Cronica Vaii Jiului Nr.1767, Luni 18 martie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1767

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 Martie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Avram Iancu, cu cântec spre finish, la Cercul Polar

C

ursa infernalã de la Cercul Polar, denumitã 6633 Ultra Arctic, îl are pe podium pe Avram Iancu de la Petroºani.

Bibliotecarul, care ne uimeºte tot mai mult cu performanþele sale, a fost efectiv aplaudat de cei care îl însoþeau din maºinã, pe ultima sutã de metri, în timp ce el cânta, cu gândul la familia ºi soþia sa. A fost un moment în care orice român s-a simþit mândru, iar comunitatea din Valea Jiului, cu atât mai mult.

A fost o cursã absolut infernalã, în care, pentru a supravieþui, un concurent ºi-a incendiat sania, însã Avram a mers pânã la capãt, clasându-se al treilea în ordinea trecerii liniei de sosire. „Mi-am dus drumul pânã la capãt.

Pânã la capãtul lumii. ªi deºi am reuºit nu am niciun merit, e doar îngãduinþã divinã.

Iar locul 3 obþinut la una dintre cele mai grele curse din lume e doar o rãsplatã nesperatã pentru tot ceea ce am îndurat aici. Dumnezeu sã binecuvinteze ROMÂNIA! ”, au

fost primele cuvinte scrise de Avram Iancu pe pagina sa de socializare, iar mii de oameni i-au apreciat reuºita.

Avram Iancu a încheiat cursa, dupã ce a strãbãtut 611 km în 206 ore, fiind al patrulea român care reuºeºte sã încheie cursa de-a lungul istoriei, dupã ce Tiberiu Uºeriu a câºtigat de trei ori la rând acest maraton, iar Andrei Roºu ºi Vlad Tãnase au încheiat pe locul III în anul 2016, acest maraton.

A spus cã se duce se termine ce a lãsat început anul trecut ºi s-a þinut de promisiune, lucru ce face întreaga comunitate a Vãii Jiului sã se plece în faþa performanþei sale.

Diana MITRACHE

Statul împotriva statului, în Defileul Jiului

A

menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului aduce administraþiile judeþene ºi locale din douã judeþe, în instanþã. ªi, dacã la Gorj ºi Hunedoara au fost acþionate în instanþã Consiliile Judeþene, administraþia de la Aninoasa, pe teritoriul cãreia se aflã hidrocentrala din Defileul Jiului, a ajuns la barã pentru cã nu a eliberat o autorizaþie. Adicã statul se îndreaptã împotriva statului, pe niºte legi care nu pot fi încãlcate. >>> PAGINA A 7-A

Minor din Lupeni, expert în spargeri ºi furturi

A

dolescentul din Lupeni a ajuns în arest preventiv. A furat fãrã încetare timp de trei luni, pânã sã fie prins. Autoturismele erau þinta minorului, pe care le spãrgea ºi fura tot ce era de valoare în interior, ori se plimba cu ele ºi apoi le abandona.

Poliþiºtii din Lupeni au stabilit cã, în perioada decembrie 2018-februarie

2019, minorul a comis mai multe infracþiuni de furt de autoturisme ori din autoturisme, dar este bãnuit ºi de furturi din locuinþe. Maºinile erau parcate pe raza localitãþii, iar adolescentul fura tot ce gãsea in interiorul lor. Într-o singurã noapte, minorul furat trei autoturisme pe care le-a condus ºi apoi abandonat. În aceeaºi noapte, cu ajutorul

unei ºurubelniþe, a spart un geamul unui autoturism, iar din interior a sustras un portofel cu 600 de lei.

”Minorul nu a comis doar infracþiuni de furt de ºi din autoturisme, ci ºi infracþiuni de furt din locuinþe. Astfel, în data de 12.02.2019, prin forþarea unui geam, acesta a pãtruns în locuinþa femei din Lupeni, însã a fugit, dupã ce a fost surprins în interior de proprietarã, în timp ce încerca sã sustragã bunuri. În data de 13.02.2019, printr-un mod de operare asemãnãtor, minorul a pãtruns în locuinþa unei femei din Lupeni, iar din interior a sustras o geantã de voiaj, mai multe

dulciuri ºi cabluri telefonice, iar în noaptea de 14/15.02.2019 , a pãtruns prin efracþie în locuinþa unui bãrbat, de unde a sustras o drujbã, un polizor unghiular ºi o bormaºinã”, informeazã IPJ Hunedoara.

Anchetatorii au reuºit recuperarea a mai bine de 60% din bunurile sustrase.

Tânãrul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile ºi este cercetat pentru furt calificat ºi furt în scop de folosinþã, dar ºi de comiterea de infracþiuni la regimul circulaþiei pe drumurile publice.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

Tone de tutun confiscate ºi zeci de reþinuþi în urma percheziþiilor la contrabandiºti Hunedoara J udeþul a fost pe lista anchetatorilor care au desfãºurat aproape 100 de percheziþii simultan în mai multe locaþii. În urma descinderilor au fost confiscate 15 tone de tutun iar 60 de persoane au fost duse la audieri.

Anchetatorii au mai ridicat ºi sumele de 174.200 de lei ºi 3.000 de euro. De asemenea, au fost descoperite 13 instalaþii artizanale de prelucrat tutun ºi trei cazane de fierbere a tutunului, 20 de instalaþii de injectat tutun în þigarete, precum ºi peste 35.000 de tuburi de þigarete. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2017 - 2019, cetãþeni bulgari ºi români ar fi introdus, în mod frecvent,

în România, tutun ºi frunze de tutun, prezentând la punctele de trecere a frontierei documente de însoþire a mãrfii cu destinatar societãþi comerciale din alte state din Uniunea Europeanã.

IGPR aratã cã, în realitate, tutunul nu pãrãsea România, era descãrcat în diferite locaþii clandestine din þarã ºi transportat ulterior spre locul de prelucrare, fiind comercializat, folosindu-se, de regulã,

serviciul de curierat.

Tutunul prelucrat ar fi fost promovat la vânzare în mediul online, pe site-urile de comerþ electronic, unde vânzãtorul s-ar fi prezentat cu date de identificare false, folosind numere de telefon ale unor cartele prepay.

"Activitãþile se desfãºoarã în cinci dosare penale, instrumentate de poliþiºtii Direcþiei de Investigare a Criminalitãþii Economice ºi Serviciile de

Autoritãþi locale ºi instituþii implicate într-un proiect antidrog

Investigare a Criminalitãþii Economice Cãlãraºi, Dâmboviþa, Olt ºi Teleorman, sub supravegherea Parchetelor de pe lângã Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti, Parchetului de pe lângã Judecãtoria Olteniþa, Parchetului de pe lângã Judecãtoria Gãeºti, Parchetului de pe lângã Judecãtoria Caracal ºi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Alexandria", se aratã într-un comunicat al IGPR. Percheziþiile au avut loc pe raza municipiului Bucureºti ºi a judeþelor Dâmboviþa, Cãlãraºi, Ilfov, Olt, Dolj, Argeº, Arad, Bihor, Ialomiþa, Ilfov, Botoºani, Buzãu, Cluj, Constanþa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Timiº, Prahova, Tulcea ºi Vâlcea.

