Cronica Vaii Jiului Nr.1791, Vineri 19 aprilie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1791

Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 Aprilie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Consiliul Judeþean Hunedoara face 27 de ani, fãrã fast

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a împlinit în aceastã lunã, mai exact în 16 aprilie 2019, 27 de ani.

De atunci ºi pânã acum, acest for judeþean a avut membri mai mulþi sau mai puþini, însã, acum în legislativul judeþean sunt 33 de politicieni.

Nu va fi marcat acest moment în niciun fel, chiar dacã vineri, 19 aprilie este programatã o ºedinþã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi asta din cauzã cã nu prea sunt bani ºi nici momentul nu este potrivit. „De obicei, aceste lucruri se fãceau la 10 ani, la 20 de ani. Eu, personal, am participat la ambele festivitãþi ºi acum nu s-a pus în discuþie, deoarece bugetul nu a fost aprobat. Ne-am axat toþi pe buget ºi sunt foarte multe probleme cu drumurile, dupã o iarnã foarte

grea cum am avut ºi, pentru cã toþi primarii aºteaptã aºteaptã sã îi ajutãm, e nevoie de bani”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Primul Consiliu Judeþean avea 45 de membri. Astãzi, în componenþa CJ Hunedoara se gãsesc 33 de persoane. De-a lungul vremii, au fost preºedinþi ai CJ Hunedoara: Costel Alic, Gheorghe Dreghici, Gheorghe Barbu, Mihail Nicolae Rudeanu, Mircea Ioan Moloþ, Dorin Gligor (interimar), Adrian Nicolae David, Laurenþiu Nistor ºi Mircea Flaviu Bobora.

Diana MITRACHE

Petroºani – Grecia, experienþe spectaculoase pentru elevi ºi profesori

E

levii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au fost în Grecia. Este un schimb pe un proiect Erasmus, care se desfãºoarã pe tot parcursul acestui an ºi primii vizitaþi au fost grecii. De la ei au învãþat atât de multe, încât, stând la greci acasã, au aflat chiar ºi cum sã mãnânce ºi cum e la ei la ºcoalã. Au fost impresionaþi de satele lor, care aratã mai bine ca oraºele noastre, spun ei, de modul de a face ºcoalã, iar toate acestea le-au împãrtãºit ºi colegilor lor. >>> PAGINA A 5-A

Vinerea Mare, zi specialã pentru romano-catolici ºi protestanþi

A

stãzi este o zi specialã pentru credincioºii romano-catolici ºi reformaþi din întreaga lume.

Este Vinerea Mare, zi în care aceºtia trebuie sã stea departe de mesele îmbelºugate, sã se roage ºi sã þinã post.

Aceasta este ultima zi din Sãptãmâna Patimilor. Duminicã, cei peste un miliard de credincioºi romano-catolici ºi protestanþi sãrbãtoresc Sfintele Paºti.

Vinerea Neagrã, cum este numitã în popor, este o zi de înstristare pentru toþi creºtinii romano-

catolici, pentru cã Mântuitorul a fost rãstignit pe cruce.

Astãzi, cine poate þine post negru pânã la asfinþitul soarelui sau mãcar renunþã la anumite produse din meniu, iar treaba din gospodãrie trebuie abandonatã cel puþin pânã la asfinþitul soarelui.

Vineri este o zi dedicatã sufletului.

Credincioºii participã la liturghie, iar la sfârºit se împãrtãºesc cu ostie, un aluat nedospit, simbolizând trupul Mântuitorului Iisus Hristos.

La Vatican, Papa Francisc va oficia Slujba Patimilor în Biserica Sfântul Petru.

Ceremonia va fi urmatã de tradiþionalul drum al crucii prin centrul oraºului Roma. Sâmbãtã searã, Suveranul Pontif va lua parte la

slujba pascalã, pentru cã duminicã dimineaþa sã rosteascã binecuvântarea “Urbi et Orbi”.

Marius MITRACHE

2 Actualitate

Bãtrânã pãcãlitã de o hoaþã P

ensionara a fost pãcãlitã de o escroacã ce s-a dat drept voluntarã. I-a promis produse de curãþenie ºi alimente la preþ redus, însã a lãsat-o fãrã toþi banii din casã.

Incidentul a avut loc la Petroºani, iar victimã este o bãtrânã de 82 de ani.

La uºa pensionarei a apãrut o femeie ce I-a spus cã oferã produse de curãþenie „la reducere” ºi produse alimentare

destinate persoanelor în vârstã. Odatã intratã în locuinþã, escroaca i-a cerut

bãtrânei cuponul de pensie ºi i-a dat o bancnotã de 100 de lei.

Pentru a vedea unde-ºi þine economiile, individa I-a cerut un rest 50 de lei. ”Petroºeneanca s-a îndreptat cãtre camera în care þinea banii (într-un plic depozitat sub fotoliu), pentru a schimba bancnota de 100 de lei, lãsând apoi plicul cu restul de bani pe masa din camerã. În tot acest timp, femeia necunoscutã s-a aflat în spatele reclamantei ºi,

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019 profitând de neatenþia acesteia, i-a sustras plicul în care se aflau 1.150 de lei”, precizeazã IPJ Hunedoara. Bãtrâna s-a întors alãturi de escroacã în bucãtãrie fãrã sã bãnuiascã o clipã cã a fost furatã. Individa n-a mai zãbovit ºi i-a spus pensionarei cã nu se încadreazã în campania pentru oferirea produselor „la reducere”, dupã care a plecat. Poliþiºtii din Petroºani încearcã sã dea de urma hoaþei ºi au întocmit dosar penal pentru furt.

M. GÂNJU

Criminalul din Vulcan nu scapã de închisoare va sta aproape Iucisndividul ºapte ani dupã gratii. ªi-a un cunoscut doar pentru 6 ani ºi 8 luni în închisoare, în urma sentinþei primite la instanþa de fond. M. Nicolae trebuie sã plãteascã ºi daune materiale rudelor celui ucis.

Crima comisã de el avut loc la începutul lunii octombrie a anului trecut, într-un cartier aflat la periferia municipiului Vulcan.

Victima avea 44 de ani ºi s-a întâlnit cu atacatorul accidental. Au avut un schimb de replici iar vulcãneanul a scos un cuþit cu care a lovit mortal. Profitând de faptul cã era întuneric iar zona retrasã, criminalul a fugit acasã crezând cã nu va fi prins. Poliþiºtii vulcãneni

cã l-a enervat cã-i cerea insistent bãuturã.

Judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia au respins apelul fãcut de vulcãneanul M. Nicolae, individul gãsit vinovat de Tribunalul Hunedoara, pentru cã a ucis cu o loviturã de cuþit un localnic.

