Cronica Vaii Jiului Nr.1761, Vineri 8 martie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1761

Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Martie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Oficialii guvernamentali

PUN PE BUTUCI ªI TURISMUL DIN VALEA JIULUI Costel AVRAM - administratorul public al judeþului Hunedoara

S

traja a devenit, în ultimii ani, o alternativã viabilã la mineritul din Valea Jiului. Staþiunea montanã este singura din Valea Jiului care atrage în fiecare sezon sute de mii de turiºti. Ba mai mult, Straja a devenit un punct de atracþie ºi pe perioada de varã. Sunt zeci de tabere organizate în munte, majoritatea dedicate copiilor. Toate acestea pot fi, însã, închise, dacã vacanþa intersemestrialã a elevilor va fi eliminatã din structura noului an ºcolar. >>> PAGINA A 3-A Gândurile mele cele mai curate ºi urãrile sincere de sãnãtate, fericire ºi tot binele din lume, se îndreaptã astãzi spre cele care sunteþi comorile cele mai de preþ ale familiei.

Fie cã aveþi rolul de mamã, soþie, fiicã, sorã sau bunicã, calitatea dumneavoastrã în viaþa familiei este unicã, iar prin tot ceea ce reprezentaþi pentru noi, ne faceþi zilele mai frumoase, mai luminoase, mai fericite.

Pentru toate acestea, vã doresc, stimate doamne ºi domniºoare, sã vã bucuraþi de o zi de 8 Martie plinã de farmec ºi iubire, alãturi de cei dragi.

LAMULÞI ANI!

Cu drag, Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

8 Martie este o zi plinã de Doamnelor ºi Domniºoarelor, feminitate, Astãzi sunteþi mai mult decât în alte zile ale anului în atenþia noastrã, a tuturor celor ce zâmbete ºi cãldurã înþelegem cât de importantã este Femeia în familie ºi sufleteascã. în societate. Cu certitudine mai mult decât în În aceastã zi, deceniile anterioare, femeia zilelor noastre se sãrbãtorim cu remarcã prin contribuþia din ce în ce mai mare în viaþa noastrã a tuturor. Indiferent cã vorbim despre deosebitã bucurie Femeia mamã, prietenã, colegã sau partenerã de sensibilitatea, proiecte, vorbim despre o fiinþã foarte complexã pe tandreþea ºi frumuseþea celor cãrora le datorãm care noi bãrbaþii (fiecare dupã prieceperea ºi înþelepciunea sa) cãutãm nu doar sã o apreciem, viaþa. Cu aceastã ocazie îmi exprim întreaga dar mai ales sã ne lãsãm inspiraþi de toate calitãþile stimã ºi admiraþia pentru toate femeile cãrora le pe care Femeia le poate aduce înspre noi, înspre doresc sã aibã parte de bunãstare, sãnãtate ºi binele nostru. Doresc fiecãrei femei sã-ºi cultive cât mai bine calitãþile de care noi toþi avem prosperitate. nevoie pentru ca astfel viaþa noastrã sã fie Vã adresez, cu respect ºi preþuire, cele mai mai bunã, mai plinã de blândeþe, de alese urãri de fericire ºi realizarea tuturor bucurie, de frumuseþe ºi de iubire.

Vã doresc tuturor o zi minunatã de Ziua dorinþelor alãturi de cei dragi.

DE ZIUA FEMEII

Femeii, sãnãtate ºi viaþã plinã de bucurii!

LA MULÞI ANI FEMEIE!

Ing. Gheorghe ILE, Primarul Municipiului Vulcan

LA MULÞI ANI!

Vasile Jurca, Primarul oraºului Lupeni Petrila Lucian RESMERIÞÃ primarul municipiului

2 Actualitate

Mintia asigurã 1% din necesarul de energie.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

Cãrbunele din Valea Jiului este insuficient M

intia asigurã 1% din necesarul de energie electricã a României, iar cãrbunele din Valea Jiului este insuficient pentru a asigura funcþionarea termocentralei. Singura unitate de producere a energiei electrice din vestul þãrii a fost lãsatã de izbeliºte.

Lucrãrile de conformare la cerinþele de mediu nu s-au fãcut, entitatea fiind la un pas de închidere, cãrbunele este insuficient, iar soluþiile ministerului întârzie sã aparã.

Astfel, din cele 5 grupuri energetice existente la termocentrala Mintia, doar unul mai funcþioneazã.

“Stocurile de cãrbune de la termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara (CEH) ajung de regulã pentru câteva zile, motiv pentru care din cele cinci grupuri energetice ale producãtorului de curent este folosit doar unu”, aratã un parlamentar hunedorean într-o interpelare adresatã ministrului Energiei, Anton Anton.

Cãrbunele din Valea Jiului este completat cu cel din import pentru a asigura funcþionarea termocentralei de la Mintia.

“Funcþionãm la un minim tehnic pentru cã nu avem stocuri de cãrbune ca sã putem porni toate capacitãþile de producþie ale energiei electrice. Stocul de cãrbune ajunge pentru douã zile. Practic, tot cãrbunele care se extrage într-o zi din Valea Jiului se foloseºte imediat, completat cu cãrbune pe care îl aducem din import”, a spus liderul Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, în urmã cu ceva timp.

Potrivit calculelor, termocentrala Mintia, unica unitate de producþie a energiei termice din vestul þãrii, asigurã doar 1% din necesarul zilnic de energie.

“Acesta a calculat cã în prezent termocentrala Mintia asigurã doar 1% din necesarul zilnic de energie electricã al României, în condiþiile în care, cu un stoc de cãrbune suficient, cantitatea de curent produsã lângã Deva ar putea acoperi 10% din consumul naþional pe timp de iarnã, adicã un consum estimat la nivel naþional de circa 9000 MW, termocentrala Mintia ar putea asigura circa 1350 Mw ºi ar reduce importul de energie electricã”, mai aratã parlamentarul hunedorean.

Astfel, parlamentarul îi solicitã ministrului Energiei, Anton Anton, sã prezinte care sunt soluþiile identificate pentru funcþionarea, în continuare, a Complexului Energetic Hunedoara.

“Sindicaliºtii apreciazã cã Ministerul Energiei trebuie sã vinã “urgent” cu soluþii pentru asigurarea SEN ºi reducerea importurilor de energie electricã, o primã mãsurã identificatã de Sindicatul Solidaritatea Hunedoara fiind înfiinþarea mixului energetic la producãtor.

Având în vedere aceste aspecte, vã rog sã analizaþi

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

cu atenþie propunerea sindicaliºtilor din domeniul energetic hunedorean ºi sã-mi comunicaþi punctul dumneavoastrã de vedere cu privire la acest subiect, dar ºi orice soluþie identificatã de specialiºtii din minister pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara”, mai aratã parlamentarul.

