Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1789

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Aprilie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Habar nu avea ce a furat F

urt mai puþin obiºnuit într-un tren de cãlãtori, mai ales cã nici mãcar nu ºtia la ce i-ar folosi ”prada”. Protagonistul furtului este un pensionar de 60 de ani, din Petroºani, iar pãgubitul, mai tânãr cu 3 ani, tot din Petroºani, a cerut ajutor poliþiºtilor. Acesta le-a spus oamenilor legii cã i s-a furat un stick de memorie, pe care îl folosea la o boxã portabilã, în timp ce venea cu trenul de la Craiova la Petroºani. Pãgubitul le-a mai spus anchetatorilor cã alãturi de el a fost un alt petroºãnean, pe care-l bãnuieºte de furt, bãnuialã care s-a dovedit a fi bunã. ”În urma investigaþiilor efectuate, poliþiºtii au identificat un bãrbat în vârstã de 60 de ani, din municipiul Petroºani, cu privire la care vor

efectua cercetãri cu privire la comiterea infracþiunii de furt reclamate”, precizeazã IPJ Hunedoara. Pensionarul suspectat de furt a fost gãsit ºi percheziþionat de poliþiºtii TF Petroºani, iar asupra lui a fost descoperit ºi stick-ul de memorie. Întrebat ce voia sã facã cu el, hoþul nu avea nici cea mai micã idee. A fost încântat de faptul cã ”drãcovenia” cânta. Suspectul este cercetat acum pentru furt. M. GÂNJU

Aproape 300.000 de lei, daþi ca funcþionarii sã nu ia ºpagã, la Vulcan

S

untem primii la acte de corupþie în Europa ºi, ca sã nu mai ajungem de râsul tuturor, Primãria din Vulcan îi învaþã pe funcþionari ce au de fãcut. E un fel de a face cursuri, cu indemnizaþia achitatã, ca aceºti oameni sã îºi facã treaba pentru care sunt plãtiþi, ei fiind cei pe care îi gãsim pe la ghiºee, ori chiar pe la spital, pentru cã ºi angajaþii acestei instituþii erau prezenþi la workshop cu tema „Riscurile corupþiei ºi prevenirea faptelor de corupþie”. >>> PAGINA A 3-A

Plasaþi sub control judiciar ª apte tineri au fost trimiºi în judecatã pentru cã au intrat peste un cuplu, în toiul nopþii. Pe fatã au sechestrat-o iar pe iubitul ei l-au bãtut ºi jefuit. Suspecþii au fost arestaþi încã din ianuarie. La cinci dintre ei, zilele trecute, le-a fost

schimbatã mãsura preventivã. Judecãtoria Deva, instanþa unde se aflã dosarul de judecatã, n-a fost de acord cu ieºirea suspecþilor din arest ºi le-a respins cererile de înlocuire a mãsurilor preventive. Tinerii au contestat decizia iar Tribunalul Hunedoara le-a admis contestaþiile. Instanþa a mai

hotãrât ca pentru cinci dintre ei sã înlocuiascã mãsura arestului preventiv cu mãsura controlului judiciar. În ceea ce-i priveºte pe ceilalþi doi, Tribunalul Hunedoara le-a respins acþiunile. Tinerii sunt judecaþi pentru infracþiunile de tâlhãrie calificatã, lovire sau alte violenþe, lipsirea de libertate în mod

ilegal ori furt calificat. Potrivit anchetatorilor, totul s-a petrecut în comuna Hãrãu, acasã la o

tânãrã cu care un doljean de 25 de ani avea o relaþie. În timp ce tinerii dormeau, peste ei au intrat în casã mai

mulþi indivizi. Iubitul fetei le-a spus poliþiºtilor cã a fost lovit ºi jefuit de 950 de euro, iar apoi sechestrat în casa prietenei sale pânã dimineaþa. Fata a fost luatã cu forþa de suspecþi ºi dusã în municipiul Aiud, la locuinþa unuia dintre ei. A fost eliberatã de poliþiºti în urma unei acþiuni de amploare. Maximilian GÂNJU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

Aur la Salonul Internaþional de Invenþii obþinut de INCD INSEMEX Petroºani P este 800 de inventatori provenind din mediul universitar, centre de cercetare sau transfer tehnologic, cercetãtori, instituþii ºi organizaþii de stat sau din mediul privat din întreaga lume, s-au reunit la Geneva, în spaþiul expoziþional Palexpo pentru a-ºi prezenta cele mai noi idei ºi realizãri în cadrul celei de-a 47-a ediþie a Salonului Internaþional de Invenþii ce a avut loc în perioada 10-14 aprilie 2019. Evenimentul, devenit reper la nivel mondial în domeniul inventicii ºi

inovãrii, este organizat sub înaltul patronaj conferit de Guvernul Federal Elveþian, Statul ºi Oraºul Geneva, precum ºi de Organizaþia Mondialã pentru Proprietate Intelectualã -OMPI. Standul de prezentare al României a fost realizat ºi in acest an sub egida Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii, care a asigurat selecþia invenþiilor ºi participarea acestora la Salon. Acesta a reunit un numãr de 30 de invenþii din diferite domenii. În urma jurizãrii celor peste 1000 de lucrãri prezentate la Salon, delegaþia României s-a întors cu un palmares

bogat de premii, constând în medalii de aur ºi argint precum ºi premii speciale, decernate de cãtre comisiile de jurizare internaþionale . INCD INSEMEX a fost reprezentat prin domnul Dr. ing. Marius ªuvar, cercetãtor ºtiinþific gr. II, cu invenþia “Stand experimental pentru determinarea limitelor de explozie pentru vaporii lichidelor inflamabile”, elaboratã de un colectiv multidisciplinar de cercetãtori din cadrul institutului. Lucrarea a fost medaliatã cu Medalia de Aur ºi premiatã cu un Premiu Special din partea Association of Polish

Spaþiul expoziþional al Galeriilor de Artã „Forma” din Deva va fi reamenajat

onsiliul Judeþean C Hunedoara va finanþa lucrãrile dupã ce, vineri, vor

fi aprobate nota conceptualã ºi tema de proiectare. Galeria de artã Forma, compartiment al Consiliului Judeþean Hunedoara, îºi desfãºoarã activitatea dupã principii clasice, însã doar o parte din spaþiile galeriei funcþioneazã dupã criterii acceptabile (sala de expoziþie), pe când celelalte nu rãspund exigenþelor de finisare, luminã ºi de conformare a spaþiului ºi necesitã intervenþii substanþiale pentru a putea fi folosite eficient.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

În aceste condiþii, conducerea CJ Hunedoara a decis mãsuri ºi, în consecinþã, au fost elaborate nota conceptualã ºi tema de proiectare pentru obiectivul de investiþii “Reamenajare spaþiu expoziþional la Galeriile de artã FORMA Deva”, documente care vor fi supuse aprobãrii în ºedinþa Consiliului Judeþean Hunedoara de vineri, 19 aprilie 2019. Acþiunea de reamenajare a întregului ansamblu va aduce galeria de artã la standardele actuale specifice spaþiilor expoziþionale contemporane, cu scopul de a exploata mai bine spaþiul ºi de a pune mai bine în valoare produsul artistic. Aceasta va

