Cronica Vaii Jiului Nr.1750, Joi 21 februarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1750

Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Gripa face noi victime

G

ripa face noi victime în judeþul Hunedoara. Opt persoane au fost diagnosticate cu virusul gripal, în ultima sãptãmânã.

Pacienþii identificaþi ca fiind infectaþi cu virusul gripal au vârste cuprinse între 27 ºi 82 de ani ºi sunt internaþi la spitalele din Deva ºi Hunedoara.

Din cele 18 persoane suspecte cã ar avea virusul gripal, doar în cazul a opt dintre acestea a venit confirmarea din

partea Institutului Cantacuzino din Bucureºti. ºase dintre pacienþi au fost diagnosticaþi cu virusul gripal AH1N1 ºi doi cu AH3.

Pânã acum un singur hunedorean a decedat, acesta fusese diagnosticat cu virusul gripal AH1N1, adicã virusul gripei porcine.

Potrivit ultimei informãri a Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã, la nivel naþional, numãrul deceselor din cauza virusului gripal a ajuns la 142.

Monika BACIU

Drepturile angajaþilor CEH vor fi reevaluate

D

repturile angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara vor fi reevaluate.

Societatea energeticã achiziþioneazã “servicii de evaluare pe bazã de calcul actuarial a obligaþiilor CEH S.A. în legãturã cu beneficiile angajaþilor la data de 31.12.2018”. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au o serie de beneficii.

Drepturile de care angajaþii societãþii energetice beneficiazã în baza contractului colectiv de muncã sunt: tichete de masã, tichete cadou cu ocazia sãrbãtoririi Sf Paºti ºi a Crãciunului, adaos acordat cu ocazia pensionãrii. >>> PAGINA A 3-A

În grija cui rãmân copiii cu pãrinþii plecaþi în strãinãtate?

I

nstituþii cu organigrame stufoase care paseazã îºi paseazã reciproc responsabilitãþile. Cam aºa se prezintã situaþia în cazul copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate.

Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie (ANPDCA) este una din instituþiile aflate în subordinea Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale.

“ANPDCA îi revin obligaþii similare oricãrei alte autoritãþi centrale, respectiv rolul de reglementare a domeniului, de formulare a politicilor ºi strategiilor în domeniu, monitorizarea modului în care pe teritoriul naþional instituþiile sau autoritãþile asigurã respectarea drepturilor copilului, în conformitate cu prevederile legislaþiei naþionale în domeniu. În acelaºi timp, trebuie precizat cã ANPDCA reprezintã autoritatea centralã, de la nivel naþio-

nal, în timp ce la nivel local (...) responsabilitatea asigurãrii protecþiei copilului revine autoritãþilor de la nivel local, respectiv Direcþiei Generalã de Asistenþã Socialã ºi

Protecþia Copilului la nivel judeþean ºi Serviciului Public de Asistenþã Socialã la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ teritoriale„, aratã Ministerul Muncii, Familiei ºi Justiþiei Sociale.

Din acest punct se paseazã responsabilitãþile.

Autoritatea naþionalã nu mai are nicio responsabilitate în ceea ce priveºte copilul.

“Acestora (serviciilor locale de asistenþã social –n.r.) le revine responsabilitatea desfãºurãrii activitãþilor de prevenire a sepa-

rãrii copilului de familia sa respectiv de protejarea acestuia, în situaþia în care menþinerea în cadrul familiei natural nu mai este posibilã, prin instituirea unei mãsuri de protecþie specialã”, mai aratã ministerul.

Potrivit ministerului, în ceea ce priveºte situaþia copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, este “de precizat cã interesul acordat de autoritãþi acestei categorii a fost unul semnificativ”.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Februarie 2019

Amorezat ºi prãdat

ai precis cu 17 mii M de euro ºi 2000 de dolari cum este cazul unui petroºãnean amorezat de o femeie cunoscutã în spaþiul virtual.

Nenumãratele campanii ale poliþiºtilor ºi exemplele de persoane pãgubite ce sunt mediatizate permanent nu l-au convins pe un petroºãnean de 52 de ani cã ar putea victima unei escrocherii amoroase. Toate indiciile arãtau acest lucru, dar bãrbatul le-a ignorat ºi s-a ales cu o pagubã de peste 18 mii de euro. Petroºãneanul a cunoscut o ”femeie” pe Facebook, a conversat o bunã perioadã cu ea ºi s-a gândit cã ºi-a gãsit sufletul pereche. Nu s-a întâlnit niciodatã faþã în faþã cu presupusa iubitã, dar acest lucru nu l-a oprit în a-i trimite bani.

Aºa se face cã în cursul lunii septembrie 2018, iubita din spaþiul

vitrual i-a spus cã vrea sã se cãsãtoreascã eu el, dar nu numai atât. L-a convins cã-l va îmbogãþi, cã îi va da 3 milioane de dolari, dar are nevoie de un mic sprijin pentru a intra în posesia averii. Petroºãneanul a crezut orbeºte totul, pânã la ultimul cuvânt. ”Sub pretextul cã femeia din spatele profilului reþelei de socializare îi va trimite o sumã mare de bani (3.000.000 dolari) „sã aibã grijã de ei pânã va veni ea în þarã”, aceasta i-a cerut petroºãneanului diferite sume de bani, motivând cã suma de bani promisã este blocatã într-un cont în Indonezia ºi trebuie sã plãteascã pentru a o debloca”, precizeazã Carla Strujan, purtãtorul

de cuvânt al IPJ Hunedoara. Omul a trimis în contul indicat de ”iubitã” mai multe sume de bani, în diferite tranºe (în valoare totalã de 17.000 euro ºi aproximativ 2.000 de dolari), în perioada octombrie 2018-ianuarie 2019. Dupã ce l-a jecmãnit, ”iubita” a dispãrut la fel de repe cum a apãrut pe reþeaua de socializare.

Bãrbatul a relizat în cele din urmã cã a fost escrocat ºi le-a cerut ajutor poliþiºtilor. Astfel, criminaliºtii din Petroºani au demarat cercetãri pentru a indetifica escrocul ºi au întocmit un dosar penal pentru înºelãciune. ªansele ca petrolãneanul sã-ºi recupereze paguba sunt infime.

Mai mult, la finalul anchetei ar putea avea supriza sã constate cã s-a îndrãgostit nebuneºte de vreun individ aflat printr-o puºcãrie ºi nicidecum de vreo femeie.

Un caz similar s-a petrecut ºi la Petrila, în noiembrie anul trecut, când o femeie de 68 de ani a cunoscut tot pe Facebook un ”bãrbat” de care s-a amorezat.

Escrocul a lãsat-o fãrã 10.000 de euro.

Maximilian GÂNJU

De ce a fost pus sub control judiciar haþeganul învinuit de dublu omor

S

uspectul a fost lãsat sub control judiciar, dupã circa trei ani de arest preventiv, perioadã în care s-a judecat dosarul teribilei crime din satul Balomir.

Curtea de Apel Alba Iulia a hotãrât în 8 februarie a.c. sã-i înlocuiascã arestul preventiv cu mãsura preventivã a controlului judiciar, decizia fiind definitivã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia, Cosmin Munteanu, magistraþii au concluzionat, dupã evaluarea împrejurãrilor concrete ale cauzei ºi a conduitei procesuale a inculpatului, cã nu se mai impune menþinerea mãsurii preventive a arestãrii, însã este necesarã luarea mãsurii controlului judiciar pentru buna desfãºurare a procesului penal. „Suspiciunea rezonabilã cã inculpatul ar fi sãvârºit

infracþiunile de omor calificat ºi tâlhãrie calificatã, cât ºi necesitatea ca privarea de libertate a acestuia sã înlãture starea de pericol pentru ordinea publicã ºi sã previnã sãvârºirea de noi infracþiuni au justificat atât luarea, cât ºi menþinerea mãsurii preventive.

