor harnici din Vale pentru o viaþã mai bunã ºi mai sãnãtoasã. Pentru cã toþi românii meritã asta, fãrã deosebirea, pe care adesea unii oameni politici o fac, între mai mult sau mai puþin buni, merituoºi, harnici....”, a mai subliniat ministrul.

Cosmin BACIU

Noi planuri pentru dezvoltarea staþiunii montane Parâng Radu Torok – copilul care O gândeºte în note muzicale investiþie care ar deschide calea spre competiþiile mondiale din Parâng este inclus pe o “listã de sintezã”.

Realizarea unei pârtii de bob ºi skeleton în staþiunea montanã Parâng ar contribui major la relansarea turisticã a zonei. Investiþia depinde de banii Companiei Naþionale de Investiþii. Numai cã proiectul de investiþii este plasat pe o listã.

“Obiectivul de investiþii a fost introdus pe lista sintezã din cadrul Programului Naþional de Construcþii de Interes Public sau Social,

subprogramul “Complexuri sportive”. Finanþarea obiectivului se va realiza în corelare cu alocaþiile bugetare destinate programului derulat de Compania Naþionalã de Investiþii SA, în baza Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de

Investiþii CNI SA (…)”, aratã oficialii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. În prezent, în România nu existã o astfel de pârtie, iar sportivii se antreneazã în Austria sau alte þãri care deþin o astfel de infrastructurã.

Efortul financiar pentru pregãtirea sportivilor noºtri

în afara þãrii este foarte mare – vorbim de cheltuieli de transport, cazare, masã pentru sportivi, antrenori, tehnicieni, cheltuieli pentru antrenarea pe pârtii, sume ce variazã între 25 de euro

ºi 50 de euro – doar o coborâre, iar un sportiv are nevoie de 4 astfel de antrenamente pe zi, cu o perioadã de pregãtire ce poate dura pânã la 50 de zile.

Clubul Sportiv Petroºani, din judeþul Hunedoara, solicitã sprijin Companiei Naþionale de Investiþii, aflatã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, pentru construirea unei pârtii artificiale de sanie, bob ºi skeleton, în lungime de 750 de metri, în municipiul

Rãtãcit în masivul Retezat

T

uristul s-a rãtãcit în masivul Retezat, duminicã, ºi gãsit a fost gãsit de echipele de salvare dupã 9 ore de cãutãri.

Bãrbatul a plecat în drumeþie ºi ºi-a dat seama cã a ieºit de pe traseu, astfel cã a cerut ajutor la numãrul unic de urgenþã 112. Acesta le-a spus salvatorilor cã a pierdut traseul marcat între refugiul Bucura ºi cabana Genþiana. În cãutarea lui a plecat imediat o echipã de jandarmi montani din Nucºoara. Aceºtia au luat legãtura telefonic cu turistul rãtãcit ºi astfel au reuºind sã stabileascã zona în

Petroºani, pârtie care sã poatã fi folositã ºi în perioadele de varã, la coborâri pe role, pentru aceste discipline. Practic, în România nu existã nicio pârtie de pregãtire a sportivilor pentru disciplinele respective, iar sportivii din loturile naþionale ºi olimpice ale Federaþiei Române de Bob Sanie sunt obligaþi sã se pregãteascã pe pârtiile din afara þãrii, respectiv Austria, Germania, Letonia, Norvegia.

Cosmin BACIU

care se afla. ”Turistul a fost gãsit în zona ªaua Bucurei ºi se afla împreunã cu un salvamontist care plecase în cãutarea acestuia de la cabana Pietrele. Bãrbatul nu a necesitat îngrijiri medicale, fiind coborât de cãtre jandarmi la cabana Genþiana”, informeazã IJJ Hunedoara.

Echipele de salvatori au avut de înfruntat vântul puternic, ceaþa, iar stratul de zãpada era consistent.

M. GÂNJU

ohemian Rapsody rãsuna dintr-o salã de B clasã, în timpul vacanþei de Paºte, la ªcoala Gimnazialã I.G. Duca din Petroºani. Sunetul era scos de o pianinã, iar pe scaunul din faþa ei am gãsit un puºti micuþ ºi foarte dezinvolt.

