Cronica Vaii Jiului Nr.1765, Joi 14 martie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1765

Cronica Vãii Jiului Joi, 14 Martie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Pregãtiþi sã lupte cu corupþia

ai multe primãrii M hunedorene au fost

instruite de reprezentaþii Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice cu privire la implementarea mãsurilor Strategiei Naþionale Anticorupþie 2016-2020 (SNA).

Acþiunea face parte din activitatea de sprijinire a 200 de unitãþi administrativteritoriale desfãºuratã în cadrul proiectului "Consolidarea sistemelor de integritate - cea mai bunã strategie de prevenire a corupþiei în admi-

nistraþia publicã". În cadrul reuniunilor, reprezentanþii MDRAP împreunã cu cei ai primãriilor au analizat principalele responsabilitãþi pe care le au autoritãþile administraþiei publice locale în procesul de implementare a SNA 2016-2020. În perioada urmãtoare, activitatea de sprijinire a administraþiei publice locale în procesul de implementare a mãsurilor prevãzute în Strategia Naþionalã Anticorupþie va continua, mai anunþã reprezentanþii MDRAP. Maximilian GÂNJU

4 FIRME CAUTÃ CONSTRUCTORI LA BURSÃ

S

unt 4 firme de profil care s-au înscris sã participe la bursa locurilor de muncã de la Petroºani. Toate au ca domeniu de activitate construcþiile ºi cautã, de la muncitori necalificaþi, la cei care au calificãri necesare acestui domeniu. >>> PAGINA A 5-A

Localitãþile din Hunedoara pe lista neagrã a Curþii de Conturi

L

ocalitãþile din judeþul Hunedoara sunt pe lista neagrã a Curþii de Conturi.

Potrivit unui raport, 52 din cele 69 de unitãþi administrativ-teritoriale ale judeþului Hunedoara nu au organizat audit public intern.

“Exemple de judeþe cu numãr ridicat de unitãþi administrativ-teritoriale comunale care nu au orga-

nizat audit public intern: Dolj - 102 unitãþi (98% din total UATC); Bacãu - 83 de unitãþi (98%); Vâlcea - 76 de unitãþi (97%); Caraº Severin - 65 de unitãþi (94%); Hunedoara - 52 de unitãþi (95%); Iaºi, Harghita - 39 de unitãþi (42%, respectiv 67%); Maramureº - 34 de unitãþi (54%); Covasna - 34 de unitãþi (85%); Giurgiu - 31 de unitãþi (61%); Teleorman 30 de unitãþi (33%)”, aratã un raport al Curþii de Conturi.

La polul opus, în categoria de exemple de „practicã pozitivã” cu judeþele având ponderi ridicate ale unitãþi administrativ-teritoriale comunale care au organizat audit public intern sunt judeþele Argeº, Vrancea 100%; Galaþi, Satu Mare 98% din total UATC; Bistriþa Nãsãud - 97%; Botoºani, Dâmboviþa; Mureº - 96%; Prahova 94%; Mehedinþi; Suceava, Tulcea - 93%; Braºov 92%, Alba - 91%.

Curtea de Conturi reþine

cã, indiferent de modul de organizare a activitãþii de audit public intern, structurã proprie sau cooperare, ordonatorii principali de credite, inclusiv în cadrul structurilor asociative, nu s-au preocupat ºi implicat

îndeajuns pentru recrutarea, selectarea ºi angajarea auditorilor interni la nivelul numãrului de posturi alocate, ºi nici nu au avut în vedere, în marea majoritate a cazurilor, respectarea cerinþei legale de a aloca ºi angaja minim 2 auditori cu normã întreagã la nivelul fiecãrei structuri de audit intern - situaþie care a reprezentat o vulnerabilitate pentru realizarea funcþiei de audit intern ºi pentru atingerea scopului acesteia.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

În Straja vor fi construite sute de parcãri ute de parcãri vor fi construite în S staþiunea montanã Straja. Acestea vor fi realizate atât în zona de agrement, la baza staþiunii montane, cât ºi sus în munte.

Mai mulþi turiºti care au ales staþiunea montanã Straja ca destinaþie turisticã au plecat cu un gust amar.

Oamenii sunt revoltaþi de condiþiile de mizerie cu care sunt aºteptaþi încã de cum ajung în parcare.

Topirea zãpezilor a fãcut ca parcarea din zona de agrement sã se transforme într-un loc cu noroi. O turistã din Deva a plãtit 75 de lei pentru a-ºi lãsa autoturismul pe durata weekend-ului în parcarea staþiunii montane Straja. La plecare, femeia a avut mari dificultãþi în a-ºi scoate maºina de pe terenul acoperit cu noroi, folosit pe post de parcare. „Bãtaie de joc, bãtaie de joc pe o grãmadã de bani în staþiunea asta: de la cazare, la mâncare, la ski-pass, toate, o grãmadã de bani. Ia uitaþi cum reuºeºte un buldoexcavator sã intre prin noroiul ãsta,

darmite sã iasã o maºinã. ªi noi cu maºina 4 x 4 de-abia am ieºit. Ne-am distrus maºina ºi ni se spune cã ei nu au ce sã facã, deºi ne indicã sã parcãm aici, în mizerie”, susþine autoarea filmãrii.

Administratorii domeniului schiabil au susþinut cã noroiul este cauzat de topirea zãpezilor ºi promit cã vor realiza mai multe parcãri în zona turisticã. Pânã atunci, turiºtii trebuie sã suporte, în continuare, condiþiile improprii. “ Parcarea din zona de agrement este o parcare care anul acesta a reuºit sã ne scoatã din situaþii destul de grele. Am fost primul an în care nu am avut blocaje. Nu este o parcare conform Uniunii Europene, dar este o parcare care ne scoate din greutãþile pe care le-am avut din acest punct de

vedere. Îmi doresc ca anul acesta sã reuºim sã depunem un proiect prin care sã facem 800 de locuri de parcare, jos la agrement, ºi 300-400 de locuri de parcare sus în staþiunea Strajã, etajate pentru a nu mai exista probleme. Momentan, aceasta este situaþia pe care o avem Este un disconfort acum, dar de asfaltat nu asfaltãm. O sã încercãm sã facem acea parcare supraetajatã”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Potrivit edililor, acea zonã în care funcþioneazã actuala parcare va fi pusã la dispoziþia investitorilor care vor sã îºi ridice hoteluri.

“Acea zonã o vom lãsa investitorilor, e o zonã de circa douã hectare ºi cine doreºte sã investeascã în

Weekend plin în staþiunile montane din judeþul Hunedoara fârºitul de sãptãmânã se S anunþã unul plin de evenimente în cele douã staþiuni

la cea de-a doua ediþie a întrecerii inedite „Pedaleazã pe zãpadã”, competiþie gãzduitã în Staþiunea Parâng începând cu ora 11 (Petroºani). Tot sâmbãtã, sunteþi invitaþi la concursul de sãniuþe ºi jocuri distractive pe

montane din Valea Jiului.

Staþiunile Parâng ºi Straja gãzduiesc diferite competiþii, devenite deja tradiþionale.

zona de agrement, îi punem teren la dispoziþie pentru a face un hotel.