Curtea de Apel Alba Iulia considerã, în baza propriei sale analize, cã la acest moment temeiurile care au determinat luarea mãsurii arestãrii preventive, fãrã sã disparã, au suferit o atenuare în urma evaluãrii împrejurãrilor concrete ale cauzei.

Caracterul rezonabil al duratei mãsurii arestãrii preventive a fost justificat de Curte pânã la acest moment datoritã caracterului complex al cauzei. În toatã aceastã lungã perioadã de timp (3 ani) atât organele de urmãrire penalã, cât ºi instanþele de judecatã au avut o atitudine activã administrând constant

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

probe în încercarea de a soluþiona în mod temeinic cauza. La momentul actual, constatãm cã, în ciuda eforturilor organelor judiciare, cauza nu a fost pe deplin lãmuritã, motiv pentru care Curtea de Apel a repus cauza pe rol în vederea reluãrii cercetãrii judecãtoreºti”, se aratã

- ANGAJARE -

EXPRES AUTOSERVICE SIBIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE

îºi mareste echipa pentru staþia ITP Cautam Inginer Autovehicule Rutiere sau absolvent studii tehnice superioare in “Ingineria Autovehiculelor”.

Oferim posibilitatea de a ajunge la performanta in cariera alaturi de o echipa deja formata!

Asiguram cazare, salariu de la 5000 lei net, bonusuri, cursuri de specialitate, contract de munca pe perioada nedeterminata.

Director:

z

într-un comunicat de presã emis de Curtea de Apel Alba Iulia.

Haþeganul încã este judecat cã ar fi autorul dublei crime din satul Balomir-Haþeg.

M. GÂNJU

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Alege inteligent, alege schimbarea, alege Expres Autoservice!

DATE CONTACT: 0744 671 264, expresautoservice@gmail.com z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Februarie 2019

Drepturile angajaþilor CEH vor fi reevaluate repturile angajaþilor D Complexului Energetic Hunedoara vor fi reevaluate. Societatea energeticã achiziþioneazã “servicii de evaluare pe bazã de calcul actuarial a obligaþiilor CEH S.A. în legãturã cu beneficiile angajaþilor la data de 31.12.2018”.

Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au o serie de beneficii.

Drepturile de care angajaþii societãþii energetice beneficiazã în baza contractului colectiv de muncã sunt: tichete de masã, tichete cadou cu ocazia sãrbãtoririi Sf Paºti ºi a Crãciunului, adaos acordat cu ocazia pensionãrii. Totodatã anga-

jaþii societãþii beneficiazã de zile libere plãtite dupã cum urmeazã: cãsãtoria civilã a salariatului, cãsãtoria civilã a copiilor salariaþilor, naºterea unui copil, decesul soþului/soþiei/copilului, decesul pãrinþilor/socrilor, decesul fratelui/ surorii/nurorii/ginerelui, decesul bunicilor/nepoþilor,

ziua Minerului/ziua energeticianului.

Alte drepturi de care beneficiazã angajaþii societãþii sunt ajutor pentru încãlzirea locuinþei, ajutor de deces al salariatului în accident de muncã sau în urma contractãrii unei boli profesionale care a dus la deces, ajutor de deces al

salariatului din alte cauze, ajutor de deces al soþului/soþiei/copilului salariatului, ajutor în caz de deces pãrinþi.

Potrivit documentului, CCM-ul de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara este valabil pânã în data de 9 septembrie 2019. La data de 31

CEH vrea sã economiseascã energie prin diminuarea costurilor

C

omplexul Energetic Hunedoara a comandat un audit energetic pe întregul contur Grup nr.4 de 150 MW din S.E.Paroºeni ºi instalaþia de termoficare a Vãii Jiului.

Sistemul de termoficare supradimensionat ºi învechit conduce la pierderi de energie ºi pierderi financiare.

85.000 de lei alocã societatea pentru întocmirea studiului energetic ce constã în întocmirea documentaþiei tehnice necesare pentru determinarea modalitãþilor în care energia este utilizatã în conturul energetic Gr.4 de 150 MW ºi instalaþia de termoficare Valea Jiului, precum ºi identificarea unor alternative pentru diminuarea costurilor prin identificarea posibilitãþilor de economisire a energiei.

Scopul lucrãrii este “determinarea modalitãþilor în care energia

utilizatã în conturul energetic Grup nr. 4 de 150 MW din SE Paroºeni ºi instalaþia de termoficare a Vãii Jiului, este necesarã pentru a obþine un raport de analizã cu principalele caracteristici energetice ce atestã performanþa energeticã actualã a instalaþiei auditate, prezentarea detaliatã a pachetelor de mãsuri propuse pentru modernizarea energeticã ºi perioada de amortizare a investiþiei propuse” Lucrarea va fi realizatã în douã pãrþi: audit energetic pe întregul contur cu mãsurãtori termotehnice la

ansamblul cazan turbinã generator; audit energetic pentru instalaþia de termoficare a Vãii Jiului, cu determinarea eficienþei ºi a consumurilor specifice de combustibil pentru producerea energiei electrice ºi termice.

“Instalaþia de termoficare a Vãii Jiului a fost proiectatã ºi realizatã pentru alimentarea cu cãldurã a locuinþelor, agenþilor economici ºi a dotãrilor socialculturale din oraºele Vãii Jiului, respectiv Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, printr-un sistem centralizat de alimentare cu apã fierbinte având ca

sursã unicã CET Paroºeni”, aratã CEH. Numãrul total de puncte termice ce erau alimentate din reþele primare sunt 82, din care 64 puncte termice aparþin distribuitorilor, alimentând 35.268 apartamente convenþionale, iar 20 de puncte termice aparþin agenþilor economici. Între timp, numãrul abonaþilor s-a diminuat drastic.

“Livrarea agentului termic din SC Electrocentrale Paroºeni la consumatorii urbani ºi industriali din oraºele Vãii Jiului a fost conceput a se realiza în mod continuu odatã cu producerea energiei electrice

decembrie, CEH mai avea 3861 de salariaþi.

Astfel, CEH vrea sã facã evaluarea pe bazã de calcul actual a obligaþiilor în legãturã cu beneficiile salariaþilor în conformitate cu Standardul Internaþional de Contabilitate. Obiectivul prezentului standard este de a prescrie contabilizarea ºi prezentarea informaþiilor referitoare la beneficiile angajaþilor. Standardul impune unei entitãþi sã recunoascã o datorie, atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor care urmeazã a fi plãtite în viitor precum ºi o cheltuialã, atunci când entitatea consumã beneficiile economice care apar ca urmare a serviciului prestat de un angajat în schimbul beneficiilor pentru angajaþi.

Monika BACIU

în cogenerare din instalaþiile centralei.

Instalaþia de termoficare a Vãii JIului a fost dimensionatã þinând cont de perspectivele de dezvoltare din anii 80 pentru o capacitate de 250 Gcal/h iar în prezent sarcina maximã atinsã în iarna 2017-2018 a fost de 40Gcal/h”, aratã documentaþia.

O serie de probleme au dus la debranºarea abonaþilor de la sistemul centralizat de termoficare.