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Inventors and Rationalizers. Dintre personalitãþile marcante care au vizitat standul Romaniei pot fi menþionate: dl. Jean-Luc Vincent Preºedintele fondator al Salonului, dl. Robert Hensler - Preºedintele Palexpo, dl. Jinga Ion Ambasadorul permanent al României la ONU, dl. Vlad Vasiliu Ambasadorul României în Confederaþia Elveþianã, dl. Adrian ªtefanoiu – Secretar de Stat Ministerul Cercetãrii ºi Inovãrii, Ministrul Educaþiei din Thailanda, etc. Marius MITRACHE

aduce un plus de vizibilitate galeriei ºi oportunitatea unui program curatorial mai diversificat. Estimativ, se poate aprecia o cheltuialã de execuþie în valoare de 1.395.000 lei cu TVA, însã calculul exact al cheltuielilor pentru execuþia obiectivului de investiþii se va face dupã elaborarea documentaþiilor în toate fazele de proiectare.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

Aproape 300.000 de lei, daþi ca funcþionarii sã nu ia ºpagã, la Vulcan S untem primii la acte de corupþie în Europa ºi, ca sã nu mai ajungem de râsul tuturor, Primãria din Vulcan îi învaþã pe funcþionari ce au de fãcut.

E un fel de a face cursuri, cu indemnizaþia achitatã, ca aceºti oameni sã îºi facã treaba pentru care sunt plãtiþi, ei fiind cei pe care îi gãsim pe la ghiºee, ori chiar pe la spital, pentru cã ºi angajaþii acestei instituþii erau prezenþi la workshop cu tema „Riscurile corupþiei ºi prevenirea faptelor de corupþie”. „ªtim cã actul de corupþie este de multe ori subiect de

discuþie, atât în þarã, cât ºi în afarã ºi apreciez decizia autoritãþilor locale din Vulcan cã au inclus în strategia de profesionalizare a funcþionarilor publici ºi aceastã temã de luptã împotriva corupþiei. Este o acþiune de conºtientizare în rândul funcþionarilor”, ne-a spus cel care le-a prezentat proiectul celor din salã, Marius

Ronduri de flori, pe locul invadat de ºoareci obolanii au invadat un bloc de locuinþe aflat ª în Cartierul 8 Martie din

Petrila ºi, dupã ce a chemat deratizarea, primarul Vasilicã Jurca a cãutat sã educe populaþia. I-a chemat la o întâlnire în preajma fostei ghene de gunoi, unde le-a arãtat cã ºobolanii nu mai miºunã acum, dar, ca sã îi sensibilizeze ºi sã îi convingã sã nu mai arunce gunoi lângã bloc, a adus pãmânt ca sã planteze flori. Doar aºa cred edilii acestei

Vãsii, trainer. Statisticile aratã cã România, între 1995 ºi 2014, se situa pe primul loc la nivel european în ce priveºte corupþia, urmatã de Bulgaria, Croaþia ºi Letonia, costurile corupþiei fiind de 120 de miliarde de euro anual. Pentru acest proiect, la Vulcan au ajuns peste 280.000 de lei. Ce au fãcut în

localitãþi, oamenii de aici ar putea sã înþeleagã cã nu mai trebuie sã arunce gunoiul lângã bloc, pentru cã burlanele desfiinþate nu i-au convins. „A fost mai greu sã îi conving pe locatarii din blocul 27 cã am desfiinþat ghena de gunoi. Am luat de fapt, hrana ºobolanilor ºi am angajat o firmã ca sã deratizeze zona. ªobolanii cred cã au dispãrut, pentru cã nu se mai vãd, dar oricum firma de deratizare, sper, sã îi elimine cu totul ºi vreau sã le propun celor din acest bloc sã transforme aceastã ghenã de gunoi, într-un loc cu flori”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. A fost necesar ca poliþiºtii sã facã o vreme pazã la acest bloc, pentru cã oamenii, deºi erau invadaþi de rozãtoare, nu au înþeles cã gunoiul trebuie coborât pânã la containerele special amenajate. Diana MITRACHE

aceste luni ne explicã managerul proiectului. „Am avut o campanie de conºtientizare în luna martie, am avut experþi angajaþi ºi a fost scris un ghid pe partea de anticorupþie, eticã ºi integritate, ghidul fiind ºi acum în reþeaua internã a primãriei. Am avut diferite ºedinþe, la domnul primar ºi pe departamente ºi urmeazã ca,

printr-o dispoziþie a domnului primar, sã fie implementat ghidul în instituþie”, a spus Monica Muntean. Primarul spune ºi el cã proiectul este necesar ºi îi atenþioneazã pe angajaþii pe funcþii publice sã þinã cont cã ºi în timpul liber conduita lor poate fi influenþatã ºi poate atrage acte de corupþie. „Fiecare din cei cuprinºi în acest proiect pânã acum au învãþat câte ceva. ªi trebuie toþi sã ºtie cã orice activitate care se face în afara programului primãriei se poate sã ducã la corupþie. Modul în care ei vorbesc cu cetãþenii, modul în care explicã cetãþenilor, omul poate crede cã aºteaptã sã îi dea lui mitã ºi asta duce la corupþie. Sunt de acord sã implemen-

tãm acest program la Vulcan ca sã lãmurim toate problemele funcþionarilor publici privind comportamentul lor în unitatea noastrã”, le-a explicat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, celor ce îi are în subordine. Potrivit datelor oficiale, acest proiect a costat 285.567,60 lei, din care din bugetul primãriei s-au dat 5.711,36 de lei, restul fiind fonduri nerambursabile. Alte 30 de proiecte similare sunt în desfãºurare în România ºi în judeþ unul similar mai are loc la Deva. Rãmâne de vãzut în ce mãsurã aceste cursuri vor face ca relaþiile angajaþilor sã fie cele pentru care oricum sunt plãtiþi. Diana MITRACHE

Schioara Ioana Cãtãlina Ambruº, premiatã la Lupeni I

oana Cãtãlina Ambruº o schioare care a devenit campioanã naþionalã a fost premiatã de primarul din Lupeni.

