Cronica Vaii Jiului Nr.1764, Miercuri 13 martie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1764

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 Martie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Semnãturile pentru alegerile europarlamentare, motiv de scandal embrii USR din M municipiul Vulcan îi acuzã pe reprezentanþii administraþiei locale de faptul cã îi împiedicã sã strângã semnãturi pentru alegerile europarlamentare.

Celor de la USR li s-a refuzat cererea privind amplasarea unui cort pe raza localitãþii pentru strângerea de semnãturi.

“Am solicitat Primãriei Vulcan sã ne aloce un spaþiu pe care sã amplasãm cortul pentru strângerea de semnãturi necesare participãrii la alegerile europarlamentare. În urma unei vizite la primãrie, ni s-a comunicat cã hotãrârea va fi luatã în ºedinþa din data de 28.03. Adicã imediat dupã terminarea perioadei în care putem strânge semnãturi! Oare amplasarea corturilor în trecut, în Vulcan a fost fãrã

autorizaþie? Pentru cã ele au existat! Mai mult de atât, ieri, alt partid, cu mãsuþe, scaune ºi banner aduna semnãturi în faþa CAP-ului.

Fãrã autorizaþie”, spun cei de la USR Vulcan.

De cealaltã parte, autoritãþile locale susþin cã nu exsitã astfel de spaþii pe raza localitãþii ºi cã vor lua mãsurile necesare pentru identificarea unui loc în care sã se poatã amplasa un cort.

“Vã informãm cã administraþia publicã localã nu are prevãzute astfel de amplasamente. Prin urmare, se vor demara de urgenþã, procedurile necesare pentru identificarea unor puncte de amplasare a corturilor de campanie”, aratã autoritãþile locale. În lipsa unei autorizaþii, cei de la USR vor continua sã strângã semnãturi însã fãrã a avea un spaþiu special amenajat.

Cosmin BACIU

CEH scapã încã o datã de datorii, prin reorganizare

D

atoriile uriaºe acumulate de Complexul Energetic Hunedoara vor fi ºterse, dacã se reorganizeazã activitatea acestui colos industrial. Minele ºi termocentrala de la Paroºeni sunt active ce vor putea fi date în platã, spun sindicatele care au purtat discuþii cu reprezentanþii Ministerului Energiei, dupã ce s-a vehiculat cã nu ar mai fi nicio soluþie de ieºire din impas. >>> PAGINA A 3-A

Mihael Melczer: “Munþii de cãrbune sunt deocamdatã virtuali” ipsa investiþiilor L din mineritul din Valea Jiului îºi aratã efectele. Negative.

Munþii de cãrbune sunt doar virtuali.

Fizic ºi practic începe sã devinã imposibilã exploatarea lor din cauza echipamentelor miniere extrem de uzate.

“Munþii de cãrbune sunt deocamdatã virtuali. Nu putem pune mâna pe el pentru cã aºa a fost gestionatã situaþia încât este aproape imposibil sã mai scoþi ceea ce se gãseºte în subteran. Producþia de acum a CEH este jenantã. Nici mãcar termocentrala Paroºeni nu poate sã trãiascã cu producþia din Valea Jiului. În ‘88-’90 se livrau 33.000-35.000 de

tone în fiecare zi, din care 6000-7000 erau cãrbuni coxificabili de foarte bunã calitate”, a declarat Mihael Melczer, consilierul personal al ministrului Energiei, Anton Anton.

Potrivit reprezentanþilor Ministerului Energiei, concesionarea sistemului de termoficare de cãtre Primãria Petroºani este de fapt “pasarea unui cartof fierbinte”. “În loc ca administraþia

localã sã vinã în sprijinul termoficãrii, a CEH, vãd cã primãria încearcã sã cape de termoficare, sã o împingã spre CEH, deºi ani la rândul termoficarea Petroºaniului a stat, în mare parte, pe costurile CEH. Societatea de termoficare niciodatã nu ºi-a achitat facturile cãtre Paroºeni. Pe ADI Termoficare se puteau obþine fonduri europene de foarte mulþi ani, dar nimeni nu a avut niciun interes. Cu acele fonduri se putea reabilita toatã infrastructura.

Din postura mea de la minister, mã ocup sã folosim, sã

obþinem cu toþii un beneficiu din infrastructura energeticã existentã. Sã o refacem, sã o regenerãm ºi sã o completãm cu tehnologii care sã ne asigure o creºtere a veniturilor în Valea Jiului în anii ce o sã vinã”, a mai subliniat sursa citatã.

Complexul Energetic Hunedoara este singurã entitate care a participat la licitaþia organizatã de municipalitatea de la Petroºani. Potrivit edililor este o chestiune de circa douã luni de zile atribuirea efectivã a licitaþiei.

Cosmin BACIU

2 Actualitate

Vacanþa la munte prea scurtã faþã de cea de la mare

a munte nu e ca la L mare ºi vacanþele, spun cei care organizeazã

tabere ºi au investit în staþiunile de munte din Valea Jiului. Ei cer cã vacanþa dintre semestrul I ºi al II-lea sã rãmânã la fel, pentru cã, pe de o parte, e în avantajul sãnãtãþii copiilor, dar ºi pentru cã e nedrept de puþin timpul iarna, ca sã ajungi la munte. ªi, sub genericul „Nu desfiinþaþi vacanþa din Februarie! Copiii vor sã schieze”, au lansat un

protest în munte. „Nu avem decât douã vacanþe scurte. Cea din decembrie ºi cea dintre semestre. Avem maxim 20 de zile în care putem sã zicem cã suntem ajutaþi de vacanþe. Pe când cei care au investiþii pe litoral, au 3 luni de zile, plus 1 mai, plus altele mai toamna, când se mai dã câte o vacanþã”, a spus Emil Pãrãu, investitor în turism, de la Straja.

Investitorii în turismul de iarnã spun cã doar aceastã vacanþã îi poate aduce pe profit. „Încasãrile din timpul vacanþei de iarnã sunt mai mari decât cele din timpul

Revelionului, pentru cã sunt 9 zile efectiv ºi vreau sã vã spun cã, indiferent de locul din þarã, fie cã e un teleschi la Borsec, sau în Sinaia, toate staþiunile sunt pline în vacanþa de iarnã. Încã din octombrie se fac rezervãrile, pentru cã pãrinþii ºtiau sã îºi planifice concediul”, aratã Emil Pãrãu.