Are aproape 13 ani ºi un caracter ce trãdeazã faptul cã va deveni un mare pianist.

Sigur pe el, Radu, încã de acum câþiva ani, a impresionat prin atitudinea sa, iar acum ne vorbeºte deja despre cea mai mare performanþã a sa, una pentru care se pregãteºte extrem de mult. „Cea mai importantã performanþã a mea ºi chiar cred cã este cea mai importantã din viaþa mea de pianist, am obþinut-o anul acesta la Olimpiadã, la faza naþionalã de la Bucureºti. M-am întors bine, fiindcã ºtiu cã am cântat bine, ºtiu cã mie mi-a plãcut cum am cântat ºi am obþinut un punctaj foarte bun”, a spus Radu Torok, pianistul minunat al ºcolii de muzicã de la noi.

Este un copil care munceºte mult, nu lasã nimic nestudiat îndelung ºi performanþele nu se lasã aºteptate. „Am mai avut ºi la Petroºani concursul la care am luat locul I. Am fost ºi la olimpiada pe 5 judeþe din regiunea de Vest, etapã înainte de cea naþionalã ºi am mai fost la olimpiada naþionalã. Fac pian de la 6 ani ºi jumãtate . ªtiu cã am venit aici în al doilea semestru din clasa pregãtitoare”, îºi aminteºte puºtiul.

Profesorii sãi spun cã Radu este un copil care promite ºi îl apreciazã pentru toate rezultatele de pânã acum. Ei vãd în el un omuleþ ambiþios despre acre, cu toþii, vom mai auzi.

„Este un copil care cântã extrem de frumos. Este extrem de talentat ºi este, la cei 12 ani ºi jumãtate, un pianist tehnic foarte bun, dar foarte interpretativ. ªi cred cã aþi simþit din plin notele ce vin din aceste degeþele”, a precizat Aurelian Epuraº, profesor de pian.

Pe Radu l-am lãsat în sala de clasã, exersând din memorie arii importante, iar mâinile sale alunecau pe clapele pianului într-un fel artistic, ceea ce frapeazã încã de la prima vedere. Vom mai auzi de acest tânãr talentat ºi acum este doar începutul unei cariere de mare pianist.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

oi copaci uriaºi au crescut în faþa Tulipanului, care face lalele pe DN 66, iar cei care se ocupã de îngrijirea lui au reuºit sã îi facã mai multã luminã.

Aºa se face cã, înainte de sãrbãtori, membrii Asociaþiei Pro Aninoasa, ajutaþi de cei de la secþia de drumuri ºi administratorul public al judeþului Hunedoara, au dat undã verde ºi au obþinut toate avizele pentru toaletarea copacilor care opturau lumina.

Tulipanul începuse sã dea semne de putrezire, din cauza celor doi copaci ce cresc în faþa lui, dar acum au fost cosmetizaþi ºi nu mai prezintã un pericol.

Copacul cu lalele din Iscroni a devenit atracþia zonei ºi pentru asta mai mulþi oameni se ocupã de îngrijirea lui. Zona a fost amenajatã de o asociaþie din Aninoasa,

oraº, care cândva avea ºi o nedeie ce purta numele copacului: nedeia Tulipanului. O mânã de oameni a luptat,ei au cerut sprijin ºi au primit, au îngrãdit copacul sã nu mai fie deteriorat, pentru cã este martorul istoriei acestor locuri de 139 de ani.

Copacii cu lalele sunt specii rare ºi un astfel de exemplar poate fi admirat la Aninoasa în Valea Jiului, pe DN 66 A, puþin înainte de intrarea în oraº. Tulipanul a fost adus din America de Nord în anul 1880, iar alte douã exemplare au rãsãrit, recent, în campusul Universitãþii din Petroºani.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Termen de doi ani pentru finalizarea lucrãrilor la cinematograful din Lupeni eabilitarea Cinematografului R Cultural din Lupeni

este una din prioritãþile administraþiei locale.

