Cronica Vaii Jiului Nr.1788, Marti 16 aprilie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1788

Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Aprilie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Efectul depopulãrii ºi indolenþei:

Strivit de o placã de marmurã

U

n muncitor a fost rãnit grav dupã ce o placã de marmurã s-a prãvãlit peste el. La câteva ore distanþã, în ciuda eforturilor medicilor, bãrbatul a murit pe patul de spital.

Accidentul de muncã a avut loc la ieºire din localitatea Simeria, iar din remorca unui TIR încãrcat cu plãci de marmurã au cãzut mai multe bucãþi.

Una dintre plãcile de marmurã l-a prins pe muncitor sub ea ºi a fost nevoie de intervenþia unei echipe de descarcerare pentru a fi scos. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Serviciului Judeþean de Ambulanþã

Hunedoara, medicul Cãlin Dumitrescu, echipele de prim ajutor l-au gãsit pe bãrbat conºtient ºi cooperant. ”Prezenta mai multe traumatisme, leziuni la nivelul capului ºi membrelor inferioare. A fost preluat de echipajul cu medic de la Ambulanþa Deva, stabilizat la faþa locului împreunã cu SMURD Simeria ºi transportat la UPU Deva”, a mai precizat sursa citatã. Rãnile suferite de bãrbat s-au dovedit a fi extrem de grave, astfel cã medicii de la unitatea medicalã din Deva au încercat din rãsputeri sã-i salveze viaþa. Din pãcate eforturile lor au fost în zadar.

Maximilian GÂNJU

BLOCURILE SE PRÃBUªESC

Z

eci de oameni au pãrãsit Valea Jiului ºi în urma lor, clãdirile rãmase, cu câºiva locatari ºi multe apartamente goale, se prãbuºesc la propriu. Sunt locuinþe ce au rãmas fãrã tavan, din cauza acoperiºurilor care efectiv cad în fiecare zi ºi totul riscã sã se nãruiascã în scurt timp. >>> PAGINA A 3-A

Primarul din Petrila o are mare... indemnizaþia! upã ce v-am D prezentat în ediþiile trecute câºtigurile primarilor de la Petroºani ºi Lupeni, astãzi a venit rândul celor din administraþia de la Petrila.

Primarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca are o indemnizaþie lunarã de 13.520 de lei, în timp ce vicepri-

marul Dorin Curtean caºtigã 11.440 de lei.

Aceºtia au cele mai mari caºtiguri din Primãrie, fiind urmaþi în topul salariilor angajaþilor din administraþie de administratorul public ºi secretarul UAT, care încaseazã 9.090 lei. În eºalonul doi, adicã angajaþii cu funcþii de conducere, directorii executivi câºtigã lunar 7509 lei, ºefii de serviciu ºi arhi-

tectul ºef, 7.488 lei, iar ºefii de birou 6.302 lei.

Urmãtorul palier este ocupat de angajaþii cu funcþii de execuþie, iar aici pe primul loc în ce priveºte salariul îl ocupã inspectorii, care pot ajunge la 5.396 lei, apoi consilierii juridic, auditorii ºi experþii ºi poliþiºtii locali superiori, care pot ajunge la 5.010 lei.

La coada clasamen-

tului, adicã printre cei mai slabi plãtiþi angajaþi din primãria Petrila se regãsesc paznicii, cu salarii cuprinse între 2.517 ºi 3.134 lei, casierii, de la 2.465 la 2.590 lei, ºofer, 3.523 lei, ºi muncitorii necali-

ficaþi, care pornesc de la 2.841 lei.

De menþionat cã, indemnizaþia lunarã a consilierilor locali este de 10 la sutã din indemnizaþia primarului, adicã 1.352 lei.

Locuitorii oraºului

Petrila pot observa cã salariile angajaþilor din primãrie nu sunt deloc de neglijat ºi au tot dreptul sã le cearã acestora sã munceascã în interesul lor, în condiþiile în care, la cum a decãzut aceastã localitate, ai putea spune cã actuala administraþie, condusã de Vasilicã Jurca ºi Dorin Curtean, nu îºi justificã aceºti bani, care nu sunt deloc puþini...

Marius MITRACHE

2 Actualitate

Ministerul Energiei despre închiderea minelor:

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

”Este un plan de închidere a minelor care pun probleme serioase de mediu ºi eficienþã economicã”

inisterul Energiei precizeazã cã M închiderea minelor

necompetitive este un program asumat de România în urmã cu opt ani ºi vizeazã doar minele care pun probleme serioase de mediu ºi eficienþã economicã.

Suma totalã implicatã de toate Guvernele care s-au succedat în perioada 20112019 este de 1,4 miliarde de lei pentru companiile CEH ºi SNIM, în condiþiile în care suma totalã autorizatã de CE pentru acest proces este de 1,6 miliarde de lei. „Închiderea minelor necompetitive din România este un program asumat de þara noastrã în urmã cu opt ani, respectiv în anul 2011 ºi modificat de Guvernul Cioloº (2016) prin includerea a douã noi mine în lista celor neviabile economic: Lonea ºi Lupeni. Pentru cei care nu au înþeles, acest plan nu este unul de închidere a minelor din România. Acesta este un plan de închidere a minelor care pun probleme serioase de mediu ºi eficienþã economicã. Mai mult, subliniem cã cei care astãzi declarã apocaliptic sfârºitul industriei miniere din þara noastrã au aprobat aceleaºi ajutoare de stat destinate închiderii minelor neviabile, convenite cu Comisia Europeanã, în cuantum mult mai mare. Mai exact, vorbim despre acordarea sumei de 74,714 milioane de lei pentru închiderea minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani în anul 2017”, se aratã într-un comunicat.

Precizãrile vin dupã ce în spaþiul public au apãrut declaraþii care criticau decizia Guvernului de a închide trei mine de cãr-

bune din Valea Jiului.

Guvernul a aprobat miercuri acordarea de ajutoare de stat pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive din Complexul Energetic Hunedoara (CEH) ºi din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIM). „Cât priveºte îngrijorãrile aceloraºi declaranþi privind furnizarea de cãrbune pentru CEH, reamintim cã în cadrul CEH rãmân douã mine în exploatare – Vulcan ºi Livezeni – care vor asigura necesarul de cãrbune pentru producerea energiei electrice ºi termice în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Aºadar, cei care speculeazã abandonul industriei miniere în România nu doar cã se înºealã dar induc o stare de neliniºte inutilã în zona Vãii Jiului. Asta pentru cã actualul Guvern nu doar cã pune în aplicare planul de închidere a minelor necompetitive din România, dar are în derulare planuri de revigorare a industriei miniere”, se mai aratã în comunicat. În acest context, Ministerul Energiei mai aratã cã Guvernul actual pregãteºte construcþia unui grup nou de producþie în cadrul CEH la Mintia.