Fata este un exemplu pentru toþi tinerii ºi distincþia pe care a primit-o le face tuturor cinste, aºa încât primarul Lucian Resmeriþã a considerat cã trebuie sã fie ºi rãsplãtitã. ”Atât pentru mine, cât pentru întregul colectiv al Primãriei ºi Consiliului local al municipiului Lupeni, este o onoare, de fiecare datã când ne întâlnim cu sportivii de excepþie din comunitatea noastrã localã. Aceleaºi sentimente le-am trãit ºi la întâlnirea cu micuþa noastrã campioanã la schi Ioana Cãtãlina Ambruº, de al cãrei titlu naþional la schi alpin suntem atât de mândri cu toþii. I-am oferit pentru acest rezultat un

premiu care sperãm noi, o va ambiþiona în continuare pentru a obþine noi ºi noi succese pe pârtie ºi, odatã cu acestea, pentru a deveni un ambasador al staþiunii Straja. O felicit ºi-i doresc, din toatã inima, mult succes !”, a declarat primarul Lucian Resmeriþã. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Beatrice Mikoº - fata de aur a tirului românesc

A

re 15 ani, pare o fiinþã firavã, blondã cu ochi albaºtri, dar a bãtut toate adversarele fiind singura din România calificatã la Campionatul European de Tir cu Arcul. Calificarea ei i-a lãsat muþi de uimire pe toþi cei care o cunosc, dar ºi pe oficialii acestui sport, care au vãzut în ea un exemplu de stãpânire ºi curaj. „Este important sã avem o prezenþã la Tir cu Arcul la Jocurile Europei – o competiþie majorã, clasatã imediat dupã Jocurile Olimpice. Zic cã este extraordinar cã o fetiþã de 15 ani reuºeºte sã se califice la o competiþie aºa de mare ºi pot sã spun cã va fi cea mai tânãrã participantã la proba de tir de la Jocurile Europei ºi, probabil, printre cele mai

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

tinere din competiþie. E, însã, singura din România”, spune Viorel Hãbian, antrenorul fetei. Ultima participare la aceste jocuri a fost la Baku, în 2015, când reprezentanta României a fost Simona Bãncilã. Beatrice Mikloº, sportivã a secþiei de tir cu arcul de la SCM Deva ºi elevã a Liceului Tehnologic ”Mihai Viteazu”

din Vulcan, a reuºit performanþa de a se califica pentru Jocurile Europene de la Minsk din iunie 2019, dupã ce în calificãri a luptat alãturi de alþi 410 arcaºi din 42 de þãri, în cadrul evenimentului sportiv desfãºurat sub genericul ”European Grand Prix + Quota Tournament for Minsk European Games”. În partida decisivã pentru calificarea la

Jocurile Europene, Beatrice Mikloº a întrecut-o pe sportiva Ana Umer din Slovenia, cu scorul de 6-5 T.B., adjudecându-ºi ºi medalia de aur a concursului de la Bucureºti. „Pentru mine e cea mai mare realizare de pânã acum. Simt cã munca mea, în sfârºit, dã roade. E un moment foarte important, sunt totuºi, Jocurile Europei, dar pot sã spun cã a fost dificil ºi frumos. A trebuit sã trec de douã serii de calificare ºi apoi de 5 meciuri ca sã câºtig turneul de calificare. Am câºtigat tot ºi, dupã primele meciuri, mi s-a confirmat cã sunt deja calificatã. Mai erau 5 locuri, pentru 5 þãri ºi apoi, am mers la turneu, câºtigând inclusiv finala. În finalã am ajuns la sãgeatã de baraj ºi, la scorul de 5-5, am tras o singurã sãgeatã decisivã

pentru rezultat”, ne-a explicat, pe scurt istoria acestei calificãri extraordinare, Beatrice Mikloº, cadetã. E de o stãpânire cum rar au vãzut antrenorii sãi, însã, Beatrice a ajuns abia acum câþiva ani ºi, cu totul întâmplãtor, sã punã mâna pe un arc. Pare ireal cum reuºeºte sã îndrepte sãgeata ºi, într-o competiþie în care toþi trag perfect, diferenþa o face stãpânirea de sine. Beatrice ne-a spus, însã, cum a ajuns la Aninoasa. „Din întâmplare am ajuns. Fratele meu era la Tir cu arcul ºi tot insista sã vin ºi eu. ªi, pânã la urmã, acum 5 ani, am rãmas în acest sport. În 5 ani am devenit reprezentanta României la Jocurile Europei”, spune Beatrice. Fata promite mult ºi se vede, cel mai departe în 2024 sã o gãsim la Olimpiada de la Paris. Diana MITRACHE

Conac hunedorean bãtut 100.000 de lei pentru olimpiadele ºcolare pe o monedã de argint B

anca Naþionalã a României va lansa, începând din 22 aprilie, în circuitul numismatic o monedã din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot. Astfel aversul monedei redã conacul generalului Berthelot din comuna Fãrcãdinul de Jos, în prezent General Berthelot, judeþul Hunedoara, inscripþia în arc de cerc 'ROMANIA', valoarea nominalã '10 LEI', stema României ºi anul de emisiune '2019'. Reversul monedei prezintã portretul lui Henri Mathias Berthelot, inscripþiile în arc de cerc 'HENRI MATHIAS BERTHELOT' ºi anii între care a trãit '1861-1931'. Monedele din argint,

ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoþite de broºuri de prezentare redactate în limbile românã, englezã ºi francezã. Broºurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se gãsesc semnãturile guvernatorului BNR ºi casierului central. Vor fi bãtute doar de 300 de astfel de monede din argint, iar preþul de vânzare, exclusiv TVA, este de 350 de lei. Monedele din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot au putere circulatorie pe teritoriul României, iar lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizeazã prin sucursalele regionale Bucureºti, Cluj, Iaºi ºi Timiº ale BNR. Maximilian GÂNJU

A

utoritãþile judeþene au alocat 100.000 de lei pentru cele 4 olimpiade naþionale, un concurs naþional ºi o olimpiadã internaþionalã care vor fi organizate în acest an, în judeþul Hunedoara. Judeþul Hunedoara a fost desemnat în acest an de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale pentru organizarea ºi desfãºurarea unor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale dupã cum urmeazã: - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele V-VI, 22-25 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele VII-XII, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Limbi Romanice, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Discipline Economice, 22-26 apr 2019; - Diversitatea – o ºansã în plus pentru viitor, 16-19 mai 2019;

- Informaticã – Olimpiadã Internaþionalã 10 – 17 mai 2019. “Judeþul organizator asigurã logistica ºi spaþiile de desfãºurare ale acestor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale, precum ºi masa ºi cazarea elevilor ºi a cadrelor didactice participante. Astfel, prin asocierea CJ Hunedoara cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, administraþia va aloca în ºedinþa ordinarã de vineri, 19 aprilie 2019, suma de 100.000 de lei, bani necesari organizãrii olimpiadelor”, aratã reprezentanþii CJ Hunedoara. În opinia autoritãþilor judeþene, numãrul mare de participanþi la aceste activitãþi (1400 de elevi ºi 600 de cadre didactice), dublat de pãrinþii care îºi însoþesc copiii la aceste evenimente de mare anvergurã, constituie o oportunitate pentru promovarea turisticã a judeþului Hunedoara. Marius MITRACHE