Trebuie sã gãsim doar doritorii care sã fie interesaþi sã îºi facã un hotel pentru a putea sã dezvoltãm oraºul în partea de jos, pentru a avea viaþã în oraº, în Lupeni ºi sã avem turiºti ºi în oraº. Pe lângã Strajã, putem sã gãsim ºi un puþ ºcoalã pentru a-l amenaja ºi pentru ca turistul sã îºi petreacã timpul ºi în acea zonã. Trebuie sã îi gãsim turistului o sãptãmânã sã aibã variante de a face ceva în Lupeni.

Acesta este scopul nostru pentru urmãtorii ani de zile”, a mai spus primarul din Lupeni.

Turista din Deva susþine cã ºi-a stricat ambreiajul maºinii în timp ce fãcea manevre pentru a ieºi dintre nãmoale.

Cosmin BACIU

pârtie ,,Serbãrile Zãpezii" care va avea loc în staþiunea Parâng. Locul de întâlnire este Baza Didacticã a CSª Petroºani - Pârtia A, startul pentru sãniuº, la ora 11. Concursul de schi dedicat amatorilor (grupaþi pe 8 categorii de vârstã feminin ºi masculin) a fost reprogramat pentru duminicã 17 martie, ora 11, tot în staþiunea Parâng.

Cosmin BACIU

Cea mai aºteptatã competiþie montanã poate este cea din Straja, dedicatã veteranilor. Sâmbãtã, 16 martie, de la ora 10, în staþiunea Straja (Lupeni) se va desfãºura Cupa Veteranilor la Schi, eveniment care adunã laolaltã vârstnici din toate colþurile þãrii. În Parâng vor avea loc mai multe competiþii sportive. Iubitorii ciclismului montan sunt aºteptaþi sâmbãtã ºi

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

Femeia care O nouã victimã prin a aruncat copilul în metoda “accidentul” stradã, de negãsit P oliþiºtii sunt pe urmele unor indivizi care au indus în eroare, prin metoda „accidentul”, o femeie de la care au obþinut 7.200 de lei.

emeia care a nãscut copilul ce a fost gãsit F mort într-o parcare din centrul municipiului Petroºani, în 5 februarie, este de negãsit.

Toate cercetãrile procurorilor, verificãrile din spitale ºi la medicii din zonã, nu au putut sã îi conducã spre o pistã pe care sã meargã pentru a identifica femeia. De altfel, procurorii care ancheteazã cazul nu exclud posibilitatea ca femeia sã fi trecut doar în tranzit prin Petroºani, mai ales cã, potrivit legiºtilor, copilul era mort de ceva timp. „Pânã în momentul de faþã, deºi au fost efectuate acte de cercetare, nu s-a reuºit identificarea mamei fãtului.

Dacã va fi gãsitã riscã o pedeapsã de la 3 la 10 ani, în cazul în care se constatã cã s-a nãscut viu ºi, ca urmare a procedurilor la care a fost supus, i s-au produs vãtãmãri corporale.

Din datele pe care le deþinem, copilul s-a nãscut mort”, a precizat Darius Roman, procuror criminalist, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Trupul fãrã viaþã al unui copil a fost vãzut, în dimineaþa

În fapt, ieri, în jurul orei 02:35, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de o femeie în vârstã de 55 de ani, din comuna Cârjiþi, cu privire la faptul cã, în jurul orei 01:30, în urma unor discuþii telefonice cu diferite persoane pe care nu le de 5 februarie 2018, în zãpada cunoaºte (respectiv o voce din apropierea unei parcãri, fix femininã care a afirmat cã ar în zona de nord a municipiului fi chiar „fiica” pãrþii vãtãmate Petroºani. Descoperirea a fost ºi o voce de bãrbat care a fãcutã de un trecãtor, iar mai afirmat cã ar fi „procuror”), mulþi oameni care lucrau la a fost informatã cã fiica sa ar reabilitarea unui acoperiº, au vãzut jos ceea ce pãrea un sac, fi provocat un accident rutier însã, abia când poliþiºtii au ajuns în urma cãruia o persoanã ar fi decedat, iar pentru în zonã, au realizat cã era „rezolvarea problemelor” trupul unui copil. este nevoie urgentã de Legiºtii au stabilit cã acest 6.000 de euro (urmând ca la copil s-a nãscut mort, iar în astfel de situaþii, femeia care l-a domiciliul femeii sã se adus pe lume, ar putea totuºi prezinte o persoanã sã sã nu fie pusã sub acuzare. ridice suma de bani de care Cercetãrile continuã în acest aceasta dispunea, respectiv caz, pentru a fi identificatã 7.200 de lei). femeia care l-a nãscut.

La scurt timp dupã Diana MITRACHE încheierea convorbirii, la

locuinþa femeii s-a prezentat un bãrbat necunoscut, care a ridicat plicul cu cei 7.200 de lei ºi a dispãrut, la adãpostul întunericului.

Dupã ce a dat suma respectivã, femeia a discutat cu fiica sa ºi a aflat cã cele relatare de persoanele care au apelat-o telefonic nu erau reale, motiv pentru care s-a adresat poliþiºtilor cu o plângere penalã, prin care a solicitat identificarea autorilor infracþiunii de înºelãciune ºi recuperarea prejudiciului. ªi tot ieri, în jurul orei 10:15, la sediul Poliþiei Municipiului Deva s-a prezentat un bãrbat în vârstã de 72 ani, din comuna Cârjiþi, care a sesizat faptul cã, în cursul

Actualitate 3 nopþii, în jurul orei 00:45, autori neidentificaþi, au încercat sã îl inducã în eroare comunicându-i telefonic cã fiica sa a provocat un accident de circulaþie ºi cã, pentru „a scãpa de închisoare”, trebuie sã le trimitã o sumã mare de bani.

Persoana vãtãmatã ºi-a dat seama imediat cã este vorba despre o tentativã de înºelãciune, comunicând acest lucru ºi „procurorului” cu care discuta, acesta din urmã întrerupând convorbirea. ªi în acest caz, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã.

Pentru a evita sã deveniþi victima unei infracþiuni de înºelãciune, având acest mod de operare intitulat generic “accidentul”, este bine sã analizaþi cu atenþie informaþiile primite ºi sã vã puneþi câteva întrebãri elementare referitoare la veridicitatea lor.

Planul Naþional Integrat Energie ºi Schimbãri Climatice anticipeazã închiderea a 2.2 GW pe cãrbune anul acesta lanul Naþional P Integrat Energie ºi Schimbãri Climatice (PNIESC) al României conþine estimãri chestionabile, care sugereazã cã 2.2 GW de putere instalatã pe cãrbune vor fi retraºi pânã la sfârºitul anului, se aratã într-o analizã publicatã astãzi de Bankwatch România.

În PNIESC, un document care ar trebui sã ghideze politicile naþionale în domeniul climei ºi al energiei pentru urmãtorul deceniu, se aratã cã România va avea doar 3.7 GW de capacitate instalatã pe cãrbune în 2020 – o prognozã surprinzãtoare, având în vedere cã în acest moment sunt disponibile în

sistem unitãþi cu o putere totalã de 5.9 GW. Ministerul Energiei, însã, nu a anunþat închiderea vreunei termocentrale în acest an. În document se aratã ºi cã alþi 540 MW de capacitate pe cãrbune vor dispãrea pânã în 2030.