“Deficienþele în funcþionarea sistemului de transport a energiei termice au apãrut în timp, în principal ca urmare a debranºãrilor masive a consumatorilor finali de la sistemul centralizat de termoficare, ceea ce a condus la scãderea debitului de apã vehiculat pe magistrale acesta a dus la scãderea vitezelor de curgere a agentului termic ºi implicit la pierderi de temperaturã. De asemenea, debranºarea unor puncte termice ºi branºarea unora noi precum ºi funcþionarea în regimuri diferenþiate de funcþionare au dus la dezechilibrarea sistemului de termoficare. Analiza stãrii tehnice a sistemului de

transport a apei fierbinþi din Valea Jiului a pus în evidenþã existenþa unor probleme în funcþionare care, în timp, au condus la creºterea pierderilor de cãldurã ºi agent termic. Aceste deficienþe sunt determinate de vechimea relativ mare a conductelor”, mai aratã CEH. Sistemul de termoficare al municipiului Petroºani a fost dimensionat iniþial pentru alimentarea cu cãldurã a 13.000 apartamente, 7 ºcoli generale, 4 licee, creºe, grãdiniþe ºi dispensare, un spital ºi alte spaþii edilitare cu o sarcinã termicã necesarã de 110 Gcal/orã.

Ca urmare a disponibilizãrilor din minerit ºi a reducerii sau închiderii unor activitãþi economice cu activitate dependent de minerit s-a redus numãrul consumatorilor racordaþi la sistemul de termoficare, în prezent totalul de branºamente fiind de 2409. Potrivit datelor oficiale, în prezent mai sunt branºate 2295 de apartamente, 33 de gospodãrii individuale, 11 instituþii publice ºi 182 agenþi economici.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cadrele didactice cer mãsuri de protecþie

indicaliºtii din învãþãmânt solicitã S mãsuri de protecþie

suplimentare pentru cadrele didactice.

Solicitãrile vin în lumina ultimelor evenimente care au avut loc, în momentul în care o profesoarã a fost înjunghiatã de un fost elev.

Federaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI) a transmis, miercuri dimineaþã, un mesaj public cãtre Senatul României solicitând introducerea urgentã, în circuitul de avizare ºi aprobare, a proiectului de Lege privind mãsurile de protecþie a personalului didactic. ”Avem ºcoli în România în care profesorii sunt umiliþi, jigniþi, scuipaþi sau loviþi, unii dintre ei rãniþi grav. Numãrul cazurilor de violenþã, de

orice tip, la adresa cadrelor didactice, este în creºtere, iar noi, cu toþii, stãm neputincioºi în faþa unui fenomen care ia amploare, pentru cã legile nu se aplicã sau pentru cã existã lacune în sistemul legislativ.

Unde vom ajunge în aceastã situaþie? Într-o stare perpetuã de pericol în care se vor afla cadrele didactice, dar ºi elevii.

Suntem deja cu un pas acolo – cadrele didactice au început sã se teamã sã îºi desfãºoare activitatea pentru cã în unitãþile de învãþãmânt poate oricând sã pãtrundã un agresor, care sã facã rãu angajaþilor din învãþãmânt sau elevilor”, au transmis, miercuri dimineaþã, reprezentanþii FSLI.

Aceºtia solicitã conducerii Senatului României sã introducã urgent în circuitul de avizare ºi aprobare proiectul de Lege privind mãsurile de protecþie a personalului didactic, de conducere, îndrumare ºi control în îndeplinirea atribuþiilor specifice funcþiei.

Astfel, cadrele didactice se vor putea bucura de ”respect ºi consideraþie faþã de persoana sa ºi faþã de profesie din partea beneficiarilor primari, secundari ºi terþiari ai educaþiei, precum ºi din partea celorlalþi salariaþi ai unitãþii”, ”un climat de ordine, disciplinã ºi respect, în timpul desfãºurãrii actului educaþional în contexte formale, nonformale ºi informale”, ”autoritatea de a lua decizii oportune, care sã îi permitã sã menþinã un mediu adecvat în timpul procesului de predare-

învãþare-evaluare, dar ºi pe parcursul desfãºurãrii de activitãþi extraºcolare”, ”susþinerea pãrinþilor sau reprezentanþilor legali ai beneficiarilor primari ai educaþiei, în realizarea actului educaþional”, ”dreptul de a aplica sancþiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare ºi funcþionare al unitãþii de învãþãmânt”, ”protecþie juridicã adecvatã pentru îndeplinirea sarcinilor”, ”sprijin ºi implicare din partea autoritãþilor, inclusiv a celor care au atribuþii în domeniul învãþãmântului, pentru asigurarea tratamentului, consideraþiei ºi respectului cuvenit funcþiei, în raport cu importanþa socialã ºi sarcinile specifice”, ”beneficiul campaniilor desfãºurate la nivel naþional ºi local, de cãtre autoritãþile administraþiei publice, pentru creºterea consideraþiei ºi prestigiului social”.

Monika BACIU

Noi întâlniri pe tema Legii Muntelui refectul judeþului Hunedoara P Fabius Kiszely

anunþã noi runde întâlniri cu factorii de rãspundere din zona judeþului Hunedoara pentru a discuta despre problemele ce trebuie rezolvate cu ajutorul Legii Muntelui.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Februarie 2019

S-au fãcut paºi importanþi, dar mai sunt aspecte ce nu au fost clar definite, iar asta va avea loc în câteva sãptãmâni.

Asta ºi pentru a veni în sprijinul celor care ar accesa fonduri europene de dezvoltare, dar nu pot. Este vorba, cu precãdere, despre cei din zonele de la periferia oraºelor, cum sunt în

Valea Jiului, cãtunele de munte, care aparþin de oraºe ºi investiþii acolo nu pot fi fãcute din acest motiv. „În luna martie vom convoca din nou grupul de lucru, pentru a discuta mãsurile pentru urmãtorul exerciþiu financiar al Fondului Naþional de Dezvoltare Ruralã, în aºa fel încât, mãsurile ºi criteriile de acordare a sumelor pentru dezvoltarea ruralã a acestor zone sã fie în concordanþã cu specificul judeþului Hunedoara ºi cu dorinþele administraþiilor publice locale din aceste zone. Noi avem o specificitate ce nu este în altã parte, aºa-numitele zone periurbane din zona montanã. Aºa cum sunt localitãþile din zona Vãii Jiului. Nu pot acces ala finanþare, pentru cã intrã în zonele urbane”, a spus Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara.

S-au fãcut paºi importanþi ºi fiecare structurã în parte, fie cã vorbim despre Salvamont, Jandarmi, ori alte structuri, ºtiu ce au de fãcut. „Am reuºit sã aducem

adãugiri Legii Muntelui, aºa încât judeþul Hunedoara sã fie prezent, ca ºi definire geograficã, în toate zonele montane adiacente. Înainte eram doar cu un singur lanþ muntos ºi acum le avem pe toate, ºi pe Apuseni ºi Meridionali ºi Poiana Ruscã”, a mai adãugat prefectul judeþului Hunedoara.

Legea muntelui reglementeazã modalitãþile de protecþie ºi dezvoltare durabilã ºi incluzivã a zonei montane prin: punerea în valoare a resurselor naturale ºi umane, creºterea nivelului de trai, stabilizarea populaþiei, menþinerea identitãþii culturale, creºterea puterii economice la nivel local ºi naþional, în condiþiile pãstrãrii echilibrului ecologic ºi protecþiei mediului natural. Statul român recunoaºte existenþa condiþiilor naturale specifice, a deosebirilor dintre comunitãþile din zona montanã, precum ºi aplicarea principiului solidaritãþii pentru aceste teritorii.