Aceastã investiþie în ciclu combinat va stabiliza economic, social ºi energetic întreaga regiune ºi, implicit,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

România. Decizia de investiþie a grupului de la Mintia a fost deja luatã de compania de stat Romgaz, aceasta fiind deja angrenatã în pregãtirea demarãrii procesului investiþional (studiu de fezabilitate). „În concluzie, ne rezervãm dreptul de a demonta toate aceste speculaþii care nu fac altceva decât sã transforme un adevãr ºi o preocupare realã guvernamentalã pentru viabilitatea sectorului miner din România într-o clevetealã politicã”, mai spun reprezentanþii ME. Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare de stat pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Jiului, a anunþat miercuri purtãtorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu. „Guvernul a aprobat douã hotãrâri de guvern, la propunerea Ministerului Energiei, privind aprobarea acordãrii unor ajutoare de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara ºi din cadrul Societãþii Naþionale de închideri Mine Valea Jiului S.A. (…) Pentru Complexul Energetic Hunedoara, Ministerul Energiei a propus acordarea unui ajutor de stat de 60,6 milioane de lei.

Acordarea acestui ajutor de stat este în concordanþã cu cerinþele Comisiei Europene. De asemenea, pentru închiderea minelor necompetitive din Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A., pentru anul 2019, România ºi Comisia Europeanã au convenit în 2012 un plan privind închiderea minelor, iar acum a fost acordat un ajutor de stat de 52,7 milioane de lei”, a declarat Nelu Barbu la finalul ºedinþei de guvern de miercuri.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

Efectul depopulãrii ºi indolenþei: blocurile se prãbuºesc

Z

eci de oameni au pãrãsit Valea Jiului ºi în urma lor, clãdirile rãmase, cu câþiva locatari ºi multe apartamente goale, se prãbuºesc la propriu.

Sunt locuinþe ce au rãmas fãrã tavan, din cauza acoperiºurilor care efectiv cad în fiecare zi ºi totul riscã sã se nãruiascã în scurt timp.

O astfel de situaþie am gãsit ºi la Petrila, pe strada Alexandru Sahia, unde, în blocul cu nr 15 E au mai rãmas câþiva locatari, disperaþi cã apa li se prelinge pânã în casele lor de pe acoperiºul ciuruit, tavanele de la ultimul etaj au cedat ºi subsolurile sunt efectiv inundate. Aºa trãiesc însã, o

mânã de oameni, ultimii care au mai rãmas în acest bloc ºi care nu mai ºtiu cui sã cearã ajutor. „Noi am fãcut ce trebuia pentru asociaþie, am dat dosarul, nu ºtim unde mai este ºi ce se întâmplã. Am fãcut ce ne-a cerut domnul primar. Unii locatari sunt de acord sã se repare, alþii, nu au de unde sã dea bani ºi, cei mai mulþi sunt plecaþi din þarã ºi nu mai stau aici. Acoperiºul cade, subsolul e inundat

ªi pieþele se pregãtesc de Paºti I

gienizare ºi curãþenie generalã. Asta se întâmplã acum în piaþa agroalimentarã centralã, acolo unde comercianþii se pregãtesc pentru a aduce cele necesare mesei de paºti.

Vor veni crescãtori de oi ºi capre din zona noastrã ºi din judeþele limitrofe ºi aici urmeazã sã se deschidã, dupã ce va primi toate autorizãrile necesare, singurul punct de sacrificare a mieilor vii. Deocamdatã, totul a început cu o mare curãþenie generalã. „Am început o etapã de deratizare, curãþenie ºi dezinfecþie.

Luni am þinut hala pieþei închisã, deoarece necesita o muncã suplimentarã pentru igienizare”, a spus Sorin Creþu, administrator al Pieþei Centralã Petroºani, chiar în momentul în care în halã se fãcea

cu foarte multã apã, mirosul neplãcut, nici nu ºtim ce sã zicem”, spune o femeie care a cãutat sã depunã la timp actele pentru a se constitui la acest bloc într-o asociaþie de proprietari. ªi, dacã oamenii nu mai ºtiu ce e de fãcut, edilii spun cã nu au habar de situaþia de acolo. Primarul nu ºtie exact cum stã situaþia ºi le cere oamenilor sã facã tocmai ceea ce ei deja zic cã au fãcut. ªi

igienizarea. În pieþele din Valea Jiului deja încep sã soseascã cei care vând produse specifice Paºtelui, tocmai pentru cã sunt foarte mulþi catolici ce vor avea Paºtele în aceastã sãptãmânã. „Ca în fiecare an, acum am trecut deja de etapa de inspecþie a echipei de la DSVSA ºi, în cursul acestei zile (n.r. luni, 15 aprilie), vom aºtepta autorizarea abatorului de capacitate micã”, a mai spus Sorin Creþu.

Mieii ºi iezii se vor vinde, cel mai probabil, ºi din halã. Iar cei care sunt sacrificaþi la singurul abator din Valea Jiului, situat în spatele pieþei, vor fi aduºi tot în zona din halã, destinatã comercializãrii lor.

Crescãtorii, însã, se anunþã deja din mai toate zonele. „Avem deja foarte multe solicitãri de la producãtori. Vor veni din judeþul Hunedoara, Alba ºi chiar Gorj ºi Caransebeº”, a conchis administratorul pieþei din Petroºani.

Pânã la sosirea comercianþilor, piaþa este igienizatã ºi abatorul autorizat, aºa încât în zilele urmãtoare sã fie montate ºi cârligele, iar oierii sã vinã sã îºi vândã marfa.

Diana MITRACHE

lucrurile se învârt între aceleaºi idei, în timp ce acoperiºul cade bucatã cu bucatã ºi riscã oricând sã se prãbuºeascã. „Din pãcate, în blocul 15 E de pe strada Alexandru Sahia, primãria nu are decât un singur apartament. Nu avem nicio reclamaþie ºi nicio cerere de la

chiriaºul nostru pentru acoperiº. Oamenii sunt proprietari, în proporþie de 99%. Un singur apartament este al nostru. Ei ar trebui sã se organizeze ºi sã constituie într-o asociaþie de proprietari, ori sã adere la o astfel de asociaþie, pentru cã au fost, sunt ºi vor fi programe pentru

reabilitarea termicã a blocurilor. Cei de acolo au pârghii ca ia finanþãri ºi inclusiv reparaþii la acoperiº”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

Situaþia este absolut irealã ºi acele acoperiºuri stau sã se prãbuºeascã, în timp ce subsolul este înecat în dejecþiile blocului.

Situaþia e generatã de plecarea locatarilor, adevãraþii proprietari de locuinþe ce nu mai seamãnã a case, în timp ce oamenii care au rãmas sunt nevoiþi sã se descurce aºa cum pot, cã doar sunt proprietari.

Diana MITRACHE

Drumul spre Sanatoriul din Brad va fi reparat de CJ Hunedoara ucrãrile vor începe dupã L ce municipiul Brad va ceda dreptul de administrare cãtre administraþia judeþeanã.

Luni, în urma unei vizite în teren, conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi reprezentanþii Primãriei Municipiului Brad au stabilit ca, împreunã, sã demareze toate procedurile necesare pentru reparaþia imediatã a drumului spre Sanatoriul de Pneumoftiziologie.