Mai mult, PNIESC include o þintã foarte lipsitã de ambiþie pentru energia regenerabilã, de doar 27.9%.

“În mod normal, oricine îºi doreºte sã previnã o creºtere catastrofalã a temperaturii globale s-ar bucura sã audã cã 2 GW de cãrbune vor fi retraºi într-un singur an. Însã în PNIESC nu se regãseºte un angajament pentru o eliminare treptatã a cãrbunelui pânã în 2030, ºi chiar este planificatã construirea unei noi unitãþi. Acest lucru înseam-

nã cã estimarea pentru 2020 este complet greºitã – cu atât mai jenant, cu cât România este în centrul atenþiei pe durata Preºedinþiei Consiliului UE”, a declarant Alexandru Mustaþã, coordonator de campanii Banwatch România.

Prognozele din PNIESC se bazeazã pe Strategia Energeticã Naþionalã, care prioritizeazã construirea unei unitãþi de 600MW pe situl termocentralei Rovinari din judeþul Gorj. O analizã a situaþiei economice a noii unitãþi, parte a publicaþiei Bankwatch, aratã cã noua unitate probabil nu va fi niciodatã profitabilã.

Costurile cu lignitul, certificatele ETS ºi calcarul vor consuma 82% din veniturile totale create de unitate, rãmânând o marjã foarte micã pentru a acoperi

restul costurilor – salarii, mentenanþã etc. – ºi cu atât mai reduse devin ºansele de a funcþiona profitabil.

“Este încã o oportunitate ratatã pentru a pregãti o strategie clarã pentru a combate cea mai mare problemã a secolului: schimbãrile climatice”, a adãugat reprezentantul Bankwatch. “România propune construirea unei noi unitãþi pe cãrbune, în timp ce majoritatea þãrilor Europene plãnuiesc eliminarea combustibilului din mixul energetic, iar potenþialul enorm pentru energie regenerabilã este ignorat”.

Raportul integral este disponibil aici: http://faracarbune.ro/wpcontent/uploads/2019/03/ C%C4%83rbune%C3%AEn-PNIESC.pdf AGERPRES

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

Populaþia României va scãdea la 18 milioane de persoane în 2030 4 firme cautã constructori la bursã opulaþia totalã a României va scãdea la 18 milioane de persoane în anul unt 4 firme de 2030, iar din 2060 rata de dependenþã a sistemului public de pensii, P Sprofil care s-au exprimatã ca raport procentual între numãrul de pensionari ºi cel persoanelor ocupate, va ajunge la aproape 100%, dacã tendinþele declinului demografic ºi ale migraþiei din România vor continua în acelaºi ritm, relevã studiul "Analiza cantitativã ºi calitativã a pieþei muncii în România".

"Declinul demografic ºi migraþia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forþei de muncã. Pentru întreaga perioadã 19902018, în România, declinul demografic natural a depãºit 1.000.000 de locuitori. În condiþiile menþinerii impactului semnificativ al migraþiei nete (oficiale), populaþia totalã a þãrii noastre va scãdea de la 19,6 milioane de persoane, în anul 2016, la 19,2 milioane, în anul 2020, ºi la 18 milioane de persoane, în anul 2030", se aratã în studiul comandat de Confederaþia Patronalã Concordia ºi realizat de KPMG ºi de INCE. De asemenea, realizatorii analizei evalueazã cã populaþia ocupatã va continua sã scadã, punând presiune pe sistemul public de pensii.

"Dacã actualele tendinþe se vor menþine, populaþia ocupatã va scãdea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 mili-

oane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiþii, rata de dependenþã a sistemului public de pensii, exprimatã ca raport procentual între numãrul de pensionari ºi numãrul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilã, dificil de susþinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 ºi, respectiv, la aproape 100% în anul 2060", avertizeazã realizatorii studiului.

Aceºtia estimeazã cã polarizarea geograficã va creºte în ceea ce priveºte ofertele de locuri de muncã.

"Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numãrului de locuri de muncã vacante (Bucureºti-Ilfov, Vest ºi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat) înregistrau, în trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncã vacante la nivel naþional,

Dosar penal pentru numere false

oferiþa de 30 de ani, din Hunedoara, a fost descoperitã ª de poliþiºtii din Lechinþa, în urma unui control în trafic, pe DJ 151, pe raza localitãþii Zoreni.

comparativ cu 46,5% în anul 2008", se precizeazã în concluziile studiului.

Deficitul de forþã de muncã va creºte în continuare, se precizeazã în studiu. Astfel, acesta este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivã sã creascã la 549.000 de persoane în 2023.

Cât priveºte sectorul IT, deºi a fost declarat prioritate strategicã ºi au fost promovate mãsuri de susþinere a sectorului, decalajul între oferta estimatã a sistemului de învãþãmânt ºi cererea estimatã de forþã de muncã din industrie va ajunge la peste 20.000 pânã în 2021.

Realizatorii studiului au identificat segmente importante de populaþie circa 2 milioane de persoane - care nu se regãsesc nici pe piaþa muncii ºi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaþie ºi formare profesionalã.

"Se contureazã, astfel,

Autoturismul condus de tânãrã avea plãcuþele de înmatriculare ce aparþineau altei maºini.

Hunedoreanca a fost testatã ºi pentru alcool ºi s-a stabilit cã nu bãuse. Este cercetatã penal pentru conducerea unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare, faptã care se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendã.

Maximilian GÂNJU

un potenþial uman nevalorificat, fenomen ce necesitã o analizã aprofundatã care sã permitã înþelegerea cauzelor acestei situaþii ºi,

ulterior, conturarea de mãsuri care sã conducã la inserþia lor pe piaþa muncii", menþioneazã realizatorii studiului.

Avram Iancu nu se dã bãtut V

ântul puternic a fãcut ca temperatura resimþitã sã fie ºi de -30 de grade Celsius. Avram Iancu a fost pus la grea încercare pe Ice Road, pentru a ajunge la checkpoint-ul din Aklavik.

Aceºtia propun mai multe soluþii pentru rezolvarea crizei forþei de muncã din România, printre care: consolidarea cooperãrii între mediul educaþional ºi piaþa muncii pentru modernizarea învãþãmântului profesional ºi tehnic ºi creºterea locurilor disponibile ºi atractivitãþii studiilor STIM (ºtiinþã, tehnologie, inginerie ºi matematicã), aplicarea unei strategii ºi a unui plan de acþiune pentru stoparea declinului demografic.

AGERPRES

puþin trecut de jumãtatea cursei.

Pentru a rãmâne în cursa câºtigãrii ultramaratonului, Avram a dormit în zãpadã, pe marginea drumului, în sacul de dormit. Bibliotecarul, cunoscut dupã ce a traversat înot Canalului Mânecii ºi a parcurs traseul Dunãrii de la izvoare ºi pânã la vãrsare, este la a doua participare la cel mai dur maraton din lume, „6633 Arctic Ultra”.

Maximilian GÂNJU

rocurorii au atacat sentinþa P judecãtorilor deveni

fiind nemulþumiþi de pedeapsa primitã de individ, respectiv trei ani de închisoare cu executare.