Maximilian GÂNJU

Lovit mortal de un ºofer hunedorean

T

ragedia a avut loc pe OCUS„ este un proiect implementat de Centrul de Prevenire Drumul National 1, la Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara împreunã cu kilometrul 401, la ieºire din Asociaþia Suport în Educaþie Hunedoara, cu sprijinul Consiliului Local Teiuº spre Aiud.

Deva, în parteneriat cu CJRAE Hunedoara ºi Asociaþia FIBOO.

„F

“Prin acest proiect ne-am propus prevenirea debutulului în consumul de droguri sau întârzierea iniþierii consumului de droguri de cãtre elevii din unitãþile de învãþãmânt din mun. Deva, prin

dezvoltarea de abilitãþi sociale ºi de viaþã sãnãtoasã.

Proiectul s-a adresat direct consilierilor ºcolari din învãþãmântul gimnazial ºi liceal din municipiul Deva ºi prin intermediul lor,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

elevilor de gimnaziu ºi liceu”, aratã Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Hunedoara.

Prin desfãºurarea acestor ateliere se urmãreºte creºterea gradului de cunoºtinþe cu privire la efectele ºi riscurile consumului de droguri, dezvoltarea abiliãþilor de a face faþã situaþiilor de risc, dezvoltarea capacitãþii de a lua decizii potrivite ºi dezvoltarea capacitãþiilor de comunicare.

Cosmin BACIU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani Un ºofer de 47 de ani, din Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism, a accidentat un bãrbat de 37 de ani, din comuna Ponor, judeþul Alba, care mergea pe partea carosabilã. În urma accidentului, pietonul a suferit leziuni corporale grave, iar ulterior a decedat, la spital. ªoferul este cercetat pentru a se stabili dacã se face vinovat de ucidere din culpã.

M. GÂNJU

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

PE HÂRTIE se construieºte drumul spre Herculane O

ficialii guvernamentali dau asigurãri cã existã fonduri bugetate pentru reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane.

Senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, declara, în urmã cu o lunã, cã nu existã astfel de fonduri pentru investiþia care ar deschide Valea Jiului spre Herculane.

Importanþa drumului spre Herculane a fost readusã, din nou, în atenþia ministrului Transporturilor. Rãzvan Cuc s-a aflat, din nou, în judeþul Hunedoara. Ministrul s-a întâlnit ºi cu reprezentanþii autoritãþilor locale. Printre primarii care au participat la întâlnirea cu ministrul s-a aflat ºi Dãnuþ Buhãescu, edilul din oraºul Uricani.

Acesta i-a solicitat, din nou, ministrului Transporturilor reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane.

De cealaltã parte, ministrul

Transporturilor Rãzvan Cuc susþine cã drumul este prins în bugetul de stat.

De cealaltã parte, ministrul Transporturilor Rãzvan Cuc susþine cã drumul este prins în bugetul de stat. „Este prins în buget, avem un studiu de fezabilitate ºi trebuie datã o hotãrâre de Guvern pentru indicatori. În momentul în care vom avea buget ºi hotãrârea de Guvern pentru indicatori este prins în anexa pentru buget”, a spus la Deva, ministrul Transporturilor, Rãzvan Cuc.

În urmã cu câteva sãptãmâni, senatorul PSD Cristian Resmeriþã, susþinea cã reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane nu sunt prinse în bugetul de stat.

“Herculane ºi DN 7A nu sunt, în acest moment, prinse în buget. Nu are rost sã spun altceva. Am mers cu semnãturile alea…Ne bãteam la intrare care sã þinem semnãturile alea, sã le arãtãm lui Tudose (Mihai Tudose, fost premier al României-n.r.)”, a spus în data de 9 februarie 2019,

Gospodarii adevãraþi îºi vând mieii direct din ogradã

ntr-o oazã de soare, înconjurat Îde munþi ºi ape, pe

Jieþ, înainte de intrarea în chei, oricine trece poate zãri gospodãria unui cioban, pentru care acest gen de muncã este pur ºi simplu o vacanþã.

Iubeºte animalele, oile sunt viaþa lui ºi zice cã nici nu s-a gândit sã creascã mai mult de 50 vreodatã. Cei care au turme uriaºe, doar ca sã ia subvenþii, nici mãcar nu se pot numi ciobani. Aºa crede

Gheorghe Cioarcã, omul pe care l-am gãsit chiar în momentul în care îi venea pe lume ultimul miel al acestui an. „A venit, cu adevãrat primãvara”, asta ne-a zis, cu bucurie, bãrbatul care spune cã are turma de miei ca ºi vândutã, direct, cãtre oamenii acre tranziteazã zona ºi care au fost impresionaþi de gospodãria lui, A fost o realã bucurie pentru domnul Gheorghe Cioarcã, oier, pentru care munca în acest loc este mai mult o relaxare.

Iubeºte tot ce îi oferã turma sa de mioare ºi, pentru sãrbãtorile Pascale nici nu a avut nevoie sã se gândeascã cui sã îi vândã mieii.

Lumea se opreºte, atunci când pleacã spre Transalpina, pe la

senatorul PSD, Cristian Resmeriþã.

Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu a solicitat din nou sprijin pentru continuarea investiþiei la DN 66A Uricani – Bãile Herculane.

Acesta apeciazã cã investiþia odatã realizatã ar deschide noi oportunitãþi de dezvoltare pentru Valea Jiului ºi ar scurta timpul de deplasare pentru locuitorii judeþului Hunedoara care doresc sã ajungã în staþiunea Bãile Herculane.

Dãnuþ Buhãescu l-a informat

el prin faþa ogrãzii, îi fileazã oile ºi apoi tocmeºte câte un miel ºi, aºa cum spune omul. „Lucrurile sunt foarte bine pregãtite.

Am ajuns la rezultatele pe care mi le doream, mi-am fãcut sã fiu pregãtit cu mieii la greutatea normalã de Paºti, când vor avea cam la 12 – 14 kg. Eu, aici nici nu am câþi mi se cer. Vã daþi seama cã aici e un trafic ºi nici nu am cum sã fac faþã. Toate lucrurile merg dupã cum le faci”, afirmã omul.

Ultimul miel a fost fãtat chiar când echipa noastrã se afla în gospodãria omului. Nu a durat mult ºi micuþul, o mieluºicã alb cu negru, s-a pus pe picioare ºi a supt. E un

pe ministrul Transporturilor cã acest proiect este dorit de întreaga comunitate localã din Valea Jiului, amintindu-i cã în acest sens, circa 20.000 de locuitori ai Vãii Jiului au semnat anul trecut o petiþie prin care aratã cã îºi doresc continuarea modernizãrii drumului, aceastã iniþiativã susþinutã inclusiv de primari ºi de o parte a parlamentarilor de Hunedoara, dar ºi de societatea civilã din Valea Jiului.

miracol, pe care noi, orãºenii, nu îl putem trãi foarte des, iar nea Gheorghe a fost la fel de încântat sã ne aibã în preajmã în aceastã zi pe care a numit-o ultima din perioada fãtatului. „Îmi pare bine cã aþi fost aici ºi când a început fãtarea ºi când s-a terminat.

