Cronica Vaii Jiului Nr.1753, Marti 26 februarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1753

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Gunoiul vine cu penalitãþi pe douã luni deja

oþi primarii au refuzat sã T achite, deocamdatã facturile cãtre societatea care se ocupã cu salubritatea în zona Vãii Jiului, iar oamenii, care ar trebui sã plãteascã lunar, lasã aceste taxe pe altã datã.

Aºa se face cã, la Petroºani, spre exemplu, nici jumãtate dintre locuitori nu a plãtit, iar asta le-ar putea aduce penalitãþi pe douã luni deja. „Cred cã avem cam 30 – 40% oameni care plãtesc lunar taxa. O parte au plãtit ºi pentru tot anul

ºi cei care nu vin, trebuie sã ºtie cã, dupã fiecare lunã, se percep majorãri de 1% pentru fiecare lunã”, a spus Alin Gal, ºef Serviciul Impozite ºi taxe Locale Petroºani.

Primarii au refuzat facturile, motivând cã firma care a câºtigat licitaþia a taxat primãriile în funcþie de numãrul locuitorilor, lucru absolut irelevant, într-o zonã cum este Valea Jiului.

Aici, o bunã parte dintre locuitori, stau în alte þãri ºi taxarea lor ca atare este nejustificatã, aºa încât numãrul locuitorilor, pentru care se socoteºte factura, este nereal.

Diana MITRACHE

CEH se transformã în

N

ewCo va fi noua companie care va rãmâne din Complexul Energetic Hunedoara. Statul român va înfiinþa o nouã societate din rãmãºiþele Complexului Energetic Hunedoara. Angajamentul a fost luat în faþa Comisiei Europene. >>> PAGINA A 2-A

Activitãþi sportiv-turistice pentru promovarea imaginii municipiului Petroºani rimãria ºi Consiliul Local al municipiuP lui Petroºani, susþin desfãºurarea unor activitãþi sportive în masivul Parâng cu scopul de a promova domeniul schiabil de aici.

Este vorba despre Cupa Pro-Parâng ºi Serbãrile Zãpezii, evenimente care vor avea loc în lunã martie în staþiunea Parâng.

“Asociaþia Schi Turism

Montan „Pro-Parâng” este una dintre asociaþiile din Petroºani, care, de-a lungul anilor s-a implicat activ în viaþa sportivã ºi turisticã a municipiului nostru. ªi în acest an, în lunã martie, Asociaþia Schi Turism Montan “Pro-Parâng” doreºte sã organizeze concursuri sportive, în zona turisticã Parâng, ce se vor derula sub egida “Serbãrile zãpezii, ediþia a XVI-a” ºi “Cupa Pro Parâng” ediþia a

VII-a, care au devenit, în timp, concursuri cu renume printer evenimentele care implicã sporturile de iarnã”, aratã edilii de la Petroºani, care propun alocarea sumei de 1400 de lei.

La cele douã concursuri sunt aºteptaþi sã participe

sportivi din zona Vãii Jiului ºi din þarã.

Scopul competiþiilor este de a atrage un numãr cât

mai mare de turiºti, de a încuraja practicarea sporturilor de iarnã ºi de a promova imaginea turismului montan din Parâng.

Banii vor fi folosiþi pentru achiziþionarea de cupe ºi medalii ce vor fi oferite participanþilor. Cei pasionaþi de acestã variantã a schiului sunt aºteptaþi la staþia de îmbarcare telescaun vechi unde are loc finalizarea înscrierii pe categorii de vârstã ºi startul în competiþie. La aceastã competiþie nu se percepe taxã de participare.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Februarie 2019

CEH se transformã în NewCo ewCo va fi noua companie care va N rãmâne din Complexul

Energetic Hunedoara.

Statul român va înfiinþa o nouã societate din rãmãºiþele Complexului Energetic Hunedoara.

Angajamentul a fost luat în faþa Comisiei Europene.

“România ºi-a exprimat intenþia de a implementa o mãsurã adecvatã pentru a demara procesul de transfer al activelor de producþie a energiei electrice de la CE Hunedoara cãtre o Companie Nouã (NewCo) ce ar urma sã fie înfiinþatã.

Aceastã mãsurã ar urma sã ia forma unei Ordonanþe de Urgenþã a Guvernului prin care s-ar produce un transfer în locul plãþii ("dare în platã") în trei etape al activelor de producere a energiei electrice, adicã fãrã transferul minelor de cãrbune”, aratã Comisia Europeanã.

Conform minutelor videoconferinþei din data de 31 iulie 2018, convenite cu România acest proces ar urma sã implice mai mulþi paºi. “În primul rând, pregãtirea unui raport de evaluare obligatoriu pentru determinarea valorii

activelor de producere a energiei electrice (în prezent gajate de Ministerul Finanþelor) ºi a datoriei CE Hunedoara; În al doilea rând, aceste active gajate ar urma sã fie transferate cãtre Ministerul Finanþelor ºi ulterior cãtre Ministerul Energiei; În al treilea rând, aceste active gajate ar urma sã fie transferate unei noi companii (NewCo), cãreia i s-ar încredinþa ulterior prestarea unui Serviciu de Interes Economic General.

Prezenta decizie nu aduce atingere unui asemenea transfer de active prin intermediul unei Ordonanþe de Urgenþã a Guvernului, cu condiþia ca transferul prevãzut mai sus sã fie efectuat de autoritãþile române în conformitate cu cerinþele legale, incluzând în special o evaluare adecvatã a acestor active”, mai aratã Comisia Europeanã. În plus, statul român tre-

buie sã recupereze ajutoarele de stat acordate Complexului Energetic Hunedoara. „În consecinþã, Comisia concluzioneazã cã România a acordat CE Hunedoara ajutoare de stat ilegale, care sunt incompatibile cu piaþa internã ºi care ar trebui sã fie recuperate”, mai aratã CE. Urmãtoarele împrumuturi în favoarea CE Hunedoara constituie ajutoare de stat acordate în mod ilegal de cãtre România, cu încãlcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcþionarea Uniunii Europene, ºi sunt incompatibile cu piaþa internã: împrumutul acordat de Banca Comercialã Românã, contractat de Ministerul Finanþelor Publice ºi pus la dispoziþia CE Hunedoara prin intermediul acordului de împrumut subsidiar (împrumutul

acordat de BCR) – 83 485 450 RON; împrumutul acordat de Banca Românã de Dezvoltare, contractat de Ministerul Finanþelor Publice ºi pus la dispoziþia CE Hunedoara prin intermediul unui acord de împrumut subsidiar (împrumutul acordat de BRD) – 68 371 170 RON; împrumutul acordat pentru plata ajutorului incompatibil solicitat a fi recuperat prin decizia privind ajutorul incompatibil (împrumutul de rambursare a ajutorului incompatibil) – 34 785 015 RON; împrumutul reprezentând ajutor acordat în conformitate cu decizia privind ajutorul pentru salvare ºi dobânda aferentã acestuia (împrumutul reprezentând ajutor pentru salvare) – astfel cum a fost plãtit efectiv pentru suma de 98 476 900 RON ºi nerambursat dupã ºase luni de la platã.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE Uricani: Nu gãsesc constructor pentru grãdiniþã BOEMIA Prin magazinul alimentar nr. 16 A Piaþa Agroalimentarã Petroºani utoritãþile locale de la Uricani nu gãsesc constructor care sã realizeze noua grãdiniþã din localitate.