Magistraþii au considerat cã apelul este nefondat, sentinþa fiind definitivã. În aceste condiþii, criminalul îºi va petrece urmãtorii

au reuºit sã-l descopere în mai puþin de 24 de ore, iar în faþa lor individul ºi-a recunoscut fapta ºi a spus cã victima l-a agasat cerându-i insistent bãuturã.

M. GÂNJU

PETROªANI

Poliþiºtii au confiscat sute de pachete de þigãri de contrabandã

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

F

emeia avea la ea 254 de pachete de þigãri netimbrate ºi a fost prinsã în urma unei acþiuni derulatã de poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã Hunedoara.

Aceºtia au depistat-o pe contrabandista de 59 de ani pe bulevardul Mihai Viteazu, în timp ce încerca sã vândã þigãrile netimbrate.

Femeia s-a ales cu dosar penal pentru comiterea infracþiunii de contrabandã.

Totodatã, întreaga cantitate de þigãri a fost confiscatã de

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

poliþiºti.

Potrivit unui comunicat de presã piaþa neagrã a þigaretelor înregistra în martie un procent de 15,2 la sutã din totalul consumului ( M.G)

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019

Atenþie cine vã face revizia la gaz!

upã ce E-On, D compania de gaz care asigurã distribuþia în zona

Vãii Jiului ºi-a externalizat serviciile de revizii periodice, oamenii din Valea Jiului s-au trezit cã mai multe firme devin interesate de a le face reviziile la centrale sau la instalaþiile de gaz, ori contoare. ªi asta nu a fost deloc rãu, însã, unii chiar au plãtit acest serviciu de douã ori. Cei care au pãþit-o atrag atenþia cã serviciile de revizii pot sã aparã ºi pe factura de gaz, însã, dacã au fãcut revizia ºi cu altã firmã, trebuie sã fie scãzutã. Unul dintre cei care a plãtit suma dublã ne

spune cum s-a petrecut totul. Domnul Mândrescu locuieºte în Lupeni, pe Bulevardul Pãcii, în blocul 43 ºi, ca un om ordonat, atunci când a fãcut calcule, a realizat cã a plãtit acelaºi serviciu la douã firme diferite. „Au venit, cã sunt obligaþi de firma de gaz sã

facã a doua verificare ºi, iniþial, au zis cã e gratuitã aceastã a doua verificare.

Le-am spus cã am fãcut cu douã luni în urmã ºi le-am arãtat nota de platã, legal, dar susþineau cã e gratuit.

La final, când au terminat verificarea, au zis cã face 110 lei, pe care sã o

plãtesc. Mã gândesc cã au pãþit ºi alþii, cã am fost oarecum forþaþi sã plãtim ºi a doua oarã”, a spus Octavian Mândrescu, pensionar din Lupeni. În fapt, omul spune cã a verificat o datã instalaþia, iar a doua firmã când a sosit, a zis cã e o verificare de rutinã, însã, a constatat chiar cã era mai scumpã decât prima. Acesta a fost momentul în care s-a adresat firmei cu acre are contract pentru distribuþia gazului metan. „Am mers pânã la Petroºani la Distrigaz ºi am întrebat portarul dacã cei cãrora eu le-am luat numãrul maºinii, lucreazã pentru ei.

Apoi am dat telefon la sediul

lor, cã era foarte aglomerat.

Le-am explicat ºi au observat cã aveam deja efectuatã verificarea. Aºa mi-au anulat nota de platã, Dar mã gândesc cã mai sunt ºi alþi oameni care plãtesc fãrã sã îºi dea seama”, mai afirmã domnul Mândrescu.

Cei care au încheiat contracte sunt sfãtuiþi sã vadã în ce mãsurã serviciile nu le-au fost greºit facturate. În plus, situaþia nu le este strãinã nici celor care au contracte la energie electricã ºi care au optat pentru contracte pe piaþa liberã. În cazul acestora, costurile au crescut, iar dacã vorbim despre foºti mineri, nici nu mai pot deconta ultimele facturi la energia electricã pe care au consumat-o.

Diana MITRACHE

Câºtig-record în Straja. Bani investiþi înapoi în comunitate entru prima P datã în istoria staþiunii de munte

Straja, oraºul Lupeni va vedea cã turismul este viitorul.

Cifrele, la finalul sezonului de iarnã, aratã cã nu mai puþin de 1.000 de oameni au lucrat cu cãrþi de muncã în turism, iar profitul adus Lupeniului este ºi

Minerii au program normal de Paºtele Catolic omplexul Energetic Hunedoara a decis cã, de Paºtele Catolic, în minele ºi la C sucursalele energetice din cadrul companiei sã se lucreze normal.

Minerii nu vor primi libere ºi abia în cursul zilei de joi s-a rezolvat ºi problema acordãrii sumelor pentru salarii.

el un record absolut. „Din punct de vedere al administraþiei, încasãrile pe staþiunea Straja au fost la aproximativ 500 de mii de euro, în aceastã iarnã.

Este o sumã-record pentru noi, o sumã ce ne permite acum sã facem investiþii”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Mai mult, primarul din Lupeni spune cã aceºti bani se întorc în oraº ºi doar aºa oamenii pot observa cã turismul chiar este o alternativã. „Din banii pe care noi i-am adunat din Straja, facem un drum în

Lupeni. Acest lucru este important, ºi anume: cã Straja aduce oraºului ceea ce ne aºteptam. Sã facem 500 de mii de euro din telegondolã, telescaun ºi parcãri, nu cred cã este puþin ºi banii se întorc cãtre cetãþenii din Lupeni. Mai mult, în acest sezon, staþiunea a avut 1.000 de angajaþi cu cãrþi de muncã, timp de aproximativ 4 luni de zile”, mai spune primarul din Lupeni. ªi, dacã tot merge bine turismul la Straja, primarul spune cã va continua sã investeascã aici. Are deja proiecte depuse pentru staþiune ºi totul va fi creat în scopul atragerii a cât

„Problema salariilor a fost rezolvatã ºi s-a transmis, în cursul zilei de joi, la toate unitãþile, aceastã informare. Lucrãm normal în acest week-end, chiar dacã unii sãrbãtoresc Paºtele, în timp ce sãptãmâna viitoare vom fi liberi”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Oamenii au primit doar primele de Paºti, acum când unii sãrbãtoresc chiar din aceastã sãptãmânã, în timp ce salariile ajung cu întârziere.

Sãptãmâna viitoare, însã, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor fi liberi.

De vineri pânã luni, nu se va lucra, iar la unitãþile miniere se vor acoperi doar posturile –cheie, cum sunt cele de evacuare a apelor subterane.