1,6% este contribuþia termocentralelor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara la Sistemul Energetic

Cosmin BACIU

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARII BENEFICIARI DE GRATUITÃÞI În vederea întocmirii decontului final necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru anul 2018, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 22.03.2019, sã prezinte serviciilor financiar-contabilitate ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile de energie electricã aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2018.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Director:

z

Naþional. La nivel declarativ, CEH contribuie cu 5% la menþinerea în funcþiune a Sistemului Energetic Naþional. Practic, documentele celor din minister sunt contrazise de realitate. Termocentralele Paroºeni ºi Mintia au contribuit doar cu 1,6 procente la producþia de energie, în perioada de vârf din acest an.

Cele douã termocentrale beneficiazã de un ajutor pentru a contribui la SEN. Potrivit e-nergia.ro, cele douã termocentrale au produs, în momentele în care România a importat masiv energie, doar 1,6% din producþia naþionalã.

Au produs, în primele 20 de zile din an, la o putere orarã de 120 MW, deºi puterea pe care o putea solicita, prin lege, Dispeceratul Energetic Naþional, era de 400 MW.

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

Oficialii guvernamentali pun pe butuci ºi turismul din Valea Jiului traja a devenit, în ultimii ani, o S alternativã viabilã la

mineritul din Valea Jiului. Staþiunea montanã este singura din Valea Jiului care atrage în fiecare sezon sute de mii de turiºti.

Ba mai mult, Straja a devenit un punct de atracþie ºi pe perioada de varã. Sunt zeci de tabere organizate în munte, majoritatea dedicate copiilor. Toate acestea pot fi, însã, închise, dacã vacanþa intersemestrialã a elevilor va fi eliminatã din structura noului an ºcolar.

Ministrul Educaþiei, Ecaterina Andronescu, cunoscutã ºi sub denumirea de “Abramburica”, în

urma abramburelilor din sistemul educaþional pe care le-a fãcut, pune în cap ºi turismul.

Cabanierii din Straja sunt extrem de nemulþumiþi de faptul cã vacanþa intersemestrialã a elevilor ar putea fi eliminatã din structura noului an ºcolar.

"Am luat act cu îngrijorare despre faptul cã structura anului ºcolar 2019-2020 urmeazã a suferi modificãri dramatice, în sensul cã vacanþa intersemestrialã, care de regulã în ultimii ani a fost în luna februarie, sã fie stabilitã în perioada decembrie-ianuarie, prin suprapunere cu actuala vacanþã de iarnã, iar luna februarie sã fie dedicatã cursurilor. (...) În ipoteza în care vacanþa din luna februarie ar fi eliminatã

ar avea impact negativ direct ºi major cu privire la numãrul turiºtilor în România”, precizeazã membrii asociaþiei prin solicitarea lor. Ca o mãsurã de protest, cei din

Echipamentele miniere supuse expertizãrii tehnice

E

chipamentele miniere cu DURATà DEPêITà din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi supuse unei expertize tehnice.

Complexul Energetic Hunedoara a demarat procedura de achiziþie a serviciilor de “expertize tehnice instalaþii de extracþie cu duratã de funcþionare depãºitã. Reparaþii mecanice ºi electrice”. Astfel, se doreºte a se stabili dacã echipamentele ce fac obiectul contractului mai pot fi folosite sau nu. “În baza reglementãrilor în

vigoare maºinile de extracþie a cãror duratã normatã de funcþionare este depãºitã, vor fi expertizate de cãtre unitãþi specializate. Pentru menþinerea în funcþie a instalaþiilor de extracþie ce deservesc sucursalele miniere din cadrul Direcþiei MIniere, în scopul transportului de personal, material ºi substanþã mineral utilã este nevoie de a efectua o expertizare tehnicã, verificãri, reglaje ºi lucrãri de reparaþii programate sau la cererea beneficiarului. Expertizele tehnice, verificãrile, reglajele ºi lucrãrile de reparaþii se vor face la elementele instalaþiei de extracþie a cãror defecte pot

Straja au afiºat un banner imens în staþiune.

Mesajul este foarte clar „NU desfiinþaþi vacanþa din februarie! Elevii vor sã schieze”. Mesajul celor din Straja vine ca urmare a anunþului

produce accidente tehnice sau umane, de cãtre o unitate specializatã. Programarea maºinilor de extracþie cu durata de funcþionare depãºitã se va face în funcþie de starea fizicã a lor, gradul de solicitare, precum ºi de rezultatele controlului la doi ani”, aratã documentaþia.

Potrivit documentaþiei, o serie de echipamente miniere fac obiectul prezentului contract.

“Servicii de expertize tehnice pentru urmãtoarele instalaþii de extracþie cu durata de funcþionare depãºitã: a) Maºina de extracþie cu tobe – 12 buc (12 expertizãri, 12 control nedistructiv) – valoare estimatã 196.488 lei b)Maºina de extracþie cu roata de fricþiune ºi maºina în turn – 4 buc (3 expertizãri, 4 control nedistructiv) – valoare estimatã 59.429 lei c)Maºina de extracþie cu roata de fricþiune ºi maºina la sol ºi turn acþionate cu motoare de curent continuu -1 bucvaloare estimatã 7.950 lei d)Reparare pãrþi mecanice ºi electrice - 601 OMC”, aratã CEH. Valoarea contractului prin care se doreºte expertizarea echipamentelor miniere este de 332.765 lei.

Cosmin BACIU

fãcut de ministru Educaþiei, Ecaterina Andronescu, potrivit cãruia elevii nu vor mai avea vacanþã intersemestrialã, în luna februarie, pe motiv cã „stau prea mult acasã ºi uitã materia”.Un parlamentar hunedorean vine sã susþinã demersul cabanierilor din Straja. Parlamentarul îi solicitã ministrului Educaþiei, Ecaterina Andronescu lãmuriri pe marginea structurii noului an ºcolar.

Parlamentarul aratã cã destinaþia turisticã Valea Jiului depinde de vacanþa intersemestrialã a elevilor. “În Valea Jiului din judeþul Hunedoara, respectiv în municipiile Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi oraºele Petrila, Aninoasa, Uricani, continuã sã

Actualitate 3 existe un învãþãmânt de foarte bunã calitate. Cu toate problemele economice ºi sociale existente în zonã, cadrele didactice împreunã cu elevii demonstreazã prin rezultatele obþinute cã sunt printre cei mai buni. Dar Valea Jiului este ºi o important zonã turisticã unde pãrinþii acestor copii desfãºoarã o afacere în turism sau sunt angrenaþi în aceste activitãþi ca salariaþi. având în vedere declaraþiile publice ale dumneavoastrã privind modificarea structurii anului ºcolar 20192020 prin eliminarea vacanþei intersemestrialã din luna februarie, Asociaþia Pro Straja cu sediul în municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, v-a transmis (…) o adresã prin care sunteþi rugatã sã analizaþi ºi sã acceptaþi propunerea lor de a menþine vacanþa din luna februarie”, aratã parlamentarul.