Pentru a doua oarã, edilii reiau licitaþia pentru “execuþie lucrãri privind proiectul construire grãdiniþã cu 4 sãli de clase, oraº Uricani, judeþ Hunedoara”.

toarele reþele de utilitãþi: - alimentare cu apa; - reþea canalizare; - reþea energie electrica; - reþea gaze naturale de joasa presiune.

Banii pentru realizarea lucrãrii vin de la bugetul de stat. Grãdiniþa va fi structuratã pe 4 grupe ºi va fi prevãzutã cu toate funcþiunile specifice ºi dotãrile tehnicoedilitare pentru 80 de copii cu vârsta cuprinsã între 3-6 ani.

Grãdiniþa va avea în componenþã 4 grupe de câte 20 copii, 4 educatoare ºi personal auxiliar, un asistent medical ºi un administrator. Va fi compartimentatã cu holuri, cabinet medical cu grup

Investiþia a cãrei valoare se ridicã la circa 1.545.110 lei vizeazã realizarea unei grãdiniþe cu program normal în oraºul Uricani, judeþul Hunedoara. Obiectivul de investiþii se va racorda la urmã-

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile. sanitar, oficiu, douã vestiare, cancelarie, izolator, 4 sãli de activitãþi, 4 bãi, o camerã opþionalã, o terasã închisã, facilitãþi pentru persoanele cu handicap, loc de joacã. Firmele specializate pot depune ofertele pânã în data de 8 ianuarie.

Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Februarie 2019

Sindicatele cer încã un grup la Paroºeni S

indicaliºtii din minerit sunt din nou la Bucureºti, unde, la sediul Ministerului Energiei ºi sediul Guvernului, discutã despre viitorul Complexului Energetic Hunedoara.

Aceste întâlniri sunt generate de posibilitatea ca termocentrala Mintia sã iasã din sistem ºi atunci minerii cer investiþii pentru încã un grup energetic.Totul, spun cei care le reprezintã interesele electricienilor ºi minerilor, pentru ca pe viitor, dacã vor funcþiona fãrã Mintia, sã nu existe

riscul unui blocaj energetic. „La Paroºeni trebuie realizat încã un grup de 75 Mwatt-i. Asta, pentru ca Termocentrala Paroºeni ºi cele 4 exploatãri miniere sã funcþioneze aºa cum e acum ºi cu Mintia ºi cu Paroºeni, ca sã beneficiem de serviciile de sistem. Asta pentru a evita blocajul în cazul în care un grup ar cãdea ºi pentru a realiza chiar mixul energetic în cadrul noii entitãþi energetice”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din CEH. Situaþia Complexului Energetic din Hunedoara este una delicatã ºi, aºa

cum spun liderii minerilor, societatea nu a mers niciodatã bine. „Complexul Energetic Hunedoara nu a avut niciodatã profit. A avut doar perioade în care preþul pe piaþã ne-a ajutat ºi am putut sã încasãm aproape de costul de

CEH þine sub asediu Petroºaniul unicipiul Petroºani este þinut efectiv sub M asediul unui fum negru, dens

Încã un urmãrit internaþional a ajuns în arest

I

ndividul era cãutat pentru furt ºi a fost prins de poliþiºtii hunedoreni, la Deva. Curtea de Apel a emis mandat de arestare pe numele individului, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritãþile judiciare austriece.

ºi intens în fiecare zi. De vinã sunt doar fochiºtii, care asigurã climatul necesar unei clãdiri uriaºe în care ºefii minerilor ticluiesc planurile pentru viitorul mineritului acestei zone.

Fie cã vorbim despre perioadele de la prima orã, când birourile se pregãtesc sã fie încãlzite pânã la sosirea angajaþilor de aici, fie cã vorbim de seara, când fochistul iar pune pe foc, spre disperarea celor ce stau în centrul municipiului, ori chiar spre prânz, când la centralã iar se pune pe foc, fumul iese necontenit ºi nestingherit, în valuri negre, groase.

Tone de huilã ajung într-un arzãtor, situat la subsolul clãdirii de pe strada Timiºoara, iar pe coº iese un uriaº fum negru, funinginea împrãºtiindu-se cât vezi cu ochii.

Cei de la CEH, însã, nu vãd nicio problemã ºi, dacã la Paroºeni au investit bani serioºi ca sã evite poluarea cu funingine, gaze ºi noxe, la Petroºani, în buricul târgului, se pare cã nimeni nu observã poluarea. Important e sã fie cald în birouri, iar pânã acum nu s-a vorbit niciodatã de achiziþionarea vreunui sistem de încãlzire nou, performant. „Cãldura vine de la

producþie”, a mai precizat Darius Câmpean. În România, spun oficialii Ministerului Energiei, sursele de producþie de energie electricã sunt repartizate dezechilibrat între jumãtatea din sud ºi cea din zona de nord a þãrii. Astfel, în jumã-

tatea de nord a þãrii sunt instalate capacitãþi care acoperã doar 20 % din producþia de energie electricã a SEN (Sistemul Energetic Naþional).

Nefuncþionarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia ºi centralei termoelectrice Paroºeni conduce la creºterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centralã ºi mai departe cãtre nordul ºi vestul SEN pe axa de 220 KV Târgu Jiu NordParoºeni-Baru MareHãºdat-Peºtiº-Mintia. În conformitate cu rezultatele studiului realizat de Transelectrica, s-a con-

Suspectul are 47 de ani, este din comuna Veþel, ºi a fost prins în urma unei acþiuni a poliþiºtilor Biroului Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Deva, în colabo-

centrala pe cãrbuni, care a funcþionat mereu aici, la subsol”, a spus, surprins cã nu am aflat pânã acum, un angajat din ceva birou, care a venit sã vadã cum merg treburile la centralã.

De altfel, mãrturie a modului în care acolo se face foc continuu, stau sacii plini cu cenuºã , care, luni dimineaþã aºteptau afarã, ca sã fie duºi undeva. Poluarea, însã, este vizibilã din Petroºani Nord, pânã spre Cartierul Aeroport, din Colonie, pânã spre Parâng, pentru cã fumul greu se ridicã nestingherit, din hornul uriaº al clãdirii ce este amplasatã în punctul central al municipiului Petroºani.