17

aprilie 2006, scrie pe vagonetul, ultimul scos din mina Aninoasa ºi care acum zace mãrturie anilor în care un oraº întreg trãia din minerit. Acum, totul pare pustiu ºi, dupã ce au þinut prima paginã cu oamenii evacuaþi din cauzã cã li s-au nãruit acoperiºurile, în pragul Crãciunului trecut, oraºul nu mai are deloc viaþã. La 13 ani de la data când ultimul vagon de cãrbune a ieºit din subteran, la Aninoasa era un târg, o adunãturã de câteva tarabe cu pantofi, ºosete, baticuri, perdele ºi mãrunþiºuri, care, aºa cum spun comercianþii, nu se vând deloc. „Noi am venit cu comerþul aici, dar nu merge deloc, aproape deloc. Mai bine merge în satul Pui, când e sâmbãta, la Lupeni. Aici e mort. Vând ºosete, mãrunþiºuri, dar nu prea sunt clienþi”, ne-a spus unul dintre comercianþii care îºi cumpãrase un covrig ºi, la poarta minei, undeva în zona centralã a acestui oraº, îºi întinsese taraba. Una de pe care fluturau ºi douã drapele tricolore, ca o ironie a zilei triste pe care oraºul ar trebui sã o pãstreze în amintire. La intrarea pe poarta care servea cândva drept locul principal de activitate ºi un furnicar de oameni intra ºi ieºea, am gãsit un fost miner. Îmbrãcat ponosit ºi mirosind a alcool, omul încerca sã ne spunã cã norocul lui e pensia, dar cã oraºul, aºa cum îl ºtia el, nu mai existã. „Eu am lucrat 21 de ani aici, jos, în subteran ºi sunt în

13 ani fãrã Mina Aninoasa. Oraºul se adânceºte în negurã

pensie acum. Numai la brigadã am lucrat, am pus stâlpii în minã. Ce sã se aleagã? Praful. Vai, când merge mina asta, ce era aici! Cã nu era clãdirea asta, aici erau scãri ºi pe o parte erau salcâmi ºi castani. Pânã la baia minerilor urcam pe scãri. Mina asta mai mergea 50 de ani, cã este cãrbune, eu ºtiu. Dar ce sã mai... Eu am noroc cã am un pic de pensie, dar tineretul? Ce sã facã ei? Pleacã pe dincolo”, ne-a spus omul. Pe dincolo este expresia care caracterizeazã deja o þarã întreagã, migraþia fiind singura

ºansã de scãpare din negura zonei. Asta spun toþi acum. „Mai bine nu se mai închidea, cã nu au loc de muncã tinerii”, ne-a spus o femeie, pensionarã ºi ea, pentru cã populaþia oraºului Aninoasa este formatã cu preponderenþã din pensionari. „Un spaþiu mort, asta suntem. Am lucrat maistru 22 de ani, fãrã întrerupere la mina asta. Am avut o viaþã bunã, lumea avea ce mânca, locul de muncã era sigur, condiþiile optime, pentru cã securitatea era foarte severã ºi productivitatea era bunã. Toþi eram veseli, acum suntem necãjiþi. Murim

de stres. Problema este cã, într-un oraº ca acesta ne-ar trebui o filierã de spital, ceva, cu salvare, cã pânã vine de la Petroºani, ºi te întreabã câþi ani ai? ºi tu zici 80, rãspunsul e: Lasã-l cã

poate moare!”, ne spune cu amãrãciune un alt om care a pus suflet acolo, în subteran. Fãrã spital, fãrã asistenþã medicalã, cu drumuri abia acum asfaltate, primul oraº

intrat oficial în faliment în România ºi salvat pe vremea premierului Ponta, a ajuns acum sã plângã vremea exploatãrii de huilã. Tinerii, care au avut minte în cap, au plecat, restul sunt asistaþi social. „Majoritatea, care au fost deºtepþi ºi le-a funcþionat bila, au plecat. Au rãmas rãmãºiþele societãþii, care mãnâncã banii publici”, a conchis un alt localnic. Oraºul supravieþuieºte cu greu ºi eforturile autoritãþilor nu au reuºit sã îl repunã pe o linie viabilã. Nu se poate vorbi despre nimic ce s-ar fi pus în locul minei, aºa cum spun oamenii, nimeni nu a deschis aici vreo afacere ºi un indicator rutier din zona Iscroni încã te trimite la Mina Aninoasa, ca o ironie a sorþii închisã în 17 aprilie 2006. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Beatrice Mikoº - fata de aur a tirului românesc

A

re 15 ani, pare o fiinþã firavã, blondã cu ochi albaºtri, dar a bãtut toate adversarele fiind singura din România calificatã la Campionatul European de Tir cu Arcul. Calificarea ei i-a lãsat muþi de uimire pe toþi cei care o cunosc, dar ºi pe oficialii acestui sport, care au vãzut în ea un exemplu de stãpânire ºi curaj. „Este important sã avem o prezenþã la Tir cu Arcul la Jocurile Europei – o competiþie majorã, clasatã imediat dupã Jocurile Olimpice. Zic cã este extraordinar cã o fetiþã de 15 ani reuºeºte sã se califice la o competiþie aºa de mare ºi pot sã spun cã va fi cea mai tânãrã participantã la proba de tir de la Jocurile Europei ºi, probabil, printre cele mai

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

tinere din competiþie. E, însã, singura din România”, spune Viorel Hãbian, antrenorul fetei. Ultima participare la aceste jocuri a fost la Baku, în 2015, când reprezentanta României a fost Simona Bãncilã. Beatrice Mikloº, sportivã a secþiei de tir cu arcul de la SCM Deva ºi elevã a Liceului Tehnologic ”Mihai Viteazu”

din Vulcan, a reuºit performanþa de a se califica pentru Jocurile Europene de la Minsk din iunie 2019, dupã ce în calificãri a luptat alãturi de alþi 410 arcaºi din 42 de þãri, în cadrul evenimentului sportiv desfãºurat sub genericul ”European Grand Prix + Quota Tournament for Minsk European Games”. În partida decisivã pentru calificarea la

Jocurile Europene, Beatrice Mikloº a întrecut-o pe sportiva Ana Umer din Slovenia, cu scorul de 6-5 T.B., adjudecându-ºi ºi medalia de aur a concursului de la Bucureºti. „Pentru mine e cea mai mare realizare de pânã acum. Simt cã munca mea, în sfârºit, dã roade. E un moment foarte important, sunt totuºi, Jocurile Europei, dar pot sã spun cã a fost dificil ºi frumos. A trebuit sã trec de douã serii de calificare ºi apoi de 5 meciuri ca sã câºtig turneul de calificare. Am câºtigat tot ºi, dupã primele meciuri, mi s-a confirmat cã sunt deja calificatã. Mai erau 5 locuri, pentru 5 þãri ºi apoi, am mers la turneu, câºtigând inclusiv finala. În finalã am ajuns la sãgeatã de baraj ºi, la scorul de 5-5, am tras o singurã sãgeatã decisivã

pentru rezultat”, ne-a explicat, pe scurt istoria acestei calificãri extraordinare, Beatrice Mikloº, cadetã. E de o stãpânire cum rar au vãzut antrenorii sãi, însã, Beatrice a ajuns abia acum câþiva ani ºi, cu totul întâmplãtor, sã punã mâna pe un arc. Pare ireal cum reuºeºte sã îndrepte sãgeata ºi, într-o competiþie în care toþi trag perfect, diferenþa o face stãpânirea de sine. Beatrice ne-a spus, însã, cum a ajuns la Aninoasa. „Din întâmplare am ajuns. Fratele meu era la Tir cu arcul ºi tot insista sã vin ºi eu. ªi, pânã la urmã, acum 5 ani, am rãmas în acest sport. În 5 ani am devenit reprezentanta României la Jocurile Europei”, spune Beatrice. Fata promite mult ºi se vede, cel mai departe în 2024 sã o gãsim la Olimpiada de la Paris. Diana MITRACHE