Diana MITRACHE

Ordin de protecþie împotriva fostului soþ

P

oliþiºtii au emis un ordin de protecþie împotriva bãrbatului ºi-l cerceteazã pentru ameninþare.

Victima este o femeie de 51 de ani, din comuna Ghelari, care a avut o disputã cu fostul soþ, un bãrbat în vârstã de 54 de ani, iar acesta din urmã a ameninþat-o pe femeie în casa acesteia.

Poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Hunedoara I-au impus bãrbatului ca pe o perioadã de 5 zile sã nu se apropie de victimã la mai puþin de 100 de metri.

Potivit IPJ Hunedoara, pe parcursul lunii trecute, la nivelul judeþului nostru au fost emise 25 de ordine de protecþie provizorii. Totodatã, poliþiºtii hunedoreni au constatat în aceeaºi perioadã cã 52 de persoane au fost victime ale violenþei în familie iar 10 au fost ameninþate. (M. G.)

Canalizarea ar putea ajunge ºi în Parâng

Parcul Carol Schreter va fi reabilitat

arcul central al municipiului Petroºani va deveni mai P atractiv pentru toatã lumea. De la copii, la vârstnici, fiecare va regãsi aici un loc de relaxare ºi, pentru asta, edilii din localitate au ºi câteva planuri.

C

abanele din Parâng ar putea sã aibã ºi canalizare. Latrinele ºi fosele septice vor putea sã fie date uitãrii, spun cei de la societatea de apã ºi canalizare din Valea Jiului, care au ºi un plan ºi acum aºteaptã o nouã rundã de discuþii cu toþi factorii implicaþi. „În Parâng, chiar zilele viitoare, am fost invitaþi de cãtre reprezentanþii primãriei din Petroºani ºi ai cabanierilor, pentru o discuþie, legatã atât de alimentarea cu apã, cât ºi despre canalizare. Cu siguranþã cã, dacã se vrea, vom gãsi ºi acolo soluþii. Noi avem niºte studii de ale noastre, despre ce ar însemna acolo alimentarea cu apã, dar, la acþiune vor veni ºi cei de la Apele Române. Asta, pentru cã trebuie identificate sursele de apã, care trebuie sã asigure debitul de apã ºi autorizarea

lor ºi este posibil, deci, ca ºi în Parâng sã avem alimentarea cu apã potabilã ºi canalizare”, a declarat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului.

Unul dintre motivele invocate pânã acum, pentru a nu introduce aici canalizarea, a fost cã în Parâng sunt prea puþine cabane ºi nu se preteazã accesarea de fonduri în acest sens.

Asta, în timp ce la Straja s-a putut, iar acum se fac demersuri ºi pentru Pasul Vîlcan.

Apa Serv a dus sistemul de canalizare pânã la intersecþia cu drumul ce merge spre Petrila, iar ceva mai sus au fost racordate mai multe case, însã, mai sus, spre Parâng nu s-a mers niciodatã. .

Totuºi, sistemul a fost proiectat aºa încât, dacã se vor gãsi vreodatã banii pentru investiþii, sã poatã prelua întreg debitul ºi de la cabanele din munte.

„În Parcul Carol Schreter, avem în intenþie sã modernizãm locul de joacã pentru copii, cu noi aparate ºi cu suprafaþã de cauciuc. Sigur, vom lucra ºi la fântâna artezianã, probabil ºi la sistemul de iluminat public”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În plus, pentru Ziua Minerului, în 6 august, atunci când în zona noastrã vin oficialitãþi din toate

inistrul Bogdan Trif a declarat la Bruxelles, cã Valea Jiului se poate dezvolta prin turism ºi pentru asta aºteaptã ca autoritãþile din zonã sã vinã cu propuneri de finanþare.

într-o zonã turisticã.

Noi aºteptãm autoritãþile publice locale sã vinã sã depunã proiecte. Avem un masterplan de investiþii în turism, avem bani ºi am simplificat ºi procedura de acordare a acestor finanþãri. Sã nu uitãm cã în ºedinþa de Guvern

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

Ministrul Turismului: ”Aºtept ca autoritãþile locale sã depunã proiecte” M

Sunt ºi bani ºi bune intenþii, iar dupã preluarea preºedinþiei de la Consiliul Europei, ministrul susþine cã ºi-a propus reactivarea Grupului de lucru Creºtere ºi Competitivitate - formatul turism. „Turismul este o alternativã la absolut orice în România. (...) Cu siguranþã, ºi Valea Jiului poate fi transformatã

colþurile þãrii, sau chiar ºi de peste hotare, cei de la Petroºani vor sã reamenajeze zona în care se þin ceremoniile. „Pentru ziua de 6 august, când este Ziua Minerului, vrem sã amenajãm aleea ce duce spre statuia minerului ºi sã montãm acea flacãrã despre care am vorbit, sã placãm din nou soclul ºi sã trecem numele celor ce ºi-au pierdut viaþa în subteran.

Pe de altã parte, vrem ºi textul complet al Imnului Minerilor”, mai spune primarul.

Toate lucrãrile sunt prevãzute pentru perioada de imediat dupã iarnã, când spaþiul va intra în reparaþii totale.

a fost votat ºi bugetul multianual pentru turism ºi avem toate premisele sã dezvoltãm turismul ºi acolo.

Aºteptãm autoritãþile locale sã vinã sã depunã proiecte în turism”, a declarat pentru HD365.ro, Bogdan Trif, ministrul turismului.

Ministrul a spus cã aºteaptã o îmbunãtãþire a tot ce însemnã digitalizarea, sustenabilitatea sectorului, economia colaborativã, schimbãri climatice, supraaglomerarea destinaþiilor stabilite etc. ºi care sã sprijine statele membre în elaborarea strategiilor naþionale.

Mai mult, prin aceastã iniþiativã, împreunã cu statele membre, România doreºte sã semnaleze necesitatea elaborãrii unui document strategic, care sã înlocuiascã sau sã actualizeze Comunicarea Comisiei din 2010 intitulatã „Europa, destinaþia turisticã favoritã la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul

european”, adaptând-o la evoluþiile pieþei unice ºi ale pieþei unice digitale. Concluziile Consiliului vor fi supuse adoptãrii în cadrul reuniunii Consiliului Competitivitate la sfârºitul lunii mai 2019 (27-28 mai). „Turismul reprezintã o prioritate.

Turismul, la nivelul UE, este 10%, ceea ce reprezintã destul de mult. Trebuie sã ne adaptãm politicile cerinþelor anului 2019, sã activãm grupul politic pe turism, grup care nu a mai acþionat de 5 ani. (...) Este foarte important sã punem accent pe digitalizare, pentru cã acum aproape toate lucrurile se întâmplã în format electronic, pe internet ºi trebuie sã fim pregãtiþi. (...)Vom avea o analizã exactã a turismului. O sã promovãm UE ca destinaþie unicã. Sã nu uitãm cã acum nu se

întâmplã asta ºi cãutãm sã gãsim ºi o linie de finanþare a acestui sector, care nu beneficiazã acum de o linie de finanþare”, a conchis ministrul Bogdan Trif. În prezent, nu putem vorbi despre dezvoltarea turismului fãrã a menþiona noile tehnologii care transformã oferta ºi cererea de servicii turistice, iar adaptarea la noua economie digitalã este o necesitate pentru o destinaþie dacã doreºte sã-ºi menþinã ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã competitivitatea în domeniul turismului.

