Cronica Vaii Jiului Nr.1746, Vineri 15 februarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1746

Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Nevoiaºii, la mila autoritãþilor

Î

ºi duc traiul de pe o zi pe alta, iar singura hranã pe care o mãnâncã este cea oferitã de primãrie.

Este vorba de zeci de persoane nevoiaºe din municipiul Petroºani pentru care traiul zilnic este o corvoadã.

Mulþi mãnâncã doar ce primesc la cantina de ajutor social.

Anul trecut, în medie au fost pregãtite 45 de porþii de mâncare pe zi.

Pentru anul acesta, autoritãþile locale au alocat 224.100 de lei

pentru hrana sãrmanilor.

Numãrul de porþii zilnice se stabileºte pe baza de comandã lunarã transmis de cãtre Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani.

Maximul a fost stabilit, însã 50 de porþii pe zi, cu 5 porþii mai mult decât anul trecut. În anul 2018, conform raportului Direcþiei de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petroºani, suma alocatã a fost de aproape 217.000 lei, fiind comandate ºi servite în medie 45 de porþii/ zi.

Monika BACIU

Spitalul din Petroºani, ACUZAÞII ªI DEMONSTRAÞII

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani a ajuns pe reþelele de socializare, dar ºi la Parlament, în mijlocul unui scandal legat de calitatea serviciilor din interior, dupã ce un membru al Comisiei pentru Sãnãtate a dat buzna ºi a filmat prin aceastã instituþie. A gãsit nereguli, le-a arãtat public, sub genericul „Bãile groazei în Spitalul de urgenþã din Petroºani”, dar a filmat ºi noua construcþie, ca ºi circuitele nefuncþionale ale mâncãrii preparatã la aceastã unitate, spunând cã regretã cã nu poate reproduce mirosul. >>> PAGINA A 5-A

Trei mine din judeþul Hunedoara, incluse într-un program de mediu

onsultanþã pentru C ecologizarea mai multor perimetre miniere închise de ani de zile.

Conversmin a scos la licitaþie un contract de consultanþã pentru elaborarea unei aplicaþii de finanþare, inclusiv documentele suport (Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Analiza Instituþionalã,

Evaluarea Impactului asupra Mediului, etc.), prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare (POIM) 2014-2020.

“Conform proiectului Strategiei Naþionale ºi a Planului de acþiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România, au fost inventariate 1393 de situri contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric ºi 1183 situri potenþial contaminate, ca

urmare a desfãºurãrii activitãþilor economice, istorice ºi de datã recentã, cãrora li se adaugã alte situri cu caracteristici similare aflate sub incidenþa altor acte normative. Aceste situri reprezintã zone în care s-au desfãºurat în principal activitãþi miniere ºi metalurgice, petroliere, chimice, alte activitãþi industriale, prezentând posibil impact semnificativ asupra sãnãtãþii umane, a calitãþii

solurilor, apelor subterane ºi apelor de suprafaþã, ecosistemelor”, aratã Conversmin.

Sunt incluse mai multe mine care au fost închise în urmã cu mai mulþi ani.

La nivelul judeþului Hunedoara este vorba de

mina mina Certej (etapa ÎI) – jud. Hunedoara – HG 644/2007, mina DevaBolcana (etapa ÎI) – jud.

Hunedoara – HG 644/2007, mina Ghelari – jud. Hunedoara – HG 1008/2006.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Februarie 2019

Identificaþi ºi reþinuþi preventiv de poliþiºti, dupã ce au comis douã infracþiuni de tâlhãrie calificatã, cu un prejudiciu ce depãºeºte 8.000 de lei n urma activitãþilor întreprinse, ÎCriminale poliþiºtii Biroului de Investigaþii au identificat doi tineri

din municipiul Lupeni (în vârstã de 19 ºi 22 de ani) ºi o minorã în vârstã de 16 ani, bãnuiþi de comiterea, în perioada ianuarie - februarie 2019, a douã acte materiale de tâlhãrie calificatã.