Conac hunedorean bãtut 100.000 de lei pentru olimpiadele ºcolare pe o monedã de argint B

anca Naþionalã a României va lansa, începând din 22 aprilie, în circuitul numismatic o monedã din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot. Astfel aversul monedei redã conacul generalului Berthelot din comuna Fãrcãdinul de Jos, în prezent General Berthelot, judeþul Hunedoara, inscripþia în arc de cerc 'ROMANIA', valoarea nominalã '10 LEI', stema României ºi anul de emisiune '2019'. Reversul monedei prezintã portretul lui Henri Mathias Berthelot, inscripþiile în arc de cerc 'HENRI MATHIAS BERTHELOT' ºi anii între care a trãit '1861-1931'. Monedele din argint,

ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoþite de broºuri de prezentare redactate în limbile românã, englezã ºi francezã. Broºurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se gãsesc semnãturile guvernatorului BNR ºi casierului central. Vor fi bãtute doar de 300 de astfel de monede din argint, iar preþul de vânzare, exclusiv TVA, este de 350 de lei. Monedele din argint cu tema Desãvârºirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot au putere circulatorie pe teritoriul României, iar lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizeazã prin sucursalele regionale Bucureºti, Cluj, Iaºi ºi Timiº ale BNR. Maximilian GÂNJU

A

utoritãþile judeþene au alocat 100.000 de lei pentru cele 4 olimpiade naþionale, un concurs naþional ºi o olimpiadã internaþionalã care vor fi organizate în acest an, în judeþul Hunedoara. Judeþul Hunedoara a fost desemnat în acest an de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale pentru organizarea ºi desfãºurarea unor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale dupã cum urmeazã: - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele V-VI, 22-25 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Matematicã – clasele VII-XII, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Limbi Romanice, 22-26 apr 2019; - Olimpiada Naþionalã de Discipline Economice, 22-26 apr 2019; - Diversitatea – o ºansã în plus pentru viitor, 16-19 mai 2019;

- Informaticã – Olimpiadã Internaþionalã 10 – 17 mai 2019. “Judeþul organizator asigurã logistica ºi spaþiile de desfãºurare ale acestor olimpiade ºi concursuri naþionale ºi regionale, precum ºi masa ºi cazarea elevilor ºi a cadrelor didactice participante. Astfel, prin asocierea CJ Hunedoara cu Inspectoratul ªcolar Judeþean, administraþia va aloca în ºedinþa ordinarã de vineri, 19 aprilie 2019, suma de 100.000 de lei, bani necesari organizãrii olimpiadelor”, aratã reprezentanþii CJ Hunedoara. În opinia autoritãþilor judeþene, numãrul mare de participanþi la aceste activitãþi (1400 de elevi ºi 600 de cadre didactice), dublat de pãrinþii care îºi însoþesc copiii la aceste evenimente de mare anvergurã, constituie o oportunitate pentru promovarea turisticã a judeþului Hunedoara. Marius MITRACHE

17

aprilie 2006, scrie pe vagonetul, ultimul scos din mina Aninoasa ºi care acum zace mãrturie anilor în care un oraº întreg trãia din minerit. Acum, totul pare pustiu ºi, dupã ce au þinut prima paginã cu oamenii evacuaþi din cauzã cã li s-au nãruit acoperiºurile, în pragul Crãciunului trecut, oraºul nu mai are deloc viaþã. La 13 ani de la data când ultimul vagon de cãrbune a ieºit din subteran, la Aninoasa era un târg, o adunãturã de câteva tarabe cu pantofi, ºosete, baticuri, perdele ºi mãrunþiºuri, care, aºa cum spun comercianþii, nu se vând deloc. „Noi am venit cu comerþul aici, dar nu merge deloc, aproape deloc. Mai bine merge în satul Pui, când e sâmbãta, la Lupeni. Aici e mort. Vând ºosete, mãrunþiºuri, dar nu prea sunt clienþi”, ne-a spus unul dintre comercianþii care îºi cumpãrase un covrig ºi, la poarta minei, undeva în zona centralã a acestui oraº, îºi întinsese taraba. Una de pe care fluturau ºi douã drapele tricolore, ca o ironie a zilei triste pe care oraºul ar trebui sã o pãstreze în amintire. La intrarea pe poarta care servea cândva drept locul principal de activitate ºi un furnicar de oameni intra ºi ieºea, am gãsit un fost miner. Îmbrãcat ponosit ºi mirosind a alcool, omul încerca sã ne spunã cã norocul lui e pensia, dar cã oraºul, aºa cum îl ºtia el, nu mai existã. „Eu am lucrat 21 de ani aici, jos, în subteran ºi sunt în

13 ani fãrã Mina Aninoasa. Oraºul se adânceºte în negurã

pensie acum. Numai la brigadã am lucrat, am pus stâlpii în minã. Ce sã se aleagã? Praful. Vai, când merge mina asta, ce era aici! Cã nu era clãdirea asta, aici erau scãri ºi pe o parte erau salcâmi ºi castani. Pânã la baia minerilor urcam pe scãri. Mina asta mai mergea 50 de ani, cã este cãrbune, eu ºtiu. Dar ce sã mai... Eu am noroc cã am un pic de pensie, dar tineretul? Ce sã facã ei? Pleacã pe dincolo”, ne-a spus omul. Pe dincolo este expresia care caracterizeazã deja o þarã întreagã, migraþia fiind singura

ºansã de scãpare din negura zonei. Asta spun toþi acum. „Mai bine nu se mai închidea, cã nu au loc de muncã tinerii”, ne-a spus o femeie, pensionarã ºi ea, pentru cã populaþia oraºului Aninoasa este formatã cu preponderenþã din pensionari. „Un spaþiu mort, asta suntem. Am lucrat maistru 22 de ani, fãrã întrerupere la mina asta. Am avut o viaþã bunã, lumea avea ce mânca, locul de muncã era sigur, condiþiile optime, pentru cã securitatea era foarte severã ºi productivitatea era bunã. Toþi eram veseli, acum suntem necãjiþi. Murim

de stres. Problema este cã, într-un oraº ca acesta ne-ar trebui o filierã de spital, ceva, cu salvare, cã pânã vine de la Petroºani, ºi te întreabã câþi ani ai? ºi tu zici 80, rãspunsul e: Lasã-l cã

poate moare!”, ne spune cu amãrãciune un alt om care a pus suflet acolo, în subteran. Fãrã spital, fãrã asistenþã medicalã, cu drumuri abia acum asfaltate, primul oraº

intrat oficial în faliment în România ºi salvat pe vremea premierului Ponta, a ajuns acum sã plângã vremea exploatãrii de huilã. Tinerii, care au avut minte în cap, au plecat, restul sunt asistaþi social. „Majoritatea, care au fost deºtepþi ºi le-a funcþionat bila, au plecat. Au rãmas rãmãºiþele societãþii, care mãnâncã banii publici”, a conchis un alt localnic. Oraºul supravieþuieºte cu greu ºi eforturile autoritãþilor nu au reuºit sã îl repunã pe o linie viabilã. Nu se poate vorbi despre nimic ce s-ar fi pus în locul minei, aºa cum spun oamenii, nimeni nu a deschis aici vreo afacere ºi un indicator rutier din zona Iscroni încã te trimite la Mina Aninoasa, ca o ironie a sorþii închisã în 17 aprilie 2006. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