Prezenþi în teren, preºedintele CJ Hunedoara, domnul Mircea Flaviu Bobora ºi administratorul public al judeþului, domnul Costel Avram, împreunã cu primarul municipiului Brad, domnul Florin Cazacu, au evaluat starea în care se prezintã drumul pe ultimii 2,5 km. Este vorba despre sectorul din imediata apropiere a Sanatoriului, care se aflã într-o stare avansatã de degradare dupã anotimpul rece.

Pentru ca lucrãrile sã fie demarate în cel mai scurt timp, cele douã instituþii vor face demersurile necesare pentru preluarea în administrarea CJ Hunedoara a sectorului de drum vizat. „Mai întâi, Consiliul Local al Municipiului Brad trebuie sã adopte o hotãrâre prin care sã aprobe transferul cãtre noi, ulterior Consiliul Judeþean va adopta o hotãrâre de preluare în administrare. Nu numai drumul în sine prezintã probleme, ci zidurile de sprijin, unele grav afectate”, a declarat domnul Mircea

Flaviu Bobora.

Administratorul public al judeþului a declarat cã lucrãrile de reparaþii la acest drum vor începe dupã ce toate formalitãþile de transfer vor fi îndeplinite. „Sigur cã ne dorim sã intervenim cât mai repede, pentru cã, pânã la urmã, sanatoriul din Brad se aflã în subordinea CJ Hunedoara ºi trebuie sã asigurãm un acces cât mai facil pacienþilor ºi personalului medical.

Dupã ce vom parcurge etapele legale, vom interveni cu plombe, iar unde este cazul cu covor asfaltic”, a declarat domnul Costel Avram.

Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad este unitate sanitarã cu paturi, în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, situatã pe dealul Mãgura, la o altitudine de 450 metri, într-o zona nepoluatã, împãduritã, la o distanþã de aproximativ 4 km faþã de municipiul Brad. Unitatea are un numãr de 155 de paturi, repartizate pe douã secþii de pneumologie.

Biroul de presã

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

Senator USR: Cetãþile dacice din patrimoniul UNESCO nu se salveazã cu festivisme C etãþile dacice din Munþii Orãºtiei nu au foarte multe motive de bucurie cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Cu excepþia cetãþii Sarmizegetusa Regia, celelalte sunt abandonate, vandalizate, distruse ºi într-un pericol permanent de a-ºi pierde definitiv valoarea care a dus la recunoaºterea lor ca monumente reprezentative pentru istoria ºi cultura umanitãþii. ”În acest an nu e loc de festivisme, tãieri de

panglici ºi aplauze ipocrite, ci de mãsuri de urgenþã, pentru cã fiecare zi care trece aduce cu ea o altã distrugere a acestor cetãþi”, a declarat senatorul USR Mihai Goþiu, în contextul evenimentelor care se vor desfãºura în aceastã sãptãmânã, în judeþul Hunedoara, legate de împlinirea a 20 de ani de la includerea cetãþilor dacice în UNESCO. Membri ai Comisiei Senatului ºi Camerei Deputaþilor pentru relaþia cu UNESCO, reprezentanþi ai Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Alba, ai Guvernului ºi ai altor instituþii

publice vor participa joi, 18 aprilie 2019, de la ora 10.00, la dezbaterea ” Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, 20 de ani de la recunoaºterea UNESCO”. În aceeaºi zi, se va face ºi o deplasare pe teren, la cetãþile Sarmizegetusa Regia ºi Costeºti. ”Sper cã, mãcar acum, dupã ce vor vedea direct, pe teren, distrugerile cauzate de indiferenþa, indolenþa, incompetenþa ºi lipsa totalã de responsabilitate a Ministerului Culturii din ultimii doi ani, vor înþelege cât de gravã e situaþia ºi cã e nevoie, atât de mãsuri de urgenþã, cât ºi de

un plan ºi o strategie pe termen lung, ºi sper cã discuþiile de la Deva vor avea acest obiectiv, nu bifarea ºi raportarea unei acþiuni de portofoliu”, a afirmat senatorul Mihai Goþiu, originar din Deva. În urma vizitei de documentare pe care a fãcut-o, în vara anului trecut, în Munþii Orãºtiei, Mihai Goþiu a prezentat public imagini cu dezastrul de la Costeºti, ºi a adresat mai multe întrebãri ºi interpelãri pe aceastã temã, Ministerului Culturii ºi Guvernului României. ”Am fost informat cã dupã doi ani de la punerea în consultare publicã a unei Hotãrâri de

Guvern, care avea ca scop rezolvarea problemei, nu se întâmplase nimic. Doar dupã ce am fãcut publice imaginile distrugerilor, s-a format un grup de lucru interministerial pentru elaborarea unei alte Hotãrâri de Guvern, care nici acum, nu are toate avizele”, a explicat Mihai Goþiu.

Senatorul USR a depus ºi un amendament la Legea Bugetului de stat pentru anul 2019, prin care a solicitat alocarea sumei de 5 milioane de lei pentru Institutul Naþional al Patrimoniului, pentru realizarea lucrãrilor de punere în siguranþã pentru stoparea distrugerilor cetãþilor dacice. ”Amendamentul a fost respins de majoritatea parlamentarã. Sper cã dupã aceastã vizitã, pe teren, sã priceapã ºi reprezentanþii PSD ºi ALDE de ce e nevoie de aceste intervenþii de urgenþã, pânã la clarificarea problemelor juridice ºi gãsirea unei soluþii pe termen lung. Mã voi asigura cã vizita ºi discuþiile nu vor rãmâne la un nivel festivist”, a mai spus Mihai Goþiu, care va fi prezent ºi el, în aceastã sãptãmânã, la dezbaterile de la Deva ºi la vizita de la cetãþile dacice.

Ziua Minelor Deschise, de 1 Mai, la Petrila

ur ghidat la minã, inaugurãri ori T concert de jazz, toate

aceste activitãþi sunt cuprinse într-o manifestare pusã la cale de Exploatarea Culturalã Petrila. Evenimentul aflat a ediþia a doua are loc pe 1 mai, de la prânz ºi pânã la miezul nopþii, la fosta Minã Petrila. ªi în acest an ziua de 1 Mai va fi marcatã într-un mod inedit, la Petrila, acolo unde va avea loc cea de-a doua ediþie a evenimentului cultural-artistic “Ziua Minelor Deschise”.

Potrivit organizatorilor prin organizarea ediþiei a doua a manifestãrii “Ziua Minelor Deschise” se deschide seria

evenimentelor organizate în 2019 pentru regenerarea Minei Petrila prin iniþiative culturale. “Sãrbãtorim un nou an de acþiuni informale la Exploatarea Culturalã Petrila, greu încercatã de vreme ºi vremuri. Dacã în 2018 chemãm toþi oamenii muncii sã ia în primire mina, anul acesta vã invitãm sã umplem din nou spaþiile cãrora noi, toþi, le dãm viaþã de la închiderea activitãþii miniere”, spun organizatorii evenimentului.