Din cercetãri, poliþiºtii au stabilit cã cei trei, în data de 27.01.2019, în jurul orei 18.00, au pãtruns în locuinþa unui bãrbat din Lupeni, în vârstã de 84 de ani, iar dupã ce l-au agresat fizic, sub ameninþarea unui cuþit i-au sustras 8.000 de lei.

Ancheta a arãtat faptul cã minora a fost primitã în locuinþã de cãtre bãrbat (despre care cei trei aveau informaþii cã locuieºte singur ºi deþine diferite sume de

bani), iar cei doi tineri au urmat-o la scurt timp, profitând de faptul cã proprietarul apartamentului nu a asigurat uºa de acces, dupã care l-au agresat pe bãrbat ºi l-au deposedat de suma de bani.

De asemenea, în data de 10.02.2019, în jurul orei 20:30, cei doi

tineri au urmãrit un alt tânãr, în vârstã de 28 ani, pe Aleea Narciselor, din Lupeni, unde, la adãpostul întunericului l-au acostat, l-au agresat fizic si i-au sustras un telefon mobil ºi un portofel cu acte personale ºi 5 lei, cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare de 400 de lei (ce a fost recuperat de cãtre poliþiºti). În urma probatoriului administrat, poliþiºtii au luat mãsura reþinerii pentru o perioada de 24 de ore faþã de cei doi tineri, în timp ce faþã de minorã s-a dispus cercetarea în stare de libertate.

Cei doi tineri reþinuþi vor fi prezentaþi magistraþilor Judecãtoriei Petroºani, cu propunere de arestare preventivã.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celor trei.

Risc maxim de producere a avalanºelor la peste 1.800 de metri altitudine Salvamontiºtii recomandã turiºtilor sã nu meargã la munte iscul producerii R de avalanºe la peste 1.800 de metri

altitudine, este de gradul cinci, din cinci posibile, respectiv ”risc foarte mare”.

Acesta a fost stabilit din cauza stratului mare de zãpadã proaspãt depusã peste un strat consistent de gheaþã. În aceste condiþii, sunt posibile multiple avalanºe chiar de mari dimensiuni.

Salvamontiºtii recomandã turiºtilor sã nu urce la munte, iar dacã o fac sã nu pãrãseascã deloc zona cabanelor.

Meteorologii au anunþat cã riscul producerii de avalanºe la peste 1.800 de metri altitudine, este de gradul cinci, din cinci posibile. ”La suprafaþã se gãseºte un strat însemnat de zãpadã proaspãtã de tip pulver, depus în ultimele douã zile, ce pe alocuri depãºeºte 70-80 centimetri. Acest strat este instabil ºi nu are aderenþã la stratul vechi care era îngheþat la suprafaþã. Ca urmare a vântului intens din ultima perioadã s-au format plãci de vânt pe majoritatea ver-

sanþilor ºi corniºe, iar pe alocuri sunt depozite însemnate de zãpadã ce mãsoarã mai mulþi metri înãlþime. Pe majoritatea pantelor, atât spontan, cât ºi la supraîncãrcãri oricât de slabe, se pot declanºa avalanºe de dimensiuni medii, iar în zonele unde zãpada este acumulatã în depozite riscul de avalanºe este foarte mare”, au transmis meteorologii.

Alertã de gradul cinci nu a mai fost de doi – trei ani, iar acum se va menþine cel puþin în urmãtoarele douã zile. În plus, meteorologii anunþã cã, la altitudini mai mici, în Munþii Fãgãraº este risc de gradul patru de producere a avalanºelor. Tot risc mare de producere a avalanºelor este ºi în Munþii Bucegi, în masivele Þarcu – Godeanu, Parâng - ªureanu, dar ºi în zonle înalte ale Munþilor Rodnei ºi în Munþii Cãlimani–Bistriþei-Ceahlãu.