Diana MITRACHE

mai mulþi turiºti în sezonul de iarnã. „Am depus, încã din decembrie anul trecut, la Ministerul Turismului, proiecte pentru Straja de 100 de miliarde de lei vechi. Am trimis ºi primele clarificãri cãtre minister ºi suntem, cu douã dintre cele 4 proiecte, licitate. Ne-am aflat în procedura de încredinþare a contractului ºi vor începe, cu siguranþã lucrãrile. Va urma apoi sã facem încã douã licitaþii.

Aici mã refer la pasarela

care ne dorim sã lege pârtia Constantinescu de pârtia 4 ºi asta va duce la cea mai lungã pârtie din România”, a conchis Lucian Resmeriþã ªi iarna a þinut cu schiorii, iar în acest an a fost zãpadã. Un lucru, însã, nu au reuºit cei care au investit în turismul de iarnã: sã convingã guvernanþii sã accepte vacanþa de iarnã în forma în care a fost în 2018.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Peste 80 de hoteluri vor fi deschise de Paºte ºi 1 Mai pe Litoral ai mult de 80 de hoteluri din totalul celor peste M 300 existente pe Litoral, ceea ce înseamnã mai puþin de 30%, vor fi deschise de Paºte ºi de 1 Mai, staþiunile cele mai cãutate fiind Mamaia ºi Vama Veche, urmate de Eforie Nord, potrivit unui studiu al agenþiei de turism Litoralulromanesc.ro, publicat joi.

Faþã de 1 Mai anul trecut, numãrul turiºtilor prezenþi pe Litoral va fi cu 25% mai mare, iar o parte dintre ei sunt români care lucreazã în strãinãtate ºi care s-au întors

pentru a petrece Paºtele în þarã, potrivit studiului. ”Pentru cã anul trecut Paºtele a fost la începutul lunii aprilie ºi vremea nu s-a arãtat prea prietenoasã, doar

câteva hoteluri au fost deschise la malul Mãrii Negre ºi numãrul de turiºti a fost nesemnificativ. Au venit, în schimb, de 1 Mai 2018, însã cu 20% mai puþini decât

de 1 Mai 2017, iar sejurul mediu a durat atunci doua zile”, se aratã în comunicat.

Anul trecut, acei clienþi care n-au mai putut ajunge la mare de Paºte nu au rãmas acasã ºi au plecat fie prin þarã, la pensiuni, fie în strãinãtate. Însã, anul acesta, când cele douã minivacante - Paºtele ºi 1 Mai - sunt despãrþite de doar câteva zile, vin pe litoral cu cel puþin 25% mai multi turisti decât de 1 Mai anul trecut, potrivit Litoralulromanesc.ro. ”Cum majoritatea evenimentelor organizate pe Litoral în aceastã perioadã vor fi de Paºte, ºi turiºtii se vor concentra pe aceastã perioadã. Astfel, 70% dintre cei care ajung pe Litoral vin în perioada 26-29 aprilie,

adicã de vineri pânã luni.

Restul ajung fie dupã Paºte, în intervalul 29 aprilie - 2 mai, fie rãmân din 26 aprilie pânã pe 2 mai”, se aratã în comunicat.

Comparativ cu anii trecuþi, în acest an se remarcã destul de multe sejururi vândute de 5-7 zile, potrivit studiului. Din datele Litoralulromanesc.ro, cea mai aglomeratã staþiune va fi Mamaia, urmatã de Vama Veche, unde structurile de cazare vor avea un grad de ocupare apropiat de 100%. ”Urmeazã Eforie Nord, iar la polul opus se situeazã Saturn. Pentru întreg litoralul românesc, gradul mediu de ocupare al hotelurilor deschise în aceastã perioadã va fi de aproximativ 70%”, se aratã în comunicat.

ANSVSA: 45 de puncte temporare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate pânã în prezent utoritatea A Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru

Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) a autorizat pânã în prezent, la nivelul întregii þãri, 45 de puncte temporare pentru sacrificarea mieilor, asigurând totodatã ºi personalul necesar funcþionãrii acestora, a anunþat, miercuri, Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA).

Funcþionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisã numai în perioada 15 - 28 aprilie 2019 (premergãtoare Paºtelui catolic, respectiv

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019

Paºtelui ortodox) între orele 7:00 - 17:00.

Decizia autorizãrii unui astfel de punct temporar de sacrificare este luatã de Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) judeþeanã, în urma solicitãrii motivate primite din partea autoritãþilor locale, precizeazã instituþia într-un comunicat .

Totodatã, serviciile veterinare asigurã diminuarea riscului rãspândirii bolilor la animale ºi a apariþiei toxiinfecþiilor în rândul populaþiei.

"Restricþiile impuse de prezenþa virusului pestei porcine africane afecteazã sacrificarea mieilor numai în interi-

orul zonelor de protecþie ºi supraveghere, respectiv pe o razã de 3 km ºi 10 km în jurul focarului.

Din interiorul acestui perimetru este cu desãvârºire interzisã ieºirea oricãrui animal sau a cãrnii ºi produselor din carne", spun reprezentanþii ANSVSA. Potrivit ANSVSA, amenajarea unui punct

temporar de sacrificare se face þinând cont de distanþele mari faþã de abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare; numãrul mare de miei destinaþi sacrificãrii în aceastã perioadã, care trebuie sã fie peste capacitatea de sacrificare proiectatã a abatoarelor autorizate sanitar veterinar din vecinãtate; asigurarea la nivel local a numãrului suficient de personal sanitar veterinar permanent care sã realizeze controlul ante-mortem ºi post-mortem al animalelor ºi care sã poatã dispune mãsuri în cazurile în care constatã încãlcãri ale prevederilor legislaþiei în vigoare.

Punctele temporare de sacrificare în care crescãtorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiþiile

generale ºi specifice de igienã, bunãstare a animalelor ºi gestionare a subproduselor de origine animalã nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaþia sanitarã veterinarã. "În cazul mieilor destinaþi sacrificãrii se vor avea în vedere ºi urmãtoarele aspecte: controlul stãrii de sãnãtate a animalelor ºi admiterea pentru sacrificare în vederea consumului public numai a animalelor identificate conform legislaþiei în vigoare, care sunt sãnãtoase, crescute în gospodãrii, ferme ºi localitãþi indemne de boli transmisibile; verificarea respectãrii regulilor de bunãstare a animalelor în timpul transportului ºi în timpul tãierii, în toate unitãþile aprobate pentru tãierea mieilor, inclusiv verificarea modului de completare al formula-

relor de miºcare; transportul mieilor trebuie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar animalele vor fi însoþite de certificate veterinare care sã ateste sãnãtatea acestora, precum ºi de documente care sã cuprindã informaþii despre lanþul alimentar", precizeazã Autoritatea.