Pentru a profita de avantajele pe care tehnologia le oferã pentru sectorul turismului, trebuie sã dezvoltãm politicile, structurile, programele ºi climatul care favorizeazã antreprenoriatul.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cadrele didactice cer mãsuri de protecþie

indicaliºtii din învãþãmânt solicitã S mãsuri de protecþie

suplimentare pentru cadrele didactice.

Solicitãrile vin în lumina ultimelor evenimente care au avut loc, în momentul în care o profesoarã a fost înjunghiatã de un fost elev.

Federaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI) a transmis, miercuri dimineaþã, un mesaj public cãtre Senatul României solicitând introducerea urgentã, în circuitul de avizare ºi aprobare, a proiectului de Lege privind mãsurile de protecþie a personalului didactic. ”Avem ºcoli în România în care profesorii sunt umiliþi, jigniþi, scuipaþi sau loviþi, unii dintre ei rãniþi grav. Numãrul cazurilor de violenþã, de

orice tip, la adresa cadrelor didactice, este în creºtere, iar noi, cu toþii, stãm neputincioºi în faþa unui fenomen care ia amploare, pentru cã legile nu se aplicã sau pentru cã existã lacune în sistemul legislativ.

Unde vom ajunge în aceastã situaþie? Într-o stare perpetuã de pericol în care se vor afla cadrele didactice, dar ºi elevii.

Suntem deja cu un pas acolo – cadrele didactice au început sã se teamã sã îºi desfãºoare activitatea pentru cã în unitãþile de învãþãmânt poate oricând sã pãtrundã un agresor, care sã facã rãu angajaþilor din învãþãmânt sau elevilor”, au transmis, miercuri dimineaþã, reprezentanþii FSLI.

Aceºtia solicitã conducerii Senatului României sã introducã urgent în circuitul de avizare ºi aprobare proiectul de Lege privind mãsurile de protecþie a personalului didactic, de conducere, îndrumare ºi control în îndeplinirea atribuþiilor specifice funcþiei.

Astfel, cadrele didactice se vor putea bucura de ”respect ºi consideraþie faþã de persoana sa ºi faþã de profesie din partea beneficiarilor primari, secundari ºi terþiari ai educaþiei, precum ºi din partea celorlalþi salariaþi ai unitãþii”, ”un climat de ordine, disciplinã ºi respect, în timpul desfãºurãrii actului educaþional în contexte formale, nonformale ºi informale”, ”autoritatea de a lua decizii oportune, care sã îi permitã sã menþinã un mediu adecvat în timpul procesului de predare-

învãþare-evaluare, dar ºi pe parcursul desfãºurãrii de activitãþi extraºcolare”, ”susþinerea pãrinþilor sau reprezentanþilor legali ai beneficiarilor primari ai educaþiei, în realizarea actului educaþional”, ”dreptul de a aplica sancþiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare ºi funcþionare al unitãþii de învãþãmânt”, ”protecþie juridicã adecvatã pentru îndeplinirea sarcinilor”, ”sprijin ºi implicare din partea autoritãþilor, inclusiv a celor care au atribuþii în domeniul învãþãmântului, pentru asigurarea tratamentului, consideraþiei ºi respectului cuvenit funcþiei, în raport cu importanþa socialã ºi sarcinile specifice”, ”beneficiul campaniilor desfãºurate la nivel naþional ºi local, de cãtre autoritãþile administraþiei publice, pentru creºterea consideraþiei ºi prestigiului social”.

Monika BACIU

Noi întâlniri pe tema Legii Muntelui refectul judeþului Hunedoara P Fabius Kiszely

anunþã noi runde întâlniri cu factorii de rãspundere din zona judeþului Hunedoara pentru a discuta despre problemele ce trebuie rezolvate cu ajutorul Legii Muntelui.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Februarie 2019

S-au fãcut paºi importanþi, dar mai sunt aspecte ce nu au fost clar definite, iar asta va avea loc în câteva sãptãmâni.

Asta ºi pentru a veni în sprijinul celor care ar accesa fonduri europene de dezvoltare, dar nu pot. Este vorba, cu precãdere, despre cei din zonele de la periferia oraºelor, cum sunt în

Valea Jiului, cãtunele de munte, care aparþin de oraºe ºi investiþii acolo nu pot fi fãcute din acest motiv. „În luna martie vom convoca din nou grupul de lucru, pentru a discuta mãsurile pentru urmãtorul exerciþiu financiar al Fondului Naþional de Dezvoltare Ruralã, în aºa fel încât, mãsurile ºi criteriile de acordare a sumelor pentru dezvoltarea ruralã a acestor zone sã fie în concordanþã cu specificul judeþului Hunedoara ºi cu dorinþele administraþiilor publice locale din aceste zone. Noi avem o specificitate ce nu este în altã parte, aºa-numitele zone periurbane din zona montanã. Aºa cum sunt localitãþile din zona Vãii Jiului. Nu pot acces ala finanþare, pentru cã intrã în zonele urbane”, a spus Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara.

S-au fãcut paºi importanþi ºi fiecare structurã în parte, fie cã vorbim despre Salvamont, Jandarmi, ori alte structuri, ºtiu ce au de fãcut. „Am reuºit sã aducem

adãugiri Legii Muntelui, aºa încât judeþul Hunedoara sã fie prezent, ca ºi definire geograficã, în toate zonele montane adiacente. Înainte eram doar cu un singur lanþ muntos ºi acum le avem pe toate, ºi pe Apuseni ºi Meridionali ºi Poiana Ruscã”, a mai adãugat prefectul judeþului Hunedoara.

Legea muntelui reglementeazã modalitãþile de protecþie ºi dezvoltare durabilã ºi incluzivã a zonei montane prin: punerea în valoare a resurselor naturale ºi umane, creºterea nivelului de trai, stabilizarea populaþiei, menþinerea identitãþii culturale, creºterea puterii economice la nivel local ºi naþional, în condiþiile pãstrãrii echilibrului ecologic ºi protecþiei mediului natural. Statul român recunoaºte existenþa condiþiilor naturale specifice, a deosebirilor dintre comunitãþile din zona montanã, precum ºi aplicarea principiului solidaritãþii pentru aceste teritorii.

Diana MITRACHE

Ordin de protecþie împotriva fostului soþ

P

oliþiºtii au emis un ordin de protecþie împotriva bãrbatului ºi-l cerceteazã pentru ameninþare.

Victima este o femeie de 51 de ani, din comuna Ghelari, care a avut o disputã cu fostul soþ, un bãrbat în vârstã de 54 de ani, iar acesta din urmã a ameninþat-o pe femeie în casa acesteia.

Poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Hunedoara I-au impus bãrbatului ca pe o perioadã de 5 zile sã nu se apropie de victimã la mai puþin de 100 de metri.

Potivit IPJ Hunedoara, pe parcursul lunii trecute, la nivelul judeþului nostru au fost emise 25 de ordine de protecþie provizorii. Totodatã, poliþiºtii hunedoreni au constatat în aceeaºi perioadã cã 52 de persoane au fost victime ale violenþei în familie iar 10 au fost ameninþate. (M. G.)