Cosmin BACIU

Rãnit în minã, tratat la Floreasca U n bãrbat de 56 de ani, care se reangajase recent la mina Livezeni, a fost lovit la cap de op bucatã metalicã, în momentul în care lucra la dezasamblarea complexului mecanizat.

Omul a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a fost stabilizat imediat ºi apoi transferat la Bucureºti.

Liderii de sindicat spun cã este stabil ºi cã acum se aflã pe mâini bune. „Angajatul de la Livezeni este la secþia 1 a Spitalului Floreasca, cu politraumatisme la cap, pe mâna profesorului Iordache. A avut o hemoragie ºi a înghiþit mult sânge, motiv pentru care a avut nevoie de un specialist. Suntem optimiºti în ce priveºte starea sa de sãnãtate”, spune Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Omul avea o experienþã de 16 ani în subteran.

Este unul dintre oamenii care s-a disponibilizat în anul 1996, dar care a revenit recent ºi s-a reangajat la minã. Tocmai de aceea a ºi fost în echipa ce lucra la dezasamblarea complexului mecanizat. (Diana MITRACHE)

4 Actualitate

Istoria din spatele Zilei Internaþionale a Femeii.

De ce sãrbãtorim Ziua Femeii pe 8 Martie?

Z iua Internaþionalã a Femeii, sãrbãtoritã în vremurile noastre la date de 8 martie, a avut de-a lungul istoriei diferite denumiri, femeia fiind sãrbãtoritã încã din Antichitate.

În Grecia anticã, oamenii dedicau un festival anual de primãvarã zeiþa Rhea, mama tuturor zeilor, iar românii, de asemenea, sãrbãtoreau un festival de primãvarã numit Hilaria, care era dedicat unei zeiþe-mamã pe nume Cybele. Alte origini mai recente legate de Duminicã Mamei dateazã din anii 1600, în Anglia, când se sãrbãtorea ziua mamei în a patra duminicã a Postului Paºþelui. Unele poveºþi spun cã oamenii se întorceau în aceastã zi la "mama" lor, biserica.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

Femeilor a fost adoptatã de multe dintre Guvernele þãrilor care pânã atunci nici nu aflaserã de existenþa ei. În þara noastrã s-au menþinut obiceiurile de dinainte de 1989, când copiii fãceau cadouri mamelor, bunicilor, învãþãtoarelor ºi profesoarelor.

Era vorba de bisericã în care au fost botezaþi când erau bebeluºi sau biserica la care participau la slujbã când erau copii. Iar acest lucru aceastã sãrbãtoare ineditã - reunea comunitãþile ºi aducea laolaltã oameni care nu se mai vãzuserã de multã vreme. În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat femeia în urma unei iniþiative a Partidului Socialist American. Zece ani mai târziu, mai precis dupã Primul Rãzboi Mondial, în cadrul unei

Afacerile cu flori, business de 300 de milioane de lei

lorile oferite femeilor de 8 Martie F costã peste 20 milioane de euro, dacã luãm în calcul cã mãcar o

treime dintre acestea primesc un buchet care costã, în medie, 30 de lei, aratã un studiu realizat de compania de consultanþã Frames.

Afacerile din comerþul cu ridicata al florilor (CAEN 4622) au depãºit, în

Adunãri Generale a ONU a fost stabilizã ziua de 8 martie pentru a marca acest eveniment.

Z

iua Internaþionalã a Femeii, nãscutã în urma unei revolte

În anul 1908 peste 15.000 de femei din Statele Unite ale Americii au protestat pentru a obþine mai multe drepturi. Sloganul marii revolte din 1908 a fost “Pâine ºi Trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economicã, iar trandafirii - o

2017, nivelul de 336 de milioane de lei iar profitul companiilor din domeniu a crescut semnificativ, la 26,1 milioane de lei în 2017, fiind cu aproape 10 milioane mai mare decât în 2016. În sectorul comerþului cu ridicata al florilor erau înregistrate, în 2017, 523 de companii. ,,Numãrul firmelor, în prezent, este aproape dublu faþã de cel înregistrat în 2010. De exemplu, dacã în 2010 activau 298 de firme, în 2016 se ajunsese la 498 de companii.

Statistica aratã cã cele mai multe companii activeazã în Bucureºti ºi Ilfov (263), urmate de judeþele Cluj (52), Iaºi (49), Argeº (43), Braºov (42), Mureº ºi Timiº (33) ºi Sibiu cu 30 de firme specializate în comerþul cu ridicata al florilor ºi plantelor.

îmbunãtãþire a calitãþii vieþii lor. În SUA acelor vremuri existau mai multe nedreptãþi ºi discriminãri care fãceau ca femeia sã fie pusã la un nivel inferior.În anul 1909, în urma unei declaraþii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naþionalã a Femeii a fost sãrbãtoritã pe 28 februarie.Anul 1975 a fost declarat "Anul Internaþional al Femeii" de Organizaþia Naþiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaþionalã a

iua Mamei ºi Ziua Z Internaþionalã a Femeii, în România

La noi, Ziua Mamei se sãrbãtoreºte, în mod oficial, începând cu anul 2010, în prima duminicã a lunii mai.

Ziua Mamei a fost instituitã prin Decretul 1468 pentru promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Mamei, semnat de preºedintele României de la acea vreme, Traian Bãsescu, la 13 octombrie 2009 ºi publicat în M.O. 694/15 octombrie

2009. Prin acelaºi Decret, a fost promulgatã ºi Legea pentru instituirea Zilei Tatãlui, care se sãrbãtoreºte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminicã a lunii mai.

Prin sãrbãtorirea Zilei Mamei este subliniatã importanþa acesteia în viaþa de familie ºi în universul copilului.

Pânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare, în principal, a mamelor, dar ºi a prietenelor, iubitelor, a femeii în general. ªi astãzi, ca o obiºnuinþã a mulþilor ani ai comunismului ºi cei de dupã schimbarea regimului, 8 Martie o are în centrul sãrbãtorii Zilei Internaþionale a Femeii pe mama, cea mai importantã femeie din viaþa fiecãruia, iar copiii sunt educaþi în ºcoli exact în aceeaºi manierã.

Noii constructori promit sã dea gata drumul din Parâng

L

ucrãrile la drumul ce duce spre staþiunea turisticã Parâng sunt preconizate sã înceapã sãptãmâna viitoare.