“Ziua Minelor Deschise” se va desfãºura între orele 12 ºi 24 ºi va conþine tururi ghidate la minã, workshop artistic, inaugurarea Arhivei media, lansarea publicaþiei Shrinking Cities,

un performance muzicalartistic, workshop de dans/swing, concert de jazz ºi afterfest. În plus, organizatorii susþin cã toþi cei care vor dori sã petreacã ziua de 1 Mai la Petrila, vor putea vizita pe toatã durata evenimentului (în cadrul tururilor ghidate sau independent): Muzeul Salvatorului Minier, Mina ºcoalã, ªcoala de Calificare ºi expoziþiile Shrinking Cities în România, Carantina, Romanul colectiv, Genius Loci ºi Menhir. ”În preambulul evenimentului, de la ora 10:00, organizãm la Centrul Pompadou Adunarea Generalã a Asociaþiei Planeta Petrila, în cadrul cãreia vom oficializa adeziunea

Vremea se va încãlzi treptat în majoritatea regiunilor, pe durata Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a pierdut un mentor urmãtoarelor patru sãptãmâni i-a dedicat o mare ª parte din viaþã remea se va încãlzi treptat în paleontologiei ºi a V majoritatea regiunilor în fost custodele urmãtoarele patru sãptãmâni, Geoparcului Dinozaurilor. Alintat ”paznicul dinozaurilor”, Doenel Vulc era o adevãratã enciclopedie ambulantã.

Activitatea lui de bazã era pãstoritul, dar pasiunea pentru fosilele descoperite în Þara

Haþegului l-au fãcut sã se documenteze în permanenþã ºi sã ajungã unul dintre „învãþaþi” în materie.

Nea Doenel s-a ocupat de identificarea oaselor de dinozaur încã din anii 70, când în zonã s-au fãcut primele sãpãturi pentru studierea dinozaurilor pitici. ”Geoparcul este mai sãrac. Nea Doenel Vulc din Sânpetru, unul dintre cei mai apreciaþi

OAMENI ai Geoparcului, a plecat la ceruri ca sã le doineascã celor de acolo ºi sã le povesteascã despre pasiunea lui pentru ”oasele de urieºi” ºi ºtiinþã, despre dragostea de Dumnezeu, oameni ºi locuri natale. (…)

Condoleanþe familiei ºi odihnã veºnicã, Nea Doenel!”, au scris reprezentanþii Geoparcului

Dinozaurilor Þara Haþegului. Doenel Vulc (80 de ani) a fost un adevãrat reper pentru Geoparcul Dinozaurilor din Tara Haþegului, un om care umbla cu animalele pe munte, dar cãuta ºi identificã fosile de dinozaur. Vorbea fluent ºi cu lejeritate despre „determinãri pe oasele de dinozauri”, procedee complexe de identificare a fosilelor dar ºi de catalogarea lor. Pentru a putea înþelege toþi termenii

tehnici folosiþi de bãtrân, aveai nevoie de un curs de specialitate în aceastã ºtiinþã. Nea Doenel ºtia sã explice ºi „bãbeºte”, pe înþelesul tuturor, cum identificã fosilele. „În anii 70 au venit primii specialiºti de la muzeu ºi au început sãpãturile în zonã. Eu cu câþiva localnici le-am acordat sprijin ºi aºa am ajuns sã învãþ de la domnii profesori. Ei le explicau studenþilor, iar eu fiind lângã ei, ºi pentru cã

mi-a plãcut, am învãþat”, ne spunea Doenel Vulc. A renunþat de bunãvoie chiar ºi la o parcelã din pãmântul deþinut de el ºi familia lui, deoarece pe ea existau fosile.

Ani de zile, pe lângã determinãri a fãcut ºi pe paznicul geoparcului, iar nu o datã a prins ºi hoþi de fosile. Pentru sprijinul acordat în descoperirea fosilelor de dinozauri pitici ºi pentru protejarea Geoparcului Dinozaurilor din Þara Haþegului, Doenel Vulc a fost numit custodele ariei protejate. Pentru cã ºi-a dedicat o mare parte din viaþã paleontologiei, a fost recompensat în urmã cu câþiva ani cu Diploma de Excelenþã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara. Dumnezeu sã-l odihneascã!

Maximilian GÂNJU

ajungând ca în cea de-a doua sãptãmânã a lunii mai mediile termice sã fie peste normele perioadei în cea mai are parte a teritoriului, reiese din estimãrile Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabile pentru perioada 15 aprilie - 13 mai.

Conform prognozei de specialitate, în sãptãmâna 15 - 22 aprilie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice acestui interval în cea mai mare parte a þãrii, dar mai ales în regiunile estice ºi sud-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii þãri, dar mai ales în regiunile intra-carpatice ºi la munte.

Totodatã, în intervalul 22 - 29 aprilie, temperatura aerului va avea valori uºor mai ridicate decât cele normale pentru aceastã perioadã în cea mai mare parte a teritoriului, dar mai ales în regiunile vestice ºi nord-vestice. Cantitãþile de precipitaþii estimate pentru acest interval vor fi deficitare pe întreg teritoriul României.

Pe durata sãptãmânii 29 aprilie 6 mai, temperatura medie a aerului va avea valori ce se vor situa, în general, în jurul celor normale pentru aceastã sãptãmânã. Cantitãþile de precipitaþii estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã.

Potrivit sursei citate, în perioada 6 13 mai, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei sãptãmâni, în cea mai mare parte a þãrii. Regimul pluviometric estimat pentru aceastã perioadã va fi deficitar la nivelul întregii þãri, dar mai ales în regiunile intra-carpatice ºi în zonele montane.

Estimãrile meteorologice pentru urmãtoarele patru sãptãmâni sunt realizate de cãtre ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Duratã. Mediile sãptãmânale ale abaterilor termice ºi a cantitãþilor de precipitaþii sunt estimate faþã de media perioadei 1993-2016.

Meteorologii precizeazã cã fenomenele extreme cu o duratã scurtã de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul estimãrilor valabile pe durata unei luni calendaristice. (AGERPRES)

noilor membri, vom prezenta acþiunile de pânã în prezent ºi planurile pentru 20192020”, mai spun iniþiatorii manifestãrii.

Parteneri instituþionali: Ordinul Arhitecþilor din România, Consiliul Local ºi Primãria Oraºului Petrila, Asociaþia Culturalã Condiþia Românã, Asociaþia Ephemair, Asociaþia Ideilagram, Asociaþia Smart Med, artouching, Agence Universitaire de la Francophonie, bureau Europe Centrale et

Orientale ºi CEREFREA, axe de recherche "Processus de patrimonialisation, usages et mises en musée du passé".

Proiectul cultural „Ziua Minelor Deschise”a demarat ca o etapã importantã în procesul de clasare, salvare de la demolare ºi punere în valoare a patrimoniului tehnic industrial în România.

Premisele pentru un viitor post-industrial al minei Petrila au fost stabilite în 2012, odatã

cu primele contacte dintre caricaturistul Ion Barbu ºi un grup de arhitecþi pasionaþi de arhitectura industrialã/implicaþi în salvarea obiectelor de arhitecturã industrialã.

Ca urmare a eforturilor acestora, ansamblul protejat de arhitecturã industrialã Exploatarea Minierã Petrila a fost clasat ca monument istoric de importanþã naþionalã.