Stratul de zãpadã mãsura 297 centimetri la Bâlea-Lac, 170 centimetri la Vf. Þarcu, 140 centimetri la Vf. Omu, 104 centimetri la Cuntu, 101 centimetri la Sinaia, 97 centimetri la Parâng, 94 centimetri la Pãltiniº, 53 centimetri la Predeal ºi 33 cen-

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

timetri la Fundata. În Carpaþii Orientali, stratul mãsura 112 centimetri la Vf. Cãlimani, 111 centimetri la Bucin, 100 centimetri la Vf. Lãcãuþi, 82 centimetri la Vf. CeahlãuToaca, 40 centimetri la Iezer - Vf. Pietrosul Rodnei, 29 centimetri la Poiana Stampei.

De asemenea, în Carpaþii Occidentali stratul de zãpadã avea 108 centimetri la Semenic, 105 centimetri la

- ANGAJARE -

EXPRES AUTOSERVICE SIBIU

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE

îºi mareste echipa pentru staþia ITP Cautam Inginer Autovehicule Rutiere sau absolvent studii tehnice superioare in “Ingineria Autovehiculelor”.

Oferim posibilitatea de a ajunge la performanta in cariera alaturi de o echipa deja formata!

Asiguram cazare, salariu de la 5000 lei net, bonusuri, cursuri de specialitate, contract de munca pe perioada nedeterminata.

Director:

z

PETROªANI Stâna de Vale, 90 centimetri la Vlãdeasa 1400 m, 61 centimetri la Vf. Vlãdeasa, 48 centimetri la Roºia Montanã.

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Alege inteligent, alege schimbarea, alege Expres Autoservice!

DATE CONTACT: 0744 671 264, expresautoservice@gmail.com z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Februarie 2019

Avocaþii au protestat pentru onorarii de 100 de lei

C

u banderole albe pe braþ au intrat avocaþii Baroului din Petroºani la ºedinþele de la începutul acestei sãptãmâni, afiºându-ºi astfel nemulþumirea faþã de modul în care sunt plãtiþi atunci când presteazã servicii în diverse cauze ce necesitã un avocat din oficiu.

Sumele erau foarte mici, spun ei ºi abia în cursul zilei de joi au reuºit sã semneze un acord cu ministerul de resort. De fapt, avocaþii explicã exact cum stau

lucrurile la un barou mic, cum este cel din Valea Jiului. „Sunt avocaþi care primesc unul, douã astfel de

Fãcut knockout de nevastã P

rima hunedoreancã împotriva cãreia poliþiºtii ar fi putut emite un ordin de protecþie, prin care i se interzicea sã se apropie de soþ, este o femeie de 60 de ani din municipiul Hunedoara.

Bãrbatul a fost caftit de consoartã în urma unei discuþii purtatã în contradictoriu.

Femeia de 60 de ani n-a stat prea mult pe gânduri ºi ºi-a luat la pumni soþul care o combãtea.

Oamenii legii au stat de vorbã cu soþul caftit ºi în urma evaluãrii puteau emite un ordin provizoriu de protecþie, însã omul n-a vrut sã-ºi punã consoarta pe drumuri ºi s-a opus. ”Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de un hunedorean în vârstã de 59 de ani despre faptul cã a fost lovit de cãtre soþie. Patrula de siguranþã publicã care s-a deplasat la faþa locului a constatat faptul cã, pe fondul consumului de alcool ºi în urma unor discuþii contradictorii, bãrbatul a fost lovit cu pumnul în zona feþei de cãtre

dosare lunar. Sunt cazuri în care asistenþa juridicã este obligatorie. Vorbim de cazuri cu minori, de mãsuri preventive, unde trebuie sã

soþia sa, în vârstã de 60 de ani”, precizeazã IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii I-au fãcut dosar penal femeii ºi o cerceteazã pentru violenþã în familie.

Un alt caz în care victima îºi iartã cãlãul a avut loc în comuna Romos.