Sunt tabere în Straja, de la cele de nutriþie, pânã la cele în care copiii învaþã sã schieze, sau sã se dea cu snowboard-ul, iar aceasta ar fi alternativa la jocul pe calculator ºi, implicit, o ºansã la sãnãtatea ºi dezvoltarea noii generaþii de copii, prea

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019 absorbiþi de viaþa virtualã. „Cel mai benefic era pentru copii. Asta pentru cã numai în Straja, organizat, au fost 10.080 de copii în tabere.

Sunt 4 tabere, fiecare cu peste 200 de copii din Arad, Timiºoara ºi apoi câþi pãrinþi au venit în concedii ºi au învãþat copiii sã schieze cu monitorii. Deci, dacã stãm sã ne gândim, doar la Straja, peste 2.000 de copii au învãþat în aceastã vacanþã sã schieze. ªi, din punct de vedere economic, ce ar fi sã nu mai încãlzim, în luna februarie, toate ºcolile timp de 9 zile”, a conchis Emil Pãrãu.

Anul acesta ºcolar, vacanþa de iarnã a fost, pentru prima datã, din 20 decembrie, pânã în 15 ianuarie, iar apoi încã o sãptãmânã între semestre ºi, pentru cã mulþi au spus cã e prea mult, anul viitor structurã este modificatã.

Elevii, în anul ºcolar 2019 2020 nu vor mai avea vacanþa dintre semestre, lucru care îi nemulþumeºte pe agenþii din turism ºi investitorii din munte, care cer public sprijin în acest sens.

Diana MITRACHE

Hunedoara: Judeþ cu prea multe drumuri în custodia tuturor J udeþul Hunedoara bate recordul absolut la numãrul drumurilor judeþene ºi, dacã avem sute de kilometri de drumuri pe acest nivel, oficialii vorbesc despre anomalii care nu le permit intervenþia.

Adicã, sunt drumuri care au copaci în mijlocul lor ºi acolo e treaba pãdurarilor, în timp ce alte porþiuni au prea mulþi proprietari. „Sunt anomalii în judeþul Hunedoara ºi nu doar. A apãrut o lege în 2003, una care ne complicã. Spre exemplu, avem drumul DN Sãlaº - Nucºoara ce duce în Retezat. La un moment dat, drumul este în domeniul public al statului român, prin Romsilva, în domeniul public al comunei Sãlaº ºi în domeniul public al Consiliului Judeþean. ªi atunci, ne punem problema cum sã investim doar noi, cei de la Consiliul Judeþean?”, spune Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara, care a fost întrebat de starea mai multor drumuri, acum la

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

ieºirea din iarnã.

Unele dintre acestea sunt în zona îndepãrtate ºi multe încã aratã rãu, însã, încã nu s-a ajuns la un consens cu privire la custodia lor. „În anii 2000 – 2007, se dãdeau bani în funcþie de numãrul de km de drum din judeþ. Noi aveam cele mai multe drumuri judeþene din þarã, aproape 1.400 km, din care vreo 300 de km sunt drumuri de pãmânt, judeþene. Dar sunt catalogate judeþene ºi, pe mijlocul drumului, sunt copaci. Am vrut sã punem la punct astea. Noi am mers la Romsilva, ei au venit la noi, sã vedem ce putem face”, a mai precizat Costel Avram.

Senatul a adoptat, la începutul lunii februarie, un proiect care modificã Legea 192/2010 în sensul trecerii drumurilor ºi cãilor ferate forestiere, care deservesc fondul forestier naþional, din administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor-Romsilva în cea a unitãþilor administrativ teritoriale ºi a consiliilor locale.

Prevederile se aplicã ºi drumurilor forestiere, lucrãrilor de corectare a torenþilor ºi terenurilor forestiere

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

aferente acestora care deservesc în totalitate fondul forestier proprietate publicã a statului ºi zonele turistice ºi de agrement situate în perimetrul unei unitãþi administrativ teritoriale.

Având în vedere cã la nivel naþional sunt tot mai multe drumuri forestiere care deservesc 100% fondul forestier naþional proprietate publicã ºi în acelaºi timp, zonele turistice ºi de agrement ale unor unitãþi administrativ-teritoriale, prin propunerea legislativã se permite ca aceste drumuri forestiere, cu lucrãrile de artã ºi corectate a torenþilor, sã treacã în domeniul public al unitãþilor administrativ teritoriale, în vederea dezvoltãrii ºi modernizãrii acestora.

Diana MITRACHE

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

Bogdan MITRACHE

z

Genu TUÞU

z

Geza SZEDLACSEK

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019

CEH scapã încã o datã de datorii, prin reorganizare D

atoriile uriaºe acumulate de Complexul Energetic Hunedoara vor fi ºterse, dacã se reorganizeazã activitatea acestui colos industrial.

Minele ºi termocentrala de la Paroºeni sunt active ce vor putea fi date în platã, spun sindicatele care au purtat discuþii cu reprezentanþii Ministerului Energiei, dupã ce s-a vehiculat cã nu ar mai fi nicio soluþie de ieºire din impas. De altfel, Darius Cîmpean,

preºedintele Sindicatului Muntele, îi contrazice vehement pe cei ce au fãcut afirmaþii legate de imposibilitatea de redresare a industriei de la noi. „Din pãcate, cel care a vorbit din partea Ministerului Energiei, domnul Tudorache, nu este foarte conectat cu problemele CEH, ºtiut fiind cã, în cadrul Ministerului Energiei, am discutat de foarte multe ori, cu domnul Doru Viºan ºi ministrul Anton Anton.

Guvernul avea sarcina ca, pânã la sfârºitul lunii februarie, sã dea o HG care sã creeze

cadrul legal prin care anumite active sã poatã fi date în platã ºi astfel sã poatã sã aparã pe harta sistemului energetic noi operatori economici”, a spus Darius

Spulberat de un ºofer care a adormit la volan U n bãrbat de 62 de ani din Cãlan a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu mai multe rãni, dupã ce a fost spulberat de o maºinã a cãrui ºofer a adormit la volan.

Accidentul s-a petrecut marþi dimineaþã, pe DN 66 la ieºirea din Petroºani, ºoferul intenþionând sã meargã spre Petrila.