Maximilian GÂNJU Marius MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

Senator USR: Cetãþile dacice din patrimoniul UNESCO nu se salveazã cu festivisme C etãþile dacice din Munþii Orãºtiei nu au foarte multe motive de bucurie cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Cu excepþia cetãþii Sarmizegetusa Regia, celelalte sunt abandonate, vandalizate, distruse ºi într-un pericol permanent de a-ºi pierde definitiv valoarea care a dus la recunoaºterea lor ca monumente reprezentative pentru istoria ºi cultura umanitãþii. ”În acest an nu e loc de festivisme, tãieri de

panglici ºi aplauze ipocrite, ci de mãsuri de urgenþã, pentru cã fiecare zi care trece aduce cu ea o altã distrugere a acestor cetãþi”, a declarat senatorul USR Mihai Goþiu, în contextul evenimentelor care se vor desfãºura în aceastã sãptãmânã, în judeþul Hunedoara, legate de împlinirea a 20 de ani de la includerea cetãþilor dacice în UNESCO. Membri ai Comisiei Senatului ºi Camerei Deputaþilor pentru relaþia cu UNESCO, reprezentanþi ai Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Alba, ai Guvernului ºi ai altor instituþii

publice vor participa joi, 18 aprilie 2019, de la ora 10.00, la dezbaterea ” Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, 20 de ani de la recunoaºterea UNESCO”. În aceeaºi zi, se va face ºi o deplasare pe teren, la cetãþile Sarmizegetusa Regia ºi Costeºti. ”Sper cã, mãcar acum, dupã ce vor vedea direct, pe teren, distrugerile cauzate de indiferenþa, indolenþa, incompetenþa ºi lipsa totalã de responsabilitate a Ministerului Culturii din ultimii doi ani, vor înþelege cât de gravã e situaþia ºi cã e nevoie, atât de mãsuri de urgenþã, cât ºi de

un plan ºi o strategie pe termen lung, ºi sper cã discuþiile de la Deva vor avea acest obiectiv, nu bifarea ºi raportarea unei acþiuni de portofoliu”, a afirmat senatorul Mihai Goþiu, originar din Deva. În urma vizitei de documentare pe care a fãcut-o, în vara anului trecut, în Munþii Orãºtiei, Mihai Goþiu a prezentat public imagini cu dezastrul de la Costeºti, ºi a adresat mai multe întrebãri ºi interpelãri pe aceastã temã, Ministerului Culturii ºi Guvernului României. ”Am fost informat cã dupã doi ani de la punerea în consultare publicã a unei Hotãrâri de

Guvern, care avea ca scop rezolvarea problemei, nu se întâmplase nimic. Doar dupã ce am fãcut publice imaginile distrugerilor, s-a format un grup de lucru interministerial pentru elaborarea unei alte Hotãrâri de Guvern, care nici acum, nu are toate avizele”, a explicat Mihai Goþiu.

Senatorul USR a depus ºi un amendament la Legea Bugetului de stat pentru anul 2019, prin care a solicitat alocarea sumei de 5 milioane de lei pentru Institutul Naþional al Patrimoniului, pentru realizarea lucrãrilor de punere în siguranþã pentru stoparea distrugerilor cetãþilor dacice. ”Amendamentul a fost respins de majoritatea parlamentarã. Sper cã dupã aceastã vizitã, pe teren, sã priceapã ºi reprezentanþii PSD ºi ALDE de ce e nevoie de aceste intervenþii de urgenþã, pânã la clarificarea problemelor juridice ºi gãsirea unei soluþii pe termen lung. Mã voi asigura cã vizita ºi discuþiile nu vor rãmâne la un nivel festivist”, a mai spus Mihai Goþiu, care va fi prezent ºi el, în aceastã sãptãmânã, la dezbaterile de la Deva ºi la vizita de la cetãþile dacice.

Ziua Minelor Deschise, de 1 Mai, la Petrila

ur ghidat la minã, inaugurãri ori T concert de jazz, toate

aceste activitãþi sunt cuprinse într-o manifestare pusã la cale de Exploatarea Culturalã Petrila. Evenimentul aflat a ediþia a doua are loc pe 1 mai, de la prânz ºi pânã la miezul nopþii, la fosta Minã Petrila. ªi în acest an ziua de 1 Mai va fi marcatã într-un mod inedit, la Petrila, acolo unde va avea loc cea de-a doua ediþie a evenimentului cultural-artistic “Ziua Minelor Deschise”.

Potrivit organizatorilor prin organizarea ediþiei a doua a manifestãrii “Ziua Minelor Deschise” se deschide seria

evenimentelor organizate în 2019 pentru regenerarea Minei Petrila prin iniþiative culturale. “Sãrbãtorim un nou an de acþiuni informale la Exploatarea Culturalã Petrila, greu încercatã de vreme ºi vremuri. Dacã în 2018 chemãm toþi oamenii muncii sã ia în primire mina, anul acesta vã invitãm sã umplem din nou spaþiile cãrora noi, toþi, le dãm viaþã de la închiderea activitãþii miniere”, spun organizatorii evenimentului.

“Ziua Minelor Deschise” se va desfãºura între orele 12 ºi 24 ºi va conþine tururi ghidate la minã, workshop artistic, inaugurarea Arhivei media, lansarea publicaþiei Shrinking Cities,

un performance muzicalartistic, workshop de dans/swing, concert de jazz ºi afterfest. În plus, organizatorii susþin cã toþi cei care vor dori sã petreacã ziua de 1 Mai la Petrila, vor putea vizita pe toatã durata evenimentului (în cadrul tururilor ghidate sau independent): Muzeul Salvatorului Minier, Mina ºcoalã, ªcoala de Calificare ºi expoziþiile Shrinking Cities în România, Carantina, Romanul colectiv, Genius Loci ºi Menhir. ”În preambulul evenimentului, de la ora 10:00, organizãm la Centrul Pompadou Adunarea Generalã a Asociaþiei Planeta Petrila, în cadrul cãreia vom oficializa adeziunea

Vremea se va încãlzi treptat în majoritatea regiunilor, pe durata Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a pierdut un mentor urmãtoarelor patru sãptãmâni i-a dedicat o mare ª parte din viaþã remea se va încãlzi treptat în paleontologiei ºi a V majoritatea regiunilor în fost custodele urmãtoarele patru sãptãmâni, Geoparcului Dinozaurilor. Alintat ”paznicul dinozaurilor”, Doenel Vulc era o adevãratã enciclopedie ambulantã.

Activitatea lui de bazã era pãstoritul, dar pasiunea pentru fosilele descoperite în Þara

Haþegului l-au fãcut sã se documenteze în permanenþã ºi sã ajungã unul dintre „învãþaþi” în materie.