Proiectele au fost depuse la instituþiile abilitate, iar acum urmeazã ca Ministerul Dezvoltãrii Regionale prin Compania Naþionalã de Investiþii sã scoatã la licitaþie contractul de execuþie a lucrãrilor.

Costurile cu realizarea investiþiei se ridicã la peste 75 de miliarde de lei vechi, sumele nefiind disponibile în bugetul local. Astfel, edilii

au depus proiecte, iar banii vor veni de la Compania Naþionalã de Investiþii.

“Urmeazã ca CNI (Compania Naþionalã de Investiþii) sã scoatã la

licitaþie execuþia lucrãrilor la cinematograf.

Noi am întocmit toate documentaþiile ºi urmeazã doar sã fie scoasã la licitaþie execuþia lucrãrilor. Îmi

doresc ca anul acesta sã înceapã lucrãrile la cinematograf ºi îmi doresc sã fie firme care sã vinã sã liciteze. Am înþeles cã existã o problemã destul de mare, nu mai sunt firme care sã facã aceste lucrãri care nu sunt uºoare. Sunt lucrãri complexe, dar rezultatul va fi unul deosebit de frumos. Îmi doresc ca în 2 ani sã finalizãm aceastã lucrare”, susþine Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

De ani de zile Cinematograful Cultural din Lupeni se aflã într-o stare

avansatã de degradare. În tot acest timp, localnicii ºiau dorit relansarea cinematografului. Acesta va fi cel de al treilea cinematograf din Valea Jiului, dupã cel de la Vulcan ºi cel din Petroºani, care a fost inaugurat în primãvara acestui an.

Cosmin BACIU

HALUCIANT. Cu trenul, înapoi cu mai bine de 3 decenii renurile ruleazã T în anul 2019 mult mai încet faþã de cum o fãceau acum 30 de ani. Informaþia vine chiar de la oficialii Ministerului Transporturilor.

Un document al Ministerului Transporturilor vine doar sã confirme ceea ce se ºtia, ºi anume cã infrastructura feroviarã este mult învechitã.

“În ceea ce priveºte viteza de deplasare a trenurilor de cãlãtori pe relaþia Deva Bucureºti: viteza comercialã a trenurilor de cãlãtori Interregio (IR), în primele luni ale anului 2019, pe relaþia Bucureºti – Petroºani – Deva ºi retur a fost de 53 km/h, respectiv 54 km/h. Menþionãm cã legãtura directã pe aceastã distanþã nu se realizeazã cu niciun tren Regio (R); în urmã cu

De 2 ani Valea Jiului aºteaptã proiectele salvatoare e doi ani Valea Jiului aºteaptã sã fie D puse în aplicare mai multe proiecte salvatoare. Sunt mai multe ministere care se ocupã de acest aspect, însã pânã acum nu s-a concretizat nimic. Existã doar proiecte ºi discuþii.

30 de ani (anul 1989), viteza comercialã a trenurilor de cãlãtori pe relaþia Bucureºti – Petroºani – Deva ºi

retur, era de 71 km/h, respectiv 68 km/h”, aratã Ministerul Transporturilor.

Cei de la Ministerul

“Ministerul Fondurilor Europene coordoneazã la nivel naþional “Iniþiativa privind regiunile carbonifere în tranziþie” lansatã de Comisia Europeanã în 11 decembrie 2017, conform Memorandumului cu tema “Aprobarea planului de mãsuri pentru implementarea Iniþiativei privind regiunile carbonifere în tranziþie pentru Valea Jiului”, aprobat de Guvernul României în ºedinþa din 4 octombrie 2018. Ministerul Energiei în calitate de membru în grupul de lucru, a transmis ministerului coordonator o listã cu propuneri de proiecte, cu rugãmintea de a identifica posibilitãþile de finanþare prevãzute de Anexele de finanþare europene existente în acest exerciþiu financiar. În data de 05.04.2019, Ministerul Fondurilor Europene a organizat prima reuniune a Comitetului Director la nivel de secretar de stat ºi a grupului de lucru la nivel tehnic.