Diana MITRACHE

Actualitate 3 cluzionat cã în cazul opririi celor douã termocentrale (Mintia ºi Paroºeni), se identificã urmãtoarele influenþe negative asupra funcþionãrii SEN: - reducerea capacitãþii de transfer transfrontralierã a energiei; reducerea nivelului de adecvanþã a Sistemului Electroenergetic Naþional – SEN, mai ales în perioadele de iarnã ºi în perioada de secetã accentuatã, din punctul de vedere al acoperirii consumului intern; - riscul apariþiei unor blocaje/amânãri în realizarea programului de investiþii ºi modernizare a reþelei electrice de transport (realizare ax 400kV Banat).

Diana MITRACHE

rare cu cei ai Serviciului de Investigaþii Criminale. ”Hunedoreanul, care figura ca persoanã urmãritã internaþional, a fost depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al I.P.J. Hunedoara. Autoritãþile judiciare austriece solicitã extrãdarea acestuia, pentru a fi cercetat cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni de furt pe teritoriul acestui stat (potrivit anchetatorilor austrieci, bãrbatul, împreunã cu alþi complici, ar fi sustras, în cursul anului 2018, mai multe utilaje folosite în construcþii, în valoare de aproximativ 55.000 euro, pe care ar fi intenþionat sã le transporte în România)”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Petrilean prins ºi dus la puºcãrie de 46 de ani, din Petrila, a fost condamnat penItru ndividul mai multe infracþiuni. Cea mai gravã dintre ele este cã a intrat în curtea unui vecin ºi i-a pus foc la casã. Din fericire imobilul n-a fost afectat, însã au ars mai multe bunuri ale petrileanului.

Piromanul a fost prins în urma unei razii a poliþiºtilor din Petrila desfãºuratã în localitate, iar individul era în atenþia oamenilor legii dupã ce pe numele sãu a fost emis un mandat de executare a pedepsei închisorii. A fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare ºi 3.600 lei amendã penalã, pentru cã a

condus un autoturism neînmatriculat, fãrã permis de conducere, dar ºi pentru cã a condus drumurile publice sub influenþa alcoolului sau a altor substanþe. Individul a fost gãsit vinovat ºi pentru violare de domiciliu ºi tentativã la infracþiunea de distrugere. Inculpatul, în iunie 2016, a pãtruns fãrã drept în curtea unui localnic cãruia i-a incendiat mai multe bunuri.

Individul a fost dus la Penitenciarul Deva, pentru a-ºi executa pedeapsa.

M. GÂNJU

4 Actualitate

3 milioane pentru reabilitarea S-a deschis târgul de mãrþiºoare Petroºani, pe artera spitalului din Petrila a municipiuÎncentralã lui, au sosit cei care vând tradiþionalele mãrþiºoare. Broºe viu colorate, mici insigne de pus în piept ºi nelipsitele jucãrii pentru copii, au împânzit deja zona, iar comercianþii abia se instalau luni dimineaþã.

A

utoritãþile locale de la Petrila vor implementa un proiect european pentru modernizarea clãdirii spitalului.

Secþia exterioarã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani este inclusã într-un program de eficientizare energeticã.

Banii europeni, cei 3 milioane de lei, vor fi folosiþi pentru modernizarea infrastructurii unitãþii medicale. În prezent, risipa energeticã se ridicã la sute de mii de lei, lunar.

“Spitalul este o clãdire foarte veche, consumul de energie este foarte mare, plãtim gaz undeva la 250 de milioane (lei vechi –n.r.) pe o lunã de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Februarie 2019

iarnã ºi sper ca prin acest proiect sã reducem cheltuielile.

Mai mult decât atât, vom reface toate instalaþiile sanitare ºi electrice care sunt foarte vechi”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

La Centrul de Sãnãtate Multifuncþionalã din oraºul Petrila vor fi executate o serie de investiþii în izolarea termicã a faþadei ºi a planºeelor, termohidroizolarea terasei, repararea acoperiºului ºi a sistemului de colectare a apelor meteorice, reabilitarea instalaþiei de distribuþie a agentului termic ºi apei calde/ modernizarea sistemului de încãlzire, înlocuirea instalaþiei de iluminat, lucrãri de reparaþii ºi

consolidare a clãdirii.

Este prevãzutã, de asemenea, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, din surse regenerabile – panouri solare termice ºi electrice, pompe de cãldurã, centrale termice pe biomasã.

Valoarea totalã a proiectului este de 3.474.168,52 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 3.018.532,54 lei.

Perioada de implementare este de 22 de luni.

Monika BACIU

Unii vin de departe, dar nu e prima datã ºi, dacã le-a mers bine în ultimii ani, acum au revenit. Vin sã ne spunã ce se poartã ºi ce sperã ei sã vândã cel mai bine. „Vin de la Buzãu. Se cautã mai mult broºe, dar ºi jucãrii, pãpuºele ce pot oferite drept cadouri pentru fetiþe. Sã vedem cum va fi anul acesta.

Anul trecut a fost biniºor ºi, dacã am fãcut vânzare în fiecare an, anul acesta suntem siguri, cã e ºi timp frumos”, ne-a spus unul dintre primii comercianþi care se instalau luni dimineaþã în târg.

D

oi pentru cã au fost prinºi bãuþi la volan iar al treilea pentru cã nu avea permis.

Printre broºe ce imagineazã floricele, fluturaºi ºi mici gâze colorate, gãsim, anul acesta, de mãrþiºor ºi pantere, pisici, broaºte þestoase ºi nelipsitele bufniþe. Sunt la modã, sunt þipãtoare sau mai delicate, însã, toate sunt oferite de sãrbãtoarea care la noi, la români, coincide cu prima zi de

primãvarã. ªnurul roºu cu alb, împletit ca simbol al mãrþiºorului, mai atârnã la câte un mãrþiºor, mult adus spre epoca în care trãim ºi personajele din desene animate nu lipsesc nici ele, sub forma unor mici mãrþiºoare de prins la rever.

Tradiþia de mãrþiºor este valabilã doar la români ºi este legatã de un mic obiect de podoabã legat de un ºnur împletit dintr-un fir alb ºi unul roºu. Femeile ºi fetele primesc mãrþiºoare ºi le poartã pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primãverii.

Diana MITRACHE

Programul comun dintre Petroºani ºi Varpalota continuã ºi anul acesta

P

rogramul comun dintre Petroºani ºi Varpalota continuã ºi anul acesta. Consiliile Locale din Petroºani ºi Varpalota – Ungaria, au elaborat programele acþiunilor comune ce vor avea loc pe parcursul acestui an.

Parteneriatul de colaborare dintre cele douã localitãþi înfrãþite îi are în prim-plan pe copii.