La rândul lui, individul condamnat deja pentru agresiune sexualã a considerat cã pedeapsa primitã este prea mare.

Daniel Cristian M. a fost condamnat de Judecãtoria Deva la trei ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexualã,

sentinþa nefiind defintitivã. Cum inculpatul cât ºi procurorii s-au arãtat nemulþumiþi de sentinþã, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanþa a hotârât sã desfiinþeze sentinþa penalã ºi sã trimitã dosarul spre rejudecare. ”Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva ºi de inculpatul M. Daniel Cristian. (…)

Dispune rejudecarea cauzei de cãtre judecãtoria Deva. Ultimul act procedural rãmas valabil de la care procesul penal

„Avem 4 angajatori care vor participa la bursã, cu 27 de locuri de muncã. Ca meserii, avem pentru muncitori necalificaþi, zidari, dulgheri, fierar-betoniºti, lãcãtuºi ºi electricieni”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petoºani.

Din pãcate, însã, cei de la agenþia de ocupare a forþei de muncã spun cã prea puþini ºomeri, din cei 800 care sunt acum înregistraþi,

au calificãri. ªi asta, chiar dacã au vrut sã organizeze ºi cursuri de calificare, însã, nimeni nu s-a prezentat la ele. „Cunoscând persoanele din evidenþele noastre, ce pot sã vã spun este cã noi nu avem foarte multe persoane calificate. Avem chiar puþine care pot lucra în construcþii. Noi sperãm ca, pe lângã ºomerii noºtri, sã participe ºi alte persoane ce au calificãri ºi nu se aflã în evidenþele

noastre. Asta pentru cã sunt anumite cursuri pe care noi încercãm sã le organizãm ºi nu reuºim.

De exemplu, noi încercãm acum sã facem un curs de zidar, pentru cã sunt meserii solicitate ºi altele mai puþin solicitate”, a mai adãugat Judith Babþan.

Salariul în acest domeniu a crescut considerabil ºi, la bursa care începe în 14 martie la ora 9,00, sunt aºteptaþi nu doar ºomerii. Salariul

Electricieni calificaþi virtual

Bibliotecarul din Petroºani a mers fãrã oprire circa 7 ore prin vântul ce a coborât temperatura la -30 grade C, însã efortul I-a adus ºi o recompensã. Avram Iancu ºi-a câºtigat ºase ore de somn la cãldurã, însã încercãrile nu s-au terminat. Polisportivul din Petroºani are în faþã o nouã porþiune de peste 100 de kilometri, pânã la Inuvik. Ieri, bibliotecarul din Petroºani se afla în continuare pe locul 5, în condiþiile în care este abia

Abuzatorul se întoarce la Judecãtoria Deva

înscris sã participe la bursa locurilor de muncã de la Petroºani. Toate au ca domeniu de activitate construcþiile ºi cautã, de la muncitori necalificaþi, la cei care au calificãri necesare acestui domeniu.

este 200 electricieni ºi ingineri din domeniul P exploatãrii staþiilor de transformare a energiei îºi vor îmbunãtãþi performanþele profesionale cu ajutorul unui sistem de pregãtire în realitate virtualã;

trebuie sã-ºi reia cursul este audierea inculpatului M. Daniel Cristian”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.

Magistraþii au considerat cã sunt suficiente motive ca individul sã rãmânã în continuare în arest preventiv. Bãrbatul a fost acuzat cã a agresat o copilã într-un bloc dintr-un cartier central al municipiului Deva.

Minora a reuºit sã scape din mâinile sale ºi sã þipe, iar mama ei a anunþat imediat poliþia. În faþa anchetatorilor, individul a dat vina pe faptul cã era consumator de etnobotanice ºi nu a realizat ce face.

Maximilian GÂNJU

• 100.000 de euro reprezintã investiþia pentru achiziþionarea acestui echipament.

Sistemul de învãþare în realitate virtualã, pus la dispoziþia Centrului de Educaþie Profesionalã în domeniul Electricitate al companiei Delgaz Grid, simuleazã un spaþiu tridimensional ce reproduce fidel o staþie electricã de transformare, oferind un mediu de interacþiune cu echipamentele specifice acestui tip de instalaþii energetice.

Cursanþii exerseazã, în mediul virtual, o serie de manevre pe care ulterior le vor executa în activitatea curentã, în mediul real, din staþiile electrice de transformare. Astfel, personalul tehnic are posibilitatea de a executa, fãrã riscuri, manevre în cadrul unei staþii de transformare virtuale, ceea ce îl va ajuta sã obþinã deprinderile ºi cunoºtinþele

necesare operãrii/manevrãrii echipamentelor în condiþii de siguranþã. În cadrul acestui sistem performant de învãþare sunt descrise cinci scenarii de lucru, electricienii fiind solicitaþi sã realizeze operaþii diverse: alegerea echipamentelor de protecþie specifice, utilizarea sistemului SCADA (achiziþie de date ºi control de la distanþã), manevre cu întreruptoare de medie tensiune, înlocuirea unor siguranþe, trecerea consumului de energie electricã de pe un transformator pe altul etc.

Fiecare scenariu are paºi bine definiþi, conform unor situaþii reale întâlnite în practicã, electricianului nefiindu-i permise abateri care l-ar afec-

minim este acum de 3.000 de lei, potrivit unei Ordonanþe de urgenþã a Guvernului, ºi se aplicã indiferent de tipul companiei ºi de munca prestatã. ªi omul de serviciu ar trebui sã aibã 3.000 de lei salariu, iar “construcþii” nu se referã doar la cei de pe ºantiere, ci ºi la cei din birouri.

Cine se încadreazã pentru construcþii?

Potrivit legii, în perioada 1 ianuarie

ta în mod direct sau care ar duce la avarii în sistemul energetic. În cazul în care un electrician face o manevrã periculoasã simularea este opritã automat, instructorii explicã cursantului eroarea fãcutã, scenariul fiind repetat pânã la însuºirea deplinã a succesiunii manevrelor.

Sistemul de învãþare în realitate virtualã completeazã dotãrile Centrului de Educaþie Profesionalã unde electricienii Delgaz Grid au la dispoziþie toate echipamentele pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale: celule electrice de înaltã ºi medie tensiune, transformatoare de putere, reþele ºi stâlpi electrici pentru diferite tensiuni nominale, panouri de comandã ºi control, contoare, echipamente de acþionare etc.

Toate sesiunile de pregãtire, atât cele teoretice, cât ºi cele practice, se realizeazã sub îndrumarea unor instructori cu vastã experienþã în domeniul energetic. Astfel, electricienii noºtri vor fi capabili sã facã faþã oricãror situaþii apãrute în activitatea curentã, farã riscuri, atât pentru ei înºiºi sau pentru clienþi, cât ºi pentru instalaþiile ºi echipamentele pe care le exploateazã.

2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcþiilor, salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã se stabileºte la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lunã, reprezentând 17,928 lei/orã.