Concomitent, Ministerul Energiei a facilitate înscrierea ºi prezentarea a douã proiecte din lista transmisã ministerului coordonator, în cadrul reuniunii platformei ce s-a desfãºurat în aceastã perioadã la Bruxelles. Proiectele în cauzã “Planeta Petrila” ºi “Unitate de hidrogen în Valea Jiului””, aratã Ministerul Energiei.

De altfel, despre cele douã proiecte “Planeta Petrila” ºi “Unitate de hidrogen în Valea Jiului” a vorbit ºi consilierul ministerului Energiei, Michael Melczer. Sunt douã proiecte, care pe termen lung, ar putea relansa Valea Jiului.

Cosmin BACIU

Transporturilor vorbesc de întreþinerea liniilor de cale feratã. Pe hârtie existã fonduri pentru reparaþii ºi întreþineri. “În anul 2019, ca urmare a aprobãrii Legii Bugetului de Stat, CNCF CFR SA are repartizatã alocaþie pentru capitolul reparaþii ºi întreþinere curentã, precum ºi achiziþia de materiale CF noi, dupã cum urmeazã: ºinã de cale feratã pentru distanþele Chiajna – Videle ºi Bumbeºti – Livezeni, în valoare totalã de 4.400.000 lei cu TVA; lucrãri de reparaþii pentru ridicare restricþii de vitezã ºi întreþinere curentã ce constau în înlocuire componente suprastructurã pe distanþele: Bucureºti Nord – Videle, în valoare

totalã estimatã de 1.400.000 lei cu TVA; Meri – Lainici, în valoare totalã de 1.500.000 lei cu TVA; în staþiile CF Craiova, Coþofeni ºi Cernele, în valoare totalã de 3.000.000 lei cu TVA; Meriºor – Crivadia, în valoare totalã de 2.500.000 lei cu TVA; Petroºani – Cãlan Bãi, în valoare totalã de 2.950.000 lei cu TVA”, mai aratã oficialii de la Ministerul Transporturilor.

Mai multe incidente feroviare au avut loc în ultima perioadã pe calea feratã. Sunt sute de poduri în þarã care stau sã se prãbuºeascã, securitatea cãlãtorilor fiind astfel pusã în pericol.

Cosmin BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Mai 2019

Iluminat public modern în municipiul Lupeni Lucrãri de aproape un înainta cu acest proiect care onduri europene pentru milion de euro scoase este foarte important pentru F un iluminat public noi. Proiectul are o valoare de modern la Lupeni. Autoritãþile 120 de miliarde de lei din fonla licitaþie la Petroºani locale de la Lupeni vor sã duri europene. În acest proiect acceseze fonduri europene pentru modernizarea iluminatului public.

În acest sens, a fost demaratã o procedurã pentru întocmirea unei documentaþii tehnico-economice pentru obþinerea finanþãrii prin Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 Axa prioritara 3 -,, Operaþiunea C –,, Iluminat public ” pentru strãzile întabulate.Proiectul este unul cu o

valoare ridicatã.

“Am primit rãspuns din partea ADRVEST în ceea ce priveºte iluminatul din municipiul Lupeni. Noi avem un proiect pe fonduri europene. Am trimis 20 de clarificãri ºi urmeazã ca în cea mai scurtã perioadã de timp sã facem demersuri pentru a

este inclusã schimbarea stâlpilor din anumite zone, reabilitarea cablurilor pe care le avem pe stâlpi. Este un proiect foarte amplu”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Dacã autoritãþile locale vor reuºi sã obþinã finanþare pentru acest proiect, cheltuielile cu iluminatul public s-ar reduce cu 60 de procente.

Cosmin BACIU

Serviciul de salubrizare din Petrila ar putea fi externalizat A utoritãþile locale de la Petrila au în vedere externalizarea serviciului de salubrizare.

Petrila este una din puþinele localitãþi ale Vãii Jiului unde salubrizarea era realizatã cu ajutorul societãþii de gospodãrire din subordinea Consiliului Local.