Echipa care a tergiversat lucrãrile anul trecut a fost demisã ºi acum o nouã echipã manageriazã situaþia. Mai mult, aceºtia promit cã terminã chiar înainte de termenul la care au convenit iniþial. „De sãptãmâna viitoare, vor începe lucrãrile, dacã ºi timpul permite, dacã zãpada

majoritatea femeilor spun cã nu conteazã valoarea cadourilor, ci gestul în sine, potrivit unui studiu efectuat de compania de marketing research 4Service Group România.

Majoritatea bãrbaþilor români au declarat cã vor oferi ceva doamnelor sau domniºoarelor de 8 martie, potrivit studiului. ”Astfel, 74% vor cumpãra cadouri, 16% vor oferi atât cadouri cât ºi flori sau mãrþiºoare, în vreme ce 9,5% au spus cã se vor limita la flori sau mãrþiºoare. De cealaltã parte, 68,2% dintre respondentele de sex feminin se aºteaptã sã primeascã un cadou, 14% nu cred cã vor primi mai mult de un mãrþiºor, iar, surprinzãtor, 17,8% nu sperã cã ar putea primi ceva de Ziua Femeii”, se aratã în comunicat.

Totodatã, doar 10% dintre bãrbaþi vor oferi ceva ºi rudelor apropiate, iar 11,5% au spus cã se vor prezenta la locul de muncã cu flori sau mici cadouri pentru colege.

Suma medie cheltuitã de 1 din 3

ce nu au pãrut a fi respectate ºi, tocmai din acest motiv, acum va fi o nouã echipã ce se va angaja sã termine lucrarea de construire a drumului dintre Cabana Rusu ºi Parâng, în timpul convenit la momentul în care s-a semnat contractul.

Contractul pentru construirea drumului a fost semnat la finele lunii august a anului 2018, în munte ºi sunt 3.725 de metri de reabilitat, iar lãþimea pãrþii carosabile va fi de 4 metri. Artera va traversa chiar ºi pãrþi ce vor intersecta

Autoritãþile de la Lupeni sprijinã ONG-urile

Bãrbaþii români alocã, în medie, rasee de bicicletã, T lungi de sute de între 150-200 de lei pentru kilometri, proiecte pentru Crucea Roºie ºi cadourile de 8 martie multe idei ale ONGãrbaþii români vor aloca, în urilor pot fi susþinute medie, între 150-200 de lei B financiar de Ministerul pentru cadourile de 8 martie, dar bãrbaþi este între 150 – 200 de lei.

Unul din cinci bãrbaþi intenþioneazã sã aloce între 200 ºi 500 de lei pentru un singur cadou, în vreme ce doar 3 din 100 de români vor cheltui mai mult de 1000 de lei pentru un cadou, potrivit studiului.

Preþul cadourilor diferã ºi în funcþie de persoana cãreia îi este destinat.

Astfel, aproape 60% dintre bãrbaþi vor aloca între 150 – 200 de lei pentru soþii, în vreme ce doar 48% dintre mame se vor bucura de aceeaºi valoare a cadourilor. Întrebate despre valoarea financiarã a cadourilor pe care ºi-ar dori sã le primeascã de Ziua Femeii, aproape 60% dintre doamne au spus cã nu e vorba despre bani, ci despre gest.

Totodatã, 11% dintre respondente ºi-ar dori cadouri în valoare de 200 – 500 de lei, în vreme ce 10,3% aºteaptã un cadou între 50 ºi 150 de lei, potrivit studiului.

Studiul a fost efectuat de compania de marketing research 4Service Group Romania, în luna februarie, pe un eºantion de 1690 de persoane, din mediul urban, având vârste cuprinse între 18 ºi 70 de ani.

s-a dus ºi au promis cã anul 2019 va aduce finalizarea acestor lucrãri, chiar cu câteva luni înainte, faþã de termenul la care s-a câºtigat licitaþia”, a declarat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Nu au funcþionat conform graficului, au fost mari discuþii pe tema construirii drumului spre Parâng, iar în februarie, firma Strabag a concediat în bloc echipa cu care a lucrat în Petroºani, mai exact, în zona Parâng. Situaþia a fost generatã de discuþiile legate de termenele

Tineretului ºi Sportului.

Sunt bani ºi, la Lupeni, a avut loc o astfel de întâlnire între oamenii care au idei ºi pot scrie proiecte ºi finanþatorii lor. Vorbim despre o vizitã pe care secretarul de stat pentru tineret, Remus Munteanu a fãcut-o la Lupeni, acolo unde s-a întâlnit cu ONGurile, asociaþiile ºi fundaþiile

din Valea Jiului pentru a pune în aplicare proiectele gândite de ei. „Am încercat sã creionãm proiecte, ca noi, ca ºi societate, sã beneficiem de anumite fonduri.

Putem obþine bani pentru taberele de varã pe care sã el avem în staþiune, pentru Crucea Roºie, pentru aceste trasee de biciclete, pentru cã la noi este un traseu unic în þarã, fiind vorba despre 600 de km de astfel de trasee de biciclete ºi este ceva ne-ar putea aduce turiºti”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Orice ONG poate primi

bani. Important este sã vinã cu un proiect viabil ºi sustenabil ºi astfel comunitatea întreagã, turismul ºi tinerii, pot câºtiga. „Sunt bani ºi, din pãcate, ONG –urile ºi asociaþiile de acest gen nu prea fac proiecte, fie de teamã, fie din nepricepere. Vor exista douã axe de finanþare, ºi anume: una pentru tineret ºi una pentru sport. Vorbim de proiecte de la 10.000 la 50.000 de lei pentru un proiect naþional ºi, pentru unul local, pânã la 30.000 de lei”, a mai adãugat primarul din Lupeni, care a organizat aceastã întâlnire.

Reprezentanþii comunitãþii pot veni cu idei, pe care le pot transpune în proiecte viabile. Sunt axe pentru cei cu dizabilitãþi, pentru nevoiaºi, pentru copii ºi tineri, pentru copiii din centrele de plasament, pentru vârstnici, iar primarul din Lupeni spune cã aceastã întâlnire le-a arãtat tuturor posibilitãþile ºi le-a ridicat mingea la fileu.

Diana MITRACHE

pârtia de schi, va avea 4 km ºi jumãtate de rigole betonate, care vor drena apele, 23 de podeþe ºi pe 2 km ºi 200 de

metri va fi construit un zid de sprijin, totul la suma de aproximativ 17.308.917,86 de lei.

Diana MITRACHE

Carnaval în Straja A

i un costum special? Ai o idee trãsnitã de a te costuma?

La finele acestei sãptãmâni mergi la jumãtate de preþ în Straja, pe instalaþiile de transport, pentru cã este carnaval.