Potrivit martorilor, ºoferul unui autoturism care circula DN 66, în apropiere de zona Dãrãneºti, a adormit la volan, a pierdut controlul ºi a intrat pe un mal de pãmânt ca mai apoi sã se

izbeascã frontal de un stâlp de electricitate. Pe marginea drumului veneau mai multe persoane iar una dintre ele a fost acroºatã de maºina scãpatã de sub control. ”Mergeam sã ne scoatem cazierele, pentru cã ne cer la muncã. Am vãzut maºina venind în vitezã spre noi ºi ne-am ferit cât am putut. Pe mine m-a ºters la piciorul stâng, apoi s-a oprit în stâlp”, a spus pietonul rãnit, un bãrbat de 62 de ani, din Cãlan.

Oamenii legii spun cã pietonul circula pe marginea strãzii ºi nu s-a putut feri de maºina scãpatã de sub control, care a intrat într-un ºanþ, din care a ricoºat

Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Nu s-a întâmplat chiar aºa, dar sindicatele spun cã þin legãtura cu cei din minister ºi lucrurile sunt în curs de soluþionare. Este

într-un stâlp de curent de pe marginea drumului. „Conducãtorul unui autoturism, în vârstã de 45 de ani din Petrila, în timp ce conducea autoturismul personal pe DN 66 pe direcþia Petroºani –Petrila, a adormit la volan ºi a acroºat un pieton ce se deplasa regulamentar pe acostamentul din partea dreaptã a drumului, având în vedere direcþia de mers a conducãtorului auto, dupã care a intrat într-un stâlp”, a spus agent ºef adjunct Carla Strujan, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul rãnit a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde, dupã ce a fost supus unor investigaþii medicale, a rãmas internat pe secþia chirurgie. ªoferul din Petrila nu consumase bãuturi alcoolice, pentru cã rezultatul alcoolemiei a fost negativ, dar a adormit la volan.

Accidentul s-a produs dimineaþa la ora 7 ºi 15 minute, iar ºoferul s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare din culpã.

De precizat cã în zonã nu existã trotuar, iar pietonii circulã pe marginea carosabilului.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

însã, încã o încercare de ºtergere a datoriilor pe care CEH le-a acumulat. Banii nu vor mai trebui daþi înapoi, pentru cã, spun sindicatele, au fost calculate greºit datoriile în sine, mai ales cele legate de ajutoarele de stat. „Comisia Europeanã a fãcut referire durã la acele ajutoare de stat pe care le considerã dânºii cã au fost acordate CEH. Este, însã, foarte important de ºtiut cã aceste sume de bani au fost tratate global, cã acolo, de exemplu, sunt incluse ºi cheltuielile pentru realizarea instalaþiei de desulfurare la Termocentrala Paroºeni, acolo este ºi ajutorul de salvare, care ne-a fost acordat cu întârziere, însã, toate ar apãsa

suplimentar pe bugetul CEH”, mai spune liderul minerilor ºi al energeticienilor din Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara are o situaþie economicã dezastruoasã, dupã ce numai cãtre stat datoriile ajung la aproape 825 de milioane de lei.

Conform secretarului de stat în Ministerul Energiei, Iulian Tudorache, care a fãcut recent declaraþii, pierderea curentã a CEH este de un miliard de lei, iar pierderea raportatã de peste 3,6 miliarde de lei. În timp ce, cãtre bugetul consolidat al statului, compania are de dat peste 1,8 miliarde de lei.

Diana MITRACHE

Primãria a vândut fostul atelier ºcolar

telierele ce au aparþinut cândva A liceului industrial,

poziþionate în apropierea drumul naþional, la ieºirea spre Haþeg din Petroºani, au fost vândute.

Primãria a scos clãdirea, ajunsã într-un stadiu avansat de degradare, la licitaþie ºi deja, potrivit primarului, a ºi fost eliberatã autorizaþia de construcþie. Noul proprietar intenþioneazã sã o repare ºi sã o foloseascã. „Am reuºit sã vindem acea clãdire, care a fost un atelier. Apoi, cam 20 de ani a fost în concesiune la un proprietar care nu s-a îngrijit de ea, iar acum, de câteva luni de zile a fost

achiziþionatã în vederea reconstruirii ºi acolo va fi un depozit”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primãria din Petroºani nu este la prima încercare de a face bani din vânzarea unor imobile. Anul trecut a scos la licitaþie ºi a ºi vândut clãdirea în care a fost casa guvernatorului Vãii Jiului, iar pentru ea s-au bãtut la licitaþie 3 ofertanþi. A câºtigat cel care a oferit 170.000 de lei.

Clãdirea ce a servit drept atelier-ºcoalã se aflã într-o zonã bunã a oraºului ºi este cea care a fost licitatã cel mai recent de administraþia de la Petroºani.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Geoparcul, prima prezenþã la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin

eoparcul Dinozaurilor G Þara Haþegului,

Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, a participat la cel mai important eveniment de turism din lume – ITB Berlin, derulat în perioada 6 – 10 martie 2019, în Germania.

Reþeaua Geoparcurilor Internaþionale UNESCO continuã tradiþia participãrii la ITB. În acest an, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a avut ºansa sã-ºi prezinte propria ofertã de geoturism ºi geoprodusele realizate împreunã cu partenerii din cadrul proiectului Interreg Danube GeoTour.

Vizitatorii prezenþi la stand au putut afla informaþii despre casele ºi dinostopurile realizate pe teritoriul Geoparcului, despre Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului Retezat, iar cei interesaþi au avut ocazia sã deguste câteva dintre produsele locale realizate de partenerii Geoparcului – Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea ºi Asociaþia Drag de Haþeg.

Pe tot parcursul târgului, reprezentanþii geoparcurilor au susþinut demonstraþii, prezentãri de produse, programe ºi proiecte specifice geoparcurilor, o conferinþã de presã ºi mai ales întâlniri cu experþi internaþionali, tur-operatori, politicieni, profesori ºi studenþi din

întreaga lume. ”Geoparcurile nu sunt doar o etichetã, ele obþin rezultate reale în ceea ce priveºte creºterea economicã, ocuparea forþei de muncã ºi coeziune socialã prin dezvoltarea geoturismului.

Rezultatele obþinute de geoparcuri sunt importante nu doar pentru administratorii lor, ci ºi pentru localnici, pentru comunitãþile locale care trãiesc în aceste teritorii ºi pentru care conservarea ºi protejarea patrimoniului natural ºi cultural nu reprezintã o barierã, ci un instrument de dezvoltare localã”, considerã Nickolas Zouros, preºedintele Reþelei Globale a Geoparcurilor, prezent la evenimentul de deschidere al târgului.