Canalizarea ar putea ajunge ºi în Parâng

Parcul Carol Schreter va fi reabilitat

arcul central al municipiului Petroºani va deveni mai P atractiv pentru toatã lumea. De la copii, la vârstnici, fiecare va regãsi aici un loc de relaxare ºi, pentru asta, edilii din localitate au ºi câteva planuri.

C

abanele din Parâng ar putea sã aibã ºi canalizare. Latrinele ºi fosele septice vor putea sã fie date uitãrii, spun cei de la societatea de apã ºi canalizare din Valea Jiului, care au ºi un plan ºi acum aºteaptã o nouã rundã de discuþii cu toþi factorii implicaþi. „În Parâng, chiar zilele viitoare, am fost invitaþi de cãtre reprezentanþii primãriei din Petroºani ºi ai cabanierilor, pentru o discuþie, legatã atât de alimentarea cu apã, cât ºi despre canalizare. Cu siguranþã cã, dacã se vrea, vom gãsi ºi acolo soluþii. Noi avem niºte studii de ale noastre, despre ce ar însemna acolo alimentarea cu apã, dar, la acþiune vor veni ºi cei de la Apele Române. Asta, pentru cã trebuie identificate sursele de apã, care trebuie sã asigure debitul de apã ºi autorizarea

lor ºi este posibil, deci, ca ºi în Parâng sã avem alimentarea cu apã potabilã ºi canalizare”, a declarat Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului.

Unul dintre motivele invocate pânã acum, pentru a nu introduce aici canalizarea, a fost cã în Parâng sunt prea puþine cabane ºi nu se preteazã accesarea de fonduri în acest sens.

Asta, în timp ce la Straja s-a putut, iar acum se fac demersuri ºi pentru Pasul Vîlcan.

Apa Serv a dus sistemul de canalizare pânã la intersecþia cu drumul ce merge spre Petrila, iar ceva mai sus au fost racordate mai multe case, însã, mai sus, spre Parâng nu s-a mers niciodatã. .

Totuºi, sistemul a fost proiectat aºa încât, dacã se vor gãsi vreodatã banii pentru investiþii, sã poatã prelua întreg debitul ºi de la cabanele din munte.

„În Parcul Carol Schreter, avem în intenþie sã modernizãm locul de joacã pentru copii, cu noi aparate ºi cu suprafaþã de cauciuc. Sigur, vom lucra ºi la fântâna artezianã, probabil ºi la sistemul de iluminat public”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În plus, pentru Ziua Minerului, în 6 august, atunci când în zona noastrã vin oficialitãþi din toate

inistrul Bogdan Trif a declarat la Bruxelles, cã Valea Jiului se poate dezvolta prin turism ºi pentru asta aºteaptã ca autoritãþile din zonã sã vinã cu propuneri de finanþare.

într-o zonã turisticã.

Noi aºteptãm autoritãþile publice locale sã vinã sã depunã proiecte. Avem un masterplan de investiþii în turism, avem bani ºi am simplificat ºi procedura de acordare a acestor finanþãri. Sã nu uitãm cã în ºedinþa de Guvern

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

Ministrul Turismului: ”Aºtept ca autoritãþile locale sã depunã proiecte” M

Sunt ºi bani ºi bune intenþii, iar dupã preluarea preºedinþiei de la Consiliul Europei, ministrul susþine cã ºi-a propus reactivarea Grupului de lucru Creºtere ºi Competitivitate - formatul turism. „Turismul este o alternativã la absolut orice în România. (...) Cu siguranþã, ºi Valea Jiului poate fi transformatã

colþurile þãrii, sau chiar ºi de peste hotare, cei de la Petroºani vor sã reamenajeze zona în care se þin ceremoniile. „Pentru ziua de 6 august, când este Ziua Minerului, vrem sã amenajãm aleea ce duce spre statuia minerului ºi sã montãm acea flacãrã despre care am vorbit, sã placãm din nou soclul ºi sã trecem numele celor ce ºi-au pierdut viaþa în subteran.

Pe de altã parte, vrem ºi textul complet al Imnului Minerilor”, mai spune primarul.

Toate lucrãrile sunt prevãzute pentru perioada de imediat dupã iarnã, când spaþiul va intra în reparaþii totale.

a fost votat ºi bugetul multianual pentru turism ºi avem toate premisele sã dezvoltãm turismul ºi acolo.

Aºteptãm autoritãþile locale sã vinã sã depunã proiecte în turism”, a declarat pentru HD365.ro, Bogdan Trif, ministrul turismului.

Ministrul a spus cã aºteaptã o îmbunãtãþire a tot ce însemnã digitalizarea, sustenabilitatea sectorului, economia colaborativã, schimbãri climatice, supraaglomerarea destinaþiilor stabilite etc. ºi care sã sprijine statele membre în elaborarea strategiilor naþionale.

Mai mult, prin aceastã iniþiativã, împreunã cu statele membre, România doreºte sã semnaleze necesitatea elaborãrii unui document strategic, care sã înlocuiascã sau sã actualizeze Comunicarea Comisiei din 2010 intitulatã „Europa, destinaþia turisticã favoritã la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul

european”, adaptând-o la evoluþiile pieþei unice ºi ale pieþei unice digitale. Concluziile Consiliului vor fi supuse adoptãrii în cadrul reuniunii Consiliului Competitivitate la sfârºitul lunii mai 2019 (27-28 mai). „Turismul reprezintã o prioritate.

Turismul, la nivelul UE, este 10%, ceea ce reprezintã destul de mult. Trebuie sã ne adaptãm politicile cerinþelor anului 2019, sã activãm grupul politic pe turism, grup care nu a mai acþionat de 5 ani. (...) Este foarte important sã punem accent pe digitalizare, pentru cã acum aproape toate lucrurile se întâmplã în format electronic, pe internet ºi trebuie sã fim pregãtiþi. (...)Vom avea o analizã exactã a turismului. O sã promovãm UE ca destinaþie unicã. Sã nu uitãm cã acum nu se

întâmplã asta ºi cãutãm sã gãsim ºi o linie de finanþare a acestui sector, care nu beneficiazã acum de o linie de finanþare”, a conchis ministrul Bogdan Trif. În prezent, nu putem vorbi despre dezvoltarea turismului fãrã a menþiona noile tehnologii care transformã oferta ºi cererea de servicii turistice, iar adaptarea la noua economie digitalã este o necesitate pentru o destinaþie dacã doreºte sã-ºi menþinã ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã competitivitatea în domeniul turismului.

Pentru a profita de avantajele pe care tehnologia le oferã pentru sectorul turismului, trebuie sã dezvoltãm politicile, structurile, programele ºi climatul care favorizeazã antreprenoriatul.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Oficialii europeni, vizitã de lucru la Sistemul Integrat al Deºeurilor

O

ficialii europeni se aflã în vizitã de lucru în judeþul Hunedoara. Aceºtia vor sã vadã modul în care funcþioneazã Sistemului de Management Integrat al Deºeurilor (SMID) în judeþul Hunedoara O delegaþie condusã de domnul Ctibor Kocman, responsabil pe proiecte de

mediu al DG Regio în cadrul Comisiei Europene din partea României, se aflã în aceste zile în judeþul Hunedoara. Vizita este una de informare ºi vizeazã funcþionarea proiectului finanþat din fonduri europene nerambursabile a cãrui implementare a fost încheiatã la sfârºitul anului 2018. În cadrul vizitei de informare, delegaþia s-a întâlnit la sediul Consiliului Judeþean

Hunedoara cu preºedintele Mircea Bobora, cu administratorul public Costel Avram, cu echipa care s-a ocupat de implementarea proiectului. În cadrul discuþiilor au fost punctaþi paºii urmaþi, faptul cã sistemul a devenit funcþional în termenul asumat prin proiect, dar au fost amintite ºi problemele generate de perioada de mobilizare foarte scurtã pe care au avut-o la

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Februarie 2019 dispoziþie operatorii care gestioneazã partea de colectare ºi transport a deºeurilor cãtre deponeu. S-a discutat, de asemenea, despre îmbunãtãþirile care pot fi aduse din mers, astfel încât sistemul sã funcþioneze fãrã cusur, cu beneficii reale pentru comunitate ºi mediu.