Chiar o sã vedeþi ºi ultimii mei. Este o satisfacþie, pentru cã ceea ce am dorit, mi s-a întâmplat. Am avut noroc ºi timpul a fost bun ºi sunt mulþumit.

Este timpul când sunt fericit sã fiu fermier”, spune Gheorghe Cioarcã.

Ciobanul susþine cã adevãraþii crescãtori de animale sunt cei care trãiesc numai pentru animalele lor. Nu agreazã ideea turmelor

Cosmin BACIU

foarte mari ºi chiar contestã subvenþiile, care îi fac pe fermieri sã se gândeascã doar la profit. „Eu aº renunþa la toate profiturile de la stat, la subvenþii, ºi aº reveni ca în timpurile dinainte, cã am rãmâne cei care þin la animale, nu ceilalþi falºi. Subvenþiile vor departaja asta mereu.

Eu am avut ºi înainte 50 de oi, ºi tot atâtea am ºi acum, dar pentru mine, asta e bucuria”, spune ciobanul, în timp ce îl ajutã pe ultimul miel sã se ridice direct în picioare.

Nea Gheorghe spune cã, felul în care el îngrijeºte mica sa turmã, dragostea pentru animale ºi modul în care se gospodãreºte, îl fac popular în zonã.

Lumea se opreºte în bãtãtura lui, îl întreabã de sãnãtate ºi, cine a vrut, deja ºi-a tocmit mielul din ograda sa. La piaþã nici nu mai merge. Îi va creºte pe toþi cu produse din curte, fãrã concentrate ºi, la final, ºi el e mulþumit, dar ºi clienþii lui.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

Veteranii muntelui au fãcut spectacol pe pârtie, la Straja Ultima lecþie de la pãrintele anesteziei,

T

radiþionala întrecere a fiecãrui final de sezon, “Cupa Veteranilor la schi”, din Straja, a adunat ºi în acest an peste 100 de concurenþi. Întrecerea, organizatã de Asociaþia Veteranilor, Cabana Montana, Salvamont Lupeni, Primãria ºi Consiliul local al municipiul Lupeni, dar ºi al unor generoºi sponsori, a aliniat în acest week-end la start veterani din toatã þara, care an de an aºteaptã sã se întâlneascã.

Concursul s-a desfãºurat pe pârtia Slalom, care este cu cel mai ridicat grad de dificultate din Straja, locul de desfãºurare fiind neschimbat

din anul 1971, când s-a þinut prima ediþie a întrecerii veteranilor aici în Straja. Întrecerea a fost aºteptatã de mulþi iubitori de schi deoarece veteranii ºtiu sã schieze foarte bine, iar, spre încântarea turiºtilor unii schiazã ca pe timpuri, pe doage de butoi. Pe vremuri,

scândurile din lemn folosite la fabricarea butoaielor erau utilizate ºi de momârlanii din Valea Jiului pentru a cobora din munþii înzãpeziþi de la stanele din munte. ”De 49 de ani încoace, la Straja are loc aceastã frumoasã competiþie dedicatã veteranilor schiului. Am avut ºi în acest an foarte mulþi concurenþi care au participat la aceastã frumoasã sãrbãtoare a muntelui. De obicei, Cupa Veteranilor marcheazã finalul sezonului competiþional de la Straja, dar anul acesta avem încã zãpadã de peste un metru pe pârtii, aºa cã sperãm cã sezonul de schi se va prelungi cel puþin o lunã”, a declarat Emil Pãrãu.

“Veteranii” muntelui au

Un an de cinema la Petroºani.

Galã cu invitaþi speciali M

onica Bârlãdeanu, Sandra Izbaºa, Augustin Viziru, Sali Levent, Ana Baniciu, Codin Maticiuc, dar ºi regizorul Iura Luncaºu, vin la Petroºani. Este un an de când funcþioneazã cinematograful de la noi, iar cu acest prilej va fi proiectatã cea mai tare comedie româneascã a acestui an.

Cu ocazia împlinirii a unui an de activitate, la Cinematograful ªerban Ionescu, va avea loc proiecþia aniversarã a comediei româneºti FACI SAU TACI. Evenimentul se va derula în prezenþa regizorului ºi unei pãrþi din actori, în data de 22 martie, începând cu ora 17.00. ªi-au anunþat

prezenþa Iura Luncaºu – regizor ºi actorii Monica Bârlãdeanu, Sandra Izbaºa, Augustin Viziru, Sali Levent, Ana Baniciu, Codin Maticiuc.. „Biletele s-au pus în vânzare, iar preþul biletului este de 20 de lei. ,,Faci sau taci” are toate premisele ºi circumstanþele sã fie un proiect foarte bun,

oferit un adevãrat spectacol pe pârtie care a fost rãsplãtit cu ropote de aplauze de spectatorii aflaþi pe margine.

La finalul întrecerii toþi concurenþii au fost recompensaþi cu premii, iar pentru ei organizatorii au pregãtit o petrecere care a avut anul acesta ca temã tradiþiile populare, motiv pentru care participanþii au îmbrãcat costume tradiþionale.

Primãria ºi Consiliul local Lupeni au fost parteneri ai acestui eveniment sportiv din Straja, iar primarul Cristian Resmeriþã a þinut sã le mulþumeascã în mod special veteranilor, care an de an vin aici, la aceastã sãrbãtoare unicã. ”Mã bucur foarte mult de reuºita acestui eveniment,

pornind de la distribuþie, locaþii ºi culminând cu umorul sãu autentic. Cu un palmares impresionant din care fac parte comediile ,,Minte-mã frumos” (2012) ºi ,,Ghinionistul” (2017), Iura Luncaºu a doborât în trecut recorduri de spectatori, care l-au pregãtit pentru experienþa ,,Faci sau Taci”, noul sãu proiect, pentru care a filmat timp de doar 22 de zile, în 13 locaþii diferite din Banat, mai ales la Reºiþa”, spun cei care ne aºteaptã la premierã..