Angajaþii cãrora li se aplicã acest salariu minim pe economie sunt cei ai angajatorilor care: desfãºoarã activitatea de construcþii, la Prelucrarea ºi fasonarea sticlei plate; Fabricarea plãcilor ºi dalelor din ceramicã, Fabricarea cãrãmizilor, þiglelor ºi altor produse pentru construcþii din argilã arsã; Fabricarea produselor din beton pentru construcþii; Fabricarea produselor din ipsos pentru construcþii; Fabricarea betonului, Fabricarea mortarului, a altor articole din beton, ciment ºi ipsos;Tãierea,

fasonarea ºi finisarea pietrei; Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcþii; Fabricarea altor elemente de dulgherie ºi tâmplãrie pentru construcþii; Fabricarea de uºi ºi ferestre din metal; Fabricarea de construcþii metalice ºi pãrþi componente ale structurilor metalice; Extracþia pietrei ornamentale ºi a pietrei pentru construcþii, extracþia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei ºi a ardeziei; Extracþia pietriºului ºi nisipului, Activitãþi de arhitecturã, inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã; Muncitorii calificaþi ºi necalificaþi în munca din construcþii pot veni la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara în localitãþile Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Haþeg ºi Brad, între orele 900 –1300 Diana MITRACHE

Blocurile degradate din Aninoasa ar putea trece la CNI

N

u s-a aprobat bugetul ºi nici nu s-au alocat, într-una dintre ºedinþele Guvernului de dupã Crãciun, bani pentru Aninoasa, aºa încât acum edilii mizeazã pe o altã soluþie.

Este vorba despre preluarea acestor construcþii de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii (CNI), care, pe viitor, ar putea chiar sã le ºi întreþinã. Este ultima speranþã pe care cei din Aninoasa o mai au, înainte ca un nou dezastru sã îi scoatã ºi pe alþi localnici din coloniile fragile ºi foarte vechi, care necesitã consolidarea de urgenþã. „Domnul primar Nicolae Dunca se aflã la Bucureºti pentru a depune documentaþia la Compania Naþionalã de Investiþii, pentru cele 18 blocuri cu locuinþe muncitoreºti,

care au fost afectate de zãpada din iarna ce a trecut. Sperãm sã fie acceptate cât mai multe, pentru a scãpa de o mare problemã.

Ele vor putea fi date în administrare la CNI, iar în funcþie de ce bani vor fi alocaþi, vor fi reabilitate ºi apoi predate înapoi oraºului Aninoasa”, a precizat Ioan Sfia, viceprimarul oraºului Aninoasa.

Aninoasa are nevoie urgentã de aproximativ 56.000 000 de lei, pentru toate cele 30 de colonii din oraº, însã, primarul spune cã s-ar mulþumi ºi cu 32 de milioane de lei pentru cele care sunt în pericol. Banii nu au fost alocaþi, iar în tot acest timp s-a intervenit doar la douã construcþii care efectiv s-au prãbuºit, una la finele anului trecut, în perioada sãrbãtorilor ºi un alt acoperiº, în luna ianuarie.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

Populaþia României va scãdea la 18 milioane de persoane în 2030 4 firme cautã constructori la bursã opulaþia totalã a României va scãdea la 18 milioane de persoane în anul unt 4 firme de 2030, iar din 2060 rata de dependenþã a sistemului public de pensii, P Sprofil care s-au exprimatã ca raport procentual între numãrul de pensionari ºi cel persoanelor ocupate, va ajunge la aproape 100%, dacã tendinþele declinului demografic ºi ale migraþiei din România vor continua în acelaºi ritm, relevã studiul "Analiza cantitativã ºi calitativã a pieþei muncii în România".

"Declinul demografic ºi migraþia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forþei de muncã. Pentru întreaga perioadã 19902018, în România, declinul demografic natural a depãºit 1.000.000 de locuitori. În condiþiile menþinerii impactului semnificativ al migraþiei nete (oficiale), populaþia totalã a þãrii noastre va scãdea de la 19,6 milioane de persoane, în anul 2016, la 19,2 milioane, în anul 2020, ºi la 18 milioane de persoane, în anul 2030", se aratã în studiul comandat de Confederaþia Patronalã Concordia ºi realizat de KPMG ºi de INCE. De asemenea, realizatorii analizei evalueazã cã populaþia ocupatã va continua sã scadã, punând presiune pe sistemul public de pensii.

"Dacã actualele tendinþe se vor menþine, populaþia ocupatã va scãdea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 mili-

oane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiþii, rata de dependenþã a sistemului public de pensii, exprimatã ca raport procentual între numãrul de pensionari ºi numãrul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilã, dificil de susþinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 ºi, respectiv, la aproape 100% în anul 2060", avertizeazã realizatorii studiului.

Aceºtia estimeazã cã polarizarea geograficã va creºte în ceea ce priveºte ofertele de locuri de muncã.

"Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numãrului de locuri de muncã vacante (Bucureºti-Ilfov, Vest ºi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat) înregistrau, în trimestrul II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncã vacante la nivel naþional,

Dosar penal pentru numere false

oferiþa de 30 de ani, din Hunedoara, a fost descoperitã ª de poliþiºtii din Lechinþa, în urma unui control în trafic, pe DJ 151, pe raza localitãþii Zoreni.

comparativ cu 46,5% în anul 2008", se precizeazã în concluziile studiului.

Deficitul de forþã de muncã va creºte în continuare, se precizeazã în studiu. Astfel, acesta este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivã sã creascã la 549.000 de persoane în 2023.

Cât priveºte sectorul IT, deºi a fost declarat prioritate strategicã ºi au fost promovate mãsuri de susþinere a sectorului, decalajul între oferta estimatã a sistemului de învãþãmânt ºi cererea estimatã de forþã de muncã din industrie va ajunge la peste 20.000 pânã în 2021.

Realizatorii studiului au identificat segmente importante de populaþie circa 2 milioane de persoane - care nu se regãsesc nici pe piaþa muncii ºi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaþie ºi formare profesionalã.

"Se contureazã, astfel,

Autoturismul condus de tânãrã avea plãcuþele de înmatriculare ce aparþineau altei maºini.

Hunedoreanca a fost testatã ºi pentru alcool ºi s-a stabilit cã nu bãuse. Este cercetatã penal pentru conducerea unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare, faptã care se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendã.

Maximilian GÂNJU

un potenþial uman nevalorificat, fenomen ce necesitã o analizã aprofundatã care sã permitã înþelegerea cauzelor acestei situaþii ºi,

ulterior, conturarea de mãsuri care sã conducã la inserþia lor pe piaþa muncii", menþioneazã realizatorii studiului.

Avram Iancu nu se dã bãtut V

ântul puternic a fãcut ca temperatura resimþitã sã fie ºi de -30 de grade Celsius. Avram Iancu a fost pus la grea încercare pe Ice Road, pentru a ajunge la checkpoint-ul din Aklavik.

Aceºtia propun mai multe soluþii pentru rezolvarea crizei forþei de muncã din România, printre care: consolidarea cooperãrii între mediul educaþional ºi piaþa muncii pentru modernizarea învãþãmântului profesional ºi tehnic ºi creºterea locurilor disponibile ºi atractivitãþii studiilor STIM (ºtiinþã, tehnologie, inginerie ºi matematicã), aplicarea unei strategii ºi a unui plan de acþiune pentru stoparea declinului demografic.

AGERPRES

puþin trecut de jumãtatea cursei.