“Aceastã comisie a elaborat Programul de colaborare pentru anul 2019, care cuprinde activitãþi deja cu tradiþie, precum: participarea unor delegaþii oficiale la manifestãrile dedicate zilelor celor douã localitãþi înfrãþite Varpalota ºi Petroºani, tabãra pentru elevi pe bazã de reciprocitate care oferã posibilitatea unor copii din Petroºani ºi

Varpalota sã beneficieze de o vacanþã în oraºul înfrãþit, participarea handbaliºtilor ºi a alergãtorilor la competiþii sportive organizate de cãtre cele douã localitãþi, ºedinþele Comisiei Comune Petroºani – Varpalota. De asemenea, Comisia Comunã a propus ºi continuarea colaborãrii între Colegiul Naþional Mihai Eminescu ºi Liceul Thury Gyorgy, precum ºi între ªcoala de Muzicã din Petroºani ºi ªcoala de Muzicã din

Cercetaþi penal pentru infracþiuni rutiere

Varpalota”, aratã autoritãþile locale de la Petroºani.

12 acþiuni comune vor avea loc între cele douã localitãþi înfrãþite.

Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii din ºcolile generale.

Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la

Varpalota, iar elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural. În 1998, prin Hotãrârea de Consiliu Local nr.

28/23.04.1998 s-a aprobat înfrãþirea între cele douã oraºe, evenimentul oficial având loc la data de 28 august 1998, la Varpalota, într-un cadru oficial, la care au participat reprezentanþii autoritãþilor ale ambelor localitãþi.

Monika BACIU

Astfel, un bistriþean de 68 de ani a fost prins pe raza municipiului Hunedoara conducând un autoturism, deºi se afla sub influenþa bãuturilor

alcoolice. În cazul bãrbatului, aparatul etilotest a indicat o concentraþie de 0,99 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Al doilea ºofer bãut a fost descoperit de poliþiºti pe DC 56, între localitãþile Strei Sângeorgiu ºi Grid. Bãrbatul de 41 de ani, din oraºul Cãlan, avea o alcoolemie de 0,57 mg./l., alcool pur în aerul expirat. De cealaltã parte, tânãrul cercetat pentru cã a condus fãrã permis are 29 de ani ºi este din Teliucu Inferior.

Maximilian GÂNJU

Recidivist cãutat dupã un jaf la o casã de schimb n recidivist ar fi comis un jaf la o casã de schimb vaU lutar din localitatea Bumbeºti Jiu, în apropiere de Petroºani.

Poliþiºtii au fãcut filtre pentru prinderea suspectului.

Jaful a avut loc, ieri dimineaþã, la o casã de schimb valutar din oraºul Bumbeºti Jiu din judeþul Gorj.

Tâlharul ar fi ameninþat angajata cu un pistol de tip airsoft, a bruscat-o ºi apoi a furat circa 7000 de euro.

"Avem o sesizare cu privire la faptul cã, pe raza localitãþii Bumbeºti Jiu, la o casã de schimb valutar, a fost comisã infracþiunea de tâlhãrie. La faþa locului s-a deplasat echipa operativã constituitã la nivelul IPJ Gorj, care

efectueazã investigaþii în vederea identificãrii autorului”, au precizat reprezentanþii IPJ Gorj. Principalul suspect în cazul jafului este un recidivist, iar poliþiºtii au instituit filtre la intrarea ºi ieºirea din oraº. Surse neoficiale spun cã individul s-ar fi îndreptat spre Defileul Jiului, astfel cã în alertã au intrat ºi poliþiºtii din Valea Jiului. Individul n-a reuºit sã fure toþi banii aflaþi în casa de schimb valutar.

M. GÂNJU

Risc mare de producere a avalanºelor la peste 1.800 de metri

M

eteorologii au anunþat cã riscul producerii avalanºelor la peste 1.800 de metri altitudine este mare, din cauza coeziunii slabe dintre stratul nou de zãpadã ºi cel vechi.

Potrivit ANM, riscul producerii avalanºelor în Munþii Fãgãraº, la peste 1.800 de metri altitudine, este de patru - risc mare, în timp ce în Munþii Bucegi, ÞarcuGodeanu, Parâng-ªureanu, Rodnei ºi Cãlimani este însemnat, de gradul trei.

„La peste 1.800 m, mai ales pe rama nordicã, regãsim un strat de zãpadã proaspãtã de tip pulver, ce pe alocuri, în zonele adãpostite unde a fost depozitatã zãpada transportatã de vânt, poate avea grosimi considerabile. Vântul intens, predominant din sector nord-estic, a viscolit ºi transportat zãpada ºi a format plãci de vânt mai ales pe versanþii sudici, sud-vestici ºi vestici. Principalele riscuri pentru declanºarea avalanºelor îl reprezintã numeroasele plãci de vânt ºi coeziunea slabã dintre stratul nou ºi cel vechi, separate de cruste de gheaþã, precum ºi instabilitatea noului strat de zãpadã. Pe pantele suficient de înclinate, chiar ºi la supraîncãrcãri slabe se pot declanºa avalanºe, iar riscul este mai ridicat în zonele cu depozite însemnate de zãpadã. Sunt posibile izolat ºi avalanºe spontane, pe pantele suficient de înclinate”, aratã meteorologii.

Bãtutã pânã a ajuns la UPU O

hunedoreancã de 33 de ani a ajuns la spital dupã ce a fost bãtutã cu pumnii de soþul ei.

Victima a ajuns la U.P.U. Hunedoara dupã bãtaia încasatã de la soþ, iar angajaþii, dupã ce au vãzut starea în care se aflã, au anunþat poliþia. ”Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au stabilit cã victima, o femeie de 33 de ani, din municipiul Hunedoara, în seara de 23.02.2018, în jurul orei 22:00, pe fondul unor discuþii contradictorii cu conflict cu soþul, un bãrbat de 51 de ani, a fost lovitã de acesta cu pumnul”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt

al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit formularul de evaluare a riscului, însã femeia s-a opus emiterii unui ordin de protecþie provizoriu împotriva soþului. Agresorul este cercetat penal pentru violenþã în familie. Tot la Hunedoara, o tânãrã a chemat poliþia pentru cã tatãl ei face scandal.

Bãrbatul de 38 de ani din Hunedoara era bãut ºi se manifesta violent au stabilit

poliþiºtii ajunºi la faþa locului. Dupã aplanarea conflictului, poliþiºtii au stabilit cã hunedoreanul ºi-a ameninþat verbal soþia ºi pe cei trei copii.

Astfel, oamenii legii au emis un ordin de protecþie provizoriu pentru o perioadã de 5 zile, în cauzã fiind întocmit ºi un dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de ameninþare.

M. GÂNJU

4 Actualitate

3 milioane pentru reabilitarea S-a deschis târgul de mãrþiºoare Petroºani, pe artera spitalului din Petrila a municipiuÎncentralã lui, au sosit cei care vând tradiþionalele mãrþiºoare. Broºe viu colorate, mici insigne de pus în piept ºi nelipsitele jucãrii pentru copii, au împânzit deja zona, iar comercianþii abia se instalau luni dimineaþã.