De asemenea, carnea de miel rezultatã în urma sacrificãrilor în spaþiile/locurile amenajate temporar va fi obþinutã numai la cererea directã a consumatorilor ºi nu poate fi livratã cãtre alte unitãþi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Nu în ultimul rând, marcarea cãrnii (carcaselor) de miel rezultate în urma sacrificãrilor în spaþiile amenajate temporar va fi realizatã cu o marcã de sãnãtate de formã rotundã, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul cãreia trebuie sã fie înscrise indicativul judeþului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeþeanã.

ANSVSA precizeazã cã pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranþei alimentelor, numãrul de telefon al 'Call Center'-ului ANSVSA 0800826787 - poate fi apelat gratuit, din orice reþea de telefonie.

AGERPRES

Petroºani – Grecia, experienþe spectaculoase pentru elevi ºi profesori

E

levii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au fost în Grecia. Este un schimb pe un proiect Erasmus, care se desfãºoarã pe tot parcursul acestui an ºi primii vizitaþi au fost grecii. De la ei au învãþat atât de multe, încât, stând la greci acasã, au aflat chiar ºi cum sã mãnânce ºi cum e la ei la ºcoalã.

Au fost impresionaþi de satele lor, care aratã mai bine ca oraºele noastre, spun ei, de modul de a face ºcoalã, iar toate acestea le-au împãrtãºit ºi colegilor lor. „Am fost ºi la fabrica de vin, dar ºi la o aºazisã fabricã de miere. Ce m-a impresionat, însã, a fost vizita într-o societate non-profit, unde grecii strâng toate deºeurile de plastic, le separã pe diferite categorii, în funcþie de plasticul pe care îl conþin acele obiecte. Ele sunt

mãrunþite ºi topite aºa încât sã poatã fi folosite în printarea efectiv a bãncilor din parcuri sau a obiectelor de mobilier. În opinia mea, este un lucru foarte important, mai ales pentru mediu, iar faptul cã poþi sã comanzi mobilã pe care þi-o personalizeazã cum vrei tu, din deºeuri este extraordinar. ªi am vãzut cã e la fel de rezistentã ca ºi cea normalã”, ne-a povestit Ioan Adrian Andreica, elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. ªi nu doar aceastã micã afacere i-a impresionat, dar au învãþat ºi sã mãnânce altfel, sau au observat cum sunt structurate orele de curs la greci. „Deºi, am avut o legãturã specialã cu familia gazdelor, ne-am fãcut mulþi prieteni în liceu ºi am fost ca o familie în satul respectiv. În primul rând, mi-au plãcut oamenii ºi diferenþa culturalã am simþit-o prin stilul lor de viaþã.

Mâncarea era diferitã ºi, la orice fel de mâncare,

puneau salatã ºi lãmâie, ceea ce este mult diferit faþã de noi. Ei au orele dispuse diferit faþã de noi, sunt mai scurte ºi cu pauze progresiv, prima de 5 minute, a doua de 10 ºi aºa mai departe ºi au un program foarte lejer, urmat de multe ore de pregãtire în particular”, a povestit ºi Denisa Petraru, o altã elevã care s-a întors din Grecia.

Despre aceastã pregãtire în particular au vorbit ºi profesorii care au participat în proiect, însã, aceastã pregãtire nu seamãnã cu meditaþiile particulare de la noi, ci mai degrabã cu aprofundarea materiei, dupã orele de curs, cu profesorii din ºcoalã. „A fost o surprizã sã constatat cã profesorii de acolo sunt mai relaxaþi ca noi, aici. Nu sunt atât de stresaþi ca noi ºi în învãþãmântul este mult mai lejer, copiii învaþã, la fel ca ºi aici, însã, nu ºtiu dacã, nivelul de cunoºtinþe este ca ºi la noi. Acolo, foarte mult, accentul se pune pe

lucrul în particular. Dupã ore, copiii merg la ore în particular. Mai mult ca la noi. Toþi vorbesc limba englezã ºi a fost surprinzãtor sã aflu cã merg ºi profesorii sã ia ore de englezã”, a adãugat ºi ªtefania Manea, profesor coordonator al proiectului Erasmus.

Proiectul a fost unul

din care toþi spun cã au de învãþat ºi profesorii ºi elevii fiind extrem de încântaþi de ceea ce le-a oferit acest schimb cultural la care participã greci, italieni ºi români. „Suntem în parteneriat cu douã þãri, o localitate din Grecia, în zona periurbanã din Salonic ºi o localitate din Sicilia. Am vãzut ºi ce se întâmplã în sistemul educaþional de la acolo ºi am învãþat ºi câte ceva despre Grecia. A fost interesant ºi la fel va fi ºi în urmãtoarele douã etape, când vor veni ei la noi, la sfârºitul lunii

noiembrie, începutul lunii decembrie, dar ºi apoi, când vom merge în Italia”, a adãugat ºi Alexandru Lãutaru, director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

Elevii de la noi se pregãtesc acum sã îi primeascã pe oaspeþii lor din Grecia în preajma Zilei Naþionale. Va fi un bun prilej de a le arãta tuturor ce obiceiuri avem noi ºi cum suntem noi, românii, iar ultima mobilitate va fi în Sicilia, anul viitor.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Peste 80 de hoteluri vor fi deschise de Paºte ºi 1 Mai pe Litoral ai mult de 80 de hoteluri din totalul celor peste M 300 existente pe Litoral, ceea ce înseamnã mai puþin de 30%, vor fi deschise de Paºte ºi de 1 Mai, staþiunile cele mai cãutate fiind Mamaia ºi Vama Veche, urmate de Eforie Nord, potrivit unui studiu al agenþiei de turism Litoralulromanesc.ro, publicat joi.

Faþã de 1 Mai anul trecut, numãrul turiºtilor prezenþi pe Litoral va fi cu 25% mai mare, iar o parte dintre ei sunt români care lucreazã în strãinãtate ºi care s-au întors

pentru a petrece Paºtele în þarã, potrivit studiului. ”Pentru cã anul trecut Paºtele a fost la începutul lunii aprilie ºi vremea nu s-a arãtat prea prietenoasã, doar

câteva hoteluri au fost deschise la malul Mãrii Negre ºi numãrul de turiºti a fost nesemnificativ. Au venit, în schimb, de 1 Mai 2018, însã cu 20% mai puþini decât

de 1 Mai 2017, iar sejurul mediu a durat atunci doua zile”, se aratã în comunicat.

Anul trecut, acei clienþi care n-au mai putut ajunge la mare de Paºte nu au rãmas acasã ºi au plecat fie prin þarã, la pensiuni, fie în strãinãtate. Însã, anul acesta, când cele douã minivacante - Paºtele ºi 1 Mai - sunt despãrþite de doar câteva zile, vin pe litoral cu cel puþin 25% mai multi turisti decât de 1 Mai anul trecut, potrivit Litoralulromanesc.ro. ”Cum majoritatea evenimentelor organizate pe Litoral în aceastã perioadã vor fi de Paºte, ºi turiºtii se vor concentra pe aceastã perioadã. Astfel, 70% dintre cei care ajung pe Litoral vin în perioada 26-29 aprilie,

adicã de vineri pânã luni.