Obiectul contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare, constã în dreptul ºi obligaþia de a presta activitãþile „Mãturatul, spãlatul, stropirea ºi întreþinerea cãilor publice” ºi “Colectarea ºi transportul deºeurilor generate de activitãþi de reame-

najare ºi reabilitare interioarã ºi/sau exterioarã a acestora, ºi a deºeurilor vegetale, provenite de la casnici (persoane fizice si asociaþii de proprietari, locuitori ai oraºului), de la agenþii economici care îºi desfãºoarã activitatea pe raza oraºului Petrila ºi instituþii publice cu sedii sau filiale în Petrila”.

“Operatorul serviciului de salubrizare care presteazã activitatea de mãturat, spãlat, stropit ºi întreþinerea cãilor publice va asigura: respectarea legislaþiei, normelor, prescripþiilor ºi regulamentelor privind igiena muncii, protecþia muncii, gospodãrirea apelor, protecþia mediului,

Locuri de joacã pentru copiii din Lupeni P

arcurile din municipiul Lupeni devin mai atractive pentru familiile cu copii, dupã ce, de ieri, au sosit echipamentele de joacã destinate celor mici. Încã de anul trecut Primãria Lupeni a demarat un amplu program de reabilitare a parcurilor din localitate, dar ºi a locurilor de joacã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã spune cã aceste echipamente de joacã pentru parcuri sunt amenajate din plãcerea de a vedea copii fericiþi.

urmãrirea comportãrii în timp a construcþiilor, prevenirea ºi combaterea incendiilor; exploatarea, întreþinerea ºi reparaþia instalaþiilor ºi utilajelor cu personal autorizat în funcþie de complexitatea instalaþiei ºi specificul locului de muncã. (...)Operatorul are permisiunea de a desfãºura activitãþile de mãturat, spãlat, stropit ºi întreþinere a cãilor publice, în condiþiile legii, în aria U.A.T. oraºul Petrila. (...)Prestarea activitãþii de colectare si transport deºeuri stradale se executa cu mijloace de colectare si transport adecvate. Operatorul are obligaþia asigurãrii dotãrilor minime cu mijloace de colectare si

transport”, aratã documentaþia.

Operatorul care asigura transportul deºeurilor stradale are urmãtoarele obligaþii: sã deþinã toate documentele necesare de însoþire a deºeurilor transportate; sã nu abandoneze deºeuri pe traseu si sa le ridice in totalitate pe cele rezultate din operaþiile de maturat, curãþatul rigolelor si întreþinerea curãþeniei; sã foloseascã traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru sãnãtatea populaþiei si a mediului.

Durata prezentului contract este de 4 ani, începând de la data semnãrii acestuia de cãtre ambele pãrþi.

Nivelul redevenþei pentru delegarea serviciului de salubrizare al oraºului Petrila este de 1.542 lei/an.

Cosmin BACIU

D

ouã contracte de lucrãri de execuþie de aproape un milion de euro sunt scoase la licitaþie de municipalitatea de la Petroºani.

Contractele prevãd anveloarea mai multor imobile de pe raza localitãþii.

Unul dintre contracte prevede ”Execuþie lucrãri proiectare (inclusiv verificarea tehnicã a proiectelor) ºi execuþie în cadrul proiectului „Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani” pe loturi: Lot 1: Bloc 3 str. Aleea Poporului; Lot 2: Bloc 19 str.

General Vasile Milea; Lot 3: Bloc B str.

Constructorul”.

Contractul are o valoare de

2.631.496 de lei.

Cel de-al doilea contract este tot pentru anveloparea blocurilor. Contractul a cãrui valoare este de 1.714.742 lei presupune “Execuþie lucrãri - proiectare (inclusiv verificarea tehnicã a proiectelor) ºi execuþie în cadrul proiectului „Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani”, pe loturi: Lotul 1: Bloc 2 str.

Pãcii; Lotul 2: Bloc 1B str. St. O. Iosif”.

Ambele contracte de lucrãri sunt finanþate din fonduri europene. În urmã cu circa o lunã de zile, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani a semnat contractele de finanþare.