Organizatorii spun cã vor sã transforme staþiunea de munte de la noi în locul distracþiei ºi amuzamentului ºi cã abia aºteaptã sã vadã fiecare cu ce se îmbracã. „Sperãm ca foarte mulþi turiºti sã vinã echipaþi pentru acest eveniment. Timpul va fi bun, soare, zãpadã de peste 1,5 m pe pârtie ºi, cei care vin echipaþi amuzant vor avea reduceri substanþiale de 40% la transportul pe cablu”, spune Emil Pãrãu, organizatorul carnavalului zãpezii.

Cei care vor participa la acest eveniment ºi se vor costuma haios, vor avea parte, pe lângã reducerea de 40 la sutã la cartela de 1 zi pe toate pârtiile Comexim R, pe care vor putea schia de la 9 la 21, ºi de o reducere de 30 la sutã la lecþiile oferite de ªcoala de schi ºi snowboard Straja.

Cel mai haios costum va primi premiu în bani în valoare de 500 lei.

Toþi participanþii vor primi diplome la premierea de la ora 15:30 de pe Terasa Montana, iar aceste competiþii aduc un plus valoare oraºului, atrãgând aici mii de turiºti, periodic.

Primãria din Lupeni dã aproximativ 5.000 de lei pentru a premia copiii ºi cei mai buni schiori, dar recunoaºte ºi cã anul acesta Straja a adus profit. „Avem un profit de 17,8 % în acest moment ºi aºteptãm sã vedem cum merg lucrurile, dar, din punctul nostru de vedere, anul acesta am reuºit sã ne organizãm mult mai bine”, a adãugat ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Aºadar, în acest week-end, dacã vã place zãpada ºi soarele, urcaþi la Straja. Vor fi competiþii pentru toate gusturile ºi multe zâmbete.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Istoria din spatele Zilei Internaþionale a Femeii.

De ce sãrbãtorim Ziua Femeii pe 8 Martie?

Z iua Internaþionalã a Femeii, sãrbãtoritã în vremurile noastre la date de 8 martie, a avut de-a lungul istoriei diferite denumiri, femeia fiind sãrbãtoritã încã din Antichitate.

În Grecia anticã, oamenii dedicau un festival anual de primãvarã zeiþa Rhea, mama tuturor zeilor, iar românii, de asemenea, sãrbãtoreau un festival de primãvarã numit Hilaria, care era dedicat unei zeiþe-mamã pe nume Cybele. Alte origini mai recente legate de Duminicã Mamei dateazã din anii 1600, în Anglia, când se sãrbãtorea ziua mamei în a patra duminicã a Postului Paºþelui. Unele poveºþi spun cã oamenii se întorceau în aceastã zi la "mama" lor, biserica.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

Femeilor a fost adoptatã de multe dintre Guvernele þãrilor care pânã atunci nici nu aflaserã de existenþa ei. În þara noastrã s-au menþinut obiceiurile de dinainte de 1989, când copiii fãceau cadouri mamelor, bunicilor, învãþãtoarelor ºi profesoarelor.

Era vorba de bisericã în care au fost botezaþi când erau bebeluºi sau biserica la care participau la slujbã când erau copii. Iar acest lucru aceastã sãrbãtoare ineditã - reunea comunitãþile ºi aducea laolaltã oameni care nu se mai vãzuserã de multã vreme. În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat femeia în urma unei iniþiative a Partidului Socialist American. Zece ani mai târziu, mai precis dupã Primul Rãzboi Mondial, în cadrul unei

Afacerile cu flori, business de 300 de milioane de lei

lorile oferite femeilor de 8 Martie F costã peste 20 milioane de euro, dacã luãm în calcul cã mãcar o

treime dintre acestea primesc un buchet care costã, în medie, 30 de lei, aratã un studiu realizat de compania de consultanþã Frames.

Afacerile din comerþul cu ridicata al florilor (CAEN 4622) au depãºit, în

Adunãri Generale a ONU a fost stabilizã ziua de 8 martie pentru a marca acest eveniment.

Z

iua Internaþionalã a Femeii, nãscutã în urma unei revolte

În anul 1908 peste 15.000 de femei din Statele Unite ale Americii au protestat pentru a obþine mai multe drepturi. Sloganul marii revolte din 1908 a fost “Pâine ºi Trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economicã, iar trandafirii - o

2017, nivelul de 336 de milioane de lei iar profitul companiilor din domeniu a crescut semnificativ, la 26,1 milioane de lei în 2017, fiind cu aproape 10 milioane mai mare decât în 2016. În sectorul comerþului cu ridicata al florilor erau înregistrate, în 2017, 523 de companii. ,,Numãrul firmelor, în prezent, este aproape dublu faþã de cel înregistrat în 2010. De exemplu, dacã în 2010 activau 298 de firme, în 2016 se ajunsese la 498 de companii.

Statistica aratã cã cele mai multe companii activeazã în Bucureºti ºi Ilfov (263), urmate de judeþele Cluj (52), Iaºi (49), Argeº (43), Braºov (42), Mureº ºi Timiº (33) ºi Sibiu cu 30 de firme specializate în comerþul cu ridicata al florilor ºi plantelor.

îmbunãtãþire a calitãþii vieþii lor. În SUA acelor vremuri existau mai multe nedreptãþi ºi discriminãri care fãceau ca femeia sã fie pusã la un nivel inferior.În anul 1909, în urma unei declaraþii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naþionalã a Femeii a fost sãrbãtoritã pe 28 februarie.Anul 1975 a fost declarat "Anul Internaþional al Femeii" de Organizaþia Naþiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaþionalã a

iua Mamei ºi Ziua Z Internaþionalã a Femeii, în România

La noi, Ziua Mamei se sãrbãtoreºte, în mod oficial, începând cu anul 2010, în prima duminicã a lunii mai.

Ziua Mamei a fost instituitã prin Decretul 1468 pentru promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Mamei, semnat de preºedintele României de la acea vreme, Traian Bãsescu, la 13 octombrie 2009 ºi publicat în M.O. 694/15 octombrie

2009. Prin acelaºi Decret, a fost promulgatã ºi Legea pentru instituirea Zilei Tatãlui, care se sãrbãtoreºte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminicã a lunii mai.

Prin sãrbãtorirea Zilei Mamei este subliniatã importanþa acesteia în viaþa de familie ºi în universul copilului.

Pânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare, în principal, a mamelor, dar ºi a prietenelor, iubitelor, a femeii în general. ªi astãzi, ca o obiºnuinþã a mulþilor ani ai comunismului ºi cei de dupã schimbarea regimului, 8 Martie o are în centrul sãrbãtorii Zilei Internaþionale a Femeii pe mama, cea mai importantã femeie din viaþa fiecãruia, iar copiii sunt educaþi în ºcoli exact în aceeaºi manierã.