Delegaþia are în program deplasãri la deponeul ecologic de la Bârcea Mare ºi la staþiile de sortare ºi transfer a deºeurilor care funcþioneazã în Valea Jiului. “În cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în judeþul Hunedoara, finanþat prin Programul Operaþional Sectorial ,,Mediu” în baza contractului încheiat cu Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice în data de 04 martie 2014, au fost realizate urmãtoarele investiþii: achiziþionarea unui nr. de aproximativ de 32.000 de echipamente de colectare (pubele, containere, compostoare individuale), pentru colectarea deºeurilor pe 4

(patru) fracþii - hârtie ºi carton, sticlã, restul de reciclabile ºi fracþia biodegradabilã; Construirea unui centru de management al deºeurilor în localitatea Bârcea Mare, care cuprinde urmãtoarele facilitãþi: depozit conform de deºeuri, staþie de tratare mecano, staþie sortare; Construirea staþiei de sortare ºi a staþiei de transfer în Petroºani; Închiderea depozitelor urbane neconforme din Aninoasa, Uroi - Rapoltul Mare, Haþeg, Petrila, Lupeni, Cãlan, Hunedoara, Orãºtie, Deva; Drum de acces - DJ 700 la CMID Bârcea Mare; Drum de acces la Staþia de Sortare ºi Transfer din Municipiul Petroºani”, aratã CJH. Valoarea totalã a proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara” la terminarea tuturor contractelor de servicii, furnizare echipamente ºi lucrãri de construcþii a fost de 176.031.042, 93 lei, fãrã TVA. Monika BACIU

Alãturi de geoparcurile din proiectul Danube GeoTour,

Geoparcul ºi Universitatea din Bucureºti vor fi promovate la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin G eoparcul Internaþional UNESCO Bakony – Balaton din Ungaria a gãzduit o nouã întâlnire ce a reunit reprezentanþi din 8 þãri, parteneri în proiectul Interreg Danube GeoTour. România este reprezentatã în acest proiect de Universitatea din Bucureºti, în calitate de administrator al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, singurul geoparc cu statut UNESCO din þara noastrã.

Timp de patru zile, în perioada 12 – 15 februarie 2019, participanþii au discutat despre stadiul amenajãrii unor puncte de interpretare, realizarea de geoproduse ºi despre campania comunã de promovare a acestora.

Una dintre cele mai importante oportunitãþi de promovare a geoparcurilor din regiunea Dunãrii participante în proiectul Danube Geotour va fi Târgul Internaþional de Turism de la Berlin (Germania) ce va avea

loc în perioada 6 – 10 martie 2019.

Târgul Internaþional de Turism de la Berlin este considerat cel mai mare eveniment de acest tip din lume. În cadrul unui stand comun, integrat în standul de promovare a Reþelei Globale a Geoparcurilor UNESCO, partenerii implicaþi în proiect îºi vor promova oferta de geoproduse pe care le pun la dispoziþia turiºtilor. În acest sens, Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului va promova reþeaua de Case ale Geoparcului ºi dinostopurile reprezentând geoproduseledezvoltate în cadrul acestui proiect. Întâlnirea gãzduitã de Geoparcul Internaþional UNESCO Bakony – Balaton a fost un bun prilej de stabilire a detali-

ilor privind acest important eveniment internaþional din domeniul turismului.

De asemenea, în cadrul unei conferinþe de presã, partenerii în proiect au prezentat principalele rezultate pe care le-au obþinut pânã în prezent, incluzând o broºurã, un film de prezentare ºi info standuri inovative de promovare ce urmeazã sã fie disponibile, în perioada urmãtoare, pentru publicul larg din geoparcurile implicate în proiectul Danube GeoTour. Tot în timpul întâlnirii, partenerii maghiari au organizat ºi excursii în teren pentru a exemplifica modalitãþi de geointerpretare aplicate pe traseul Szent Györgyhegy, la Observatorul astronomic (Pannon

Observatory) din localitatea Bakonybél ºi la centrul de vizitare amenajat la peºtera Tapolca. O scurtã demonstraþie de muzicã ºi dansuri populare maghiare a completat experienþa avutã de partenerii proiectului Danube GeoTour în perioada petrecutã în Geoparcul Internaþional UNESCO Bakony – Balaton.

Proiectul Interreg Danube GeoTour are ca principal scop, transformat într-o realã provocare, ”Punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene”.

Proiectul va contribui la consolidarea cooperãrii dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a

lungul Dunãrii ºi la dezvoltarea unor produse turistice inovatoare ce vor fi valorificate în baza unei strategii comune de promovare.

Schimburile de experienþã, testarea geoproduselor, noile abordãri în intepretare contribuie la o mai bunã implicare a comunitãþilor locale în activitãþile geoparcurilor ºi la valorificarea durabilã a valorilor UNESCO din teritoriile partenere.

Acest proiect internaþional a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi

reuneºte parteneri din Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Cehia, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa reprezentând geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube GeoTour se bucurã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect.

Proiectul beneficiazã de co-finanþare (ERDF, IPA) prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme).

Mai multe detalii despre acest proiect sunt disponibile pe: www.interregdanube.eu/danube-geotour ºi www.geopark.hu Adina POPA POPA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Joi 21 Februarie 2019

Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara: Raportat la 2018, bugetul investiþiilor este mai mare cu 15,7 miliarde de lei D

upã dezbateri aprinse în parlament, bugetul pentru anul 2019 a fost adoptat. Deputatul ALDE, Marius Surgent spune cã bugetul din acest an alocã sume consistente programelor de investiþii.

“Construcþia bugetului pentru acest an a avut la bazã creºterile economice succesive din ultimii doi ani fapt reflectat în majorarea Produsului Intern Brut(PIB). Acest lucru a permis o alocare de fonduri mult mai consistentã investiþiilor în infrastructurã, în sãnãtate, în grãdiniþe, ºcoli, în agriculturã ºi nu în ultimul rând în proiecte de dezvoltare localã. Concret, în decembrie 2016, PIB-ul României era de circa 170 de miliarde de euro.

La finalul anului 2018 PIB-ul a depãºit pragul de 200 de miliarde de euro, o valoare istoricã pentru România. În cifre, pentru investiþii în acest an a fost alocatã suma de 50 de miliarde de lei.”, a declarat Marius Surgent, deputat ALDE.

B

ugetul reflectã realitatea economicã ºi socialã

Dupã doi ani în care au avut loc majorãri substanþiale de pensii ºi salarii, bugetul din acest an are ca prioritate investiþiile.

Deputatul Marius Surgent, spune cã bugetul din acest an reflectã realitatea economicã a României “Bugetul reflectã realitatea

economicã ºi socialã din România, creºterea economicã ºi implicit a PIBului fiind rezultatul programului de guvernare al alianþei politice PSD-ALDE. Creºterea Produsului Intern Brut (PIB) a permis suplimentarea bugetului de investiþii cu 15,7 miliarde de lei faþã de anul trecut, din care foarte important ºase miliarde de lei au fost direcþionate spre infrastructura rutierã.