Pentru a rãmâne în cursa câºtigãrii ultramaratonului, Avram a dormit în zãpadã, pe marginea drumului, în sacul de dormit. Bibliotecarul, cunoscut dupã ce a traversat înot Canalului Mânecii ºi a parcurs traseul Dunãrii de la izvoare ºi pânã la vãrsare, este la a doua participare la cel mai dur maraton din lume, „6633 Arctic Ultra”.

Maximilian GÂNJU

rocurorii au atacat sentinþa P judecãtorilor deveni

fiind nemulþumiþi de pedeapsa primitã de individ, respectiv trei ani de închisoare cu executare.

La rândul lui, individul condamnat deja pentru agresiune sexualã a considerat cã pedeapsa primitã este prea mare.

Daniel Cristian M. a fost condamnat de Judecãtoria Deva la trei ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexualã,

sentinþa nefiind defintitivã. Cum inculpatul cât ºi procurorii s-au arãtat nemulþumiþi de sentinþã, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanþa a hotârât sã desfiinþeze sentinþa penalã ºi sã trimitã dosarul spre rejudecare. ”Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva ºi de inculpatul M. Daniel Cristian. (…)

Dispune rejudecarea cauzei de cãtre judecãtoria Deva. Ultimul act procedural rãmas valabil de la care procesul penal

„Avem 4 angajatori care vor participa la bursã, cu 27 de locuri de muncã. Ca meserii, avem pentru muncitori necalificaþi, zidari, dulgheri, fierar-betoniºti, lãcãtuºi ºi electricieni”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petoºani.

Din pãcate, însã, cei de la agenþia de ocupare a forþei de muncã spun cã prea puþini ºomeri, din cei 800 care sunt acum înregistraþi,

au calificãri. ªi asta, chiar dacã au vrut sã organizeze ºi cursuri de calificare, însã, nimeni nu s-a prezentat la ele. „Cunoscând persoanele din evidenþele noastre, ce pot sã vã spun este cã noi nu avem foarte multe persoane calificate. Avem chiar puþine care pot lucra în construcþii. Noi sperãm ca, pe lângã ºomerii noºtri, sã participe ºi alte persoane ce au calificãri ºi nu se aflã în evidenþele

noastre. Asta pentru cã sunt anumite cursuri pe care noi încercãm sã le organizãm ºi nu reuºim.

De exemplu, noi încercãm acum sã facem un curs de zidar, pentru cã sunt meserii solicitate ºi altele mai puþin solicitate”, a mai adãugat Judith Babþan.

Salariul în acest domeniu a crescut considerabil ºi, la bursa care începe în 14 martie la ora 9,00, sunt aºteptaþi nu doar ºomerii. Salariul

Electricieni calificaþi virtual

Bibliotecarul din Petroºani a mers fãrã oprire circa 7 ore prin vântul ce a coborât temperatura la -30 grade C, însã efortul I-a adus ºi o recompensã. Avram Iancu ºi-a câºtigat ºase ore de somn la cãldurã, însã încercãrile nu s-au terminat. Polisportivul din Petroºani are în faþã o nouã porþiune de peste 100 de kilometri, pânã la Inuvik. Ieri, bibliotecarul din Petroºani se afla în continuare pe locul 5, în condiþiile în care este abia

Abuzatorul se întoarce la Judecãtoria Deva

înscris sã participe la bursa locurilor de muncã de la Petroºani. Toate au ca domeniu de activitate construcþiile ºi cautã, de la muncitori necalificaþi, la cei care au calificãri necesare acestui domeniu.

este 200 electricieni ºi ingineri din domeniul P exploatãrii staþiilor de transformare a energiei îºi vor îmbunãtãþi performanþele profesionale cu ajutorul unui sistem de pregãtire în realitate virtualã;

trebuie sã-ºi reia cursul este audierea inculpatului M. Daniel Cristian”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.

Magistraþii au considerat cã sunt suficiente motive ca individul sã rãmânã în continuare în arest preventiv. Bãrbatul a fost acuzat cã a agresat o copilã într-un bloc dintr-un cartier central al municipiului Deva.

Minora a reuºit sã scape din mâinile sale ºi sã þipe, iar mama ei a anunþat imediat poliþia. În faþa anchetatorilor, individul a dat vina pe faptul cã era consumator de etnobotanice ºi nu a realizat ce face.

Maximilian GÂNJU

• 100.000 de euro reprezintã investiþia pentru achiziþionarea acestui echipament.

Sistemul de învãþare în realitate virtualã, pus la dispoziþia Centrului de Educaþie Profesionalã în domeniul Electricitate al companiei Delgaz Grid, simuleazã un spaþiu tridimensional ce reproduce fidel o staþie electricã de transformare, oferind un mediu de interacþiune cu echipamentele specifice acestui tip de instalaþii energetice.

Cursanþii exerseazã, în mediul virtual, o serie de manevre pe care ulterior le vor executa în activitatea curentã, în mediul real, din staþiile electrice de transformare. Astfel, personalul tehnic are posibilitatea de a executa, fãrã riscuri, manevre în cadrul unei staþii de transformare virtuale, ceea ce îl va ajuta sã obþinã deprinderile ºi cunoºtinþele

necesare operãrii/manevrãrii echipamentelor în condiþii de siguranþã. În cadrul acestui sistem performant de învãþare sunt descrise cinci scenarii de lucru, electricienii fiind solicitaþi sã realizeze operaþii diverse: alegerea echipamentelor de protecþie specifice, utilizarea sistemului SCADA (achiziþie de date ºi control de la distanþã), manevre cu întreruptoare de medie tensiune, înlocuirea unor siguranþe, trecerea consumului de energie electricã de pe un transformator pe altul etc.

Fiecare scenariu are paºi bine definiþi, conform unor situaþii reale întâlnite în practicã, electricianului nefiindu-i permise abateri care l-ar afec-

minim este acum de 3.000 de lei, potrivit unei Ordonanþe de urgenþã a Guvernului, ºi se aplicã indiferent de tipul companiei ºi de munca prestatã. ªi omul de serviciu ar trebui sã aibã 3.000 de lei salariu, iar “construcþii” nu se referã doar la cei de pe ºantiere, ci ºi la cei din birouri.

Cine se încadreazã pentru construcþii?

Potrivit legii, în perioada 1 ianuarie

ta în mod direct sau care ar duce la avarii în sistemul energetic. În cazul în care un electrician face o manevrã periculoasã simularea este opritã automat, instructorii explicã cursantului eroarea fãcutã, scenariul fiind repetat pânã la însuºirea deplinã a succesiunii manevrelor.

Sistemul de învãþare în realitate virtualã completeazã dotãrile Centrului de Educaþie Profesionalã unde electricienii Delgaz Grid au la dispoziþie toate echipamentele pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale: celule electrice de înaltã ºi medie tensiune, transformatoare de putere, reþele ºi stâlpi electrici pentru diferite tensiuni nominale, panouri de comandã ºi control, contoare, echipamente de acþionare etc.

Toate sesiunile de pregãtire, atât cele teoretice, cât ºi cele practice, se realizeazã sub îndrumarea unor instructori cu vastã experienþã în domeniul energetic. Astfel, electricienii noºtri vor fi capabili sã facã faþã oricãror situaþii apãrute în activitatea curentã, farã riscuri, atât pentru ei înºiºi sau pentru clienþi, cât ºi pentru instalaþiile ºi echipamentele pe care le exploateazã.