Noii constructori promit sã dea gata drumul din Parâng

L

ucrãrile la drumul ce duce spre staþiunea turisticã Parâng sunt preconizate sã înceapã sãptãmâna viitoare.

Echipa care a tergiversat lucrãrile anul trecut a fost demisã ºi acum o nouã echipã manageriazã situaþia. Mai mult, aceºtia promit cã terminã chiar înainte de termenul la care au convenit iniþial. „De sãptãmâna viitoare, vor începe lucrãrile, dacã ºi timpul permite, dacã zãpada

majoritatea femeilor spun cã nu conteazã valoarea cadourilor, ci gestul în sine, potrivit unui studiu efectuat de compania de marketing research 4Service Group România.

Majoritatea bãrbaþilor români au declarat cã vor oferi ceva doamnelor sau domniºoarelor de 8 martie, potrivit studiului. ”Astfel, 74% vor cumpãra cadouri, 16% vor oferi atât cadouri cât ºi flori sau mãrþiºoare, în vreme ce 9,5% au spus cã se vor limita la flori sau mãrþiºoare. De cealaltã parte, 68,2% dintre respondentele de sex feminin se aºteaptã sã primeascã un cadou, 14% nu cred cã vor primi mai mult de un mãrþiºor, iar, surprinzãtor, 17,8% nu sperã cã ar putea primi ceva de Ziua Femeii”, se aratã în comunicat.

Totodatã, doar 10% dintre bãrbaþi vor oferi ceva ºi rudelor apropiate, iar 11,5% au spus cã se vor prezenta la locul de muncã cu flori sau mici cadouri pentru colege.

Suma medie cheltuitã de 1 din 3

ce nu au pãrut a fi respectate ºi, tocmai din acest motiv, acum va fi o nouã echipã ce se va angaja sã termine lucrarea de construire a drumului dintre Cabana Rusu ºi Parâng, în timpul convenit la momentul în care s-a semnat contractul.

Contractul pentru construirea drumului a fost semnat la finele lunii august a anului 2018, în munte ºi sunt 3.725 de metri de reabilitat, iar lãþimea pãrþii carosabile va fi de 4 metri. Artera va traversa chiar ºi pãrþi ce vor intersecta

Autoritãþile de la Lupeni sprijinã ONG-urile

Bãrbaþii români alocã, în medie, rasee de bicicletã, T lungi de sute de între 150-200 de lei pentru kilometri, proiecte pentru Crucea Roºie ºi cadourile de 8 martie multe idei ale ONGãrbaþii români vor aloca, în urilor pot fi susþinute medie, între 150-200 de lei B financiar de Ministerul pentru cadourile de 8 martie, dar bãrbaþi este între 150 – 200 de lei.

Unul din cinci bãrbaþi intenþioneazã sã aloce între 200 ºi 500 de lei pentru un singur cadou, în vreme ce doar 3 din 100 de români vor cheltui mai mult de 1000 de lei pentru un cadou, potrivit studiului.

Preþul cadourilor diferã ºi în funcþie de persoana cãreia îi este destinat.

Astfel, aproape 60% dintre bãrbaþi vor aloca între 150 – 200 de lei pentru soþii, în vreme ce doar 48% dintre mame se vor bucura de aceeaºi valoare a cadourilor. Întrebate despre valoarea financiarã a cadourilor pe care ºi-ar dori sã le primeascã de Ziua Femeii, aproape 60% dintre doamne au spus cã nu e vorba despre bani, ci despre gest.

Totodatã, 11% dintre respondente ºi-ar dori cadouri în valoare de 200 – 500 de lei, în vreme ce 10,3% aºteaptã un cadou între 50 ºi 150 de lei, potrivit studiului.

Studiul a fost efectuat de compania de marketing research 4Service Group Romania, în luna februarie, pe un eºantion de 1690 de persoane, din mediul urban, având vârste cuprinse între 18 ºi 70 de ani.

s-a dus ºi au promis cã anul 2019 va aduce finalizarea acestor lucrãri, chiar cu câteva luni înainte, faþã de termenul la care s-a câºtigat licitaþia”, a declarat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara.

Nu au funcþionat conform graficului, au fost mari discuþii pe tema construirii drumului spre Parâng, iar în februarie, firma Strabag a concediat în bloc echipa cu care a lucrat în Petroºani, mai exact, în zona Parâng. Situaþia a fost generatã de discuþiile legate de termenele

Tineretului ºi Sportului.

Sunt bani ºi, la Lupeni, a avut loc o astfel de întâlnire între oamenii care au idei ºi pot scrie proiecte ºi finanþatorii lor. Vorbim despre o vizitã pe care secretarul de stat pentru tineret, Remus Munteanu a fãcut-o la Lupeni, acolo unde s-a întâlnit cu ONGurile, asociaþiile ºi fundaþiile

din Valea Jiului pentru a pune în aplicare proiectele gândite de ei. „Am încercat sã creionãm proiecte, ca noi, ca ºi societate, sã beneficiem de anumite fonduri.

Putem obþine bani pentru taberele de varã pe care sã el avem în staþiune, pentru Crucea Roºie, pentru aceste trasee de biciclete, pentru cã la noi este un traseu unic în þarã, fiind vorba despre 600 de km de astfel de trasee de biciclete ºi este ceva ne-ar putea aduce turiºti”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Orice ONG poate primi

bani. Important este sã vinã cu un proiect viabil ºi sustenabil ºi astfel comunitatea întreagã, turismul ºi tinerii, pot câºtiga. „Sunt bani ºi, din pãcate, ONG –urile ºi asociaþiile de acest gen nu prea fac proiecte, fie de teamã, fie din nepricepere. Vor exista douã axe de finanþare, ºi anume: una pentru tineret ºi una pentru sport. Vorbim de proiecte de la 10.000 la 50.000 de lei pentru un proiect naþional ºi, pentru unul local, pânã la 30.000 de lei”, a mai adãugat primarul din Lupeni, care a organizat aceastã întâlnire.

Reprezentanþii comunitãþii pot veni cu idei, pe care le pot transpune în proiecte viabile. Sunt axe pentru cei cu dizabilitãþi, pentru nevoiaºi, pentru copii ºi tineri, pentru copiii din centrele de plasament, pentru vârstnici, iar primarul din Lupeni spune cã aceastã întâlnire le-a arãtat tuturor posibilitãþile ºi le-a ridicat mingea la fileu.

Diana MITRACHE

pârtia de schi, va avea 4 km ºi jumãtate de rigole betonate, care vor drena apele, 23 de podeþe ºi pe 2 km ºi 200 de

metri va fi construit un zid de sprijin, totul la suma de aproximativ 17.308.917,86 de lei.