Despre ce a însemnat producþia comediei ,,Faci sau Taci”, Iura Luncaºu, în calitate de regizor, scenarist ºi producãtor declarã: ,,Filmãrile au fost spectaculoase. Mã aºteptam sã fie ceva aparte faþã de tot ce am fãcut pânã acum, pentru cã de aceastã datã am avut mult mai mult timp de pregãtiri. „Faci sau

aºa cum mã bucur de tot ceea ce am reuºit sã facem anul acesta pentru a creiona încã un sezon de schi excelent în staþiunea Straja. Cupa Veteranilor este importantã pentru noi toþi, nu doar pentru spiritul deosebit pe care-l aduce ºi al prieteniei care-i defineºte pe veteranii schiului, ci ºi pentru cã este, în cele din urmã, întâlnirea oamenilor care au pus bazele staþiunii Straja. Eu vreau

sã-i felicit, în mod deosebit, pe toþi cei care au concurat aici, indiferent de vârstã ºi care au fãcut un frumos spectacol pe pârtie, aºa cum vreau sã le mulþumesc tuturor celor care au contribuit la succesul acestui eveniment de excepþie”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

George Litarczek P rofesorul George Litraczeck nu mai este. Vestea tristã a venit la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar Societatea Romanã de Anestezie – Terapie Intensivã a trimis un comunicat în care îºi exprimã regretul.

Era omul care a pus bazele în România disciplinei Anestezie ºi Terapie Intensivã, iar de-a lungul timpului, am avut onoarea sã îi trec pragul casei sale.

M-a învãþat sã apreciez locul în care trãiesc, pentru cã se retrãsese la Petroºani, într-un bloc turn, iubea munþii ºi mi-a arãtat multe din ultimele sale proiecte. „Prin dispariþia academicianului George Litarczek, una dintre ultimele personalitãþi enciclopedice ale României curate, întreaga comunitate medicalã este, de astãzi înainte, mult mai sãracã. Discipolii domniei sale de pe toate meridianele

globului trebuie sã se arate a fi demni de imensa moºtenire transmisã ºi au datoria de a-i duce mai departe visul despre o lume a valorilor, a meritelor ºi a demnitãþilor câºtigate doar prin onesta strãduinþa zilnicã sub semnul credinþei în Dumnezeu!”, a transmis Societatea Românã de Anestezie – Terapie Intensivã într-un comunicat de presã.

George Litarczek s-a nãscut la 22 decembrie 1925 în Boston, SUA, acolo unde pãrinþii sãi se aflau dupã ce tatãl sãu, prof. Gheorghe Litarczek, primise o bursã Rockefeller. Putea sã locuiascã oriunde în lume, dar a ales Petroºaniul pentru ultimii ani din viaþa sa, lucru ce a determinat administraþia localã de aici sã îi confere Titlul de Cetãþean de Onoare. „Prin dispariþia unui om de mare valoare cum a fost dr George Litarczek, întreaga comunitate este, de astãzi înainte, mult mai

sãracã. Membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de ªtiinþe Medicale, al Academiei Oamenilor de ªtiinþã ºi preºedintele Societãþii Române de Anestezie ºi Terapie Intensivã, dr.

George Litarczek a fost ºi Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, în ultimii ani de viaþã fãcându-ne cinstea de a locui efectiv în comunitatea Petroºaniului, cãreia i-a adus, astfel, un plus de valoare. Amintirea doctorului George Litarczek va rãmâne veºnicã în sufletele tuturor celor care l-au

cunoscut sau au avut mãcar ºansa sã-l întâlneascã în calitatea sa de medic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mi-a vorbit, de fiecare datã, despre dragostea sa pentru Parâng, a zburat cu parapanta ºi mi-a dat mereu lecþii de viaþã.

Membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de ªtiinþe Medicale, al Academiei Oamenilor de ªtiinþã ºi preºedintele Societãþii Române de Anestezie ºi Terapie Intensivã, cetãþean

american, de origine germanã, profesorul dr.

George Litarczek se retrãsese, de ani buni, la Petroºani, într-un bloc turn din care, aºa cum ne-a mãrturisit, vedea orizontul, munþii ºi m-a invitat ºi pe mine sã îi savurez priveliºtea, împreunã cu echipa din redacþie.. Ar fi putut sã locuiascã oriunde în lume, însã, aici e locul în care se retrãsese sã îºi scrie memoriile, ori ultimele cãrþi de studii.

Când l-am întrebat de ce? A zis sã aruncãm o privire pe geam ºi sã ne uitãm în jur. „Unul care este profesor universitar, academician, cu toate onorurile, purtãtor de Steaua României, pleacã din Bucureºti ºi vine la Petroºani. Nu vã miraþi? Am motive!

Petroºaniul e o localitate unicã în România, cu munþi ºi vãi ºi are 4 masive de 2000 de m în jur. (...) Nu zic cã nu e splendid în Hawaii, dar eu, toatã viaþa mea, am fost un an în þarã, în vacanþã, unul, în strãinãtate ºi am cam vãzut lumea (...). Am venit aici pentru oameni. Voi ºtiþi cã sunteþi altfel decât bucureºtenii? Sunteþi

prietenoºi, apropiaþi ºi eu m-am integrat aici perfect. Cã sunt trecãtori, te izbeºti de ei în magazine, ori îi cunoºti personal, sunt de pus la inimã. ªi atunci: prietenii, natura, munþii, climã, toate m-au fãcut sã aleg Petroºaniul”, îmi spunea, în vara anului trecut, profesorul George Litarczek, în apartamentul sãu de unde vedea munþii. ªi mi-a mai zis ceva: o aprecia enorm pe fosta sa studentã doamna dr Petronela ªodolescu, de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. „Din toatã þara, cât e ea, s-a fãcut cã am avut niºte elevi care au învãþat anesteziologia de la mine. Unul dintre ei este dr Petronela ªodolescu, un motor medical, cea mai activã fiinþã pe care am putut sã o vãd în medicinã. (...). Ea vorbeºte la 3 telefoane odatã, dã 7 ordine concomitent ºi aºa mai departe. Ea e unul dintre motivele venirii mele aici, fiind unul dintre cei mai buni elevi, din cei cam 1000 pe care i-am avut ”, spunea profesorul.

Diana

Lucrãrile a zeci de artiºti din toatã þara, pe simeze la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din municipiul Lupeni

P

este 50 de artiºti plastici din Regiunea de Vest a României expun la Lupeni lucrãri de picturã ºi graficã în cadrul celei de-a 4-a ediþii a proiectului cultural ”Armonii Cromatice”.

Taci” a fost de departe cel mai complicat proiect pentru mine. ªtiam cã îmi doresc altceva, cã vreau sã ridicãm nivelul ºi vreau un alt tip de decupaj.

Eu îmi propun ca de la un proiect la altul sã îmbunãtãþesc vizibil calitatea produsului”.

În 22 martie, de la ora 17.00, suntem aºteptaþi sã ne întâlnim ºi sã sãrbãtorim împreunã 1 an de la redeschiderea cinematografului ªerban Ionescu din Petroºani.

Diana MITRACHE

Vernisajul, care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din municipiul Lupeni, reuneºte lucrãri ale mai multor artiºti din Arad, Timiºoara, Hunedoara, Pecica, Petrila, Petroºani precum ºi din Lupeni, nume cunoscute ale artelor vizuale româneºti contemporante.