Restul ajung fie dupã Paºte, în intervalul 29 aprilie - 2 mai, fie rãmân din 26 aprilie pânã pe 2 mai”, se aratã în comunicat.

Comparativ cu anii trecuþi, în acest an se remarcã destul de multe sejururi vândute de 5-7 zile, potrivit studiului. Din datele Litoralulromanesc.ro, cea mai aglomeratã staþiune va fi Mamaia, urmatã de Vama Veche, unde structurile de cazare vor avea un grad de ocupare apropiat de 100%. ”Urmeazã Eforie Nord, iar la polul opus se situeazã Saturn. Pentru întreg litoralul românesc, gradul mediu de ocupare al hotelurilor deschise în aceastã perioadã va fi de aproximativ 70%”, se aratã în comunicat.

ANSVSA: 45 de puncte temporare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate pânã în prezent utoritatea A Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru

Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) a autorizat pânã în prezent, la nivelul întregii þãri, 45 de puncte temporare pentru sacrificarea mieilor, asigurând totodatã ºi personalul necesar funcþionãrii acestora, a anunþat, miercuri, Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA).

Funcþionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisã numai în perioada 15 - 28 aprilie 2019 (premergãtoare Paºtelui catolic, respectiv

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019

Paºtelui ortodox) între orele 7:00 - 17:00.

Decizia autorizãrii unui astfel de punct temporar de sacrificare este luatã de Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) judeþeanã, în urma solicitãrii motivate primite din partea autoritãþilor locale, precizeazã instituþia într-un comunicat .

Totodatã, serviciile veterinare asigurã diminuarea riscului rãspândirii bolilor la animale ºi a apariþiei toxiinfecþiilor în rândul populaþiei.

"Restricþiile impuse de prezenþa virusului pestei porcine africane afecteazã sacrificarea mieilor numai în interi-

orul zonelor de protecþie ºi supraveghere, respectiv pe o razã de 3 km ºi 10 km în jurul focarului.

Din interiorul acestui perimetru este cu desãvârºire interzisã ieºirea oricãrui animal sau a cãrnii ºi produselor din carne", spun reprezentanþii ANSVSA. Potrivit ANSVSA, amenajarea unui punct

temporar de sacrificare se face þinând cont de distanþele mari faþã de abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare; numãrul mare de miei destinaþi sacrificãrii în aceastã perioadã, care trebuie sã fie peste capacitatea de sacrificare proiectatã a abatoarelor autorizate sanitar veterinar din vecinãtate; asigurarea la nivel local a numãrului suficient de personal sanitar veterinar permanent care sã realizeze controlul ante-mortem ºi post-mortem al animalelor ºi care sã poatã dispune mãsuri în cazurile în care constatã încãlcãri ale prevederilor legislaþiei în vigoare.

Punctele temporare de sacrificare în care crescãtorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiþiile

generale ºi specifice de igienã, bunãstare a animalelor ºi gestionare a subproduselor de origine animalã nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaþia sanitarã veterinarã. "În cazul mieilor destinaþi sacrificãrii se vor avea în vedere ºi urmãtoarele aspecte: controlul stãrii de sãnãtate a animalelor ºi admiterea pentru sacrificare în vederea consumului public numai a animalelor identificate conform legislaþiei în vigoare, care sunt sãnãtoase, crescute în gospodãrii, ferme ºi localitãþi indemne de boli transmisibile; verificarea respectãrii regulilor de bunãstare a animalelor în timpul transportului ºi în timpul tãierii, în toate unitãþile aprobate pentru tãierea mieilor, inclusiv verificarea modului de completare al formula-

relor de miºcare; transportul mieilor trebuie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar animalele vor fi însoþite de certificate veterinare care sã ateste sãnãtatea acestora, precum ºi de documente care sã cuprindã informaþii despre lanþul alimentar", precizeazã Autoritatea.

De asemenea, carnea de miel rezultatã în urma sacrificãrilor în spaþiile/locurile amenajate temporar va fi obþinutã numai la cererea directã a consumatorilor ºi nu poate fi livratã cãtre alte unitãþi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Nu în ultimul rând, marcarea cãrnii (carcaselor) de miel rezultate în urma sacrificãrilor în spaþiile amenajate temporar va fi realizatã cu o marcã de sãnãtate de formã rotundã, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul cãreia trebuie sã fie înscrise indicativul judeþului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeþeanã.

ANSVSA precizeazã cã pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranþei alimentelor, numãrul de telefon al 'Call Center'-ului ANSVSA 0800826787 - poate fi apelat gratuit, din orice reþea de telefonie.

AGERPRES

Petroºani – Grecia, experienþe spectaculoase pentru elevi ºi profesori

E

levii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au fost în Grecia. Este un schimb pe un proiect Erasmus, care se desfãºoarã pe tot parcursul acestui an ºi primii vizitaþi au fost grecii. De la ei au învãþat atât de multe, încât, stând la greci acasã, au aflat chiar ºi cum sã mãnânce ºi cum e la ei la ºcoalã.

Au fost impresionaþi de satele lor, care aratã mai bine ca oraºele noastre, spun ei, de modul de a face ºcoalã, iar toate acestea le-au împãrtãºit ºi colegilor lor. „Am fost ºi la fabrica de vin, dar ºi la o aºazisã fabricã de miere. Ce m-a impresionat, însã, a fost vizita într-o societate non-profit, unde grecii strâng toate deºeurile de plastic, le separã pe diferite categorii, în funcþie de plasticul pe care îl conþin acele obiecte. Ele sunt

mãrunþite ºi topite aºa încât sã poatã fi folosite în printarea efectiv a bãncilor din parcuri sau a obiectelor de mobilier. În opinia mea, este un lucru foarte important, mai ales pentru mediu, iar faptul cã poþi sã comanzi mobilã pe care þi-o personalizeazã cum vrei tu, din deºeuri este extraordinar. ªi am vãzut cã e la fel de rezistentã ca ºi cea normalã”, ne-a povestit Ioan Adrian Andreica, elev al Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. ªi nu doar aceastã micã afacere i-a impresionat, dar au învãþat ºi sã mãnânce altfel, sau au observat cum sunt structurate orele de curs la greci. „Deºi, am avut o legãturã specialã cu familia gazdelor, ne-am fãcut mulþi prieteni în liceu ºi am fost ca o familie în satul respectiv. În primul rând, mi-au plãcut oamenii ºi diferenþa culturalã am simþit-o prin stilul lor de viaþã.