Marie Luise Frey, directorul Centrului de Vizitare al sitului UNESCO Messel Pit, din Germania, cea care a propus pentru prima datã termenii de geoparc ºi geoturism, cofondatoare a Reþelei Geoparcurilor Internationale, apreciazã importanþa prezenþei geoparcurilor UNESCO la

acest eveniment de marcã în domeniul turismului. ”Particip de mulþi ani la diverse târguri internaþionale de turism, dar consider cã ITB este cel mai important ºi cu cel mai mare impact. Anual sunt aproximativ 10.000 de expozanþi din peste 180 de þãri ºi regiuni, experþi, lideri politici, jurnaliºti, influenceri ºi aproape douã sute de mii de vizitatori. Prezenþa noastrã aici, în numele Reþelei Internaþionale ºi a teritoriilor geoparcurilor, este cel mai clar semnal cã geoparcurile conteazã în lumea turismului responsabil la nivel global”, a precizat Marie Luise Frey. ”Pentru mine, participarea la ITB a fost o foarte bunã oportunitate de a prezenta rezultatele parteneriatului dintre Universitatea din Bucureºti ºi comunitãþile din Þara Haþegului, de a crea noi legãturi cu experþi, tur-operatori, profesori ºi studenþi din întreaga lume. De asemenea, a fost dovada cã geoparcul nostru este un membru puternic în

marea familie a geoparcurilor. Concluzia este una singurã - dacã nu participi la ITB, nu exiºti în lumea turismului global”, a afirmat Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, prezent la ITB Berlin Târgul Internaþional de Turism de la Berlin a fost ºi o bunã ocazie de prezentare a broºurii ºi a filmului ”Discover the Danube GeoTour”, de

promovare a geoparcurilor din Regiunea Dunãrii ºi de afirmare a parteneriatului la nivel regional ºi internaþional.

Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop, transformat într-o realã provocare, ”Punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene”.

Proiectul va contribui la consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii ºi la dezvoltarea unor produse turistice inovatoare ce vor fi valorificate în baza unei strategii comune de promovare. Schimburile de experienþã, testarea geoproduselor, noile abordãri în interpretare contribuie la o mai bunã implicare a comunitãþilor locale în activitãþile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019 geoparcurilor ºi la valorificarea durabilã a valorilor UNESCO din teritoriile partenere.

Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte 11 parteneri din 10 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube GeoTour se bucurã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect.

Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme).

Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interregdanube.eu/danube-geotour .

Adina POPA POPA

Actualitate 5

Universitatea Petroºani reuneºte specialiºtii din toate domeniile

Festivalul Concurs „Drãgan Muntean” ajunge la a VIII-a ediþie

Judeþean, ai Prefecturii Hunedoara, reprezentanþi ai celor mai renumite ONG-uri care activeazã în domeniul mediului, dar ºi oficiali ai Comisiei Europene sunt aºteptaþi în luna aprilie la un simpozion organizat de Universitatea din Petroºani.

onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Centrul de Culturã ºi Artã al judeþului Hunedoara, organizeazã cea de-a VIII-a ediþie a Festivalului Concurs Naþional de Interpretare vocalã a cântecului popular românesc „Drãgan Muntean”.

niversitatea din Petroºani reuneºte specialiºtii din toate domeniile.

U Primarii din Valea Jiului, oficialii Consiliului

Evenimentul vine ca urmare a întâlnirii din toamnã anului trecut la care a participat comisarul european, Corina Creþu, dar ºi mai mulþi reprezentanþi ai Guvernului. Se cautã soluþii pentru revitalizarea zonei Vãii Jiului prin atragerea de fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare unitare “Am cãutat, ca de fiecare datã, sã ne implicãm în activitatea urbei, în activitatea

judeþului Hunedoara ºi în colaborare cu Greenpeace vom face o dezbatere la universitate unde vor participa toþi primarii din Valea Jiului, oficiali al Consiliului Judeþean ºi ai Prefecturii Hunedoara, toþi fcatorii care au posibilitatea de a decide viitorul Vãii JIului. Vom avea invitaþi de la Uniunea Europeanã, tot în idea de a continua ceea ce s-a discutat acum un an prin prezenþa doamnei

C

comisar European Corina Creþu ºi a doamnei ministru Rovana Plumb. Acum punem altfel problema, ºi anume cu mãsuri concrete de realizarea a unor proiecte specific Vãii Jiului. Sperãm ca împreunã cu reprezentanþii de la Uniunea Europeanã ºi cu reprezentanþii ministerelor implicate sã venim cu alte soluþii mai aplicabile pentru Valea Jiului. Înseamnã scrierea unor proiecte concrete ºi sã vedem cine le va scrie ºi proiecte concrete care sã obþinã finanþare relativ repede pentru a gãsi alternative la activitatea economic din Valea Jiului, în special la cea minierã care este în restrângere”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii

PREMIANÞII FÃRÃ PREMII – ediþia 150

Petroºani.

Reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã este un eveniment cu o importanþã deosebitã. “În 3 aprilie, am primit invitaþia Greenpeace ºi Bankwatch care organizeazã la Universitatea din Petroºani o conferinþã legatã de zona minierã Valea Jiului. Au încredere cã va fi prezent la conferinþã ºi comisarul european care gestioneazã platforma zonelor miniere aflate în tranziþie”, a declarat Mihael Melczer, consilier personal al ministrului Energiei.

Valea Jiului se poate dezvolta doar într-un context unitar, nu divizat. Aceasta este politica pe care o vãd specialiºtii Universitãþii din Petroºani.

Cosmin BACIU

Performanþã din scaunul rulant C

ristina Deac este incredibil de frumoasã, iar frumuseþea ei vine din modestie, din curaj, din perseverenþã, din optimism ºi din incredibila lecþie de viaþã pe care ne-o dã din scaunul cu rotile.

Avea doar 17 ani când o operaþie nereuºitã la coloanã, a aruncat-o, mai întâi pe un pat de spital, iar apoi, în depresie ºi, pe viaþã într-un scaun rulant! A stat cu mama ei în spital, lipitã

de saltea, 6 luni ºi spune cã n-a vrut sã audã de scaunul cu rotile! Spunea cã nu se poate sã intri în spital pe picioare ºi sã ieºi dus pe braþe de alþii sau dependent de cãrucior.