Peste 500 de persoane salvate în România se luna martie de salvatorii montani confruntã

cu epidemie de rujeolã D

S

alvamontiºtii care îºi desfãºoarã activitatea în zonele montane din România au salvat, în luna martie, nu mai puþin de 503 persoane în urma celor 466 de acþiuni la care au fost solicitaþi sã intervinã, potrivit raportului de activitate întocmit de Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.) ºi Consiliul Serviciilor Publice Salvamont. “Luna martie, fiind, încã, o lunã de vârf a sezonului de iarnã, caracterizatã printr-un numãr foarte de turiºti pe munte, a impus asigurarea asistenþa de salvare montanã la un nivel maxim, zilnic, un numãr de 350 – 500 de salvamontiºti aflându-se la datorie în zonele montane cu afluenþã turisticã mare, în zonele de practicare a sporturilor de iarnã, în punctele medicale ºi de intervenþie din cca 90 de posturi ºi baze salvamont. In aceastã perioadã salvamontiºtii au fost solicitaþi sã intervinã în 466 acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate 503 persoane. Dintre acestea, 205 de persoane accidentate au fost predate, pentru transport de urgenþã la unitãþile medicale de specialitate, serviciilor SMURD sau de Ambulanþã, 4 persoane elicopterului SMURD, iar 4 victime serviciilor IML.

irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara demareazã în perioada 20-25 aprilie o campanie de conºtientizare asupra importanþei ºi beneficiile vaccinãrii.

Prin Dispeceratul Naþional Salvamont-Vodafone au fost primite, direct, 328 de apeluri prin care anunþau accidente montane, restul apelurilor de urgenþã fiind primite ºi preluate de cãtre salvamontiºti prin Serviciul Unic de Urgenþã 112 sau prin dispeceratele locale ale echipelor salvamont. De asemenea, în cursul lunii martie s-au primit 1.246 de apeluri prin solicitau informaþii despre zona montanã, dintre acestea, 877 apeluri au fost înregistrate la Dispeceratul National Salvamont-Vodafone, restul de apeluri fiind fãcute direct structurilor salvamont locale sau judeþene”, se aratã în raportul de activitate al salvatorilor montani. În cadrul celor 42 de structuri Salvamont din România, singurele structuri abilitate oficial si care deþin personal pregãtit profesional si atestat pentru a interveni pentru salvarea persoanelor accidentate în zona montanã, activeazã un numãr de circa 800 de salvatori montani atestaþi, dintre

care aproape 300 sunt salvatori montani angajaþi. Cunoscând specificul ºi numãrul mare de intervenþii din sezonul de iarnã, în toate staþiunile din þarã ce deþin domenii de practicare a sporturilor de iarnã, în bazele, posturile ºi refugiile salvamont, serviciile salvamont vor continua sã asigure efective necesare de salvatori montani, astfel încât sã se reuºeascã intervenþia cu operativitate în situaþia producerii de accidente. Echipele salvamont, singurele structuri care deþin competenþa legalã, personal pregãtit profesional ºi atestat pentru a interveni în soluþionarea accidentelor montane în care sunt implicate persoane cu afecþiuni medicale pot fi alertate prin sistemul unic de urgenþã 112 ºi prin intermediul Dispeceratului Naþional Salvamont (0372126668 sau 0SALVAMONT) sau de pe aplicaþia SALVAMONT pentru telefoanele mobile. Marius MITRACHE

Sub sloganul „Prevenire. Protecþie. Vaccinare.”, în aceastã perioadã se vor derula activitãþi de informare ºi implicare a publicului þintã, ºi de abordare a provocãrilor legate de vaccinare, precum ºi organizarea de puncte ºi sesiuni de vaccinare accesibile comunitãþilor cu risc. În România, în perioada 2016-2019, pînã la data de 22.03.2019, au fost confirmate 16.211 cazuri de rujeolã, din care 62 decese. Ca mãsurã de limitare a epidemiei de rujeolã, la nivel naþional au fost organizate campanii de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaþi ºi incomplet vaccinaþi. Potrivit specialiºtilor, este necesarã o acoperire vaccinalã de 95% pentru prima ºi a doua dozã de vaccin RRO, pentru atingerea nivelului de imunitate a populaþiei necesar pentru a întrerupe transmiterea endemicã a virusului. De asemenea, de la începutul sezonului de gripã 2018-2019 pânã la data de 22.03.2019 au fost confirmate 2108 cazuri de gripã ºi au fost înregistrate 180 decese confirmate cu virus gripal; au fost vaccinate antigripal 1.327.727 persoane din grupele

la risc ºi au fost publicate recomandãri pentru populaþie ºi pentru spitale. Acestea sunt doar câteva date statistice care subliniazã rolul important al vaccinãrii. “Procentul de populaþie care trebuie vaccinatã pentru a se ajunge la imunitatea colectivã variazã pentru fiecare boalã, dar ideea de bazã e simplã: dacã destul de multe persoane sunt protejate, acestea vor proteja persoanele vulnerabile din comunitate, prin reducerea transmiterii bolii. Dacã ratele de vaccinare scad, imunitatea colectivã se distruge, ceea ce duce la creºterea numãrului de cazuri. Imunitatea colectivã funcþioneazã doar dacã majoritatea populaþiei e vaccinatã (de exemplu, 19 din 20 persoane trebuie vaccinate împotriva rujeolei pentru a proteja persoanele nevaccinate). Când o parte semnificativã din populaþie devine imunã, se atinge pragul sau nivelul de imunitate colectivã (NIC) , iar boala nu mai poate persista în populaþie”, declareã Monica Cîndea, director executiv DSP Hunedoara. Marius MITRACHE

Inflaþia se simte direct în buzunarul românilor:

Cei mai mulþi vor petrece acasã minivacanþa de Paºte ºi 1 Mai M

ajoritatea românilor (84%) a decis sã-ºi petreacã acasã sãrbãtoarea de Paºte, în timp ce trei sferturi dintre aceºtia vor alege sã stea tot acasã de 1 Mai, releva un sondaj de specialitate, publicat luni de o instituþie financiarã nebancara. Astfel, conform cercetãrii Provident Financial România, comparativ cu anul trecut, numãrul celor care preferã sã petreacã 1 Mai acasã a crescut cu peste 20 de puncte procentuale.