Cosmin BACIU

Dosar penal pentru un ºofer fãrã permis oferul de ocazie are 52 de ani ºi circulã pe strada Cucului din Petroºani, drum aflat ª într-o zonã limitrofã a municipiului Petroºani.

Dat fiind faptul cã zona este oarecum izolatã, s-a gândit cã poliþiºtii nu-l vor prinde, însã s-a înºelat. Bãrbatul a fost oprit de un echipaj aflat în patrulare, iar în urma verificãrilor, poliþiºtii au aflat cã bãrbatul nu deþine permis de conducere. Individul s-a ales cu dosar penal pentru conducere fãrã permis pe drumurile publice. (M. G.)

Scandal finalizat cu ordin de protecþie

”A sosit noul mobilier pentru locurile de joacã din municipiul Lupeni. Acesta este gândit astfel încât sã le ofere copiilor plãcerea de a se juca în aer liber, ºi, de ce nu, sã uite câteva ore de calculator, ori tabletã sau telefon”, spune Lucian Resmeriþã.

Autoritãþile locale de la Lupeni deruleazã de mai bine de un an o serie de lucrãri de investiþii în infrastructurã, care, odatã finalizate, vor schimba faþa localitãþii astfel încât oamenii de aici sã se simtã mai bine.

A

gresorul, un bãrbat de 60 de ani, din Certeju de Sus, nu mai are voie sã se apropie de soþia lui mai tânãrã cu 23 de ani decât el, dupã ce a fãcut scandal ºi a ameninþat-o.

Poliþiºtii din Deva au fost sesizat de femeie cum cã, în timp ce se afla la domiciliu, în urma unor discuþii contradictorii, a fost ameninþatã de bãrbat. ”În urma completãrii formularului de risc, poliþiºti au emis un ordin de protecþie provizoriu faþã de bãrbat, în cauzã fiind întocmit ºi un dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de ameninþare”, precizeazã IPJ Hunedoara. (M. G.)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 mai 2019

Henþ cu mâna

A FOST ODATÃ SEVILLA...

7 mai 1986 – 7 mai 2018. Au trecut 32 de ani de la marea performanþã a fotbalului românesc care câºtigã Cupa Campionilor Europeni cu Duckadam, Belodedici, Lucicã Bãlan, Majearu, Boloni, Lãcãtuº, Piþurcã sau Gabi Balint. O echipã Steaua ce a strãlucit în

aceea perioadã 1985-1989 cu trofeul amintit mai sus, apoi cu câºtigarea Super Cupei Europei ºi încã o finalã în Cupa Campionilor Europeni, pierdutã, e

drept, cu marea echipã a Milan-ului.

E bine sã amintim...

Steaua a învins atunci Barcelona în finalã, la lovitura de departajare. Între timp, Steaua ºi-a

pierdut identitatea, ba e Steaua ”Armatei”, ba FCSB, nemaiprezentând mare lucru. În schimb, Barcelona este din nou pe-aproape de a juca o nouã finalã...

Iar ai noºtrii bravi fotbaliºti ai aceluiaºi curent 2019 se pregãtesc pentru vreo 3-4 tururi eliminatorii spre a ajunge în grupele ligilor europene, CL sau UCL. Sã privim în spate cu respect ºi consideraþie, vremea când fotbalul românesc vorbea o limbã comunã cu cea a Europei. Pentru cã vor mai trece multe tururi ºi finale pânã când vom mai prinde o finalã, precum cea de la Sevilla de acum mai bine de trei decenii.

Fotbal, liga a IV-a Hunedoara

UMILINÞÃ STUDENÞEASCÃ Univ. Petroºani - ªoimul Bãiþa 1-18?! O glumã din ce în ce mai proastã, aceastã echipã din ”Dealul Institutului”, care, se pare, ºi-a pierdut orice dram de demnitate ºi identitate. Jucãtorul Ioan Pisoiu (40 ani) a înscris harnicei ºi talentatei echipe studenþeºti nu mai puþin de cinci goluri. Ce umilinþã!

Retezatul Haþeg – CSM Vulcan 6-3 (1-1) un meci spectaculos cu multe goluri.

Vulcãnenii au condus cu 1-0 ºi 2-1 au avut 3-3 în min.