Apoi s-a ridicat, a avut ºansa unor cursuri unde a învãþat cum sã fie independentã, cum sã se nascã a doua oarã, de data asta nu din pântecul mamei sale, din propria voinþã, sete de viaþã ºi optimism! Astãzi, Cristina Deac este singura tenismenã din Campionatul Naþional

Paralimpic ºi face ceva ce nici antrenorul ei nu poate: performanþã din scaunul cu rotile! Mai mult, a devenit model în cadrul galei Atipic Beauty, s-a cãsãtorit ºi îºi doreºte sã fie mamã, dovedindu-ne cã nicio tragedie nu te poate pune la pãmânt, dacã

La concurs sunt invitaþi sã participe interpreþi ai folclorului muzical românesc, din þarã ºi de peste hotare, cu vârste cuprinse între 16 ºi 35 de ani. „Scopul manifestãrii este descoperirea ºi promovarea de tinere talente, precum ºi punerea în valoare a cântecului popular din diferite zone ale þãrii.

Festivalul este destinat tinerilor interpreþi amatori, soliºti vocali de muzicã popularã, dornici ºi preocupaþi sã culeagã ºi sã interpreteze cântece populare autentice româneºti”, spun

organizatorii.

Preselecþia se va desfãºura vineri, 12 aprilie 2019, iar concursul propriu-zis va avea loc sâmbãtã, 13 aprilie 2019, pe scena Teatrului de Artã din Deva. Gala Laureaþilor va începe duminicã, 14 aprilie 2019, la ora 18.00.

Acompaniamentul concurenþilor ºi al interpreþilor invitaþi în recital va fi asigurat de cãtre orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist „Drãgan Muntean” al Centrului de Culturã si Artã al judeþului Hunedoara, condusã de dirijor prof. Gheorghe Cîlþea.

Juriul va fi compus din personalitãþi marcante, specialiºti în domeniul etnografiei ºi folclorului muzical. Înscrierea în concurs se va face pânã la data de 2 aprilie 2019.

Regulamentul festivalului-concurs poate fi consultat la adresa: http://ccajhd.ro.

Biroul de presã

nu te laºi înfrânt!

S-a apucat mai serios de tenis în urmã cu trei ani, iar de un an încoace, se antreneazã pentru performanþã.

Aºa a ajuns, în numai câteva luni, pe locul 106 ITF, la dublu. Recent, la Madrid, a jucat finala la dublu ºi a câºtigat. “Þi-am luat picioarele, dar þi-am dat aripi!”, pare sã-i fi spus Dumnezeu Cristinei.

Aripi ale curajului ºi-ale bucuriei de-a fi viu, de-a renaºte din cenuºa deznãdejdii, devenind nu doar un om împlinit, ci ºi un model pentru cei din jur! În faþa Cristinei Deac nu mai îndrãzneºti sã te

vãicãreºti, iar problemele tale devin, dintr-o datã, foarte, foarte mici!

Povesteºte dezinvolt ºi curat, e o plãcere sã o cunoºti, sã o auzi, sã primeºti, de la Cristina o minge la fileu! O minge numitã “lecþie de viaþã”!

Tocmai de aceea vã invitãm sâmbãtã, la ora 11.00, în centrul Devei, în faþa Casei de Culturã, pentru a o (re)cunoaºte, pentru a-i oferi un buchet de flori din inima mult aºteptatei Primãveri ºi pentru a-i mulþumi Cristinei pentru Primãvara pe care povestea ei o aduce în inimile noastre!

Dan TERTECI

4 Actualitate

Geoparcul, prima prezenþã la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin

eoparcul Dinozaurilor G Þara Haþegului,

Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, a participat la cel mai important eveniment de turism din lume – ITB Berlin, derulat în perioada 6 – 10 martie 2019, în Germania.

Reþeaua Geoparcurilor Internaþionale UNESCO continuã tradiþia participãrii la ITB. În acest an, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a avut ºansa sã-ºi prezinte propria ofertã de geoturism ºi geoprodusele realizate împreunã cu partenerii din cadrul proiectului Interreg Danube GeoTour.

Vizitatorii prezenþi la stand au putut afla informaþii despre casele ºi dinostopurile realizate pe teritoriul Geoparcului, despre Destinaþia de Ecoturism Þara Haþegului Retezat, iar cei interesaþi au avut ocazia sã deguste câteva dintre produsele locale realizate de partenerii Geoparcului – Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea ºi Asociaþia Drag de Haþeg.

Pe tot parcursul târgului, reprezentanþii geoparcurilor au susþinut demonstraþii, prezentãri de produse, programe ºi proiecte specifice geoparcurilor, o conferinþã de presã ºi mai ales întâlniri cu experþi internaþionali, tur-operatori, politicieni, profesori ºi studenþi din

întreaga lume. ”Geoparcurile nu sunt doar o etichetã, ele obþin rezultate reale în ceea ce priveºte creºterea economicã, ocuparea forþei de muncã ºi coeziune socialã prin dezvoltarea geoturismului.

Rezultatele obþinute de geoparcuri sunt importante nu doar pentru administratorii lor, ci ºi pentru localnici, pentru comunitãþile locale care trãiesc în aceste teritorii ºi pentru care conservarea ºi protejarea patrimoniului natural ºi cultural nu reprezintã o barierã, ci un instrument de dezvoltare localã”, considerã Nickolas Zouros, preºedintele Reþelei Globale a Geoparcurilor, prezent la evenimentul de deschidere al târgului.

Marie Luise Frey, directorul Centrului de Vizitare al sitului UNESCO Messel Pit, din Germania, cea care a propus pentru prima datã termenii de geoparc ºi geoturism, cofondatoare a Reþelei Geoparcurilor Internationale, apreciazã importanþa prezenþei geoparcurilor UNESCO la

acest eveniment de marcã în domeniul turismului. ”Particip de mulþi ani la diverse târguri internaþionale de turism, dar consider cã ITB este cel mai important ºi cu cel mai mare impact. Anual sunt aproximativ 10.000 de expozanþi din peste 180 de þãri ºi regiuni, experþi, lideri politici, jurnaliºti, influenceri ºi aproape douã sute de mii de vizitatori. Prezenþa noastrã aici, în numele Reþelei Internaþionale ºi a teritoriilor geoparcurilor, este cel mai clar semnal cã geoparcurile conteazã în lumea turismului responsabil la nivel global”, a precizat Marie Luise Frey. ”Pentru mine, participarea la ITB a fost o foarte bunã oportunitate de a prezenta rezultatele parteneriatului dintre Universitatea din Bucureºti ºi comunitãþile din Þara Haþegului, de a crea noi legãturi cu experþi, tur-operatori, profesori ºi studenþi din întreaga lume. De asemenea, a fost dovada cã geoparcul nostru este un membru puternic în

marea familie a geoparcurilor. Concluzia este una singurã - dacã nu participi la ITB, nu exiºti în lumea turismului global”, a afirmat Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, prezent la ITB Berlin Târgul Internaþional de Turism de la Berlin a fost ºi o bunã ocazie de prezentare a broºurii ºi a filmului ”Discover the Danube GeoTour”, de

promovare a geoparcurilor din Regiunea Dunãrii ºi de afirmare a parteneriatului la nivel regional ºi internaþional.

Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop, transformat într-o realã provocare, ”Punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene”.

Proiectul va contribui la consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii ºi la dezvoltarea unor produse turistice inovatoare ce vor fi valorificate în baza unei strategii comune de promovare. Schimburile de experienþã, testarea geoproduselor, noile abordãri în interpretare contribuie la o mai bunã implicare a comunitãþilor locale în activitãþile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019 geoparcurilor ºi la valorificarea durabilã a valorilor UNESCO din teritoriile partenere.

Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte 11 parteneri din 10 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube GeoTour se bucurã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect.

Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme).

Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interregdanube.eu/danube-geotour .

Adina POPA POPA

Actualitate 5

Universitatea Petroºani reuneºte specialiºtii din toate domeniile

Festivalul Concurs „Drãgan Muntean” ajunge la a VIII-a ediþie

Judeþean, ai Prefecturii Hunedoara, reprezentanþi ai celor mai renumite ONG-uri care activeazã în domeniul mediului, dar ºi oficiali ai Comisiei Europene sunt aºteptaþi în luna aprilie la un simpozion organizat de Universitatea din Petroºani.

onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Centrul de Culturã ºi Artã al judeþului Hunedoara, organizeazã cea de-a VIII-a ediþie a Festivalului Concurs Naþional de Interpretare vocalã a cântecului popular românesc „Drãgan Muntean”.

niversitatea din Petroºani reuneºte specialiºtii din toate domeniile.

U Primarii din Valea Jiului, oficialii Consiliului

Evenimentul vine ca urmare a întâlnirii din toamnã anului trecut la care a participat comisarul european, Corina Creþu, dar ºi mai mulþi reprezentanþi ai Guvernului. Se cautã soluþii pentru revitalizarea zonei Vãii Jiului prin atragerea de fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare unitare “Am cãutat, ca de fiecare datã, sã ne implicãm în activitatea urbei, în activitatea

judeþului Hunedoara ºi în colaborare cu Greenpeace vom face o dezbatere la universitate unde vor participa toþi primarii din Valea Jiului, oficiali al Consiliului Judeþean ºi ai Prefecturii Hunedoara, toþi fcatorii care au posibilitatea de a decide viitorul Vãii JIului. Vom avea invitaþi de la Uniunea Europeanã, tot în idea de a continua ceea ce s-a discutat acum un an prin prezenþa doamnei

C

comisar European Corina Creþu ºi a doamnei ministru Rovana Plumb. Acum punem altfel problema, ºi anume cu mãsuri concrete de realizarea a unor proiecte specific Vãii Jiului. Sperãm ca împreunã cu reprezentanþii de la Uniunea Europeanã ºi cu reprezentanþii ministerelor implicate sã venim cu alte soluþii mai aplicabile pentru Valea Jiului. Înseamnã scrierea unor proiecte concrete ºi sã vedem cine le va scrie ºi proiecte concrete care sã obþinã finanþare relativ repede pentru a gãsi alternative la activitatea economic din Valea Jiului, în special la cea minierã care este în restrângere”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii

PREMIANÞII FÃRÃ PREMII – ediþia 150

Petroºani.

Reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã este un eveniment cu o importanþã deosebitã. “În 3 aprilie, am primit invitaþia Greenpeace ºi Bankwatch care organizeazã la Universitatea din Petroºani o conferinþã legatã de zona minierã Valea Jiului. Au încredere cã va fi prezent la conferinþã ºi comisarul european care gestioneazã platforma zonelor miniere aflate în tranziþie”, a declarat Mihael Melczer, consilier personal al ministrului Energiei.

Valea Jiului se poate dezvolta doar într-un context unitar, nu divizat. Aceasta este politica pe care o vãd specialiºtii Universitãþii din Petroºani.

Cosmin BACIU

Performanþã din scaunul rulant C

ristina Deac este incredibil de frumoasã, iar frumuseþea ei vine din modestie, din curaj, din perseverenþã, din optimism ºi din incredibila lecþie de viaþã pe care ne-o dã din scaunul cu rotile.

Avea doar 17 ani când o operaþie nereuºitã la coloanã, a aruncat-o, mai întâi pe un pat de spital, iar apoi, în depresie ºi, pe viaþã într-un scaun rulant! A stat cu mama ei în spital, lipitã

de saltea, 6 luni ºi spune cã n-a vrut sã audã de scaunul cu rotile! Spunea cã nu se poate sã intri în spital pe picioare ºi sã ieºi dus pe braþe de alþii sau dependent de cãrucior.

Apoi s-a ridicat, a avut ºansa unor cursuri unde a învãþat cum sã fie independentã, cum sã se nascã a doua oarã, de data asta nu din pântecul mamei sale, din propria voinþã, sete de viaþã ºi optimism! Astãzi, Cristina Deac este singura tenismenã din Campionatul Naþional

Paralimpic ºi face ceva ce nici antrenorul ei nu poate: performanþã din scaunul cu rotile! Mai mult, a devenit model în cadrul galei Atipic Beauty, s-a cãsãtorit ºi îºi doreºte sã fie mamã, dovedindu-ne cã nicio tragedie nu te poate pune la pãmânt, dacã

La concurs sunt invitaþi sã participe interpreþi ai folclorului muzical românesc, din þarã ºi de peste hotare, cu vârste cuprinse între 16 ºi 35 de ani. „Scopul manifestãrii este descoperirea ºi promovarea de tinere talente, precum ºi punerea în valoare a cântecului popular din diferite zone ale þãrii.

Festivalul este destinat tinerilor interpreþi amatori, soliºti vocali de muzicã popularã, dornici ºi preocupaþi sã culeagã ºi sã interpreteze cântece populare autentice româneºti”, spun

organizatorii.

Preselecþia se va desfãºura vineri, 12 aprilie 2019, iar concursul propriu-zis va avea loc sâmbãtã, 13 aprilie 2019, pe scena Teatrului de Artã din Deva. Gala Laureaþilor va începe duminicã, 14 aprilie 2019, la ora 18.00.