A

utoritãþile locale de la Petrila vor implementa un proiect european pentru modernizarea clãdirii spitalului.

Secþia exterioarã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani este inclusã într-un program de eficientizare energeticã.

Banii europeni, cei 3 milioane de lei, vor fi folosiþi pentru modernizarea infrastructurii unitãþii medicale. În prezent, risipa energeticã se ridicã la sute de mii de lei, lunar.

“Spitalul este o clãdire foarte veche, consumul de energie este foarte mare, plãtim gaz undeva la 250 de milioane (lei vechi –n.r.) pe o lunã de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Februarie 2019

iarnã ºi sper ca prin acest proiect sã reducem cheltuielile.

Mai mult decât atât, vom reface toate instalaþiile sanitare ºi electrice care sunt foarte vechi”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

La Centrul de Sãnãtate Multifuncþionalã din oraºul Petrila vor fi executate o serie de investiþii în izolarea termicã a faþadei ºi a planºeelor, termohidroizolarea terasei, repararea acoperiºului ºi a sistemului de colectare a apelor meteorice, reabilitarea instalaþiei de distribuþie a agentului termic ºi apei calde/ modernizarea sistemului de încãlzire, înlocuirea instalaþiei de iluminat, lucrãri de reparaþii ºi

consolidare a clãdirii.

Este prevãzutã, de asemenea, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, din surse regenerabile – panouri solare termice ºi electrice, pompe de cãldurã, centrale termice pe biomasã.

Valoarea totalã a proiectului este de 3.474.168,52 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 3.018.532,54 lei.

Perioada de implementare este de 22 de luni.

Monika BACIU

Unii vin de departe, dar nu e prima datã ºi, dacã le-a mers bine în ultimii ani, acum au revenit. Vin sã ne spunã ce se poartã ºi ce sperã ei sã vândã cel mai bine. „Vin de la Buzãu. Se cautã mai mult broºe, dar ºi jucãrii, pãpuºele ce pot oferite drept cadouri pentru fetiþe. Sã vedem cum va fi anul acesta.

Anul trecut a fost biniºor ºi, dacã am fãcut vânzare în fiecare an, anul acesta suntem siguri, cã e ºi timp frumos”, ne-a spus unul dintre primii comercianþi care se instalau luni dimineaþã în târg.

D

oi pentru cã au fost prinºi bãuþi la volan iar al treilea pentru cã nu avea permis.

Printre broºe ce imagineazã floricele, fluturaºi ºi mici gâze colorate, gãsim, anul acesta, de mãrþiºor ºi pantere, pisici, broaºte þestoase ºi nelipsitele bufniþe. Sunt la modã, sunt þipãtoare sau mai delicate, însã, toate sunt oferite de sãrbãtoarea care la noi, la români, coincide cu prima zi de

primãvarã. ªnurul roºu cu alb, împletit ca simbol al mãrþiºorului, mai atârnã la câte un mãrþiºor, mult adus spre epoca în care trãim ºi personajele din desene animate nu lipsesc nici ele, sub forma unor mici mãrþiºoare de prins la rever.

Tradiþia de mãrþiºor este valabilã doar la români ºi este legatã de un mic obiect de podoabã legat de un ºnur împletit dintr-un fir alb ºi unul roºu. Femeile ºi fetele primesc mãrþiºoare ºi le poartã pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primãverii.

Diana MITRACHE

Programul comun dintre Petroºani ºi Varpalota continuã ºi anul acesta

P

rogramul comun dintre Petroºani ºi Varpalota continuã ºi anul acesta. Consiliile Locale din Petroºani ºi Varpalota – Ungaria, au elaborat programele acþiunilor comune ce vor avea loc pe parcursul acestui an.

Parteneriatul de colaborare dintre cele douã localitãþi înfrãþite îi are în prim-plan pe copii.

“Aceastã comisie a elaborat Programul de colaborare pentru anul 2019, care cuprinde activitãþi deja cu tradiþie, precum: participarea unor delegaþii oficiale la manifestãrile dedicate zilelor celor douã localitãþi înfrãþite Varpalota ºi Petroºani, tabãra pentru elevi pe bazã de reciprocitate care oferã posibilitatea unor copii din Petroºani ºi

Varpalota sã beneficieze de o vacanþã în oraºul înfrãþit, participarea handbaliºtilor ºi a alergãtorilor la competiþii sportive organizate de cãtre cele douã localitãþi, ºedinþele Comisiei Comune Petroºani – Varpalota. De asemenea, Comisia Comunã a propus ºi continuarea colaborãrii între Colegiul Naþional Mihai Eminescu ºi Liceul Thury Gyorgy, precum ºi între ªcoala de Muzicã din Petroºani ºi ªcoala de Muzicã din

Cercetaþi penal pentru infracþiuni rutiere

Varpalota”, aratã autoritãþile locale de la Petroºani.

12 acþiuni comune vor avea loc între cele douã localitãþi înfrãþite.

Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii din ºcolile generale.

Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la

Varpalota, iar elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural. În 1998, prin Hotãrârea de Consiliu Local nr.

28/23.04.1998 s-a aprobat înfrãþirea între cele douã oraºe, evenimentul oficial având loc la data de 28 august 1998, la Varpalota, într-un cadru oficial, la care au participat reprezentanþii autoritãþilor ale ambelor localitãþi.

Monika BACIU

Astfel, un bistriþean de 68 de ani a fost prins pe raza municipiului Hunedoara conducând un autoturism, deºi se afla sub influenþa bãuturilor

alcoolice. În cazul bãrbatului, aparatul etilotest a indicat o concentraþie de 0,99 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Al doilea ºofer bãut a fost descoperit de poliþiºti pe DC 56, între localitãþile Strei Sângeorgiu ºi Grid. Bãrbatul de 41 de ani, din oraºul Cãlan, avea o alcoolemie de 0,57 mg./l., alcool pur în aerul expirat. De cealaltã parte, tânãrul cercetat pentru cã a condus fãrã permis are 29 de ani ºi este din Teliucu Inferior.

Maximilian GÂNJU

Recidivist cãutat dupã un jaf la o casã de schimb n recidivist ar fi comis un jaf la o casã de schimb vaU lutar din localitatea Bumbeºti Jiu, în apropiere de Petroºani.

Poliþiºtii au fãcut filtre pentru prinderea suspectului.

Jaful a avut loc, ieri dimineaþã, la o casã de schimb valutar din oraºul Bumbeºti Jiu din judeþul Gorj.

Tâlharul ar fi ameninþat angajata cu un pistol de tip airsoft, a bruscat-o ºi apoi a furat circa 7000 de euro.