2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcþiilor, salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã se stabileºte la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lunã, reprezentând 17,928 lei/orã.

Angajaþii cãrora li se aplicã acest salariu minim pe economie sunt cei ai angajatorilor care: desfãºoarã activitatea de construcþii, la Prelucrarea ºi fasonarea sticlei plate; Fabricarea plãcilor ºi dalelor din ceramicã, Fabricarea cãrãmizilor, þiglelor ºi altor produse pentru construcþii din argilã arsã; Fabricarea produselor din beton pentru construcþii; Fabricarea produselor din ipsos pentru construcþii; Fabricarea betonului, Fabricarea mortarului, a altor articole din beton, ciment ºi ipsos;Tãierea,

fasonarea ºi finisarea pietrei; Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcþii; Fabricarea altor elemente de dulgherie ºi tâmplãrie pentru construcþii; Fabricarea de uºi ºi ferestre din metal; Fabricarea de construcþii metalice ºi pãrþi componente ale structurilor metalice; Extracþia pietrei ornamentale ºi a pietrei pentru construcþii, extracþia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei ºi a ardeziei; Extracþia pietriºului ºi nisipului, Activitãþi de arhitecturã, inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã; Muncitorii calificaþi ºi necalificaþi în munca din construcþii pot veni la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara în localitãþile Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Haþeg ºi Brad, între orele 900 –1300 Diana MITRACHE

Blocurile degradate din Aninoasa ar putea trece la CNI

N

u s-a aprobat bugetul ºi nici nu s-au alocat, într-una dintre ºedinþele Guvernului de dupã Crãciun, bani pentru Aninoasa, aºa încât acum edilii mizeazã pe o altã soluþie.

Este vorba despre preluarea acestor construcþii de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii (CNI), care, pe viitor, ar putea chiar sã le ºi întreþinã. Este ultima speranþã pe care cei din Aninoasa o mai au, înainte ca un nou dezastru sã îi scoatã ºi pe alþi localnici din coloniile fragile ºi foarte vechi, care necesitã consolidarea de urgenþã. „Domnul primar Nicolae Dunca se aflã la Bucureºti pentru a depune documentaþia la Compania Naþionalã de Investiþii, pentru cele 18 blocuri cu locuinþe muncitoreºti,

care au fost afectate de zãpada din iarna ce a trecut. Sperãm sã fie acceptate cât mai multe, pentru a scãpa de o mare problemã.

Ele vor putea fi date în administrare la CNI, iar în funcþie de ce bani vor fi alocaþi, vor fi reabilitate ºi apoi predate înapoi oraºului Aninoasa”, a precizat Ioan Sfia, viceprimarul oraºului Aninoasa.

Aninoasa are nevoie urgentã de aproximativ 56.000 000 de lei, pentru toate cele 30 de colonii din oraº, însã, primarul spune cã s-ar mulþumi ºi cu 32 de milioane de lei pentru cele care sunt în pericol. Banii nu au fost alocaþi, iar în tot acest timp s-a intervenit doar la douã construcþii care efectiv s-au prãbuºit, una la finele anului trecut, în perioada sãrbãtorilor ºi un alt acoperiº, în luna ianuarie.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

Cel mult 59.622 de bilete de tratament balnear se vor asigura în anul 2019 prin sistemul administrat de Casa Naþionalã de Pensii Publice; biletele vor fi repartizate pe maximum 19 serii

uvernul a aprobat printr-o hotãrâre G numãrul biletelor de

tratament balnear care se pot acorda în anul 2019, prin sistemul organizat ºi administrat de Casa Naþionalã de Pensii Publice (CNPP).

Guvernul a stabilit cã din suma de 335.113.000 lei, prevãzutã prin Legea privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2019 cu aceastã destinaþie, vor fi asigurate cel mult 59.622 de locuri la tratament balnear.

Acordarea prestaþiilor

privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanþilor îndreptãþiþi, în limita numãrului de locuri asigurate în unitãþile de tratament din proprietatea CNPP, precum ºi a numãrului de locuri contractate cu alte unitãþi de

profil ºi a sumelor alocate pentru aceastã prestaþie prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.

Astfel, Guvernul a stabilit cã din suma de 335.113.000 lei, prevãzutã prin Legea privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe

anul 2019 cu aceastã destinaþie, vor fi asigurate în unitãþile de tratament balnear aflate în proprietatea Casei Naþionale de Pensii Publice pentru anul 2019 maximum 59.622 de locuri la tratament balnear.

Biletele vor fi repartizate pe maximum 19 serii, durata unui sejur fiind de 16 zile, preþul biletului incluzând tariful pentru 12 zile de tratament balnear.

Sunt vizaþi, în principal, pensionarii ºi asiguraþii sistemului public de pensii, iar un procent de maximum 15% din numãrul total al biletelor va fi acordat, gratuit,

beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum ºi categoriilor de persoane beneficiare ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale.

La cele 59.622 de locuri la tratament balnear se va adãuga, pânã la nivelul sumelor prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2019, numãrul biletelor de tratament balnear contractat cu alþi operatori economici interesaþi.

Numãrul de locuri contractate va fi anunþat dupã finalizarea procedurilor de licitaþie publicã, care se va derula cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziþiile publice, ºi va fi anunþat prin postarea pe Portalul CNPP.

Sindicatele îndeamnã cetãþenii sã participe la alegerile europarlamentare ºi sã voteze candidaþi care sprijinã solicitãrile sindicale:

Este necesarã schimbarea clasei politice româneºti care nu mai reprezintã în mod corect interesele cetãþenilor

N

u mai puþin de 90 de organizaþii sindicale care reprezintã 45 de milioane de salariaþi, au lansat un program pentru alegerile europarlamentare.

Sindicaliºtii îndeamnã cetãþenii sã participe la alegerile europarlamentare ºi sã voteze candidaþi care sprijinã solicitãrile sindicale pentru o Europã mai echitabilã pentru lucrãtori. O astfel de Europã se poate obþine, potrivit sindicaliºtilor, prin democraþie ºi justiþie socialã, locuri de muncã de calitate ºi salarii mai mari, dar ºi tranziþii sociale juste cãtre o economie digitalã ºi cu emisii reduse de carbon.

Sindicaliºtii afirmã cã este necesarã schimbarea clasei politice româneºti care nu mai reprezintã în mod corect interesele cetãþenilor. ”Rezultatul alegerilor europene din luna mai va fi crucial pentru viitoarea direcþie a UE: noul Parlament European va face din Uniunea Europeanã un loc mai bun pentru

cetãþenii sãi sau, dimpotrivã, va submina proiectul european, clãdit de-a lungul multor ani. Confederaþia Naþionalã Sindicalã “Cartel ALFA”, alãturi de 90 organizaþii sindicale reunite în cadrul Confederaþiei Europene a Sindicatelor (CES/ETUC), reprezentând 45 de milioane de lucrãtori, lanseazã un program pentru alegerile europene. Îi invitãm pe toþi cetãþenii sã voteze la alegerile europarlamentare ºi sã voteze candidaþi care sprijinã solicitãrile sindicale pentru o Europã mai echitabilã pentru lucrãtori”, au transmis, miercuri, reprezentanþii Cartel Alfa.