Astfel, pe simeze au fost urcate lucrãri semnate de Alexa Sebastian, Apostol Ana-Maria, Balasz Tiberiu, Ban Dãnuþ,

Mihai Bencãu Eugen, Bihorac Camelia, Birãu Petru Ilie, Bratu Loredana, Bucur Simonel, Cacovean Alexandra, Chinta Radu Dacian, Crâsnanic Hella, David Deiana, Damoliki Ladislau, Elena Mihail, Fiera Florentina, Falticaka OliverCriss, Florescu Csiki Dana, Fodor Anca, Gal Ioan, Gaºpar Florina, Ghera Cristian, Gherghina Horia, Grigoroaia Slãviþa, Guþiu Steluþa, Herac Rodica, Hoble Ana Domnica, Horhoianu Adrian, Hummel Robert, Huþ Cristian, Ianovici Furcã Liliana, Ioan Adina Iuliana, Irimia Roxana, Karkus Blazeria, Kolla Stoica Lucia, Leucean Eva, Mihai Marius, Mihãilescu Eliodor Paul, Munteanu Fabiola, Olteanu Carmen, Pietreanu Gabriela,

Popescu Mirela, Sãbãu Adrian, Simioana Tîncãu Gabi, ªtef Lidia, Þermure Folerentina, Þiþ Ioana, Vasinc Vasile, Viºan Mirela.”Noi, la Lupeni, încercãm sã încurajãm ºi sã susþinem cultura ºi, implicit, arta în toate formele de exprimare ale acesteia. Mã bucur cã la galeria de artã ”Iosif Tellmann”, un alt loc în care

cultura este la ea acasã, putem admira aceste superbe lucrãri de artã ce poartã amprenta talentului artistic al unor creatori din Lupeni, din Valea Jiului ºi din toatã regiunea de vest a þãrii noastre. Vã felicit pe toþi cei care ne-aþi oferit aceastã mostrã de creativitate, prin tablourile pe care le vedem expuse aici ºi care îi vor bucura

pe toþi ce care în perioada urmãtoare vor veni aici sã le vadã, sã le admire ºi, de ce nu, sã le cumpere”, a declarat primarul Lucian Resmeriþã.

Expoziþia de la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din Lupeni poate fi vizionatã în perioada 16 martie 2019 – 10 aprilie 2019, iar intrarea este liberã.

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

Veteranii muntelui au fãcut spectacol pe pârtie, la Straja Ultima lecþie de la pãrintele anesteziei,

T

radiþionala întrecere a fiecãrui final de sezon, “Cupa Veteranilor la schi”, din Straja, a adunat ºi în acest an peste 100 de concurenþi. Întrecerea, organizatã de Asociaþia Veteranilor, Cabana Montana, Salvamont Lupeni, Primãria ºi Consiliul local al municipiul Lupeni, dar ºi al unor generoºi sponsori, a aliniat în acest week-end la start veterani din toatã þara, care an de an aºteaptã sã se întâlneascã.

Concursul s-a desfãºurat pe pârtia Slalom, care este cu cel mai ridicat grad de dificultate din Straja, locul de desfãºurare fiind neschimbat

din anul 1971, când s-a þinut prima ediþie a întrecerii veteranilor aici în Straja. Întrecerea a fost aºteptatã de mulþi iubitori de schi deoarece veteranii ºtiu sã schieze foarte bine, iar, spre încântarea turiºtilor unii schiazã ca pe timpuri, pe doage de butoi. Pe vremuri,

scândurile din lemn folosite la fabricarea butoaielor erau utilizate ºi de momârlanii din Valea Jiului pentru a cobora din munþii înzãpeziþi de la stanele din munte. ”De 49 de ani încoace, la Straja are loc aceastã frumoasã competiþie dedicatã veteranilor schiului. Am avut ºi în acest an foarte mulþi concurenþi care au participat la aceastã frumoasã sãrbãtoare a muntelui. De obicei, Cupa Veteranilor marcheazã finalul sezonului competiþional de la Straja, dar anul acesta avem încã zãpadã de peste un metru pe pârtii, aºa cã sperãm cã sezonul de schi se va prelungi cel puþin o lunã”, a declarat Emil Pãrãu.

“Veteranii” muntelui au

Un an de cinema la Petroºani.

Galã cu invitaþi speciali M

onica Bârlãdeanu, Sandra Izbaºa, Augustin Viziru, Sali Levent, Ana Baniciu, Codin Maticiuc, dar ºi regizorul Iura Luncaºu, vin la Petroºani. Este un an de când funcþioneazã cinematograful de la noi, iar cu acest prilej va fi proiectatã cea mai tare comedie româneascã a acestui an.

Cu ocazia împlinirii a unui an de activitate, la Cinematograful ªerban Ionescu, va avea loc proiecþia aniversarã a comediei româneºti FACI SAU TACI. Evenimentul se va derula în prezenþa regizorului ºi unei pãrþi din actori, în data de 22 martie, începând cu ora 17.00. ªi-au anunþat

prezenþa Iura Luncaºu – regizor ºi actorii Monica Bârlãdeanu, Sandra Izbaºa, Augustin Viziru, Sali Levent, Ana Baniciu, Codin Maticiuc.. „Biletele s-au pus în vânzare, iar preþul biletului este de 20 de lei. ,,Faci sau taci” are toate premisele ºi circumstanþele sã fie un proiect foarte bun,

oferit un adevãrat spectacol pe pârtie care a fost rãsplãtit cu ropote de aplauze de spectatorii aflaþi pe margine.

La finalul întrecerii toþi concurenþii au fost recompensaþi cu premii, iar pentru ei organizatorii au pregãtit o petrecere care a avut anul acesta ca temã tradiþiile populare, motiv pentru care participanþii au îmbrãcat costume tradiþionale.

Primãria ºi Consiliul local Lupeni au fost parteneri ai acestui eveniment sportiv din Straja, iar primarul Cristian Resmeriþã a þinut sã le mulþumeascã în mod special veteranilor, care an de an vin aici, la aceastã sãrbãtoare unicã. ”Mã bucur foarte mult de reuºita acestui eveniment,

pornind de la distribuþie, locaþii ºi culminând cu umorul sãu autentic. Cu un palmares impresionant din care fac parte comediile ,,Minte-mã frumos” (2012) ºi ,,Ghinionistul” (2017), Iura Luncaºu a doborât în trecut recorduri de spectatori, care l-au pregãtit pentru experienþa ,,Faci sau Taci”, noul sãu proiect, pentru care a filmat timp de doar 22 de zile, în 13 locaþii diferite din Banat, mai ales la Reºiþa”, spun cei care ne aºteaptã la premierã..