Nea Doenel s-a ocupat de identificarea oaselor de dinozaur încã din anii 70, când în zonã s-au fãcut primele sãpãturi pentru studierea dinozaurilor pitici. ”Geoparcul este mai sãrac. Nea Doenel Vulc din Sânpetru, unul dintre cei mai apreciaþi

OAMENI ai Geoparcului, a plecat la ceruri ca sã le doineascã celor de acolo ºi sã le povesteascã despre pasiunea lui pentru ”oasele de urieºi” ºi ºtiinþã, despre dragostea de Dumnezeu, oameni ºi locuri natale. (…)

Condoleanþe familiei ºi odihnã veºnicã, Nea Doenel!”, au scris reprezentanþii Geoparcului

Dinozaurilor Þara Haþegului. Doenel Vulc (80 de ani) a fost un adevãrat reper pentru Geoparcul Dinozaurilor din Tara Haþegului, un om care umbla cu animalele pe munte, dar cãuta ºi identificã fosile de dinozaur. Vorbea fluent ºi cu lejeritate despre „determinãri pe oasele de dinozauri”, procedee complexe de identificare a fosilelor dar ºi de catalogarea lor. Pentru a putea înþelege toþi termenii

tehnici folosiþi de bãtrân, aveai nevoie de un curs de specialitate în aceastã ºtiinþã. Nea Doenel ºtia sã explice ºi „bãbeºte”, pe înþelesul tuturor, cum identificã fosilele. „În anii 70 au venit primii specialiºti de la muzeu ºi au început sãpãturile în zonã. Eu cu câþiva localnici le-am acordat sprijin ºi aºa am ajuns sã învãþ de la domnii profesori. Ei le explicau studenþilor, iar eu fiind lângã ei, ºi pentru cã

mi-a plãcut, am învãþat”, ne spunea Doenel Vulc. A renunþat de bunãvoie chiar ºi la o parcelã din pãmântul deþinut de el ºi familia lui, deoarece pe ea existau fosile.

Ani de zile, pe lângã determinãri a fãcut ºi pe paznicul geoparcului, iar nu o datã a prins ºi hoþi de fosile. Pentru sprijinul acordat în descoperirea fosilelor de dinozauri pitici ºi pentru protejarea Geoparcului Dinozaurilor din Þara Haþegului, Doenel Vulc a fost numit custodele ariei protejate. Pentru cã ºi-a dedicat o mare parte din viaþã paleontologiei, a fost recompensat în urmã cu câþiva ani cu Diploma de Excelenþã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara. Dumnezeu sã-l odihneascã!

Maximilian GÂNJU

ajungând ca în cea de-a doua sãptãmânã a lunii mai mediile termice sã fie peste normele perioadei în cea mai are parte a teritoriului, reiese din estimãrile Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabile pentru perioada 15 aprilie - 13 mai.

Conform prognozei de specialitate, în sãptãmâna 15 - 22 aprilie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice acestui interval în cea mai mare parte a þãrii, dar mai ales în regiunile estice ºi sud-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii þãri, dar mai ales în regiunile intra-carpatice ºi la munte.

Totodatã, în intervalul 22 - 29 aprilie, temperatura aerului va avea valori uºor mai ridicate decât cele normale pentru aceastã perioadã în cea mai mare parte a teritoriului, dar mai ales în regiunile vestice ºi nord-vestice. Cantitãþile de precipitaþii estimate pentru acest interval vor fi deficitare pe întreg teritoriul României.

Pe durata sãptãmânii 29 aprilie 6 mai, temperatura medie a aerului va avea valori ce se vor situa, în general, în jurul celor normale pentru aceastã sãptãmânã. Cantitãþile de precipitaþii estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã.

Potrivit sursei citate, în perioada 6 13 mai, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei sãptãmâni, în cea mai mare parte a þãrii. Regimul pluviometric estimat pentru aceastã perioadã va fi deficitar la nivelul întregii þãri, dar mai ales în regiunile intra-carpatice ºi în zonele montane.

Estimãrile meteorologice pentru urmãtoarele patru sãptãmâni sunt realizate de cãtre ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Duratã. Mediile sãptãmânale ale abaterilor termice ºi a cantitãþilor de precipitaþii sunt estimate faþã de media perioadei 1993-2016.

Meteorologii precizeazã cã fenomenele extreme cu o duratã scurtã de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul estimãrilor valabile pe durata unei luni calendaristice. (AGERPRES)

noilor membri, vom prezenta acþiunile de pânã în prezent ºi planurile pentru 20192020”, mai spun iniþiatorii manifestãrii.

Parteneri instituþionali: Ordinul Arhitecþilor din România, Consiliul Local ºi Primãria Oraºului Petrila, Asociaþia Culturalã Condiþia Românã, Asociaþia Ephemair, Asociaþia Ideilagram, Asociaþia Smart Med, artouching, Agence Universitaire de la Francophonie, bureau Europe Centrale et

Orientale ºi CEREFREA, axe de recherche "Processus de patrimonialisation, usages et mises en musée du passé".

Proiectul cultural „Ziua Minelor Deschise”a demarat ca o etapã importantã în procesul de clasare, salvare de la demolare ºi punere în valoare a patrimoniului tehnic industrial în România.

Premisele pentru un viitor post-industrial al minei Petrila au fost stabilite în 2012, odatã

cu primele contacte dintre caricaturistul Ion Barbu ºi un grup de arhitecþi pasionaþi de arhitectura industrialã/implicaþi în salvarea obiectelor de arhitecturã industrialã.

Ca urmare a eforturilor acestora, ansamblul protejat de arhitecturã industrialã Exploatarea Minierã Petrila a fost clasat ca monument istoric de importanþã naþionalã.

Maximilian GÂNJU Marius MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

Târg de primãvarã, pentru grãdina din faþa ºcolii

ai mulþi copii din ªcoala M Gimnazialã IG Duca

din Petroºani au gândit un proiect de vis pentru ºcoala lor ºi, pentru cã au visat sã aibã o ºcoalã frumoasã nu doar în interior, vor acum sã construiascã o adevãratã zonã verde în faþa unitãþii de învãþãmânt.

Pentru ca visul lor sã devinã realitate, acum au organizat un Târg de primãvarã, ºi, timp de 3 zile, vor vinde produse excepþionale fãcute de ei, special pentru aceastã sãrbãtoare. „Avem un proiect de

antreprenoriat verde, pe care l-am depus ºi l-am ºi câºtigat ºi aºa am decis sã facem obiecte, pe care sã le vindem. Cu banii pe care îi primim, vrem sã investim în zona verde din faþa ºcolii, unde vrem sã facem un mediu prietenos.

Muncim de prin decembrie”, ne-a explicat Daria Semen, una dintre fetiþele care au creat

ªcoala Altfel, proiect despre apã „A

m venit ca sã vãd ce este aici. Am aflat cã apa este curgãtoare ºi aici se face curatã”. „Aici se epureazã apa.

Adicã se curãþã ºi apoi o bem”

Cam asta ºtiu, atunci când ajung într-o staþie de tratare a apei, cei mici despre procesul prin care apa trece pânã ajunge la ei.