"Avem o sesizare cu privire la faptul cã, pe raza localitãþii Bumbeºti Jiu, la o casã de schimb valutar, a fost comisã infracþiunea de tâlhãrie. La faþa locului s-a deplasat echipa operativã constituitã la nivelul IPJ Gorj, care

efectueazã investigaþii în vederea identificãrii autorului”, au precizat reprezentanþii IPJ Gorj. Principalul suspect în cazul jafului este un recidivist, iar poliþiºtii au instituit filtre la intrarea ºi ieºirea din oraº. Surse neoficiale spun cã individul s-ar fi îndreptat spre Defileul Jiului, astfel cã în alertã au intrat ºi poliþiºtii din Valea Jiului. Individul n-a reuºit sã fure toþi banii aflaþi în casa de schimb valutar.

M. GÂNJU

Risc mare de producere a avalanºelor la peste 1.800 de metri

M

eteorologii au anunþat cã riscul producerii avalanºelor la peste 1.800 de metri altitudine este mare, din cauza coeziunii slabe dintre stratul nou de zãpadã ºi cel vechi.

Potrivit ANM, riscul producerii avalanºelor în Munþii Fãgãraº, la peste 1.800 de metri altitudine, este de patru - risc mare, în timp ce în Munþii Bucegi, ÞarcuGodeanu, Parâng-ªureanu, Rodnei ºi Cãlimani este însemnat, de gradul trei.

„La peste 1.800 m, mai ales pe rama nordicã, regãsim un strat de zãpadã proaspãtã de tip pulver, ce pe alocuri, în zonele adãpostite unde a fost depozitatã zãpada transportatã de vânt, poate avea grosimi considerabile. Vântul intens, predominant din sector nord-estic, a viscolit ºi transportat zãpada ºi a format plãci de vânt mai ales pe versanþii sudici, sud-vestici ºi vestici. Principalele riscuri pentru declanºarea avalanºelor îl reprezintã numeroasele plãci de vânt ºi coeziunea slabã dintre stratul nou ºi cel vechi, separate de cruste de gheaþã, precum ºi instabilitatea noului strat de zãpadã. Pe pantele suficient de înclinate, chiar ºi la supraîncãrcãri slabe se pot declanºa avalanºe, iar riscul este mai ridicat în zonele cu depozite însemnate de zãpadã. Sunt posibile izolat ºi avalanºe spontane, pe pantele suficient de înclinate”, aratã meteorologii.

Bãtutã pânã a ajuns la UPU O

hunedoreancã de 33 de ani a ajuns la spital dupã ce a fost bãtutã cu pumnii de soþul ei.

Victima a ajuns la U.P.U. Hunedoara dupã bãtaia încasatã de la soþ, iar angajaþii, dupã ce au vãzut starea în care se aflã, au anunþat poliþia. ”Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au stabilit cã victima, o femeie de 33 de ani, din municipiul Hunedoara, în seara de 23.02.2018, în jurul orei 22:00, pe fondul unor discuþii contradictorii cu conflict cu soþul, un bãrbat de 51 de ani, a fost lovitã de acesta cu pumnul”, precizeazã Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt

al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit formularul de evaluare a riscului, însã femeia s-a opus emiterii unui ordin de protecþie provizoriu împotriva soþului. Agresorul este cercetat penal pentru violenþã în familie. Tot la Hunedoara, o tânãrã a chemat poliþia pentru cã tatãl ei face scandal.

Bãrbatul de 38 de ani din Hunedoara era bãut ºi se manifesta violent au stabilit

poliþiºtii ajunºi la faþa locului. Dupã aplanarea conflictului, poliþiºtii au stabilit cã hunedoreanul ºi-a ameninþat verbal soþia ºi pe cei trei copii.

Astfel, oamenii legii au emis un ordin de protecþie provizoriu pentru o perioadã de 5 zile, în cauzã fiind întocmit ºi un dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de ameninþare.

M. GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Februarie 2019

PSD: Niciunul dintre primarii sau preºedinþii de consilii judeþene nu poate demara investiþii noi din cauza preºedintelui care a contestat bugetul la Curtea Constituþionalã SD îl acuzã pe preºedintele P Klaus Iohannis cã, prin contestarea bugetului pe 2019 la Curtea Constituþionalã, împiedicã autoritãþile locale sã facã investiþii, inclusiv primarii PNL ºi considerã cã, în cazul în care contestaþia îi va fi respinsã, preºedintele trebuie sã cearã scuze "faþã de toþi copiii ºi pãrinþii care nu au primit alocaþiile mãrite de la 1 martie ºi faþã de toþi cetãþenii care aºteaptã realizarea investiþiilor în localitãþile ºi judeþele lor".

"Iohannis a blocat toate investiþiile noi la nivel local. Niciunul dintre primarii sau preºedinþii de consilii judeþene nu poate demara investiþii noi din cauza preºedintelui care a contestat bugetul la Curtea Constituþionalã. Deci, din cauza obsesiei sale de a ataca ºi de a bloca PSD, Iohannis pune beþe-n-roate chiar primarilor din partidul care îl susþine la alegerile prezidenþiale", susþine PSD. Social-democraþii afirmã cã aceia care suferã în final sunt cetãþenii care

aºteaptã realizarea noilor investiþii în drumuri, ºcoli ºi spitale.

"Dacã plângerea sa la Curtea Constituþionalã va fi respinsã, Iohannis va trebui sã îºi cearã scuze faþã de toþi copiii ºi pãrinþii care nu au primit alocaþiile mãrite de la 1 martie ºi faþã de toþi cetãþenii care aºteaptã realizarea investiþiilor în localitãþile ºi judeþele lor!", considerã PSD. Preºedintele Klaus Iohannis a depus vineri, la CCR, o sesire cu provire la bugetul de stat pe 2019, care va fi discutatã în 6 martie.

Iohannis a reclamat faptul cã legea bugetului încalcã legea fundamentalã atât prin modul în care a fost adoptatã, cât ºi prin conþinutul sãu

normativ.

Preºedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, cã guvernarea PSD a eºuat, nu guverneazã pentru români, ci pentru Dragnea, iar bugetul pe 2019 este „bugetul ruºinii naþionale”, care nu doar cã pune în pericol economia naþionalã, dar are aspecte clare de neconstituþionalitate. ”Un lucru e clar: guvernarea PSD a eºuat. În spitale, probleme peste probleme, educaþia e subfinanþatã, economia României e bulversatã mai ales dupã ordonanþa 114 datã în mare tainã la sfârºitul anului trecut.

De autostrãzi nici nu poate fi vorba.