Diana MITRACHE

Carnaval în Straja A

i un costum special? Ai o idee trãsnitã de a te costuma?

La finele acestei sãptãmâni mergi la jumãtate de preþ în Straja, pe instalaþiile de transport, pentru cã este carnaval.

Organizatorii spun cã vor sã transforme staþiunea de munte de la noi în locul distracþiei ºi amuzamentului ºi cã abia aºteaptã sã vadã fiecare cu ce se îmbracã. „Sperãm ca foarte mulþi turiºti sã vinã echipaþi pentru acest eveniment. Timpul va fi bun, soare, zãpadã de peste 1,5 m pe pârtie ºi, cei care vin echipaþi amuzant vor avea reduceri substanþiale de 40% la transportul pe cablu”, spune Emil Pãrãu, organizatorul carnavalului zãpezii.

Cei care vor participa la acest eveniment ºi se vor costuma haios, vor avea parte, pe lângã reducerea de 40 la sutã la cartela de 1 zi pe toate pârtiile Comexim R, pe care vor putea schia de la 9 la 21, ºi de o reducere de 30 la sutã la lecþiile oferite de ªcoala de schi ºi snowboard Straja.

Cel mai haios costum va primi premiu în bani în valoare de 500 lei.

Toþi participanþii vor primi diplome la premierea de la ora 15:30 de pe Terasa Montana, iar aceste competiþii aduc un plus valoare oraºului, atrãgând aici mii de turiºti, periodic.

Primãria din Lupeni dã aproximativ 5.000 de lei pentru a premia copiii ºi cei mai buni schiori, dar recunoaºte ºi cã anul acesta Straja a adus profit. „Avem un profit de 17,8 % în acest moment ºi aºteptãm sã vedem cum merg lucrurile, dar, din punctul nostru de vedere, anul acesta am reuºit sã ne organizãm mult mai bine”, a adãugat ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Aºadar, în acest week-end, dacã vã place zãpada ºi soarele, urcaþi la Straja. Vor fi competiþii pentru toate gusturile ºi multe zâmbete.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Defileul Jiului nãpãdit de gunoaie S

aci întregi cu gunoaie au fost adunaþi de pe Defileul Jiului. ªoseaua tranziteazã Parcul Naþional Defileul Jiului ºi face legãtura între Valea Jiului ºi sudul þãrii.

Acþiunea de igienizare a DN 66, Defileul Jiului, a fost efectuatã de cãtre angajaþii SDN Târgu Jiu cu sprijinul Primãriei Bumbeºti Jiu, Parcului Naþional Defileul Jiului ºi cei de

la Serviciul de Gestionare a Deºeurilor ºi a Activitãþilor de Salubrizare Gorj.

Comisarii de la Gardã Naþionalã de Mediu, comisariatul judeþean Gorj, au însoþit echipele pentru a încerca identificarea persoanelor care aruncã gunoaiele pe marginea drumului.

Cei care sunt prinºi cã aruncã deºeurile la voia întâmplãrii riscã sancþiuni usturãtoare.

"Dedicãm aceastã acþiune Zilei Naþionale a Mediului care va fi

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

marþi", a spus Gheorghe Sanda, directorul Gãrzii de Mediu Gorj.

Potrivit oficialilor de la Gardã de Mediu Gorj, multe din gunoaie sunt aduse în Defileul Jiului cu sacii. Gorjenii i-au acuzat în repetate rânduri pe cetãþenii din Valea Jiului de faptul cã aruncã gunoaiele la voia întâmplãrii, iar acestea sunt duse de Jiu pânã la Târgu Jiu. Sancþiunile pentru cei care aruncã gunoaie în arii protejate pot ajunge ºi la câteva zeci de mii de lei.

Cosmin BACIU

Evaluarea preºcolarilor amânatã de proteste C

onsilierii ºcolari din cadrul Centrului Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara, membri ai Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar Judeþul Hunedoara, vor desfãºura acþiuni de protest prin refuzul de a efectua evaluãrile psihosomatice pentru viitorii elevi Imagine sursa ai clasei pregãtitoare, din anul Facebook ºcolar 2019-2020.

“Toate celelalte activitãþi specifice (obligaþia de catedrã, activitãþile de consiliere etc.) se vor desfãºura în mod normal în unitãþile/punctele de lucru unde sunt arondaþi colegii noºtri.

Revendicãrile membrilor noºtri sunt urmãtoarele acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihicã de 10% pentru cadrele didactice din CJRAE; intenþia Ministerului Educaþiei Naþionale de a tãia sporul de 15%

pe care profesorii de la CJRAE îl primesc în acest moment pentru activitãþile educative pe care le desfãºoarã cu elevii care au cerinþe speciale; expirarea datei valabilitãþii Contractului Colectiv de Muncã Unic la Nivel de Ramurã Învãþãmânt Preuniversitar ºi neînceperea negocierilor pentru un nou Contract”, aratã Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Hunedoara.

Acþiuni similare se desfãºoarã ºi în alte judeþe ale þãrii.În cazul în care nu se va ajunge la un acord, sindicaliºtii din învãþãmânt susþin cã existã riscul declanºãrii grevei pentru duratã nelimitatã.

Proiect European pentru dotarea ºi modernizarea unor secþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva aboratorul de radiologie ºi L imagisticã medicalã, laboratorul de medicinã nuclearã ºi cabinetul de pediatrie din cadrul ambulatoriului integrat al Spitalului Judeþean de Urgenþã (SJU) Deva vor fi modernizate ºi dotate printr-un proiect cu finanþare europeanã. În ºedinþa extraordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara din data de 7 martie 2019 a fost adoptatã hotãrârea privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ºi a documentaþiei aferente proiectului „Modernizare ºi dotare laborator radiologie ºi imagisticã medicalã, laborator de medicinã

nuclearã, extindere pentru cabinet pediatrie în cadrul ambulatoriului integrat al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva - judeþ Hunedoara”, depus la Agenþia de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest în vederea obþinerii finanþãrii prin Programul Operaþional Regional (POR) 2014 – 2020 Axa prioritarã 8, Prioritatea de Investiþii 8.1, Obiectiv specific 8.1, Operaþiunea A – Ambulatorii.

Realizarea proiectului conferã laboratorului de radiologie ºi medicinã nuclearã, condiþiile de asigurare a serviciilor medicale la nivelul standardelor actuale ºi asigurã spaþiile necesare pentru cabinetul de pediatrie în cadrul ambulatoriului integrat al SJU Deva. În mod specific se urmãresc: - îmbunãtãþirea calitãþii actului medical, prin dotarea cu aparaturã medicalã de înaltã

performanþã tehnicã; - reducerea costurilor prin creºterea eficienþei procedurilor medicale ºi diversificarea tipurilor de investigaþii medicale.