O bãtrânã de 90 de ani a fost bãtutã cu pumnii ºi o coadã de mãturã de propria fiicã. Bãtrâna s-a plâns unui vecin iar acesta a sesizat autoritãþile. ªi în acest caz scandalul a pornit de la consumul de alcool. ”ªi în acest caz, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de violenþã în familie.

De asemenea, a fost întocmit formularul de evaluare a riscului în vederea emiterii ordinului de protecþie provizoriu, însã partea vãtãmatã s-a opus emiterii acestuia”, aratã poliþiºtii. ªi la Petroºani a fost nevoie de intervenþia poliþiºtilor, unde o femeie în vârstã de 34 de ani a cerut ajutor pentru cã a fost agresatã de soþ. Victima le-a spus poliþiºtilor cã soþul sãu, în vârstã de 40 de ani, a lovit-o cu palma. Poliþiºtii au constatat cã sunt îndeplinite toate condiþiile necesare eliberãrii ordinului de protecþie provizoriu, iar femeia a fost de acord cu acest lucru.

Poliþiºtii continuã cercetãrile, ºi în acest caz, sub aspectul comiterii infracþiunii violenþã în familie.

Maximilian GÂNJU

se asigure un avocat ºi sigur cã acel avocat trebuie sã fie motivat, pentru ca munca lui sã fie de calitate. Dar, munca trebuie plãtitã, pentru cã onorariul nu acoperã efectiv prestaþia unui avocat. Vã dau un exemplu: pentru un onorariu de 100 ºi ceva de lei, avem cazuri în care avocaþii trebuie sã meargã pânã la Poliþia oraºului Uricani, sã presteze câteva ore de asistenþã juridicã ºi sã participe la audieri de martori, suspecþi ºi inculpaþi, iar apoi sã vinã la Petroºani. Vã daþi seama cã

nu îºi acoperã cheltuielile”, a explicat avocat Daniel Tomescu, consilier în cadrul Baroului Hunedoara.

Delegaþia avocaþilor din România a reuºit, în cursul zilei de miercuri 13 februarie, sã se întâlneascã cu ministrul Justiþiei, iar apoi au semnat un protocol. Acesta prevede majorarea onorariilor cu 141%, dar au obþinut ºi o serie de avantaje, ca ºi introducerea unor onorarii pentru servicii noi, reglementate de codurile de procedurã penalã ºi civilã.

Diana MITRACHE

Clãdirile din Triaj, reabilitate sau puse în vânzare

O

amenii care locuiesc în ce a mai rãmas din blocurile din triajul gãrii din Petroºani trãiesc un adevãrat coºmar, fie varã, fie iarnã.

Vara, din cauza cãldurii mirosurile din subsolurile inundate cu dejecþii sunt insuportabile, iar acum, iarna, stau cu geamurile deschise, din acelaºi motiv.

Sunt oameni sãraci, chiriaºi încã la CFR, însã construcþiile s-au degradat cu fiecare an ce s-a scurs de când aceºtia au primit repartiþiile pe vremea când lucrau la CFR. Acum toate stau sã cadã ºi sã se prãbuºeascã, iar lipsa canalizãrii, care nu a existat niciodatã acolo, îi face sã nu mai suporte traiul de zi cu zi, pentru cã efectiv locuiesc pe o mare latrinã.

Un consilier local s-a implicat, a sesizat OPC –ul, dar ºi sucursala CFR Timiºoara, iar blocurile vor

fi reabilitate. „S-a demarat, de cãtre Regionala CFR Timiºoara, o licitaþie pentru lucrãrile de refacere a structurii acoperiºului, în primul rând ºi au spus cã vor prinde în urmãtoarele programe ºi reparaþii la streºini, faþade ºi aºa mai departe. În privinþa canalizãrii, care este o hazna, cum se dezgheaþã, vor lua legãtura cu Apa Serv ºi se implicã, pentru cã este o problemã de sãnãtate publicã”, a explicat Viorel Pascu, consilier local din Petroºani. În aceste blocuri locuiesc oameni cu posibilitãþi financiare reduse ºi acum, dupã