Despre justiþie, pãi întreaga guvernare pesedistã a fost un asalt asupra justiþiei ºi a statului de drept din România, cu obiectivul clar din partea PSD de a pune mâna pe justiþie, de a politiza justiþiei ca ei sã-ºi rezolve dosarele penale. De fapt, PSD nici nu guverneazã pentru români ºi pentru România. PSD guverneazã pentru Dragnea. PSD e incompetent ºi incapabil sã conducã România”, a afirmat peºedintele Iohannis, într-o declaraþie susþinutã la Palatul Cotroceni.

Comisia Europeanã majoreazã sprijinul naþional acordat fermierilor pânã la 25.000 euro omisia a adoptat C luni norme revizuite privind

ajutoarele de stat în sectorul agricol (aºanumitele ajutoare de minimis), majorând la 25.000 de euro cuantumul maxim pe care autoritãþile naþionale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fãrã a fi necesarã aprobarea prealabilã a Comisiei.

Plafoanele majorate intrã în vigoare la 14 martie ºi se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condiþiile.

Aceastã decizie va permite þãrilor UE sã majoreze sprijinul acordat fermierilor fãrã a denatura piaþa, reducând totodatã sarcina administrativã care revine autoritãþilor naþionale.

Cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermã pe o perioadã de trei ani va creºte de la 15.000 euro

la 20 000 euro. Pentru a evita orice posibilã denaturare a concurenþei, fiecare þarã din UE dispune de un cuantum naþional maxim pe care nu îl poate depãºi.

Fiecare plafon naþional va fi stabilit la 1,25 % din producþia agricolã anualã a þãrii pe aceeaºi perioadã de trei ani (o creºtere faþã de valoarea de 1 % prevãzutã în normele actuale).

Aceasta reprezintã o majorare a plafonului naþional cu 25 %.

Dacã o þarã nu cheltuieºte mai mult de 50 % din pachetul naþional

În ianuarie, în România, au fost înmatriculate 2.476 vehicule comerciale noi, creºtere de 0,4%

total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora ºi mai mult ajutoarele de minimis pe fermã, pânã la 25 000 euro, iar plafonul naþional la 1,5% din producþia anualã.

Aceasta reprezintã o creºtere cu 66% a plafonului per fermier ºi o creºtere cu 50% a plafonului naþional.

Pentru þãrile care opteazã pentru acest plafon maxim, noile norme prevãd crearea unor registre centrale obligatorii la nivel naþional. Se va putea astfel þine o evi-

denþã a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea ºi monitorizarea aºa-numitelor ajutoare de minimis sã fie mai simple ºi mai eficiente. Mai multe state membre menþin deja astfel de registre, ceea ce le va permite sã aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, þãrile UE notificã ajutoarele de stat Comisiei ºi nu pot sã punã în aplicare mãsura de ajutor înainte de autorizarea sa de cãtre Comisie. Când însã cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor de minimis, þãrile UE nu trebuie sã notifice Comisiei mãsura ºi nici sã solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintã o ameninþare la adresa concurenþei ºi a comerþului pe piaþa internã.

Ajutoarele de minimis

Î

n ianuarie, în România, au fost înmatriculate 2.476 vehicule comerciale noi, reprezentând o creºtere cu 0,4% faþã de ianuarie 2018, în timp ce ânmatriculãrile de vehicule comerciale noi în UE au crescut în ianuarie 2019 cu 6,2%, ajungând la un volum total de 199.853 unitãþi, informeazã ACAROM.

În ianuarie 2019 topul þãrilor europene este condus de Franþa, cu 40.668 unitãþi (8,4%), Germania cu 31.299 unitãþi noi înmatriculate (15.8%) ºi Marea Britanie cu un volum de 26.691 vehicule comerciale (9.7%).

Pe segmente, LCV-urile (vehiculele comerciale uºoare <3.5to) reprezintã un volum de 162.960 unitãþi, o creºtere de 6,1%; MHCV (vehiculele comerciale medii, între 3,5 ºi 16 to) reprezintã un volum de 33.374 unitãþi, o creºtere de 7.1%; HCV (vehicule comerciale grele >16 to) reprezintã un volum de 27.948 unitãþi, o creºtere de 7.4%, iar segmentul microbuzelor ºi autobuzelor reprezintã un volum de 3.519 unitãþi, o creºtere de 6.1% faþã de ianuarie 2018.

sunt utilizate, de regulã, de statele membre atunci când acestea trebuie sã acþioneze rapid, fãrã sã instituie o schemã în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de crizã. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încã de la apariþia primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în

temeiul legislaþiei UE sau al legislaþiei naþionale, cum ar fi porcii mistreþi.

Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincºi, urºi etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre ºi pãrþile interesate, cerându-le sã contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele de minimis.

Contribuþiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificãrile.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Marti 26 Februarie 2019

SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA

- COMUNICAT DE PRESÃ -

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, aduce la cunoºtinþã faptul cã urmare a prezentãrii concluziilor studiului Glowny Instytut Gornictwa din Polonia în cadrul ºedinþei Consiliului Tehnico - Economic al societãþii din data de 25.02.2019, în prezenþa reprezentanþilor institutului polonez, ai reprezentanþilor INSEMEX Petroºani, ai proiectantului SC Universal Cerc Proiect SRL, ai specialiºtilor din cadrul societãþii, au fost confirmate în totalitate concluziile anterioare formulate de cadrele tehnice ale Universitãþii din Petroºani ºi de specialiºtii INSEMEX Petroºani.

Mai mult, expertiza efectuatã de cãtre experþii internaþionali, atrage atenþia, cã la data depunerii studiului, riscul legat de acumulãrile de gaz metan, de fenomenele de autoaprindere, de acumulãrile de apã, se situeazã în zona de alertã cu un grad ridicat de

pericol, ce impune diminuarea ºi gestionarea acestora cu prioritate. Experþii polonezi plaseazã actualul program de închidere într-o zonã de largã insecuritate ºi recomandã reconsiderarea de urgenþã a acestuia, orice întârziere în acest sens, atrãgând consecinþe greu de cuantificat.

Din sinteza concluziilor prezentate de experþii polonezi în cadrul ºedinþei Consiliului Tehnico - Economic, s-a desprins necesitatea imperativã a extragerii rezervelor de cãrbune deschise precum ºi a celor pregãtite, aflate în zona de influenþã a riscurilor, de la cele douã exploatãri miniere aflate în program de închidere, atrãgându–se în mod specific atenþia cã fenomenele de acumulare a gazului cu consecinþa autoaprinderii ºi a exploziilor se manifestã într-un ritm alert, datoritã naturii zãcãmântului carbonifer specific bazinului carbonifer din Valea Jiului.