Concret, în cadrul proiectului va fi modernizatã o suprafaþã de 869 mp aferentã laboratoarelor, situatã la subsolul clãdirii, ºi vor fi amenajate 3 noi cabinete de consultaþii pediatrie în suprafaþã totalã de 65 mp (la parter).

De asemenea, vor fi achiziþionate echipa-

mente medicale noi (ecograf staþionar cu 3 sonde, aparat scopiegrafie digital, aparat grafie digital, mamograf digital, system PACS, Dexa Dexxum T ºi computer tomograf CT cu 12 slices) ºi mobilier (masã pentru examinare, cãrucioare/dulapuri pentru instrumentar, stative perfuzie, etc.) în valoare totalã de 6,8

Cosmin BACIU milioane de lei.

Proiectul se aflã în precontractare ºi urmeazã ca de sãptãmâna viitoare sã intre în faza de evaluare finalã.

Valoarea totalã a investiþiei este de 10.632.080,16 lei cu TVA din care C+M 2.796.968,86 lei cu TVA. Contribuþia proprie în proiect a U.A.T. Judeþul Hunedoara este de 212.641,60 lei.

Durata de realizare a investiþiei este de 6 luni.

Biroul de presã

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Vineri 8 Martie 2019

Tâlharii din Vulcan au fost trimiºi dupã gratii

D

oi tineri din Vulcan au fost gãsiþi vinovaþi de o tâlhãrie comisã în urmã cu circa doi ani de zile.

C. Cãtãlin Cosmin ºi V. Andrei au intrat în casã peste un bãtrân

de 82 de ani, din Vulcan, ºi l-au bãtut pânã când le-a spus unde-ºi þine economiile.

Cei doi au fost prinºi de poliþiºti la scurt timp iar autorul a ajuns dupã gratii în timp ce complicele sãu a fost plasat sub control judiciar.

Magistraþii Judecãtoriei

Petroºani i-au condamnat pe cei doi la închisoare, însã sentinþa nu este definitivã. C. Cãtãlin Cosmin a primit 4 patru de ani închisoare, însã avea o condamnare cu suspendare dupã ce tâlhãrise ºi o bãtrânã din Aninoasa. Astfel, judecãtorii I-au majorat

Deva, pentru a vedea dacã este respectatã legislaþia privind fumatul în spaþiile publice. În doar douã zile, poliþiºtii locali au dat amenzi de peste 5 mii de lei ºi numeroase avertismente. ”Poliþia Localã Deva continuã campania împotriva fumatului în localurile de alimentaþie publicã din oraº. În zilele de 5 ºi 6 martie 2019, poliþiºtii locali au aplicat amenzi de 5200 lei unor persoane fizice care au fost prinse cu

Maximilian GÂNJU

Accidentat pe trecerea de pietoni

Fumatul în baruri le-a adus amenzi

ceºtia au efectuat o nouã verificare în A barurile ºi localurile din

sentinþa ºi individul va executa 6 ani ºi 8 luni închisoare. Complicele lui, V. Andrei (minor) va fi internat timp de doi ani într-un centru educativ, pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat ºi tâlhãrie calificatã. Cei doi vor trebui sã achite bãtrânului jefuit suma de 10 646 lei cu titlu de daune materiale.

Reamintim cã suspecþii au intrat în locuinþa bãtrânului dupã ce au aflat cã are bani în casã. L-au agresat pentru a le spune unde-ºi þine economiile ºi dupã ce au pus mâna pe bani au fugit. Omul a fost gãsi agonizând de cãtre un vecin care a anunþat Poliþia Vulcan.

þigara aprinsã în baruri din municipiul Deva, dar ºi unei societãþi comerciale care administreazã un local de alimentaþie publicã”, spun reprezentanþii municipalitãþii Deva. Poliþiºtii locali au descins în localuri ºi în urma unor sesizãri venite de la cei nemulþumiþi cã se fumeazã în baruri. În luna februarie, tot în urma unei acþiuni în teren, poliþiºtii locali au dat mai multe amenzi pentru fumat. Printre cei sancþionaþi a fost ºi o societate care administreazã mai multe baruri din reºedinþa judeþului. (M. GÂNJU)

inovat de rãnirea bãrbatului este un ºofer de 60 ani, din V municipiul Deva. Acesta conducea

un autoturism pe bulevardul Nicolae Bãlcescu, din municipiul Deva, din direcþia bulevardului 22 Decembrie spre Calea Zarandului, ºi a efectuat un viraj spre stânga.

La trecerea de pietoni marcatã ºi semnalizatã corespunzãtor de pe Calea Zarandului, a surprins ºi accidentat un bãrbat în vârstã de 71 de ani, din municipiul Deva, care traversa strada pe trecere ºi pe culoarea verde a semaforului electric. Pensionarul a fost rãnit uºor iar ºoferul este cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Razie de proporþii în Orãºtie ceºtia au urmãrit ºi prins mai A mulþi indivizi cercetaþi cu legea.

Printre ei ºi mai mulþi hoþi de lemn.

Patru indivizi din Orãºtie se sustrãgeau cercetãrilor într-un dosar penal în care sunt bãnuiþi de tãiere ilegalã de arbori. Aceºtia au fost prinºi în urma raziei derulate de poliþiºi în municipiu. Suspecþii au vârste cuprinse între 23 ºi 45 de ani, toþi din municipiul Orãºtie, au ridicaþi pentru a fi audiaþi în dosarul de tãiere ilegalã de arbori (faptã comisã la sfârºitul anului 2018). ”Din cercetãri, poliþiºtii au stabilit cã cei patru au tãiat mai mulþi arbori dintr-o pãdure situatã în apropiere de Orãºtie (zona Cendea), însã au fost observaþi de un lucrãtor silvic, motiv pentru care au abandonat cãruþa cu care intenþionau sã transporte lemnul tãiat ilegal ºi au fugit, fiind identificaþi ulterior de cãtre poliþiºti, în urma unor cercetãri”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au descoperit ºi un adolescent de 17 ani, din localitatea Cãstãu, bãnuit de comiterea unei infracþiuni de furt calificat. Tânãrul a furat douã telefoane mobile aparþinând unor minori. Acþiunea poliþiºtilor a fost axatã ºi pe segmentul circulaþiei rutiere.

Astfel, mai multe autovehicule au fost verificate, ºoferii acestora fiind amendaþi pentru diferite abateri, valoarea amenzilor fiind de 5.000 de lei.

La acþiune au participat 18 poliþiºti din cadrul unor structuri operative al Poliþiei Municipiului Orãºtie ºi 6 poliþiºti locali.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 2019

ZIG - ZAG z ZIG - ZAG