Mâncarea era diferitã ºi, la orice fel de mâncare,

puneau salatã ºi lãmâie, ceea ce este mult diferit faþã de noi. Ei au orele dispuse diferit faþã de noi, sunt mai scurte ºi cu pauze progresiv, prima de 5 minute, a doua de 10 ºi aºa mai departe ºi au un program foarte lejer, urmat de multe ore de pregãtire în particular”, a povestit ºi Denisa Petraru, o altã elevã care s-a întors din Grecia.

Despre aceastã pregãtire în particular au vorbit ºi profesorii care au participat în proiect, însã, aceastã pregãtire nu seamãnã cu meditaþiile particulare de la noi, ci mai degrabã cu aprofundarea materiei, dupã orele de curs, cu profesorii din ºcoalã. „A fost o surprizã sã constatat cã profesorii de acolo sunt mai relaxaþi ca noi, aici. Nu sunt atât de stresaþi ca noi ºi în învãþãmântul este mult mai lejer, copiii învaþã, la fel ca ºi aici, însã, nu ºtiu dacã, nivelul de cunoºtinþe este ca ºi la noi. Acolo, foarte mult, accentul se pune pe

lucrul în particular. Dupã ore, copiii merg la ore în particular. Mai mult ca la noi. Toþi vorbesc limba englezã ºi a fost surprinzãtor sã aflu cã merg ºi profesorii sã ia ore de englezã”, a adãugat ºi ªtefania Manea, profesor coordonator al proiectului Erasmus.

Proiectul a fost unul

din care toþi spun cã au de învãþat ºi profesorii ºi elevii fiind extrem de încântaþi de ceea ce le-a oferit acest schimb cultural la care participã greci, italieni ºi români. „Suntem în parteneriat cu douã þãri, o localitate din Grecia, în zona periurbanã din Salonic ºi o localitate din Sicilia. Am vãzut ºi ce se întâmplã în sistemul educaþional de la acolo ºi am învãþat ºi câte ceva despre Grecia. A fost interesant ºi la fel va fi ºi în urmãtoarele douã etape, când vor veni ei la noi, la sfârºitul lunii

noiembrie, începutul lunii decembrie, dar ºi apoi, când vom merge în Italia”, a adãugat ºi Alexandru Lãutaru, director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

Elevii de la noi se pregãtesc acum sã îi primeascã pe oaspeþii lor din Grecia în preajma Zilei Naþionale. Va fi un bun prilej de a le arãta tuturor ce obiceiuri avem noi ºi cum suntem noi, românii, iar ultima mobilitate va fi în Sicilia, anul viitor.

Diana MITRACHE

6 Politic

BEC a stabilit ordinea pe buletinele de vot la alegerile europarlamentare B

iroul Electoral Central (BEC) a stabilit, miercuri, prin tragere la sorþi, ordinea pe buletine de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, PSD ºi Alianþa electoralã "Alianþa 2020 USR Plus" aflându-se pe primele poziþii. În ºedinþa din 17 aprilie, Biroul Electoral Central a încheiat procesul-verbal privind

constatarea rãmânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, se aratã într-un comunicat al instituþiei. În cadrul ºedinþei a fost încheiat ºi procesulverbal privind stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianþei electorale, organizaþiei cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi a candidaþilor independenþi

care participã la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Astfel, ordinea stabilitã prin tragere la sorþi este urmãtoarea: Poziþia nr. 1 Partidul Social Democrat Poziþia nr. 2 - Alianþa electoralã "Alianþa 2020 USR Plus" Poziþia nr. 3 Partidul PRO România Poziþia nr. 4 Uniunea Democratã

Maghiarã din România Poziþia nr. 5 Partidul Naþional Liberal Poziþia nr. 6 Partidul Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor - ALDE Poziþia nr. 7 Partidul PRODEMO Poziþia nr. 8 Partidul Miºcarea Popularã Poziþia nr. 9 Partidul Socialist Român Poziþia nr. 10 Partidul Social Democrat Independent Poziþia nr. 11 -

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019

Partidul România Unitã Poziþia nr. 12 Uniunea Naþionalã pentru Progresul României Poziþia nr. 13 - Blocul Unitãþii Naþionale BUN Poziþia nr. 14 Gregoriana-Carmen Tudoran Poziþia nr. 15 -

George-Nicolae Simion Poziþia nr. 16 - Peter Costea Campania electoralã pentru alegerile europarlamentare începe în 27 aprilie ºi se încheie în 25 mai, la ora 7.00.

NEWS.RO

Estimãri ale PE privind componenþa viitorului legislativ ºi intenþiile de vot în România: PNL - 9 mandate, PSD - 8, Alianþa USR-PLUS - 6

P

arlamentul European a publicat joi noi estimãri privind componenþa sa dupã alegerile europene din luna mai, în baza unei compilaþii a sondajelor naþionale reprezentative, datele indicând cã PNL ar obþine 9 mandate, PSD - 8, iar Alianþa USR-PLUS - 6.

În colaborare cu Kantar Public, Unitatea de monitorizare a opiniei publice din Parlamentul European realizeazã un exerciþiu de alocare estimativã a viitoarelor mandate, pe baza sondajelor cu privire la intenþiile de vot din fiecare stat membru, în funcþie de actualele grupuri politice.

Având în vedere cã numãrul de deputaþi ºi componenþa exactã a viitoarelor grupuri parlamentare nu pot fi prezise, aceste estimãri sunt fãcute în funcþie de structura actualului Parlament ºi trebuie interpretate ca o imagine a situaþiei politice actuale reprezentate în sondajele cu privire la intenþiile de vot, precizeazã PE. Conform datelor prezentate, PNL ar obþine cele mai multe

mandate, 9,PSD - 8, Alianþa 2020 USR-PLUS - 6, ALDE ºi Pro România câte patru mandate, UDMR ar obþine un mandat. PMP nu ar obþine niciun loc în PE. Conform proiecþiilor, atât grupul PPE, cât ºi cel al Socialiºtilor ºi Democraþilor ar pierde aproape 40 de mandate fiecare, PPE rãmânând însã în continuare cel mai mare grup din PE. Acelaºi lucru se întâmplã ºi cu alte grupuri din PE, cei care îºi suplimenteazã numãrul de mandate fiind Verzii, grupul ALDE, Grupul Europa Libertãþii ºi Democraþiei Directe ºi Grupul Europa Naþiunilor ºi a Libertãþii.