Tocmai de aceea, în prima zi a unei sãptãmâni „altfel”, au venit la staþia de tratare de pe Jieþ, una dintre cele mai moderne de la noi din Valea Jiului. Sunt copii de la ªcoala Gimnazialã nr 7, care au ajuns pentru prima datã într-un astfel de loc. Aici, au vãzut întreg procesul, pe care angajaþii Apa Serv l-au explicat pe înþelesul tuturor. „Noi suntem obiºnuiþi deja cu vizitele lor ºi ºtim cã sunt foarte curioºi sã vadã cum ajunge apa la ei la robinet ºi sunt interesaþi. I-am dus, întâi în captare, ca sã vadã de

produsele de Paºti. ªi, pentru cã aratã excepþional, produsele lor chiar îºi gãsesc ºi cumpãrãtori, însã, oricine poate veni sã le dea o mânã de ajutor. „Mi-a plãcut aranjamentul acesta cã este cu pãsãrele roz din pene ºi ouãle sunt frumoase. O sã îl pun pe biroul meu, de Paºti”, ne-a spus unul dintre primii cumpãrãtori din acest

unde vine apa, apoi merg pe tot fluxul tehnologic, de la decantor, la staþia de filtre, apoi la final în laboratorul de fizico-chimice, ca sã vadã cum se controleazã calitatea apei. Sunt receptivi, pun întrebãri ºi unii sunt foarte curioºi, pentru cã vin prima datã aici”, a spus Mihaela Sitea, ºefa din Staþia de tratare a apei de la Jieþ.

Fiecare a primit o diplomã de participare ºi, ca sã imortalizeze acest moment, au ºi filmat cu telefoanele mobile. Sunt copii care, pentru prima datã în viaþa lor, au aflat cã apa de la robinetele lor este tratatã înainte ca ei sã bea ºi nicidecum nu vine din munte, direct în locuinþele lor.

Tot aici au aflat ºi cum o pot economisi ºi cum pot fi de folos naturii.

Diana MITRACHE

târg. „Eu am aici un coº cu ouã. O sã îl pun la mine în camerã”, a spus o altã fetiþã, care cumpãrase un astfel de aranjament. ªi nu doar cei mici pot sã cumpere, pentru cã acest târg rãmâne deschis pânã miercuri inclusiv. „De vreo douã luni pregãtim acest tip de târg, iar aºa am învãþat împreunã sã facem o afacere.

Este un proiect de antreprenoriat social ºi, împreunã, ne-am gândit cã, organizând acest

târg, vom reuºi, cu banii pe care îi adunãm, sã reamenajãm spaþiul curþii ºcolii.

Am încercat sã folosim în realizarea produselor noastre cât mai multe materiale naturale, lemn, sticlã, lucruri refolosibile ºi tot ce am vândut, pe parcursul acestor 3 zile, sunt produse create din materiale reciclabile”, a spus Cristina Todoraºcu, profesor coordonator al proiectului, care ne-a

explicat cã, la final, în spaþiul din faþa ºcolii, va fi un loc cu bãnci ºi mãsuþe de relaxare ºi un mic spaþiu în care copiii din ºcoalã sã se simtã foarte bine.

Târgul vã este deschis tuturor celor care vreþi sã faceþi un cadou inedit, dar ºi celor care cred în proiectul acestor copii, acela de a face din ºcoalã un loc frumos.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti 16 Aprilie 2019

O treime dintre români alocã lunar între 100 ºi 200 de lei pentru achiziþia de produse de îngrijire personalã O treime dintre români alocã în fiecare lunã o sumã cuprinsã între 100 ºi 200 de lei pentru achiziþia de produse de îngrijire personalã ºi doar 5% afirmã cã alocã lunar peste 300 de lei, potrivit unui sondaj publicat joi de retailerul online ImportDirect.ro.

Totodatã, aproape un sfert cheltuie între 80 ºi 100 de lei în acest scop. ”Cei mai mulþi dintre români (30,7%) alocã

lunar între 100 ºi 200 de lei pentru achiziþia de produse de îngrijire personalã, iar aproape un sfert cheltuie între 80 ºi 100 de lei în acest scop. Doar 5% dintre respondenþi

afirmã cã alocã lunar peste 300 de lei pentru produse de îngrijire personalã”, se aratã în comunicat.

Aspectele de care þin cont majoritatea

românilor atunci când cumpãrã produse de îngrijire personalã sunt calitatea (83,1%), preþul (65,1%) ºi necesitatea (39,33%). Tot calitatea produselor este ºi principalul argument pentru care românii ºi-ar schimba obiceiurile de consum, potrivit sondajului.

Totodatã, sãpunul, pasta de dinþi, gelul de duº, ºamponul ºi deodorantul sunt produsele de îngrijire personalã cumpãrate cel mai frecvent de români, potrivit sondajului. ”7 din 10 români din

Studenþii cer demisia ministrului Tineretului ºi Sportului: Locurile pentru tabere au scãzut cu 3.000 lianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti A din România cere demisia

ministrului Tineretului ºi Sportului, ca urmare a scãderii locurile pentru tabere cu aproape 3.000, dar ºi din cauza „modului superficial cu care trateazã exercitarea Preºedinþiei României la Consiliul UE”. În urma Adunãrii Generale a Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), care a avut loc la Oradea, în perioada 11-14 aprilie, ºi a reunit peste 200 de lideri ai studenþilor din întreaga þarã, ANOSR cere demisia ministrului Tineretului ºi Sportului, ca urmare a „nepãsãrii faþã de componenta tineret”, a scãderii numãrului total de locuri pentru Programul Naþional „Tabere Studenþeºti” 2019 cu aproape 3000 de locuri, a „modului superficial cu care trateazã exercitarea Preºedinþiei

României la Consiliul UE ºi a comunicãrii defectuoase cu tinerii”. „Ne arãtãm dezamãgirea ºi în contextul actual al exercitãrii României a Preºedinþiei la Consiliul Uniunii Europene, mai ales cã primele cuvinte din descrierea Programului Preºedinþiei României la Consiliul UE 2019 – componenta TINERET sunt: <Preºedinþia României la Consiliul Uniunii Europene va urmãri sã contribuie la creºterea calitãþii dialogului dintre autoritãþile publice ºi tineri, la toate nivelurile (local, regional, naþional ºi european), prin promovarea participãrii active a tinerilor la acþiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate.

Aceasta reprezintã, de fapt, o importantã coordonatã a activitãþii trioului, Finlanda ºi Croaþia urmând sã continue dezbaterile privind ameliorarea incluziunii tinerilor ºi a procesului de dialog structurat>”, aratã ANOSR într-un

comunicat.

Potrivit ANOSR, „comunicarea defectuoasã ºi contradictorie cu MTS nu ridicã un semnal de alarmã în rândul reprezentanþilor studenþilor, ci îi revoltã ºi îi face sã îºi punã o serie de întrebãri bine fundamentate în ceea ce priveºte competenþa actualului minister”. În ce privelte scãderea locurile pentru tabere, ANOSR susþine cã argumentul MTS, potrivit cãruia cum cã tãierea locurilor este justificatã de lipsa solicitanþilor, aratã în mod cert cã „ministerul nu înþelege situaþia concretã a programului ºi ignorã cauzele unor probleme, justificându-ºi greºelile pe efectele unor chestiuni pe care are obligaþia de a le trata. Astfel, numãrul de locuri de tabãrã nu a fost ocupat, nu pentru cã studenþii nu ar dori sã participe în programe de asemenea naturã, ci din cauza unei administrãri defectuoase din partea MTS”.

MEDIAFAX MEDIAFAX

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

mediul urban cumpãrã sãpun ºi pastã de dinþi cu o frecvenþã lunarã ºi circa 1% din totalul respondenþilor declarã cã nu cumpãrã deloc aceste tipuri de produse de-a lungul unui an”, se aratã în comunicat.

