4 Actualitate
Beatrice Mikoº - fata de aur a tirului românesc
A
re 15 ani, pare o fiinþã firavã, blondã cu ochi albaºtri, dar a bãtut toate adversarele fiind singura din România calificatã la Campionatul European de Tir cu Arcul. Calificarea ei i-a lãsat muþi de uimire pe toþi cei care o cunosc, dar ºi pe oficialii acestui sport, care au vãzut în ea un exemplu de stãpânire ºi curaj. „Este important sã avem o prezenþã la Tir cu Arcul la Jocurile Europei – o competiþie majorã, clasatã imediat dupã Jocurile Olimpice. Zic cã este extraordinar cã o fetiþã de 15 ani reuºeºte sã se califice la o competiþie aºa de mare ºi pot sã spun cã va fi cea mai tânãrã participantã la proba de tir de la Jocurile Europei ºi, probabil, printre cele mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019
tinere din competiþie. E, însã, singura din România”, spune Viorel Hãbian, antrenorul fetei. Ultima participare la aceste jocuri a fost la Baku, în 2015, când reprezentanta României a fost Simona Bãncilã. Beatrice Mikloº, sportivã a secþiei de tir cu arcul de la SCM Deva ºi elevã a Liceului Tehnologic ”Mihai Viteazu”
din Vulcan, a reuºit performanþa de a se califica pentru Jocurile Europene de la Minsk din iunie 2019, dupã ce în calificãri a luptat alãturi de alþi 410 arcaºi din 42 de þãri, în cadrul evenimentului sportiv desfãºurat sub genericul ”European Grand Prix + Quota Tournament for Minsk European Games”. În partida decisivã pentru calificarea la
Jocurile Europene, Beatrice Mikloº a întrecut-o pe sportiva Ana Umer din Slovenia, cu scorul de 6-5 T.B., adjudecându-ºi ºi medalia de aur a concursului de la Bucureºti. „Pentru mine e cea mai mare realizare de pânã acum. Simt cã munca mea, în sfârºit, dã roade. E un moment foarte important, sunt totuºi, Jocurile Europei, dar pot sã spun cã a fost dificil ºi frumos. A trebuit sã trec de douã serii de calificare ºi apoi de 5 meciuri ca sã câºtig turneul de calificare. Am câºtigat tot ºi, dupã primele meciuri, mi s-a confirmat cã sunt deja calificatã. Mai erau 5 locuri, pentru 5 þãri ºi apoi, am mers la turneu, câºtigând inclusiv finala. În finalã am ajuns la sãgeatã de baraj ºi, la scorul de 5-5, am tras o singurã sãgeatã decisivã
pentru rezultat”, ne-a explicat, pe scurt istoria acestei calificãri extraordinare, Beatrice Mikloº, cadetã. E de o stãpânire cum rar au vãzut antrenorii sãi, însã, Beatrice a ajuns abia acum câþiva ani ºi, cu totul întâmplãtor, sã punã mâna pe un arc. Pare ireal cum reuºeºte sã îndrepte sãgeata ºi, într-o competiþie în care toþi trag perfect, diferenþa o face stãpânirea de sine. Beatrice ne-a spus, însã, cum a ajuns la Aninoasa. „Din întâmplare am ajuns. Fratele meu era la Tir cu arcul ºi tot insista sã vin ºi eu. ªi, pânã la urmã, acum 5 ani, am rãmas în acest sport. În 5 ani am devenit reprezentanta României la Jocurile Europei”, spune Beatrice. Fata promite mult ºi se vede, cel mai departe în 2024 sã o gãsim la Olimpiada de la Paris. Diana MITRACHE
Conac hunedorean bãtut 100.000 de lei pentru olimpiadele ºcolare pe o monedã de argint B
anca Naþionalã a României va lansa, începând din 22 aprilie, în circuitul numismatic o monedã din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot. Astfel aversul monedei redã conacul generalului Berthelot din comuna Fãrcãdinul de Jos, în prezent General Berthelot, judeþul Hunedoara, inscripþia în arc de cerc 'ROMANIA', valoarea nominalã '10 LEI', stema României ºi anul de emisiune '2019'. Reversul monedei prezintã portretul lui Henri Mathias Berthelot, inscripþiile în arc de cerc 'HENRI MATHIAS BERTHELOT' ºi anii între care a trãit '1861-1931'. Monedele din argint,
ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoþite de broºuri de prezentare redactate în limbile românã, englezã ºi francezã. Broºurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se gãsesc semnãturile guvernatorului BNR ºi casierului central. Vor fi bãtute doar de 300 de astfel de monede din argint, iar preþul de vânzare, exclusiv TVA, este de 350 de lei. Monedele din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot au putere circulatorie pe teritoriul României, iar lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizeazã prin sucursalele regionale Bucureºti, Cluj, Iaºi ºi Timiº ale BNR. Maximilian GÂNJU
A
utoritãþile judeþene au alocat 100.000 de lei pentru cele 4 olimpiade naþionale, un concurs naþional ºi o olimpiadã internaþionalã care vor fi organizate în acest an, în judeþul Hunedoara. Judeþul Hunedoara a fost desemnat în acest an de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale pentru organizarea ºi desfãºurarea unor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale dupã cum urmeazã: - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele V-VI, 22-25 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele VII-XII, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Limbi Romanice, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Discipline Economice, 22-26 apr 2019; - Diversitatea – o ºansã în plus pentru viitor, 16-19 mai 2019;