NEWS.RO

PSD a decis adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanþã de Urgenþã ºi reorganizarea structurilor din teritoriu ale ministerelor

P

reºedintele PSD Liviu Dragnea a anunþat cã în CEX al partidului s-a decis adoptarea prin ordonanþã de urgenþã a Codului Administrativ ºi reorganizarea ministerelor, în termen de 45 de zile, „în aºa fel încât sã fie mai puþinã ºefime în judeþe”. „Codul Administrativ sã se adopte prin ordonanþã de urgenþã într-o perioadã rezonabilã ºi, pentru cã s-a tot vorbit despre justificarea urgenþei pentru ordonanþele fantomã, dau acum doar trei motive pentru urgenþa unei ordonanþe pe Codul Administrativ. Este în Codul Administrativ o propunere, prevede-

rea ca procedurile pentru atestarea domeniului public al localitãþilor sã fie mult simplificate. Acum dureazã între un an ºi doi ani. Care este efectul?

România pierde sute de milioane de euro pentru cã autoritãþile locale nu îºi pot atesta domeniul public ca sã depunã proiecte pe fonduri europene” a spus Dragnea.Acesta a arãtat cã un al doilea argument îl reprezintã prevederea conform cãreia din redevenþele primite de cãtre stat de la firmele care fac exploatãri de suprafaþã precum balastiere sau cariere, 80% vor rãmâne la administraþiile locale. „Astãzi, vin camioane, încarcã balast, trec prin sate, se crapã casele oamenilor ºi comunitatea nu are niciun

câºtig, doar neajunsuri. Asta înseamnã miliarde care nu ajuns la comunitãþile locale ºi orice zi de întârziere este un deserviciu pentru ei” a spus þinut Dragnea.El a spus cã viitorul Cod Administrativ prevede de asemenea descentralizarea concursurilor pentru administraþia publicã localã „sã nu mai stea cu lunile la Agenþia Funcþionarilor Publici”.Dragnea a afirmat cã o a douã hotãrâre luatã în Comitetul Executiv a partidului vizeazã reorganizarea ministerelor. „Li s-a cerut miniºtrilor ca în 45 de zile sã procedeze la reorganizarea ministerelor în aºa fel încât sã fie mai puþinã ºefime în judeþe. Sunt ministere care au ºapte, opt, nouã servicii judeþene, a mai arãtat liderul PSD. NEWS.RO

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 Aprilie 2019

Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã a crescut la 64,8%, anul trecut

R

ata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) a fost, anul trecut, de 64,8%, în creºtere faþã de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale, a anunþat joi Institutul Naþional de Statisticã (INS).

Populaþia activã a României era, la finele anului trecut, de 9,069 milioane de persoane, dintre care 8,68 milioane erau persoane ocupate ºi 380.000 erau ºomeri.

Salariaþii erau în numãr de aproape 6,5 milioane, inclusiv forþele armate ºi asimilaþi ºi persoanele care lucreazã în sectorul informal ºi la negru, dintre care majoritatea, 3,9 milioane, lucrau în servicii. La alte categorii, care cuprind patroni, lucrãtori pe cont propriu, lucrãtori familiali neremuneraþi ºi membrii ai unei societãþi agricole sau ai unei

cooperative neagricole, erau trecute 2,192 milioane de persoane.

Ca ºi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bãrbaþi, de 73,2%, faþã de 56,2% la femei. Pe medii de rezidenþã, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban, de 65,8%, faþã de 63,5% în mediul rural.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,3%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstã de muncã s-a înregistrat în rândul absolvenþilor învãþãmântului superior, de 88,4%. Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaþie ºi numai 42,6% dintre cele cu nivel scãzut de educaþie.

Salariaþii, în creºtere faþã de anul precedent, cu 107.000 de persoane, au

deþinut în continuare cea mai mare pondere (74,8%) în totalul populaþiei ocupate.

Lucrãtorii pe cont propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi reprezentau 24,2% din populaþia ocupatã.

Lucrãtorii calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit reprezentau 18,2% din totalul populaþiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaþiei ocupate deþineau ºi muncitorii calificaþi (16,7%), specialiºtii în diverse domenii de activitate (15,4%) ºi lucrãtorii în domeniul serviciilor (15,1%).

Din totalul persoanelor ocupate, 22,3% lucrau în sectorul agricol, 30% în industrie sau construcþii ºi 47,7% în servicii. În activitãþile neagricole erau ocupate 6,75 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deþinute de cele care îºi desfãºurau activitatea în industria prelucrãtoare

(24,8%), comerþ (18,4%) ºi construcþii (10%).

Comparativ cu anul 2017, a scãzut numãrul persoanelor care îºi desfaºurau activitatea în agricultura, silvicultura ºi pescuit, cu 36.800 de persoane, construcþii, cu 18.900 de persoane, administraþie publicã ºi apãrare, cu 16.000 de persoane, învaþamânt, cu 4.700 de persoane, intermedieri financiare ºi asigurari, cu 4.300 de persoane, activitaþi de spectacole, culturale ºi recreative, cu 1.800 de persoane.

Cele mai semnificative creºteri faþã de anul precedent s-au înregistrat în comerþ, cu

35.200 de persoane, transport ºi depozitare, cu 18.600 de persoane ºi hoteluri ºi restaurante, cu 17.500 de persoane.

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2018, au lucrat cu program parþial 656.000 de persoane (7,5%), dintre care marea majoritate lucrau în sectorul agricol (85,4%).

Anul trecut, durata medie efectivã a sãptãmânii de lucru pentru activitatea principalã a fost de 38,7 ore pe sãptãmânã, iar 131.000 de persoane au desfãºurat ºi activitãþi secundare, lucrând în medie 12,8 ore pe sãptãmânã.

Companiile din IT, îndemnate sã doneze computerele uzate cãtre ºcoli, în campania ''Intrã în cercul solidarITãþii!'' ompaniile din domeniul IT C care caseazã

calculatoarele uzate, dar ºi alte echipamente specifice, sunt invitate sã le predea Asociaþiei Ateliere Fãrã Frontiere (AFF), care intenþioneazã sã le recondiþioneze ºi sã le doneze mai departe ºcolilor, în campania naþionalã "Intrã în cercul solidarITãþii!", derulatã de AFF împreunã cu Ecotic.

Campania se adreseazã în principal companiilor care genereazã anual un numãr relevant de deºeuri de echipamente electrice ºi electronice (DEEE), respectiv computere care sunt casate, în contextul în care nevoia de echipamente IT pentru ºcolile din România continuã ºi în anul 2019, cu precãdere pentru cele din mediu rural ºi din judeþele din regiuni mai puþin dezvoltate, pre-

cizeazã organizaþia Ecotic, într-un comunicat. În România se genereazã un volum relevant de deºeuri de echipamente electrice ºi electronice, în cadrul cãruia o pondere importantã o reprezintã echipamentele IT, respectiv computerele casate care pot fi reintroduse în economia circularã ºi pot astfel sã salveze resurse primare importante, prevenind noi activitãþi umane cu impact negativ asupra mediului înconjurãtor, considerã Ecotic, organizaþie care reuneºte producãtorii ºi importatorii de echipamente electrice ºi electronice din

România.