În urma chestionãrii a rezultat faptul cã aproape un sfert dintre români au redus bugetul cheltuit cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, dar jumãtate au declarat cã vor cheltui aceeaºi sumã ca anul trecut. Unul dintre motivele pentru care 40% dintre români au ales sã stea acasã de sãrbãtori, în acest an, este legat de preþurile mai mari la cazare faþã de cele înregistrate în 2018. Pe de altã parte, aceºtia menþioneazã cã masã de Paºte va fi plinã de bunãtãþi, iar cozonacul, vinul ºi prãjiturile nu vor lipsi din meniu, la fel ca ºi drobul sau carnea de miel.

În acelaºi timp, unii dintre cei chestionaþi au afirmat cã preferã sã punã pe masa de Paºte ºi carne de porc, de vitã sau curcan, 17% dintre ei urmând chiar sã înlocuiascã vinul cu

ºampania. În ceea ce priveºte bugetul alocat pentru bunãtãþile de Paºte, circa 44% dintre români spun cã acesta este de sub 500 de lei, ºi doar 14% au un

buget care depãºeºte 1.000 de lei. De asemenea, douã treimi (66%) dintre români au spus cã vor cheltui între 100 ºi 500 de lei, cu ocazia sãrbãtorilor pascale, în timp ce puþin peste 13% vor aloca sub 100 de lei ºi doar 3% plãnuiesc sã cheltuiascã peste 1.000 de lei pentru asta. Potrivit studiului, 35% dintre români nu cumpãrã de obicei cadouri de Paºte sau au renunþat sã mai facã asta, însã cei care totuºi au pus bani deoparte pentru asta, îºi îndreaptã atenþia mai mult spre familie (28,34%) sau copii (14,74%).

În plus, aproape 37% dintre români sunt mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de promoþiile de Paºte ºi doar puþin peste 15% nu sunt deloc mulþumiþi de ofertele comercianþilor. În viziunea a 60% dintre respondenþi, ca sã conteze, o reducere trebuie sã fie de peste 30%, iar peste 66% dintre români sunt atraºi de reducerile ºi promoþiile la alimente, urmate de cele la excursii în þarã. Sondajul Provident Financial România a fost realizat în perioada 28 martie - 9 aprilie pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional de 1.588 de respondenþi.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Aprilie 2019

Iepuraºul de Paºte aduce surprize la Shopping City Deva A teliere de creaþie ºi teatru interactiv pentru copii în weekendul 20-21 aprilie. Premii în valoare 1.900 de lei, oferite prin tragere la sorþi Cu doar o sãptãmânã înainte de Sãrbãtorile Pascale, copiii vor pãºi pe tãrâmul de basm al iepuraºului de Paºte unde vor putea participa la o serie de ateliere de creaþie ºi de activitãþi de divertisment. În plus, toate cumpãrãturile cu valoare de minimum 150 de lei, fãcute în perioada 15 aprilie-5 mai, se pot transforma în vouchere pentru mai mult shopping prin tragere la sorþi. Paºtele vãzut prin ochii iepuraºului de Paºte Echipa de actori Hocus Pocus Trulala a pregãtit o serie de activitãþi interactive pentru copii, în weekendul 2021 aprilie, care au rolul

de a le stimula creativitatea ºi de a-i ajuta pe cei mici sã descopere tradiþiile de Paºte. Pentru a pregãti cel mai frumos coºuleþ cu ouã de Paºte, cei mici sunt invitaþi la un atelier de creaþie, în care vor descoperi care sunt cele mai potrivite modele pentru a personaliza ouãle, dar ºi care sunt culorile în tendinþe în acest an. Apoi, curiozitatea celor mici va fi stimulatã printr-o activitate de cãutare de comori: iepuraºul nãzdrãvan va ascunde câteva ouã, pe care cei mici le vor putea gãsi, dacã vor fi atenþi la indiciile primite. Vânãtorii de comori vor fi rãsplãtiþi cu premii pe mãsurã. Apoi, cei mici vor putea afla povestea iepuraºului participând la spectacolul de teatru interactiv. Pentru a putea intra în pielea personajelor din spectacolul de teatru, cei

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN

Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 15-20.05.2019 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a unui post contractual vacant din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel:

1. Muncitor calificat (electrician), tr. IV – Compartiment de Întreþinere Domeniu Public ºi Privat – 1 post

mici vor putea participa la ateliere de picturã pe faþã, iar artiºtii îi vor ajuta sã arate precum personajele pe care le admirã. De asemenea, copiii vor primi baloane modelate. Activitãþile cu iepuraºul de Paºte vor fi organizate în zona H&M, unde se aflã ºi o cabinã foto, în care vizitatorii centrului comercial vor putea face fotografii instant. Întâlnirea cu

trupa Hocus Pocus Trulala ºi iepuraºul se va desfãºura dupã urmãtorul program: 20 aprilie: - 16:00 – 18:00 Atelier de creaþie - 17:00 – 19:00 Treasure Hunt 21 aprilie - 16:00 – 19:00 – Grãdina magicã a iepuraºului - 17:00 – 18:00 – Teatru interactiv: povestea iepuraºului Cumpãrãturile sunt recompensate cu premii în valoare de 1.900 de lei În perioada sãrbãtorilor de Paºte, vizitatorii centrului comercial vor fi întâmpinaþi cu oferte speciale ºi reduceri de pânã la 50%. În plus, cumpãrãturile în valoare de minimum 150 de lei , pe cinci bonuri cumulate, se pot transforma în carduri cadou, prin tragere la sorþi. Shopping City Deva va oferi trei premii în valoare totalã de 1.900 de

Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de electrician - vechime în specialitate: fãrã vechime Concursul se organizeazã astfel: Proba practicã: 15 mai 2019 - ora 11.00 la sediul instituþiei. Interviul: 20 mai 2019 - ora 11.00 la sediul instituþiei. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 06.05.2019, ora 16.00. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

lei, iar câºtigãtorii vor fi anunþaþi pe data de 6 mai. Cei trei câºtigãtori vor primi carduri cadou în valoare de 1.000 de lei, 550 de lei ºi 350 de lei. Program special de Paºte Duminicã, pe data de 28 aprilie, în ziua de Paºte, galeria comercialã ºi hypermarketul Auchan vor fi închise. Programul complet de sãrbãtori este: Galeria comercialã - 27 aprilie 10:00-18:00 - 28 aprilie Închis - 29 aprilie Program normal Auchan - 19-20 aprilie 08:00-

23:00 - 23-26 aprilie 08:0023:00 - 27 aprilie 08:00-18:00 - 28 aprilie Închis - 29 aprilie Program normal Cinema City - 27 aprilie 10:00-18:00 - 28 aprilie 14:00-23:00 - 29 aprilie 10:00-23:00 Mai multe informaþii despre activitãþile organizate la Shopping City Deva sunt disponibile aici ºi pe pagina de Facebook.