- Informaticã – Olimpiadã Internaþionalã 10 – 17 mai 2019. “Judeþul organizator asigurã logistica ºi spaþiile de desfãºurare ale acestor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale, precum ºi masa ºi cazarea elevilor ºi a cadrelor didactice participante. Astfel, prin asocierea CJ Hunedoara cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, administraþia va aloca în ºedinþa ordinarã de vineri, 19 aprilie 2019, suma de 100.000 de lei, bani necesari organizãrii olimpiadelor”, aratã reprezentanþii CJ Hunedoara. În opinia autoritãþilor judeþene, numãrul mare de participanþi la aceste activitãþi (1400 de elevi ºi 600 de cadre didactice), dublat de pãrinþii care îºi însoþesc copiii la aceste evenimente de mare anvergurã, constituie o oportunitate pentru promovarea turisticã a judeþului Hunedoara. Marius MITRACHE
17
aprilie 2006, scrie pe vagonetul, ultimul scos din mina Aninoasa ºi care acum zace mãrturie anilor în care un oraº întreg trãia din minerit. Acum, totul pare pustiu ºi, dupã ce au þinut prima paginã cu oamenii evacuaþi din cauzã cã li s-au nãruit acoperiºurile, în pragul Crãciunului trecut, oraºul nu mai are deloc viaþã. La 13 ani de la data când ultimul vagon de cãrbune a ieºit din subteran, la Aninoasa era un târg, o adunãturã de câteva tarabe cu pantofi, ºosete, baticuri, perdele ºi mãrunþiºuri, care, aºa cum spun comercianþii, nu se vând deloc. „Noi am venit cu comerþul aici, dar nu merge deloc, aproape deloc. Mai bine merge în satul Pui, când e sâmbãta, la Lupeni. Aici e mort. Vând ºosete, mãrunþiºuri, dar nu prea sunt clienþi”, ne-a spus unul dintre comercianþii care îºi cumpãrase un covrig ºi, la poarta minei, undeva în zona centralã a acestui oraº, îºi întinsese taraba. Una de pe care fluturau ºi douã drapele tricolore, ca o ironie a zilei triste pe care oraºul ar trebui sã o pãstreze în amintire. La intrarea pe poarta care servea cândva drept locul principal de activitate ºi un furnicar de oameni intra ºi ieºea, am gãsit un fost miner. Îmbrãcat ponosit ºi mirosind a alcool, omul încerca sã ne spunã cã norocul lui e pensia, dar cã oraºul, aºa cum îl ºtia el, nu mai existã. „Eu am lucrat 21 de ani aici, jos, în subteran ºi sunt în
13 ani fãrã Mina Aninoasa. Oraºul se adânceºte în negurã
pensie acum. Numai la brigadã am lucrat, am pus stâlpii în minã. Ce sã se aleagã? Praful. Vai, când merge mina asta, ce era aici! Cã nu era clãdirea asta, aici erau scãri ºi pe o parte erau salcâmi ºi castani. Pânã la baia minerilor urcam pe scãri. Mina asta mai mergea 50 de ani, cã este cãrbune, eu ºtiu. Dar ce sã mai... Eu am noroc cã am un pic de pensie, dar tineretul? Ce sã facã ei? Pleacã pe dincolo”, ne-a spus omul. Pe dincolo este expresia care caracterizeazã deja o þarã întreagã, migraþia fiind singura
ºansã de scãpare din negura zonei. Asta spun toþi acum. „Mai bine nu se mai închidea, cã nu au loc de muncã tinerii”, ne-a spus o femeie, pensionarã ºi ea, pentru cã populaþia oraºului Aninoasa este formatã cu preponderenþã din pensionari. „Un spaþiu mort, asta suntem. Am lucrat maistru 22 de ani, fãrã întrerupere la mina asta. Am avut o viaþã bunã, lumea avea ce mânca, locul de muncã era sigur, condiþiile optime, pentru cã securitatea era foarte severã ºi productivitatea era bunã. Toþi eram veseli, acum suntem necãjiþi. Murim
de stres. Problema este cã, într-un oraº ca acesta ne-ar trebui o filierã de spital, ceva, cu salvare, cã pânã vine de la Petroºani, ºi te întreabã câþi ani ai? ºi tu zici 80, rãspunsul e: Lasã-l cã
poate moare!”, ne spune cu amãrãciune un alt om care a pus suflet acolo, în subteran. Fãrã spital, fãrã asistenþã medicalã, cu drumuri abia acum asfaltate, primul oraº
intrat oficial în faliment în România ºi salvat pe vremea premierului Ponta, a ajuns acum sã plângã vremea exploatãrii de huilã. Tinerii, care au avut minte în cap, au plecat, restul sunt asistaþi social. „Majoritatea, care au fost deºtepþi ºi le-a funcþionat bila, au plecat. Au rãmas rãmãºiþele societãþii, care mãnâncã banii publici”, a conchis un alt localnic. Oraºul supravieþuieºte cu greu ºi eforturile autoritãþilor nu au reuºit sã îl repunã pe o linie viabilã. Nu se poate vorbi despre nimic ce s-ar fi pus în locul minei, aºa cum spun oamenii, nimeni nu a deschis aici vreo afacere ºi un indicator rutier din zona Iscroni încã te trimite la Mina Aninoasa, ca o ironie a sorþii închisã în 17 aprilie 2006. Diana MITRACHE