Asociaþia Ateliere Fãrã Frontiere, cu sprijinul Ecotic, îºi propune ca în anul 2019 sã colecteze o cantitate

importantã de deºeuri de echipamente IT, care sã conducã la recuperarea ºi refolosirea a peste 2500 de calculatoare pentru ºcolile din zone defavorizate din România, se menþioneazã în comunicatul remis de Ecotic. "În anul 2018, AFF a colectat peste 120 de tone de DEEE, din care a recondiþionat în cadrul atelierului sãu de inserþie socialã 2163 de unitãþi PC complete, pe care le-a oferit în cea mai mare parte cãtre 174 de

ºcoli cu 34.418 de elevibeneficiari", a declarat directorul general al asociaþiei, Patrick Ouriaghli.

Necesarul de echipamente din ºcolile din România poate fi acoperit inclusiv din deºeurile de calculatoare, cãrora li se pot aplica o serie de proceduri prin care pot fi readuse la viaþã ºi refolosite, potrivit comunicatului Ecotic. De multe ori, aceste deºeuri pot deveni o problemã prin ocuparea inutilã a unor spaþii de depoz-

itare, iar companiile au obligaþia legalã de a gestiona responsabil acest tip de deºeu.

Companiile sau organizaþiile care predau cele mai multe deºeuri de calculatoare vor fi premiate, la finalul anului, în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat, editia a XII-a, organizata de Ecotic, în cadrul a doua categorii - IMM ºi companii mari.

Campania "Intrã în cercul solidarITãþii!" se desfãºoarã între 18 aprilie ºi 31 octombrie 2019, la nivel naþional, iar participanþii se pot înscrie pe www.reconect.ro ºi www.ecotic.ro.

AGERPRES

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Aprilie 2019

Henþ cu mâna

Pe ruinele unui fotbal de poveste...

Toatã lumea conectatã la fotbalul Vãii Jiului aºteaptã momentul festiv al celor 100 de ani ai echipei Jiul. Va fi în august, pe 3, într-o

sâmbãtã. Va fi, cu siguranþã acea bucurie nostalgicã cã ”a fost odatã, cândva...” Dar mãcar a fost! Cei care nu ºtiu, sau sunt prea tineri sã-ºi imagineze

cã am jucat cândva în prima ligã (au trecut, totuºi, 12 ani de la ultima retrogradare) vor fi surprinºi sã vadã, într-o carte ºi într-un film documentar, ce s-a întâmplat în aceastã sutã de ani. Situaþia nu stã pe roze nici cu alte echipe din Valea Jiului: Minerul Lupeni, Minerul Bãrbãteni sau

Minerul Aninoasa, toate foste în ”B” sau ”C”, au dispãrut de ani de zile.

Celelalte care mai existã, gâfâie, nu se mai regãsesc.

E tristul adevãr, motorul care trãgea aceste echipe, mineritul, a murit. Ba chiar ºi eforturile unui întreprinzãtor privat care a creat ºi a þinut

cinci ani o echipã, Hercules Lupeni, s-au vãzut spulberate, tot din motive financiare.

Acum , pe ruinele unui fotbal de poveste, ne mai amãgim cu ACS-uri, CSM-uri sau CS-uri, care mai de care mai praf ºi pulbere.

Prezentul este þinut de istorie. Atât.

Jiul Petroºani în cifre... la extreme!

Divizia ”A” Cele mai multe participãri consecutive: 19 între anii 1966-1985 Cele mai bune performanþe în campionat: locul 3 în ediþia 1948-1949, locul 5 în ediþia 1957-1958, 1976-1977.

Locuri în clasament: de cinci ori locul 9, de cinci ori locul 12, de patru ori locul 8, 10 ºi 14, de trei ori locul 7 ºi 16, de douã ori locul 5, 6, 11, 13 ºi 8, o datã locul 3 ºi 15.

Cele mai multe victorii: 16 în campionatul din 1976-1977 Cele mai multe egaluri: 12 în campionatul din

1954 Cele mai multe înfrângeri: 30 în campionatul din 1997-1998 Cea mai pozitivã diferenþã de golaveraj: + 29 (1937-1938) Cea mai negativã diferenþã de golaveraj: - 97 (1997-1998) Cele mai multe goluri marcate: 57 (1976-1977) Cele mai puþine goluri marcate: 17 (1959-1960) Cele mai multe goluri primite: 116 (1997-1998) Cele mai puþine goluri primite: 32 (1968-1969) Cele mai multe prezenþe în echipã: Andrei Stocker 271 meciuri între anii 1966-1976

Cele mai multe goluri marcate: Gigi Mulþescu 79 de goluri între anii 19711979 ºi 1986-1987.

Cel mai lung mandat ca antrenor: Adalbert Szabo 11 ani în perioada 1923-1934 Cel mai scurt mandat ca antrenor: Petre Dragomir o etapã în campionatul 1986-1987 27 de jucãtori au susþinut doar o singurã partidã pentru Jiul în Divizia ”A”: I. Kiss 1937-1938, N. Golgoþ 1946-1947, Simionescu 1946-1947, Aug. Justin 1946-1948, Rovinar 19481949, P. Sekely 1950, Furnea 1955, Oltan 19591960, Nicoarã 1966-1967,

Gudacu 1970-1971, Gr. Macavei 1970-1971, Costyal 1972-1973, Ocea 1973-1974, Câmpu 1975-1976, Minculescu 1975-1976, M. Goran 1975-1976, Rãutu 19791980, Sg. Stoian 19801981, I. Dragoº 19811982, Coca 1983-1984, Fl. Nedelcu 1990-1991, Brânzea 1997-1998, I. Lixandru 1997-1998, Alex

Muia 1997-1998, Petrilã 1997-1998, Soo 19971998, Ir. Dumitru 20052006.

Cea mai clarã victorie pe teren propriu Jiul – Metalul Târgoviºte 7-0 (1961-1962) Jiul – St. Roºu Braºov 70 (1966-1967) Cea mai clarã victorie în deplasare Dinamo Braºov – Jiul 0-4 1956) Cea mai clarã înfrângere în deplasare ITA – Jiul 12-0 (1947-1948) Cea mai clarã înfrângere acasã Jiul – CFR (Rapid) Bucureºti 1-8 (1946-1947) Cele mai multe goluri marcate de un jucãtor jiulist într-un meci: 4 goluri Farkas I – Jiul - ªtiinþa Tim. 5-1 (1951) Dumitrache: Jiul – UTA 6-3 (1976-1977) Meciul nr. 1 în divizia ”A” Jiul – Rapid Buc. 1-2 (17 martie 1991)