Locuri de muncã ZONA D SRL ANGAJEAZÃ (salariu între 500 ºi 1000 euro net -în mânã): -topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii) -ingineri cu experienþa construcþii civile, drumuri, alimentari cu apã, canalizare -ingineri/tehnicieni cu experienþa compartiment tehnic/producþie/aprovizionare -assistant manager cu experienþã -gestionar cu experienþã -mecanic/maºinist buldoexcavator -muncitori calificaþi cu experienþa construcþii civile, drumuri, alimentari cu apã, canalizare CV-urile se depun la sediul firmei (Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1) de luni pânã vineri între orele 9 ºi 16 sau pe mail zonad99@yahoo.com, pânã la data de 31.03.2019. Detalii se pot obþine ºi la telefon 0254/546080 între orele 9 ºi 16.


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Aprilie 2019

Henþ cu mâna

DE CE VÃ MAI CHINUIÞI? Tot statistica, bat-o vina! Cupele Europene faza grupelor, sunt cam interzise pentru fotbalul românesc. Viitoarea campioanã a

României va trebui sã strãbatã patru tururi preliminare pentru a accede în Liga Campionilor, adicã 8 meciuri! Din varã, campioana României

va lua startul de pe un neverosimil loc 32 în ierarhia europeanã, chiar ºi în spatele campioanei din Liechtenstein!? Ca sã intrãm în grupe, ar trebui sã ne clasãm mãcar pe locul 10 în coeficientul european, acolo unde acum se aflã la mare luptã Turcia ºi Austria. În nici un caz, la noi nu

se va mai putea mai repede de 2022... ª-atunci pentru ce atâta grabã? În turul 1 preliminar, treacã-meargã, vom da de echipe din Feroe, Malta, Armenia sau Georgia, apoi vom juca în turul 2 cu israelienii, finlandezii sau sârbii, vine turul 3 cu echipe din Olanda, Croaþia sau Scoþia ºi

în final, play-off-ul (dacã ajungi acolo...) cu o echipã din Austria, Danemarca, Scoþia sau Olanda (PSV Eindhoren). Despre ce ºanse vorbim, ce sã cãutãm noi, în grupele UCL. Ne pierdem vremea în iluzii ºi poveºti. De adormit Clujul sau Pipera.

Fotbal, liga a II-a

ZIUA ÎN CARE S-A SCUFUNDAT ”TITANICUL”...

14 aprilie 1912 a coincis cu scufundarea în clasament a echipei ACS Energeticianul Tg. Jiu, rezidentã la Petroºani avându-l ca nou antrenor pe secundul Emil Szolomajer în locul demisionarului George Zima (al 7-lea în doi ani...). ACS Energeticianul a revenit de la 0-1 ºi 1-2 dar nu a mai putut redresa de la 2-3, timiºorenii marcând golul victoriei în min. 90+5. Golurile gazdelor înscrise de Rob. Petre ºi C. Ionicã nu au putut contrabalansa evoluþia un pic mai bunã a Ripensiei. Situaþie grea pentru ACS Energeticianul,

aflatã acum la trei puncte de locul retrogradabil 16, echipa lui Szolomajer nemaiavând voie sã facã nici un pas greºit în viitoarele partide. Dupã Dulca, Tudorache, Bogdan Andone, Zima ºi Szolomajer

UN NOU ANTRENOR LA ACS ENERGETICIANUL, VIOREL TÃNASE! O etapã a durat interimatul lui Emil Szolomajer (dupã demisia lui George Zima) cã la echipa ACS Energeticianul a fost adus

100 de ani cu Jiul Petroºani

”Dinastii” la Jiul Î

n cei 100 de ani de existenþã a echipei Jiul Petroºani, au existat mai multe succesiuni de nume înrudite, de fraþi, veri, pãrinþii ºi copii, care au îmbrãcat tricoul alb-negru. Sub rezerva cã e posibil sã fi scãpat statisticii vreo astfel de situaþie, vã prezentãm ”situaþiile de familie” care s-au aflat în aceastã posturã. * Alexandru ºi Elemer Berkessy III au fost fraþi, veniþi de la Oradea, au jucat în deceniul 19201930. * Geza, Ioan ºi Carol Medve fraþi ºi veri au

al 6-lea antrenor din acest sezon! Viorel Tãnase (48 de ani) a fost ultima oarã în staff-ul FCSB (iunie 2017-decembrie 2018) în mandatul lui Nicolae Dicã. În perioada 1988-2007 a fost jucãtor la Oþelul Galaþi, Dinamo Bucureºti, Maccabi Netanya (Israel) ºi FC Argeº Piteºti, având o prezenþã în echipa Naþionalã în 1994. Ca antrenor, începând cu anul 2008, a activat la Oþelul II Galaþi, Dunãrea Galaþi, Farul Constanþa, Oþelul Galaþi, SC Bacãu ºi Cetate Deva ºi FCSB.

jucat la Jiul tot în perioada 1920-1930. * Emil ºi Sorin Henzel bunic ºi nepot, portar ºi atacant, s-au aflat la o distanþã .... de 40 de ani (anii 40 – anii 80) unul faþã de celãlalt, pe aceeaºi baricadã a Jiului. * Gogu Tonca ºi Andrei Tonca s-au aflat într-o situaþie similarã, bunic ºi nepot, unul în anii 60-70 celãlalt anii 2000. * Adrian Dodu ºi Ovidiu Dodu tatã ºi fiu, au jucat în anii 70 respectiv 90, ambii fundaºi stânga. * Gigi Mulþescu ºi Cãtãlin Mulþescu tatã ºi fiu, antrenor, jucãtor ºi portar, au fost la Jiul în anii 70-80 respectiv 2000. * Mache Vizitiu ºi Dacian Vizitiu tatã ºi fiu, primul fundaº în anii 80, al doilea mijlocaº dupã anul 2000. * Titi Muia ºi Alexandru Muia tatã ºi fiu, au

evoluat în alb-negru în anii 80 ºi 90. * Mircea Popa ºi Horaþiu Popa tatã ºi fiu, au ”împãrþit” banca Jiului în anii 80 respectiv 2000. * Iuliu Farkas I ºi Emeric Farkas II, au fost veri jucând împreunã în anii 50. * Ioan Dosan ºi Cosmin Dosan tatã ºi fiu, au fost sub ”sigla” Jiului în anii 70 respectiv 90. * Ion Dumitru ºi Claudiu Dumitru, tatã ºi fiu, au fost la Jiul, antrenor respectiv jucãtor, în anii 1995-1996. * Nicu Lixandru ºi .... Lixandru tatã ºi fiu, au îmbrãcat tricoul Jiului în anii 80 respectiv 90. * Marin Tudorache ºi Vlad Tudorache tatã ºi fiu, primul antrenor ºi jucãtor în anii 90 – 2000, al doilea jucãtor dupã anul 2015. Aºadar, câteva situaþii în care s-a demonstrat cã ”sângele apã nu se face” sau cã ”aºchia nu sare departe de trunchi”...

Profile for Geza Szedlacsek

Cronica Vaii Jiului Nr.1789, Miercuri 17 aprilie 2019  

Cronica Vaii Jiului Nr.1789, Miercuri 17 aprilie 2019

Cronica Vaii Jiului Nr.1789, Miercuri 17 aprilie 2019  

Cronica Vaii Jiului Nr.1789, Miercuri 17 aprilie 2019

Advertisement