Despre ce a însemnat producþia comediei ,,Faci sau Taci”, Iura Luncaºu, în calitate de regizor, scenarist ºi producãtor declarã: ,,Filmãrile au fost spectaculoase. Mã aºteptam sã fie ceva aparte faþã de tot ce am fãcut pânã acum, pentru cã de aceastã datã am avut mult mai mult timp de pregãtiri. „Faci sau

aºa cum mã bucur de tot ceea ce am reuºit sã facem anul acesta pentru a creiona încã un sezon de schi excelent în staþiunea Straja. Cupa Veteranilor este importantã pentru noi toþi, nu doar pentru spiritul deosebit pe care-l aduce ºi al prieteniei care-i defineºte pe veteranii schiului, ci ºi pentru cã este, în cele din urmã, întâlnirea oamenilor care au pus bazele staþiunii Straja. Eu vreau

sã-i felicit, în mod deosebit, pe toþi cei care au concurat aici, indiferent de vârstã ºi care au fãcut un frumos spectacol pe pârtie, aºa cum vreau sã le mulþumesc tuturor celor care au contribuit la succesul acestui eveniment de excepþie”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

George Litarczek P rofesorul George Litraczeck nu mai este. Vestea tristã a venit la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar Societatea Romanã de Anestezie – Terapie Intensivã a trimis un comunicat în care îºi exprimã regretul.

Era omul care a pus bazele în România disciplinei Anestezie ºi Terapie Intensivã, iar de-a lungul timpului, am avut onoarea sã îi trec pragul casei sale.

M-a învãþat sã apreciez locul în care trãiesc, pentru cã se retrãsese la Petroºani, într-un bloc turn, iubea munþii ºi mi-a arãtat multe din ultimele sale proiecte. „Prin dispariþia academicianului George Litarczek, una dintre ultimele personalitãþi enciclopedice ale României curate, întreaga comunitate medicalã este, de astãzi înainte, mult mai sãracã. Discipolii domniei sale de pe toate meridianele

globului trebuie sã se arate a fi demni de imensa moºtenire transmisã ºi au datoria de a-i duce mai departe visul despre o lume a valorilor, a meritelor ºi a demnitãþilor câºtigate doar prin onesta strãduinþa zilnicã sub semnul credinþei în Dumnezeu!”, a transmis Societatea Românã de Anestezie – Terapie Intensivã într-un comunicat de presã.

George Litarczek s-a nãscut la 22 decembrie 1925 în Boston, SUA, acolo unde pãrinþii sãi se aflau dupã ce tatãl sãu, prof. Gheorghe Litarczek, primise o bursã Rockefeller. Putea sã locuiascã oriunde în lume, dar a ales Petroºaniul pentru ultimii ani din viaþa sa, lucru ce a determinat administraþia localã de aici sã îi confere Titlul de Cetãþean de Onoare. „Prin dispariþia unui om de mare valoare cum a fost dr George Litarczek, întreaga comunitate este, de astãzi înainte, mult mai

sãracã. Membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de ªtiinþe Medicale, al Academiei Oamenilor de ªtiinþã ºi preºedintele Societãþii Române de Anestezie ºi Terapie Intensivã, dr.

George Litarczek a fost ºi Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, în ultimii ani de viaþã fãcându-ne cinstea de a locui efectiv în comunitatea Petroºaniului, cãreia i-a adus, astfel, un plus de valoare. Amintirea doctorului George Litarczek va rãmâne veºnicã în sufletele tuturor celor care l-au

cunoscut sau au avut mãcar ºansa sã-l întâlneascã în calitatea sa de medic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mi-a vorbit, de fiecare datã, despre dragostea sa pentru Parâng, a zburat cu parapanta ºi mi-a dat mereu lecþii de viaþã.

Membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de ªtiinþe Medicale, al Academiei Oamenilor de ªtiinþã ºi preºedintele Societãþii Române de Anestezie ºi Terapie Intensivã, cetãþean

american, de origine germanã, profesorul dr.

George Litarczek se retrãsese, de ani buni, la Petroºani, într-un bloc turn din care, aºa cum ne-a mãrturisit, vedea orizontul, munþii ºi m-a invitat ºi pe mine sã îi savurez priveliºtea, împreunã cu echipa din redacþie.. Ar fi putut sã locuiascã oriunde în lume, însã, aici e locul în care se retrãsese sã îºi scrie memoriile, ori ultimele cãrþi de studii.

Când l-am întrebat de ce? A zis sã aruncãm o privire pe geam ºi sã ne uitãm în jur. „Unul care este profesor universitar, academician, cu toate onorurile, purtãtor de Steaua României, pleacã din Bucureºti ºi vine la Petroºani. Nu vã miraþi? Am motive!

Petroºaniul e o localitate unicã în România, cu munþi ºi vãi ºi are 4 masive de 2000 de m în jur. (...) Nu zic cã nu e splendid în Hawaii, dar eu, toatã viaþa mea, am fost un an în þarã, în vacanþã, unul, în strãinãtate ºi am cam vãzut lumea (...). Am venit aici pentru oameni. Voi ºtiþi cã sunteþi altfel decât bucureºtenii? Sunteþi

prietenoºi, apropiaþi ºi eu m-am integrat aici perfect. Cã sunt trecãtori, te izbeºti de ei în magazine, ori îi cunoºti personal, sunt de pus la inimã. ªi atunci: prietenii, natura, munþii, climã, toate m-au fãcut sã aleg Petroºaniul”, îmi spunea, în vara anului trecut, profesorul George Litarczek, în apartamentul sãu de unde vedea munþii. ªi mi-a mai zis ceva: o aprecia enorm pe fosta sa studentã doamna dr Petronela ªodolescu, de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. „Din toatã þara, cât e ea, s-a fãcut cã am avut niºte elevi care au învãþat anesteziologia de la mine. Unul dintre ei este dr Petronela ªodolescu, un motor medical, cea mai activã fiinþã pe care am putut sã o vãd în medicinã. (...). Ea vorbeºte la 3 telefoane odatã, dã 7 ordine concomitent ºi aºa mai departe. Ea e unul dintre motivele venirii mele aici, fiind unul dintre cei mai buni elevi, din cei cam 1000 pe care i-am avut ”, spunea profesorul.

Diana

Lucrãrile a zeci de artiºti din toatã þara, pe simeze la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din municipiul Lupeni

P

este 50 de artiºti plastici din Regiunea de Vest a României expun la Lupeni lucrãri de picturã ºi graficã în cadrul celei de-a 4-a ediþii a proiectului cultural ”Armonii Cromatice”.

Taci” a fost de departe cel mai complicat proiect pentru mine. ªtiam cã îmi doresc altceva, cã vreau sã ridicãm nivelul ºi vreau un alt tip de decupaj.

Eu îmi propun ca de la un proiect la altul sã îmbunãtãþesc vizibil calitatea produsului”.

În 22 martie, de la ora 17.00, suntem aºteptaþi sã ne întâlnim ºi sã sãrbãtorim împreunã 1 an de la redeschiderea cinematografului ªerban Ionescu din Petroºani.

Diana MITRACHE

Vernisajul, care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din municipiul Lupeni, reuneºte lucrãri ale mai multor artiºti din Arad, Timiºoara, Hunedoara, Pecica, Petrila, Petroºani precum ºi din Lupeni, nume cunoscute ale artelor vizuale româneºti contemporante.