ce reprezentanþii de la CFR Timiºoara, care, de altfel, sunt proprietarii clãdirilor, vor sã gãseascã chiar noi chiriaºi. „Dacã existã oameni de afaceri ºi vor sã ia al treilea bloc, care e propus pentru demolare, pot cere lãmuriri în privinþa costului chiriei. Este o construcþie de câteva sute de metri pãtraþi, un bloc cu mai multe niveluri ºi acolo pot fi organizate mici afaceri, la costuri mici”, a mai spus consilierul Viorel Pascu.

Acoperiºurile acestor clãdiri sunt, aºa cum au scris în procesul verbal, dupã ce au venit la faþa locului, cei din Inspecþia de Stat în Construcþii în pericol iminent de prãbuºire.

Doar o minune mai þine acum totul fãrã sã cadã, deºi cantitatea de zãpadã a îngreunat ºi ea construcþia ºubredã, însã, locatarii vor vedea acolo un acoperiº nou, aºa cum le-au promis proprietarii clãdirii.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Crestele înzãpezite scãldate în lumina caldã a soarelui P

e potecile de munte, acolo unde zãpada aºterne un covor alb, toate capãtã o altã dimensiune. Toþi cei care sau aflat în munþii Parâng, zilele trecute, au avut parte de o priveliºte absolut spectaculoasã.

Portocaliul cald al soarelui de la apus s-a scãldat în marea de zãpadã de pe crestele montane. Doar cei mai norocoºi, cei care au fost în munte au avut parte de o astfel de priveliºte.

Autoritãþile locale de la Petroºani cautã sã dezvolte, în continuare, domeniul schiabil Parâng. În acest sens, sãptãmânile trecute a fost montatã ºi o bandã destinatã schiorilor începãtori. În Parâng, lucrãrile sunt executate în proporþie de 20%. Oficialii Ministerului Turismului aratã cã pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat putin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finanþãrii

Ambulatoriul din Vulcan reabilitat în baza unui proiect european

A

mbulatoriul Spitalului municipal din Vulcan va fi reabilitat în baza unui proiect european. Peste 10 milioane de lei este valoarea proiectului.

Consiliul Local a aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenþi, unul dintre cele mai importante proiecte de hotãrâri ale acestui mandat legislativ. Modernizarea Ambulatoriului Spitalului Municipal Vulcan, proiect de mare anvergurã pentru municipiul nostru, care primeºte finanþare de la Uniunea Europeanã, are un buget în valoare de 10.699.249,92 lei, inclusiv TVA. Contribuþia localã pentru acest proiect este de doar 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, adicã 213.985 lei.

Tot în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, pentru acelaºi proiect a fost aprobat ºi proiectul de hotãrâre privind Documentaþia de Avizare a Lucrãrilor de Intervenþii ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru investiþia „Modernizarea ambulatoriului din municipiul Vulcan”.

Monika BACIU

proiectului. Lucrãrile din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petroºani” au început în anul 2009. Investiþia viza „amenajare 17 pârtii de schi,

SPITALUL DIN PETROªANI, ACUZAÞII ªI DEMONSTRAÞII

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani a ajuns pe reþelele de socializare, dar ºi la Parlament, în mijlocul unui scandal legat de calitatea serviciilor din interior, dupã ce un membru al Comisiei pentru Sãnãtate a dat buzna ºi a filmat prin aceastã instituþie. telegondolã, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apã, instalaþie zãpadã artificialã, fun park, park snow board, racord utilitãþi, parcare auto, clãdiri multi-

Circulaþie deviatã. Încep lucrãrile la canalizare irculaþia rutierã în C Colonia Petroºani a fost deviatã, iar cei care au avut

de mers spre instituþiile din zona staþiei CFR Petroºani, au fost nevoiþi sã se descurce pe rutele ocolitoare.