Acompaniamentul concurenþilor ºi al interpreþilor invitaþi în recital va fi asigurat de cãtre orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist „Drãgan Muntean” al Centrului de Culturã si Artã al judeþului Hunedoara, condusã de dirijor prof. Gheorghe Cîlþea.

Juriul va fi compus din personalitãþi marcante, specialiºti în domeniul etnografiei ºi folclorului muzical. Înscrierea în concurs se va face pânã la data de 2 aprilie 2019.

Regulamentul festivalului-concurs poate fi consultat la adresa: http://ccajhd.ro.

Biroul de presã

nu te laºi înfrânt!

S-a apucat mai serios de tenis în urmã cu trei ani, iar de un an încoace, se antreneazã pentru performanþã.

Aºa a ajuns, în numai câteva luni, pe locul 106 ITF, la dublu. Recent, la Madrid, a jucat finala la dublu ºi a câºtigat. “Þi-am luat picioarele, dar þi-am dat aripi!”, pare sã-i fi spus Dumnezeu Cristinei.

Aripi ale curajului ºi-ale bucuriei de-a fi viu, de-a renaºte din cenuºa deznãdejdii, devenind nu doar un om împlinit, ci ºi un model pentru cei din jur! În faþa Cristinei Deac nu mai îndrãzneºti sã te

vãicãreºti, iar problemele tale devin, dintr-o datã, foarte, foarte mici!

Povesteºte dezinvolt ºi curat, e o plãcere sã o cunoºti, sã o auzi, sã primeºti, de la Cristina o minge la fileu! O minge numitã “lecþie de viaþã”!

Tocmai de aceea vã invitãm sâmbãtã, la ora 11.00, în centrul Devei, în faþa Casei de Culturã, pentru a o (re)cunoaºte, pentru a-i oferi un buchet de flori din inima mult aºteptatei Primãveri ºi pentru a-i mulþumi Cristinei pentru Primãvara pe care povestea ei o aduce în inimile noastre!

Dan TERTECI

6 Actualitate

CNAIR acþionatã în instanþã de un hunedorean B

ãrbatul a fost implicat într-un accident rutier pe autostrada Deva-Timiºoara. ªoferului hunedorean i-a apãrut în faþã un câine ºi nu l-a mai putut evita.

Autoturismul a fost avariat iar costurile cu reparaþia au depãºit suma de 5000 de lei, astfel cã omul a dat în judecatã Compania Naþionalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Procesul s-a derulat la Judecãtoria Hunedoara iar magistraþii au dat câºtig de cauzã ºoferului. CNAIR a fost obligatã sã achite despãgubiri de 5.269 lei ºi daune morale de 1000 de lei. Decizia instanþei de fond a fost atacatã de compania de drumuri, însã ºi instanþa de apel, respectiv Tribunalul Hunedoara, a dat câºtig de cauzã ºoferului. ”Instanþa a respins, ca nefondat, apelul civil formulat de CNAIR", a precizat purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman. Judecãtorii au luat în calcul faptul cã în urma incidentului se putea produce o

tragedie, pentru cã drumarii nu ºi-au îndeplinit obligaþiile pe care le au în ceea ce priveºte siguranþa rutierã.

Instanþa a reþinut cã ”pârâta nu a luat mãsurile necesare pentru a se evita intrarea unor animale pe autostradã, acceptând în mod tacit cã aceastã stare de fapt poate duce la producerea unor accidente", se menþioneazã în sentinþã.

Compania de drumuri poate face recurs împotriva soluþiei tribunalului.

Maximilian GÂNJU

Materiale pirotehnice vândute ilegal

Poliþiºtii Serviciului Arme Explozibili ºi Substanþe Periculoase, din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara au descins la o societate comercialã din municipiul Orãºtie, care oferea spre vânzare, 500 bucãþi articole pirotehnice din categoria F1.

Firma în cauzã nu avea autorizaþie de comercializare conform legii. ”În cauzã, poliþiºtii efectueazã cercetãri, sub aspectul comiterii infracþiunii de operaþiuni fãrã drept cu articole pirotehnice, faptã prevãzutã ºi pedepsitã art. 37, alin 1, lit. a, din Legea 126/1995 republicatã, privind regimul materiilor explozive”, precizeazã IPJ Hunedoara.

M. G.

Joi e bursã pentru constructori

M

uncitorii calificaþi ºi necalificaþi în munca din construcþii sunt aºteptaþi, în aceastã sãptãmânã, la bursã.

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã joi, 14 martie 2019, la cererea pieþei muncii locale, BURSA locurilor de muncã special domeniul construcþiilor.

Potrivit informaþiilor prezentate de Nicolae Fara, director executiv al AJOFM

Trei autoturisme avariate într-un accident, lângã Haþeg

T

rei autoturisme au fost implicate într-un accident rutier produs la ieºire din localitatea Sântãmãria-Orlea, iar ºoferul uneia dintre maºini era bãut.

Este vorba de un petroºãnean de 29 de ani care avea o alcoolemie de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat. Poliþiºtii din Haþeg au constatat cã în urma accidentului nu au fost rãniþi ci doar pagube materiale. Petroºãneanul este cercetat penal pentru sãvârºirea infracþiunii de conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului sau a altor substanþe. (M.G.)

Ofiþerii anticorupþie s-au întâlnit cu elevii hunedoreni

esiunile au avut loc la sediul Inspectoratului S ªcolar Hunedoara ºi la

sediul Colegiului Economic “Emanuil Gojdu” din municipiul Hunedoara.

Aici, ofiþerii de poliþie ai D.G.A.- S.J.A. Hunedoara le-au prezentat adolescenþilor informaþii ce cuprind competenþele unitãþii, drepturile, libertãþile ºi obligaþiile ce le revin elevilor ºi cetãþenilor în relaþia cu angajaþii M.A.I., noþiuni de drept penal, infracþiunile de corupþie ºi cele asimilate acestora, modul de

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019

acþiune în situaþia în care sunt implicaþi sau iau la cunoºtinþã despre sãvârºirea unor fapte de corupþie. ”Activitãþile desfãºurate au

avut ºi o laturã interactivã, elevii încercând sã defineascã prin jocuri de rol conceptele de integritate, sã conºtientizeze consecinþele ºi costurile faptelor de corupþie. De asemenea, prin intermediul jocului a fost pusã în evidenþã, prin similitudine ºi analogie, valoarea esenþialã a fiecãrui om, indiferent de rezultatul interacþiunilor individuale sau de grup care acþioneazã asupra oamenilor pe parcursul întregii existenþe”, se precizeazã într-un comunicat al Serviciului Judeþean Anticorupþie Hunedoara. Evenimentele derulate de ofiþerii anticorupþie au adunat aproape 90 de tineri, dar ºi dascãli ori chiar conducerea Inspectoratului ªcolar Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Hunedoara, acþiunea se va desfãºura în aceastã zi în reþeaua teritorialã a judeþului Hunedoara, respectiv în localitãþile Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie, Haþeg ºi Brad, între orele 9.00 –13.00 ºi este dedicatã în special constructorilor, dar este deschisã pentru participare ºi altor domenii de activi-

tate.

Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 14 martie 2019.

Hunedoara este unul dintre judeþele cu cei mai mulþi ºomeri ºi asta, din cauza celor din minerit care s-au disponibilizat la finele anului trecut ºi care nu îndeplinesc condiþiile de pensionare.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Miercuri 13 Martie 2019

Lucian Resmeriþã: “Trebuie sã oprim jefuirea României”

A

dministraþiile locale din þarã funcþioneazã cu dificultate în lipsa unui buget. Bugetul naþional nu a fost aprobat, ba mai mult acesta a fost contestat de preºedintele României, Klaus Iohannis. În tot acest timp, ajunºi la jumãtatea lunii martie, edilii primãriilor din þarã încearcã sã drãmuiascã puþinele resurse financiare pe care le mai au. Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, considerã ºi cã Executivul a greºit în momentul în care nu a

prezentat bugetul de stat la sfârºitul anului trecut, iar odatã cu emiterea ordonanþei 114 a creat divergenþe. “ªontâc, ºontâc mergem, dar nu am intrat în impas. Nu

avem datorii, totul este plãtit la zi, nu avem datorii, nu avem nici probleme din punct de vedere financiar.

Bugetul s-a întârziat din douã motive.

Guvernul trebuia sã prezinte mai repede

Consilier specialist în domeniul agriculturii ai mulþi parlamentari, M între care ºi senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, au

venit cu o propunere legislativã pentru înfiinþarea postului de specialist în domeniul politicilor administrative pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã în cadrul administraþiei publice locale în scopul asigurãrii furnizãrii de servicii de consiliere agricolã. “În prezent nu existã un post de specialist în domeniul politicilor administrative pentru

agriculturã ºi dezvoltare ruralã în cadrul administraþiilor publice locale ºi astfel fermierii, producãtorii locali nu au acces la o informare direct ºi nu cunosc în detaliu legislaþia în domeniul agricol întâmpinând greutãþi în relaþia cu reprezentaþii: Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, Agenþiei pentru

bugetul, dar trebuie sã înþelegem cã la începutul lunii decembrie s-a dat Ordonanþa prin care Guvernul a încercat sã dea o ordonanþã prin care a încercat sã ia o taxã de la multinaþionale, de la bãnci, energie.

Guvernul a vrut ca oamenii sã nu mai plãteascã taxe suplimentare. Dând aceastã ordonanþã în decembrie, a bulversat din punctul de vedere al lui Isãrescu ºi a lui Iohannis. A fost blocat bugetul din aceste douã puncte de vedere: Guvernul încearcã sã impoziteze ceea ce Uniunii Europene nu îi convine”, a declarat

Finanþarea Investiþiilor Rurale, Direcþiei Agricole Judeþene, Camerei pentru Agriculturã, industrie alimentarã, pisciculturã, silviculturã ºi dezvoltare ruralã, Direcþiei Judeþene Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor ºi Oficiului Fitosanitar Judeþean”, aratã iniþiatorii proiectului printre care ºi senatorul PSD, Cristian Resmeriþã.

Astfel, parlamentarii propun înfiinþarea la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale a unui post de specialist în domeniul politicilor administrative pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã care sã comunice direct ºi permanent cu fermierii din localitate. Plata acestor consilieri ar urma sã se realizeze cu bani din bugetele locale “în limita mijloacelor financiare de care dispune fiecare primãrie”.

Cosmin BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În plus, primarul municipiului Lupeni este de pãrere cã ºi celelalte state europene ar trebui sã trateze România ca pe un partener egal.

“Trebuie sã oprim jefuirea României ºi trebuie sã înþeleagã statele Uniunii Europene cã noi nu suntem o þarã nici de mâna a doua, nici de mâna a treia, ci suntem un partener egal care trebuie sã fim trataþi în mod egal.

Nu suntem bãtaia de joc a nimãnui.

Trebuie sã avem un respect mai mare din partea lor. România este în dezvoltare, dar trebuie sã o ajutãm ºi noi sã o dezvoltãm mai frumos”, a mai subliniat sursa citatã.

Cel mai probabil bugetul de stat va fi promulgat de preºedintele României pânã la finalul acestei luni.

Abia atunci, primãriile din þarã vor putea sã îºi structureze veniturile ºi cheltuielile.

Cosmin BACIU

Lãmuriri pe marginea proiectului Green Line Valea Jiului

P

roiectul de transport ecologic Green Line Valea Jiului avanseazã cu paºi mici. De aceastã datã a fost nevoie de anumite lãmuriri.

Mai sunt de îndeplinit o serie de paºi pânã la obþinerea finanþãrii europene. În acest sens, ultimele clarificãri ale documentelor tehnico-economice din proiect, clarificãri solicitate de ADRVest, au fost validate prin votul Consiliului local Vulcan, care este lider al acestui proiect. ”Ca urmare a votului dat de consilierii locali pentru douã proiecte care completeazã documentaþia depusã la ADR Vest,

echipa de proiect a Primãriei municipiului Vulcan va transmite la rându-i informaþiile solicitate cãtre organismul de gestionare al fondurilor europene de la Timiºoara, în scopul pregãtirii contractului de finanþare”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Potrivit primarului municipiului Vulcan, contractul ar putea fi semnat în vara acestui an. Componenta 2 a proiectului Green Line va permite realizarea infrastructurii rutiere din întreaga Vale a Jiului, achiziþionarea unui numãr de 18 autobuze electrice cu lungimea de 12 m, realizarea celorlalte staþii de încãrcare electricã aferente traseului autobuzelor.

Cosmin BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 Martie 2019

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în Cronica Vãii Jiului câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 19 z EPISODUL 19 z EPISODUL 19 z EPISODUL 19