Potrivit acestora, o Europã mai echitabilã pentru lucrãtori este posibilã ºi ar trebui sã se bazeze pe democraþie ºi justiþie socialã, locuri de muncã de calitate ºi salarii mai mari, dar ºi tranziþii sociale juste cãtre o economie digitalã ºi cu emisii reduse de carbon.

Propunerile specifice ale sindicaliºtilor includ implementarea integralã a "Pilonului European al

Drepturilor Sociale", inclusiv dreptul la educaþie de calitate ºi învãþare de-a lungul vieþii, sãnãtate ºi siguranþã la locul de muncã, locuri de muncã sigure, egalitate de gen ºi servicii publice de bunã calitate.

De asemenrea, sindicaliºtii vorbesc despre o legislaþie europeanã ºi naþionalã care ”sã consolideze capacitatea ºi puterea partenerilor sociali, sã permitã negocierea ºi punerea în practicã a acordurilor colective ºi sã extindã acoperirea acestor acorduri pentru toþi lucrãtorii”. ”Soluþia pentru a creºte salariile ºi pentru a obþine un nivel mai bun de trai ºi condiþii mai bune de muncã pentru toþi – este negocierea colectivã: negocierile dintre angajatori ºi sindicate pentru salarii echitabile ºi condiþii mai bune de muncã, în special la nivel de sector, în fiecare sector ºi la nivel naþional interprofesional. Trebuie consolidat dreptul lucrãtorilor de a fi informaþi, consultaþi ºi de a participa la schim-

bãrile la locul de muncã, inclusiv prin intermediul comitetelor europene de întreprindere”, a mai transmis Cartel Alfa.

Programul sindicaliºtilor mai face referire la politici economice noi pentru stimularea creºterii care sã aducã beneficii tuturor, la faptul cã munca de aceeaºi valoare ar trebui plãtitã la fel în întreaga Europã, în toate sectoarele ºi pentru femei ºi bãrbaþi, dar ºi la faptul cã lucrãtorii trebuie sã aibã un cuvânt de spus cu privire la modul în care se schimbã locurile de muncã ºi sã beneficieze de un sprijin puternic atunci când acestea le sunt ameninþate. ”CNS Cartel ALFA salutã apariþia unor

forþe politice noi care ºi-au anunþat candidatura la alegerile europarlamentare din luna mai.

Considerãm cã pragul de 200.000 de semnãturi pentru un partid, respectiv 100.000 de semnãturi pentru un candidat independent

doar pentru a putea figura pe buletinele de vot, cel mai ridicat din Europa, este excesiv ºi nedemocratic. În viitor, acest prag trebuie redus, iar pânã atunci îi îndemnãm pe toþi cetãþenii sã semneze pentru un partid sau candidat independent pentru ca pe 26 mai sã existe o plajã mai largã de opþiuni pe buletinele de vot. Este fãrã îndoialã necesarã schimbarea clasei politice româneºti care nu mai reprezintã în mod corect interesele cetãþenilor”, susþin sindicaliºtii.

Aceºtia afirmã cã, nemodificarea legislaþiei muncii de atâþia ani, ”în ciuda efectelor dramatice ºi vizibile pe care aceastã legislaþie le-a produs, este dovada clarã cã lucrãtorii din România sunt complet lipsiþi de reprezentare în Parlamentul României în actuala configuraþie politicã”.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Joi 14 Martie 2019

Unde va exista WI-FI gratuit în Vulcan?

unicipalitatea de la Vulcan este M câºtigãtoarea unui proiect

cu finanþare europeanã.

Proiectul prevede introducerea internetului în mai multe locaþii. 11 locaþii din Vulcan vor avea acces la reþelele WI-FI, din care 9 exterioare ºi 2 interioare.

exterioare unde va exista WIFI sunt Bulevardul Mihai Viteazu, Bulevardul Mihai Viteazu - parc faþa Primãriei, Bulevardul Mihai Viteazu - parc statuie miner, (în faþa sediului poºtei ), Strada Nicolae Titulescu parc Avram Iancu, Strada Nicolae Titulescu parc Avram Iancu, Parc ªcoala Generala Nr.1, Parc Sohodol Parc Sohodol ºi Bulevardul Mihai Viteazu. Valoarea totalã a proiectului finanþat de U.E. este de 15000 Euro.

Profesorii, în dialog cu pãrinþii pentru bunãstarea elevilor

M

„Eu ºi copilul meu”

este un proiect naþional al Agenþiei Naþionale Antidrog implementat ºi în judeþul Hunedoara.

“La sediul Centrului de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara am desfãºurat primul curs

I

nspectori Direcþiei pentru Agriculturã a Judeþului au verificat mai multe patiserii, cofetãrii, pizzerii ºi Cosmin BACIU restaurante de tip fast-food din judeþul Hunedoara.

Cele douã locaþii interioare unde va fi gratuit accesul la internet sunt interior sediu Primãriei Municipiului Vulcan, parter ºi interior sediu Primãriei Municipiului Vulcan,etaj 1. În ceea ce priveºte locaþiile exterioare, acestea sunt majoritatea în zona unitãþilor de învãþãmânt de pe raza localitãþii. Astfel, cele 9 locaþii

ai multe cadre didactice din judeþul Hunedoara au participat la un proiect care se adreseazã, în principal pãrinþilor.

Amenzi din cauza dulciurilor

de formare a cadrelor didactice din judeþul Hunedoara care urmeazã sã implementeze acest proiect în unitãþile de învãþãmânt din judeþ.

Proiectul „Eu ºi copilul meu” se adreseazã de data aceasta pãrinþilor

copiilor cu vârste între 10 ºi 14 ani ºi îºi propune creºterea factorilor familiali de protecþie ºi reducerea factorilor familiali de risc faþã de consumul de tutun, alcool ºi droguri la preadolescenþi”, aratã cei de la Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Hunedoara În cadrul atelierelor realizate pãrinþii primesc cãldurã ºi sprijin din partea grupului, se simt implicaþi ºi ajutaþi, se simt bine în cadrul grupului, li se satisface o necesitate personalã, au oportunitatea de a-ºi face prieteni, se întâlnesc cu ceilalþi pãrinþi într-o atmosferã plãcutã.

Cosmin BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

La acþiunea de control au participat ºi reprezentanþi ai Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor ºi ai Oficiului pentru Protecþia Consumatorului Hunedoara.

Produsele de

cofetãrie ºi patiserie nu i-au îndulcit pe inspectori, ci dimpotrivã i-au acrit, astfel cã au fost aplicate ºi sancþiuni. Au fost verificaþi 16 agenþi economici la care inspectorii au verificat dacã se respectã normele privind prepararea ºi comercializarea unor produse prin substituirea produselor lactate cu specialitãþi obþinute din grãsimi hidrogenate.

Au fost constatate ºi câteva abateri, motiv pentru care s-au aplicat amenzi. În urma neregulilor constatate ºi a abaterilor de la legislaþia sanitar-veterinarã au fost aplicate sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 18.000 de lei.

Cosmin BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Martie 2019

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în Cronica Vãii Jiului câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 22 z EPISODUL 22 z EPISODUL 22 z EPISODUL 22