73 pânã când s-a ”rupt filmul”, haþeganii punctând decisiv. Au marcat: Ov.

Popesc (2), Cipr. Roºca (2), R. Popa, Tiric pentru gazde, respectiv Simoneac, I. Roºian ºi A. Harangozo (11m) pentru Vulcan.

Gloria Geoagiu s-a poticnit pe teren propriu, 2-2, cu Dacia Orãºtie lãsând drum liber spre titlu judeþean actualului lider.

Surprizã plãcutã a celor de la Minerul Uricani, victorioºi cu 2-1 la Victoria Cãlan, dupã ce gazdele deschiseserã scorul prin Todoresc, iar apoi Mugurel Radu puncteazã de douã ori pentru Uricani.

ETAPA A 18-A, 4 MAI 2019 Retezatul Haþeg – CSM Vulcan 6-3 Univ. Petroºani - ªoimul Bãiþa 1-8 Gloria Geoagiu – Dacia Orãºtie 2-2 Cetate II Deva – Inter Petrila 0-6 Victoria Cãlan – Min. Uricani 1-2 Aurul Brad – Jiul Petroºani (amânat)

CLASAMENT 1. Retezatul Haþeg 2. Gloria Geoagiu 3. Inter Petrila 4. Aurul Brad 5. CSM Vulcan 6. ªoimul Bãiþa 7. Dacia Orãºtie 8. Min. Uricani 9. Cetate II Deva 10. Jiul Petroºani 11. Univ. Petroºani 12. Victoria Cãlan

18 18 18 17 18 18 18 18 18 17 18 18

14 12 11 11 10 10 6 5 4 2 2 1

2 4 4 3 5 3 3 3 2 3 1 3

2 2 3 3 3 5 8 10 11 12 15 14

66-27 67-17 66-19 41-23 47-9 45-27 28-35 27-38 24-65 24-50 12-68 13-76

ETAPA A 19-A, 11 MAI 2019 Aurul Brad – Retezatul Haþeg CSM Vulcan – Univ. Petroºani ªoimul Bãiþa – Cetate II Deva Inter Petrila – Gloria Geoagiu Dacia Orãºtie – Victoria Cãlan Jiul Petroºani – Minerul Uricani

44p 40p 37p 36p 35p 33p 21p 18p 14p 9p 7p 6p

DECLARAÞIA ZILEI ”Am vãzut la Haþeg o organizare demnã de toatã lauda. Au o echipã bunã, meritã sã câºtige campionatul ºi sper sã reprezinte judeþul Hunedoara cu cinste la barajul cu cei din judeþul Arad. Va fi greu dupã meciul Retezatul Haþeg – CSM Vulcan 6-3, eu personal le doresc succes”, Dan Voicu, antrenor CSM Vulcan.

GOLGETERI

”Veteranul” Pisoiu cu 22 goluri este golgeterul acestui campionat, locurile 3 ºi 5 fiind ocupate de doi jucãtori din Valea Jiului. În liga a V-a Hunedoara au fost înscrise 500 de goluri cu o medie de 4,41 goluri pe meci, un gol la fiecare 20 de minute.

22 goluri: Pisoiu – ªoimul Bãiþa 18 goluri: Ov. Popescu – Retezatul Haþeg 16 goluri: M. Filip – Inter Petrila 11 goluri: R. Paul – Gl. Geoagiu 10 goluri: Tuþã – Jiul Petroºani; D. Puºcã – Retezatul Haþeg

JIUL PETROªANI

100 DE FOTOGRAFII PENTRU O SUTÃ DE ANI PRIMA "ªEDINÞÃ COLOR"

29

Echipa care a promovat in Divizia"A"in 1966,la prima fotografie color a echipei Jiul: I.Vasile, S.Gram, Tr.Ivanescu, ªerban, Crãciun, antr. Eugen Mladin, Achim, Stocker, T.Pop, Penzes, V.Zamfir (sus), Peronescu, Martinovici, Cazan, Foca, Casandra, I.Sandu, Frank, Nicoarã, Libardi.