Trebuie observat cã, de la data primelor semnale relevate de specialiºtii S CEH SA, certificate ulterior ºi de cãtre reprezentanþii Universitãþii din

Petroºani ºi ai INSEMEX Petroºani, astãzi avem confirmare din partea unui institut acreditat internaþional ºi agreat de Comisia Europeanã, care vine ºi susþine fãrã echivoc cã scenariul ,,nicio acþiune” nu intrã în discuþie pentru programul de închidere a celor douã exploatãri miniere aflate sub incidenþa unui risc însemnat. Pentru diminuarea ºi înlãturarea pericolului, se recomandã extragerea cantitãþilor de cãrbune din rezervele deschise ºi pregãtite într-un interval de timp care sã corespundã gravitãþii ºi amplorii riscurilor, perioada apreciatã de specialiºtii polonezi ca fiind optimã situându-se între 4 ºi 6 ani.

La acest moment, toþi factorii implicaþi în sectorul minier precum ºi autoritatea tutelarã responsabilã cu gestionarea problemelor semnalate, ºi anume Ministerul Energiei, vor trebui sã înlãture orice rezervã care ar fi putut plana asupra credibilitãþii pericolului grav al implementãrii Planului de închidere iniþial ºi sã urgenteze orice demers în ceea ce priveºte aducerea la cunoºtinþa Comisiei Europene ºi a DG Competition a stãrii de fapt, alãturi de prezentarea de propuneri ºi mãsuri, inclusiv demersuri care sã conducã la modificãri legislative în scopul diminuãrii/eliminãrii stãrii de pericol care sã asigure securitatea zãcãmântului, a lucrãtorilor ºi a zonelor adiacente din subteran ºi de la suprafaþã.

CONDUCEREA EXECUTIVÃ A SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Paramedicii, susþinuþi de municipalitatea de la Petroºani

C

onsiliul Local urmeazã sã dezbatã proiectul prin care se propune alocarea sumei de 125.529 de lei pentru susþinerea Asociaþiei Salvital.

Astfel, rezultã o contribuþie de 3 lei/cap de locuitor/an pentru susþinerea paramedicilor SMURD. ”Toate autoritãþile administraþiei publice din judeþul Hunedoara, prin Asociaþia Salvital Hunedoara, au contribuit decisiv la înfiinþarea, dezvoltarea ºi funcþionarea în condiþii optime a Serviciului Mobil de Urgenþã, Resuscitare ºi Descarcerare al judeþului Hunedoara (SMURD).

Prin adresa din

7.02.2019 înaintatã Primãriei Municipiului Petroºani, Asociaþia Salvital Hunedoara solicitã aprobarea contribuþiei de 3 lei/an/locuitor ºi prevederea în bugetul local a acestei sume”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cotizaþia a fost diminuatã anul trecut, atunci când bugetul municipalitãþii a fost grav afectat de mãsurile impuse de Guvern.

La Petroºani sunt 41.843 de cetãþeni, iar municipalitatea asigurã suma de 3 lei pentru fiecare dintre aceºtia pentru a plãti contribuþia datoratã Asociaþiei Salvital.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 februarie 2019

Henþ cu mâna

Greu de crezut Acum când mapamondul fotbalului este plin de competiþii în care se joacã atâtea meciuri oficiale ºi amicale, este greu

de crezut, mai ales pentru generaþiile ”mai actuale”, cã echipa centenarã Jiul Petroºani a fost ºi ea de-a lungul vremii

în vârtejul unor astfel de întâlniri.

Ele au început prin anii 20-30 ºi a continuat – în total, peste 170 la numãr – pânã înspre zilele noastre.

Am jucat în Cupa Cupelor cu scoþienii de la Dundee United,

am jucat în Cupa Balcanicã o finalã cu N.K. Rijeka din Iugoslavia (Croaþia), am avut turnee în Asia (China, Sina, Iordania) sau Africa (Rep. Congo), dar ºi cu echipe puternice din Europa: Lech Poznan, Gornik Zabrze,

Ferencvaros Budapesta, ªahtior Doneþk, Þ.S.K.A. Moscova, Videoton, Dinamo Kiev.

Greu de crezut, þinând cont de starea actualã a fotbalului nostru, dar documentele nu mint...

CENTENAR ÎN ALB-NEGRU 100 de ani – Jiul Petroºani

Activitatea internaþionalã a echipei Jiul Petroºani (I)

În perioada interbelicã – anii 20-40 – Jiul Petroºani a avut primele contacte cu echipe de peste hotare, aflate în turnee în þara noastrã: Oxforf City, Ferencvaros Budapesta, Cairo fiind cele mai cunoscute.

Apoi au urmat ieºiri peste graniþã în speþã spaþiul fostei Iugoslavia în Echipa Jiul înaintea startului de meci din 16 nov. 1969, 1-0 cu Stahl Riesa (R.P. Serbia, jucând împotriva unor echipe de pe lângã graniþã, Germanã), cu Stocker cãpitan de echipã (în alb, primul din stânga). din Novi Sad sau Kikinda. O evidenþã mai exactã a acestor meciuri internaþionale este þinutã dupã anul 1950, printre adversarii întâlniþi în urmãtorii ani numãrându-se Sahtior Doneþk (URSS – Ucraina), Dinamo Kiev (Ucraina), F.C. Marx Stadt (R. O. Germanã), Sd. Poloniei, Videoton Szeherfeherrar (Ungaria), V.S.C. Debrecen (Ungaria), Wista Cracovia, Gomik Zabrze (Polonia), Olimpic Casablanca (Maroc), Þ.S.K.A. Moscova. În ceea ce priveºte deplasãrile, cele mai exotice ieºiri, cele înafara spaþiului centraleuropean, au fost cele din Republica Congo (Brazzaville) în 1968, China în 1984, Siria în Iordania în 1988 ºi 1997.

Ultimul bilanþ internaþional Ultimele apariþii internaþionale ale Jiului au fost în februarie 2008, în cantonamentul de iarnã de la Medulin (Croaþia). Întâlnind numai echipe de liga I (vezi tabelul), jucãtorii Jiului au avut un bilanþ relativ bun, exceptând acel 0-4 din meciul cu echipa sârbã F.K. Cukaricki. Echipa antrenatã de Ghiþã Poenaru a avut un lot de 24 de jucãtori printre care A. Ilie, Pintilii, Cipr. Dinu, m.

Gheorghe, Apetrei, Tismãneanu, Vãdrariu, A. Câmpeanu. A fost ultima prezenþã pe scena internaþionalã a echipei Jiul Petroºani.

Echipa Jiul (Minerul) în 28 august 1955, înaintea partidei din Bulgaria cu Minior Dimitrovo (0-0), cu Tudor Paraschiva cãpitan de echipã

Atac jiulist la poarta echipei maghiare Salgotarjan, în meciul disputat la Petroºani, scor 1-4, pe 28 august 1960

JIUL PETROªANI

20

100 DE FOTOGRAFII PENTRU O SUTÃ DE ANI BACU IN ACÞIUNE Marian Bacu (în prim plan), un atacant eficient în anii 1988-1991, cu 39 de goluri marcate pentru Jiul, aici într-un meci cu Flacãra Moreni (2-0 în 1989).