Deºi majoritatea românilor (78%) cumpãrã cel puþin o cutie de aþã dentarã ºi/sau o apã de gurã anual, doar 22% fac aceste achiziþii cu frecvenþã lunarã, iar cei mai mulþi (30%) cumpãrã la interval de 1-3 luni. ”Gelul de duº este un produs cumpãrat lunar de

Actualitate 7 aproape 60% dintre români. Diferenþiat în funcþie de sexe, gelul de duº este un produs cumpãrat lunar mai mult de femei 64%, versus 54% bãrbaþi. Aproape 6% dintre bãrbaþi afirmã cã nu cumpãrã acest tip de produs de-a lungul unui an”, se aratã în comunicat. În plus, 9 din 10 respondenþi (86%) cumpãrã produse de îngrijire personalã ºi cosmetice din supermarketuri ºi hipermarketuri. Dacã ar avea acces la produse de calitate la preþuri mai mici faþã de marile lanþuri de retail, 87% sunt deschiºi sã achiziþioneze online produsele de îngrijire personalã, potrivit sondajului.

Locuri de muncã ZONA D SRL ANGAJEAZÃ (salariu între 500 ºi 1000 euro net -în mânã): -topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii) -ingineri cu experienþa construcþii civile, drumuri, alimentari cu apã, canalizare -ingineri/tehnicieni cu experienþa compartiment tehnic/producþie/aprovizionare -assistant manager cu experienþã -gestionar cu experienþã -mecanic/maºinist buldoexcavator -muncitori calificaþi cu experienþa construcþii civile, drumuri, alimentari cu apã, canalizare CV-urile se depun la sediul firmei (Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1) de luni pânã vineri între orele 9 ºi 16 sau pe mail zonad99@yahoo.com, pânã la data de 31.03.2019.

Detalii se pot obþine ºi la telefon 0254/546080 între orele 9 ºi 16.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 Aprilie 2019 Iatã, dacã primele trei þãri Germania (media 43000 spectatori pe campionat), Anglia (36000) ºi Spania (27000) au medii formidabile, noi suntem pe locul 40 cu 3510 spectatori pe meci de campionat, chiar sub liga a IV-a englezã, care are 4630 spectatori pe meci.

Henþ cu mâna

UNDE SUNT SPECTATORII? Iubitorii de fotbal care clameazã dragostea pentru echipele lor, rãmân mai mult pe hârtie.

Declinul fotbalului românesc, al celui din

Valea Jiului, a dus, fãrã îndoialã la aceastã situaþie. Un studiu fãcut pe ultimii cinci ani ne claseazã, pe noi ca þarã, pe locul 40 în lume!

Bucuria românului pentru spectacolul live a scãzut în favoarea meciurilor televizate iar când vine vorba despre fotbalul din Valea Jiului, dacã se adunã 100-200 de spectatori la un meci, e sãrbãtoare.

Nici mãcar prezenþa unei echipe de liga a II-a la Petroºani (pe un stadion demodat, de

15.500 de locuri) ACS Energeticianul Tg. Jiu nu i-a mai sensibilizat pe amatorii de fotbal, care au fost într-un numãr extrem de mic la aceste partide. Nici nu mai ºtii ce ºi cum sã faci. Rãmânem cu nostalgia meciurilor de altãdatã, când nu de puþine ori, stadionul ”Jiul” din Petroºani era arhiplin...

JIUL PETROªANI 100 DE ANI

Fotbal, liga a IV-a Hunedoara

Luptã strânsã la vârf Într-un clasament all time Î

n derby-ul etapei, la Haþeg, echipa gazdã Retezatul s-a impus categoric 5-2 cu Inter Petrila (autori Cipr. Roºca, Ov. Popesc, Tiric, Puºicã 2), deºi oaspeþii au condus cu 1-0 din penalty (M. Filip). ”Sunt mulþumit de modul cum au abordat bãieþii mei acest joc” a declarat Flaviu Itul, antrenorul echipei din Haþeg.

Cetate II Deva – Minerul Uricani 5-1, gol Bãlãnean la 0-3.

Fãrã comentarii. ”Nu mai înþeleg nimic. Am fost sub orice criticã” a conchis sec Vasile Scurtu preºedintele de la Minerul Uricani.

Univ. Petroºani – Dacia Orãºtie 1-3 (gol Attila Kiss pentru gazde): ”Am mizat pe tineri dar nu mi-a ieºit” a spus Ionuþ Nãsãlean, antrenorul Universitãþii Petroºani.

ETAPA A 16-A / Sâmbãtã, 13 Aprilie 2019 CSM Jiul Petroºani - CSM Vulcan CSA Aurul Brad - ACS ªoimul Bãiþa CSO Retezatul Haþeg - CS Inter Petrila AS Gloria Proinstal - AS Victoria Cãlan

1 4 5 6

-

3 3 2 1

al echipelor din prima ligã Jiul Petroºani este în liga I! Statistica tuturor echipelor româneºti care au jucat în divizia ”A” (liga I) în intervalul 1934-2019 adicã în ultimii 80 de ani, adunã la un loc 101 echipe. Într-un top al primelor 14 – cât are acum liga I – Jiul Petroºani dupã poziþia a....

14-a. Deci în primul eºalon all time.

Cu cele 41 de sezoane în prima ligã Jiul devanseazã echipe cu notorietate, precum Oþelul Galaþi (locul 16), CFR Cluj (locul 17), C.A Oradea (locul 28), Venus Bucureºti (locul 36) sau Ripensia Timiºoara (locul 38), toate foste campioane naþionale. Prima apariþie în divizia

Duminicã, 14 Aprilie 2019 Universitatea Petroºani - Dacia Orãºtie LPS Cetate Deva - Minerul Uricani

1-3 5-1

CLASAMENT

ETAPA A 17-A / Sambata, 20 Aprilie 2019 CSM Vulcan - Aurul Brad Inter Petrila - Universitatea Petroºani Dacia Orãºtie 2010 - LPS Cetate Deva Minerul Uricani - Gloria Proinstal CSM Jiul Petroºani - Victoria Cãlan ªoimul Bãiþa - Retezatul Haþeg

Acum 70 de ani, echipa Jiul se clasa pe locul 3 în divizia ”A”, cel mai bun din istoria sistemului divizionar

”A” a Jiului a fost în ediþia 1937-1938 (a ocupat locul 8 în Seria 1, retrogradabil), primul meci fiind Phoenix Baia Mare- Jiul 4-0 (et.1), primul gol Bulic, în jocul Jiul – A.M.E.F Arad 1-2 (et. 2), prima victorie Jiul – Olimpia Satu Mare 1-0 (et. 3).

Jiul Petroºani a jucat în cei 41 de ani în prima divizie în campionatele: 19371938, 1946-1960, 1961-1962, 19661985, 1986-1987, 1989-1991,19961998, 2005-2007. Cel mai bun loc ocupat a fost locul 3 în campionatul 1948-1949, iar ultima apariþie în divizia ”A” (liga I) a fost în sezonul 2006-2007.