Acest fapt va permite accelerarea lucrãrilor de investiþii pentru drumurile expres ºi autostrãzi”, a explicat deputatul.

De asemenea deputatul Marius Surgent a precizat cã în acest an au fost alocate fonduri consistente pentru a fi demarate proiecte ce vizezazã construcþia de drumuri expres ºi autostrãzi în Moldova ºi în regiunea de Sud a þãrii.” ªi în acest an vor continua lucrãrile la segmentele de legãturã pe autostrãzile din Transilvania, iar în paralel vor demara proiecte de drumuri expres, autostrãzi în Moldova sau în Sud, pentru a reduce decalajele de dezvoltare”, a spus deputatul.

D

ouã domenii prioritare ale bugetului sunt: Sãnãtatea ºi Educaþia

pensie va creºte cu 15 la sutã, pânã la 1.265 lei , iar pensia minimã cu 10 la sutã, pânã la 704 lei.

Creºterea pentru începutul acestui an a fost acordatã în avans, la 1 iulie anul trecut, ºi a fost mai mare decât indexarea prevãzutã în lege.

B

ugetele locale vor primi mai mulþi bani decât în anii precedenþi

“În acest an, avem cea mai mare creºtere din toate timpurile la bugetul pentru Educaþie, cu aproape 47,8 la sutã mai mult faþã de anul trecut.

Adicã un plus de peste 10 miliarde faþã de 2018.

De asemenea, în buget este prevãzutã ºi o creºtere substanþialã pentru Sãnãtate. Mai exact, au fost alocate fonduri cu aproape 15,3 la sutã mai mult faþã de 2018, respectiv cu 6,5 miliarde de lei în plus. Astfel, bugetul alocat Sãnãtãþii ajunge la 4,8 la sutã din PIB. Deci pot spune cã dupã creºterea salariilor medicilor ºi asistenþilor, în acest an vor fi investiþii consistente în infrastructura medicalã”, a precizat deputatul.

D

oi ani cu o evoluþie spectaculoasã a economiei

În ultimii doi ani, România a cunoscut creºteri economice spectaculoase care s-au reflectat în majorãri substanþiale

ale veniturilor populaþiei.

Anul trecut am înregistrat o creºtere economicã de trei ori mai mare decât media europeanã. Drept urmare veniturile la bugetul de stat au atins un nivel istoric, iar în acest an este prognozat pentru prima datã un excedent la bugetul de pensii. În acest context deputatul Marius Surgent a precizat cã ºi în acest an sunt prevãzute în buget sumele necesare pentru creºterile de pensii ºi salarii. “ Salariul minim pe economie va continua sã creascã fiind prevãzutã o majorare a acestuia 10 la sutã. De precizat faptul cã în 2019 cresc salariile bugetarilor în medie cu un sfert din diferenþa rãmasã pentru perioada 20182022. ªi în acest an vor fi acordate voucherele de vacanþã de 1.450 lei, precum ºi indemnizaþia de hranã echivalentã cu douã salarii minime pe economie. Pentru pensionari, începând cu 1 septembrie, punctul de

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

Conform datelor prezentate în acest an bugetele locale vor primi mai mulþi bani decât în anii precedenþi, iar multe dintre aceste sume suplimentare sunt destinate investiþiilor la nivel local. Concret, primãriile vor avea o creºtere a veniturilor cu ºapte miliarde lei, bani ce vor proveni din încasãrile din impozitului pe venit care vor rãmâne în totalitate la bugetele locale. În ceea ce priveºte degrevarea bugetului de stat de plata indemnizaþiilor sociale prin trecerea acestora în sarcina primãriilor, deputatul Marius Surgent este de

pãrere cã acest lucru îi va responsabiliza pe primari.

“De foarte mulþi ani în spaþiul public s-a pus problema <pomenilor electorale> pe care unii primari le acordau persoanelor apte de muncã sub forma ajutoarelor sociale. Prin aceastã decizie guvernul nu face altceva decât sã îi responsabilizeze pe primari privind modul în care doresc sã cheltuie banul public. Edilii locali au la dispoziþie douã instrumente prin care pot sã gestioneze aceastã situaþie.

Existã legea privind acordarea de sprijin financiar persoanelor aflate în dificultate care din punctul meu de vedere reglementeazã foarte clar cine sunt persoanele care pot beneficia de acest sprijin precum ºi modul în care poate fi acordat acest ajutor. De asemenea un primar poate decide dacã banii pe care îi are în visterie îi alocã investiþiilor sau preferã sã susþinã financiar persoane apte de muncã care s-au obiºnuit sã trãiascã din ajutoare sociale”, a concluzionat deputatul.

I-a furat pânã ºi hainele n gospodar din comuna Baia de Criº a fost cãlcat de hoþi ºi a cerut ajutor U poliþiºtilor pentru a prinde fãptaºii. La scut timp a avut supriza sã constate cã un vecin este cel care i-a golit locuinþa.

Potrivit poliþiºtilor hoþul a profitat de faptul cã proprietarul casei plecase din localitate, a intrat în locuinþã ºi a furat un televizor, un cuptor cu microunde ºi mai multe articole de îmbrãcãminte.

Poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Baia de Criº au întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, iar în urma cercetãrilor au identificat un bãrbat în vârstã de 48 de ani, din comuna Baia de Criº. Suspectul este cercetat acum pentru furt. (M.G.)

Prins bãut la volan ãrbatul de 49 de ani a fost prins tocmai B în Haþeg circulând pe o stradã din localitate, deºi bãuse biniºor înainte.

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

ªoferul a fost oprit de poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Haþeg, pentru control, iar în urma testãrii pentru alcool s-a stabilit cã avea o alcoolemie de 0,53 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Bãrbatului i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în cauzã fiind întocmit dosar de cercetare penalã. (M.G.)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 februarie 2019

Henþ cu mâna

FOTBAL DE ”B”, SEZONUL 4...

Dacã ar fi sã o luãm dupã grilele televiziunilor centrale, aºa ar trebui sã-i spunem, sezonul 4.

Primele douã (tur ºi

retur) s-au consumat în ediþia 2017-2018 în liga a III-a, când echipa a evoluat sub numele ACS ªirineasa, apoi a

început sezonul 3 cu turul 2018-2019 sub numele ACS Energeticianul Tg. Jiu, iar acum, ”sezonul 4”, returul 2018-2019.

Toate la Petroºani.

Cu menþiunea cã, din actualul retur, au avut loc douã etape, pe 1 ºi 8 decembrie anul trecut.

Aºadar, în startul

care se va da pe 23 februarie cu etapa a 23-a, vom avea la Petroºani o vizitã de galã, echipa centenarã ”U Cluj”.

Campionatul se va încheia cu etapa a 38-a, pe 1 iunie, la Petroºani cu meciul ACS Energeticianul – Chindia Târgoviºte.

Aºadar, un sezon de

primãvarã cu 17 etape, cu douã intermediare, etapa a 30-a, pe 17 aprilie (Energeticianul – Ripensia Timiºoara) ºi etapa a 35-a, pe 15 mai (CS Baloteºti – Energeticianul).

Un sezon care va începe peste douã zile.

Pânã atunci, calcule ºi iar calcule...

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în ziarul de luni câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 17 z EPISODUL 17 z EPISODUL 17 z EPISODUL 17