Astfel, pe simeze au fost urcate lucrãri semnate de Alexa Sebastian, Apostol Ana-Maria, Balasz Tiberiu, Ban Dãnuþ,

Mihai Bencãu Eugen, Bihorac Camelia, Birãu Petru Ilie, Bratu Loredana, Bucur Simonel, Cacovean Alexandra, Chinta Radu Dacian, Crâsnanic Hella, David Deiana, Damoliki Ladislau, Elena Mihail, Fiera Florentina, Falticaka OliverCriss, Florescu Csiki Dana, Fodor Anca, Gal Ioan, Gaºpar Florina, Ghera Cristian, Gherghina Horia, Grigoroaia Slãviþa, Guþiu Steluþa, Herac Rodica, Hoble Ana Domnica, Horhoianu Adrian, Hummel Robert, Huþ Cristian, Ianovici Furcã Liliana, Ioan Adina Iuliana, Irimia Roxana, Karkus Blazeria, Kolla Stoica Lucia, Leucean Eva, Mihai Marius, Mihãilescu Eliodor Paul, Munteanu Fabiola, Olteanu Carmen, Pietreanu Gabriela,

Popescu Mirela, Sãbãu Adrian, Simioana Tîncãu Gabi, ªtef Lidia, Þermure Folerentina, Þiþ Ioana, Vasinc Vasile, Viºan Mirela.”Noi, la Lupeni, încercãm sã încurajãm ºi sã susþinem cultura ºi, implicit, arta în toate formele de exprimare ale acesteia. Mã bucur cã la galeria de artã ”Iosif Tellmann”, un alt loc în care

cultura este la ea acasã, putem admira aceste superbe lucrãri de artã ce poartã amprenta talentului artistic al unor creatori din Lupeni, din Valea Jiului ºi din toatã regiunea de vest a þãrii noastre. Vã felicit pe toþi cei care ne-aþi oferit aceastã mostrã de creativitate, prin tablourile pe care le vedem expuse aici ºi care îi vor bucura

pe toþi ce care în perioada urmãtoare vor veni aici sã le vadã, sã le admire ºi, de ce nu, sã le cumpere”, a declarat primarul Lucian Resmeriþã.

Expoziþia de la Galeria de artã ”Iosif Tellmann” din Lupeni poate fi vizionatã în perioada 16 martie 2019 – 10 aprilie 2019, iar intrarea este liberã.

6 Actualitate

Alt milion de euro Tinerii din Petroºani ºi pentru Petroºani Ambasada SUA, acþiune ncã un milion de euro va ajunge în pentru comunitate Îprimarul municipiul Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, /4 pentru prieteni”. Aºa se numeºte campamunicipiului Petroºani a semnat al “4 nia de voluntariat organizatã de Ambasada treilea contract de finanþare pentru izolarea Statelor Unite în România cãreia i-a subscris ºi termicã a blocurilor de locuinþe.

În prezenþa directorului ADRVEST, Sorin Maxim, Tiberiu Iacob Ridzi a semnat contractul de finanþare pe fonduri europene. Un milion de euro sunt alocaþi pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe din Petroºani. În urmã cu circa douã sãptãmâni, edilul a mai semnat un contract de finanþare, tot pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe, acesta având o valoare de 1,2 milioane de euro.

Cosmin BACIU

Cu o floare se face primãvarã

i de fire de flori vor înfrumuseþa ºi colora municipiul Vulcan. Autoritãþile Mi locale achiziþioneazã mai multe flori care urmeazã a fi plantate pe raza localitãþii.

Odatã cu sosirea primãverii, gospodarii localitãþilor din Valea Jiului cautã sã înfrumuseþeze oraºele. O vorbã din popor spune cã “cu o floare nu se face primãvarã”, însã edilii din Vulcan achiziþioneazã mii de flori. Toate acestea vor fi plantate pe raza localitãþii.

Mai exact, 20.000 de fire de diferite flori multicolore ce se planteazã în ronduri sunt achiziþionate la Vulcan.

Suma prin care edilii vor sã aducã primãvara, dar ºi un plus de culoare este de 33 de mii de lei. O societate din comuna hunedoreanã Pui va livra zecile de mii de fire de flori colorate celor din Vulcan.

Cosmin BACIU

consilierul local din Petroºani, Vlad Lãutaru.

Ziua de 4 nu este aleasã întâmplãtor pentru cã pe 4/4/2019 se comemoreazã 51 de ani de la trecerea în nefiinþã a lui Martin Luther King Jr. Creat în memoria lui, proiectul 4/4PentruPrieteni îºi propune sã celebreze la nivel naþional valorile voluntariatului ºi ale prieteniei, potrivit American Council.

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

“Dragi prieteni, vã invit sã luaþi parte în data de 04.04.2019 la un eveniment de voluntariat ecologic organizat de Ambasada Statelor Unite în România alãturi de American Councils for International Education. În cadrul acþiunii vom planta împreuna 100 de pomi în municipiul nostru drag”, spune Vlad Lãutaru, consilier local Petroºani. Urmeazã ca organizatorii de la nivel local sã anunþe la ce orã ºi unde va avea loc întâlnirea din data de 4 aprilie.

Cosmin BACIU

Pensionarii sunt asiguraþi chiar dacã nu mai au domiciliul în þarã P

ensionarii din sistemul public de pensii sunt asiguraþi în sistemul public de asigurãri sociale de sãnãtate din România chiar dacã nu mai au domiciliul în þarã ºi îºi stabilesc reºedinþa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparþinând SEE sau al Confederaþiei Elveþiene. În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 192 din 11 martie 2019, a fost publicatã Legea nr.45/2019 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii. Potrivit actului normativ, art. 222 alin (1) – „Sunt asiguraþi potrivit prezentei legi: (...) e) pensionarii din sis-

temul public de pensii care nu mai au domiciliul în România ºi care îºi stabilesc reºedinþa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparþinând SEE sau al Confederaþiei Elveþiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplicã un acord bilateral de securitate socialã cu prevederi pentru asigurarea de boalã-maternitate.

De asemenea, potrivit Legii nr.95/2006, beneficiazã de calitatea de persoanã asiguratã în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate din România ºi urmãtoarele categorii de persoane: - toþi cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în þarã; - cetãþenii strãini ºi apatrizii care au solicitat ºi au obþinut prelungirea dreptului de ºedere

temporarã ori au domiciliul în România; - cetãþenii statelor membre ale UE, SEE ºi Confederaþiei Elveþiene care nu deþin o asigurare încheiatã pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat ºi au obþinut dreptul de rezidenþã în România, pentru o perioadã de peste 3 luni; - persoanele din statele membre ale UE, SEE ºi Confederaþiei Elveþiene care îndeplinesc condiþiile de lucrãtor frontalier ºi anume desfãºoarã o activitate salariatã sau independentã în România ºi care rezidã în alt stat membru în care se întoarce de regulã zilnic ori cel puþin o datã pe sãptãmânã.

Liliana VAIDNER

PARTIDUL NAÞIONAL LIBERAL ORGANIZAÞIA JUDEÞEANÃ HUNEDOARA

P

artidul National Liberal a prezentat lista pentru alegerile din 26 mai 2019 a candidatilor pentru PARLAMENTUL EUROPEAN. Potrivit concluziilor sondajelor de opinie efectuate de mai multe institutii specializate din Romania si din strainatate si a mediei rezultatelor acestor

cercetari sociologice, PNL poate obtine cel putin 10 locuri in Parlamentul European.

Pentru prima data, de cand in Romania se organizeaza alegeri europarlamentare, in lista aprobata de conducerea nationala a Partidului National Liberal, pe locuri eligibile se afla 3 candidati hunedoreni: Siegfried Mureºan (nascut in Hunedoara), Gheorghe Falca (nascut in Brad) si Dan Motreanu (nascut in Orastie). La

alcatuirea listei finale toti trei au fost sustinuti de organizatia PNL – Filiala Judeteana Hunedoara.

Pe primele 10 locuri se afla: 1. Rareº Bogdan 2. Mircea Hava 3. Siegfried Mureºan 4. Vasile Blaga 5. Adina Vãlean 6. Daniel Buda 7. Dan Motreanu 8. Gheorghe Falcã 9. Cristian Buºoi 10. Marian-Jean Marinescu

PNL este foarte bine reprezentat in interiorul Partidului Popular European (PPE), formatiune politica europeana care, potrivit cercetarilor sociologice realizate la nivel european, va castiga in acest an alegerile europarlamentare.

Organizatia Judeteana Hunedoara ii asteapta pe locuitorii judetului atat la corturile de campanie pentru semnaturi cat si la vot in 26 mai, pentru ca

E TIMPUL ROMANIEI iar in Uniunea Europeana ROMANIA merita sa fie IN PRIMUL RAND!

Organizatia Judeteana PNL Hunedoara Lucian Heius Preºedinte

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Luni 18 Martie 2019

Statul împotriva statului, în Defileul Jiului A

menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului aduce administraþiile judeþene ºi locale din douã judeþe, în instanþã.

ªi, dacã la Gorj ºi Hunedoara au fost acþionate în instanþã Consiliile Judeþene, administraþia de la Aninoasa, pe teritoriul cãreia se aflã hidrocentrala din Defileul Jiului, a ajuns la barã pentru cã nu a eliberat o autorizaþie. Adicã statul se îndreaptã împotriva statului, pe niºte legi care nu pot fi încãlcate. „Ne-au acþionat în judecatã pentru cã nu le-am eliberat autorizaþia de construcþie. Noi am considerat cã trebuie sã obþinã, mai întâi,

avizul de la Protecþia Mediului, pentru a le putea elibera aceastã autorizaþie de construcþie. Iniþial, ne-au dat în judecatã la Tribunalul Bucureºti ºi s-a strãmutat la Tribunalul Deva”, a spus Ioan Sfia, viceprimarul oraºului Aninoasa. ªi Consiliul Judeþean Hunedoara are de rezolvat un litigiu pentru conservarea acestei investiþii.

„Vã pot spune cã investiþia, dupã ce este fãcutã 98%, cred cã ar trebui sã funcþioneze”, a spus Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Hidroelectrica a acþionat în instanþã, pentru investiþia de acolo, administraþiile a douã judeþe, Hunedoara ºi Gorj, dar cei de la noi se scuzã, spunând cã doar au respectat legea.

„C J Hunedoara a primit de la Hidroelectrica o adresã prin care suntem informaþi cã am fost acþionaþi în instanþã fiindcã am fi eliberat un certificat de urbanism ºi sunt foarte multe avize. Noi am emis acel certificat, conform legislaþiei în vigoare. ªtiu cã ºi Aninoasa ºi CJ Gorjau fost acþionate, ca administraþii, în judecate, pentru acel certificat de urbanism, ca lucrãrile sã fie protejate”, mai spune Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeºti a fost deja realizatã aproape în totalitate, iar acum totul ar urma sã fie conservat. Asta, pentru cã ecologiºtii vorbesc despre distrugerea unui râu, într-o

Apa Serv a semnat pentru apã în Uricani proape 20 de milioane de lei A ajung sã fie investiþi

în Valea Jiului, la Uricani ºi Câmpu lui Neag, într-un proiect ce va scãpa partea de vest a Vãii Jiului de problemele legate de apã.

De altfel, primarul Dãnuþ Buhãescu, prezent la semnarea contractului de finanþare a ºi spus cã acesta va scoate la liman oraºul, pentru cã, în anumite zone, canalizarea ºi aducþiunea apei au creat mari probleme. „Noi, cei din oraº, ºtim cel mai bine, cã erau probleme, mai ales cu canalizarea. ªi mã

bucur cã au fost introduse în proiect acele zone mai greu de gestionat ºi sunt convins cã, în urma implementãrii, în condiþii excepþionale a proiectului, acele probleme vor dispãrea”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Proiectul prin care sistemul de alimentare cu apã ºi canalizarea vor fi îmbunãtãþite la Uricani

a fost semnat, la sediul Societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, alãturi de toþi cei care s-au implicat pentru realizarea lui, iar un rol esenþial l-a avut echipa condusã de Monica Tarcea. „Avem nevoie ca acest contract sã se desfãºoare în bune condiþii ºi cu o colaborare foarte strânsã cu proiectantul. Cetãþenii vor fi afectaþi, pânã vor

beneficia de avantajele ce rezultã, ei vor avea de suferit din cauza acestora. Promitem, însã, cã vom monitoriza lucrãrile, vom face publicitate la lucrãrile ce se vor executa ºi vom anunþa în presã stadiul lucrãrilor ºi ne vom cere permanent scuze pentru tot deranjul”, a completat Monica Tarcea, coordonator de proiect.

Sunt douã pãrþi în

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

zonã protejatã.

La finalizarea proiectului, pe râul Jiu, dacã vor fi puse vreodatã în funcþiune, centralele Dumitra dinspre Petroºani ºi cea de la Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW ºi un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 230 de milioane de euro, iar acum trebuie conservatã ºi sunt necesare mai multe avize.

Diana MITRACHE

care se împarte acest proiect. Pe de o parte, este vorba despre Reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din Uricani, proiect în valoare de 13.617.144 de lei, care vizeazã 7 km de reþele, iar pe de altã parte, Extinderea reþelei de apã din Câmpu lui Neag, a cãrui valoare este de 4.547.428 de lei. „Aº vrea sã vã mulþumesc celor de la Apa Serv. Am spus-o peste tot, cã mi-aº dori ca ºi la Consiliul Judeþean sã am o echipã ca aceasta de la

Petroºani. Vã felicit pe toþi, pentru cã aþi fost baza ca acest proiect sã se facã”, a conchis ºi Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara, fost director general Apa Serv, prezent la semnarea contractului, la care a lucrat cu echipa.

Proiectul va dura 21 de luni, dar, la final, toate obiectivele vor fi atinse, iar oamenii din aceastã parte a Vãii Jiului vor avea apã, la standarde normale.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 Martie 2019

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în Cronica Vãii Jiului câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 24 z EPISODUL 24 z EPISODUL 24 z EPISODUL 24