Asta pentru cã a fost necesarã

întreruperea circulaþiei în douã puncte de pe strada Cuza Vodã.

De altfel, o parte dintre lucrãri au fost executate încã de anul trecut, în zona Cartierului Aeroport, iar acum a fost necesarã schimbarea unui cãmin colector.

Practic, potrivit echipelor de la Zona D, firma care a câºtigat

funcþionale”. Ministerul Turismului aratã cã în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri.

Monika BACIU

licitaþia, a fost nevoitã acum sã facã legãtura între douã cãmine colectoare.

Apa Serv a semnat anul trecut contractul de lucrãri denumit generic „Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 2020”. Este vorba practic despre contractul ce prevede reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din zona Petroºani Sud, dar ºi Petroºani Nord, contract pe care îl vor executa cei de la Zona D. Valoarea contractului este de peste 25 de milioane de lei fãrã TVA ºi va fi implementat timp de 36 luni, iar constructorii nu se feresc sã arate cã nu va fi uºor sã facã lucrãrile în Petroºani, pentru cã reþelele pânã acum au fost doar extinse ºi niciodatã nu s-a pus problema reabilitãrii lor. Tocmai de aceea, aceste restricþii de circulaþie sunt primele dintr-o lungã serie ce vor fi fãcute în perioada urmãtoare.

Diana MITRACHE

Bani pentru o investiþie începutã în urmã cu peste 30 de ani S umele pentru continuarea lucrãrilor la investiþia începutã în urmã cu circa 30 de ani au fost prinse în bugetul Ministerului Apelor ºi Pãdurilor.

Sumele alocate investiþiilor din domeniul ape se ridicã la 206.000 mii de lei, iar Acumularea Mihãileni pe Râul Criºul Alb (judeþul Hunedoara) se aflã pe lista proiectelor finanþate anul acesta.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Februarie 2019

Investiþia a demarat în vara anului 1987 ºi trebuia finalizatã cinci ani mai târziu, dar nu este nici acum terminatã.

Proiectul prevedea construcþia unui baraj cu o lungime de aproape 300 de metri ºi o înãlþime maximã de 24 de metri, precum ºi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaþã de 110 hectare ºi o lungime de 4,5 kilometri. De acest proiect

urmau sã beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului ºi numeroasele uzine ºi exploatãri miniere din zonã din anii 1980, aproape toate dispãrute în ultimii ani. În toamna anului trecut , Guvernul a decis sã reaprobe indicatorii tehnico-economici aferenþi investiþiei. Potrivit documentaþiei, a fost nevoie de reanalizarea soluþiilor tehnice din studiul de fezabilitate,

întrucât multe nu mai corespundeau financiar sau tehnic.

Finanþarea obiectivului de investiþii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor ºi Pãdurilor. Investiþia are o valoare de circa 105.000.000 lei, conform devizului reactualizat în 2011, din care pânã la sfârºitul anului 2016 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 84.764.000 lei.

M. GÂNJU

A gãsit nereguli, le-a arãtat public, sub genericul „Bãile groazei în Spitalul de urgenþã din Petroºani”, dar a filmat ºi noua construcþie, ca ºi circuitele nefuncþionale ale mâncãrii preparatã la aceastã unitate, spunând cã regretã cã nu poate reproduce mirosul.

Managerul spitalului, dr Alin Vasilescu dã vina pe slaba finanþare a unitãþii medicale ºi nu a negat problemele ce sunt de ani de zile aici.

Spune, însã, cã nu prea sunt bani ºi nici nu a reuºit decât sã reabiliteze mici pãrþi,

aºteptând sã mute o mare parte din saloane în noua construcþie, dar, cu condiþia sã primeascã banii necesari finalizãrii ei. „Este o problemã ce þine de reparaþia capitalã a spitalului. În gestionarea banilor, am încercat sã îi direcþionãm spre locurile în care sã putem beneficia de ei.

Unul dintre punctele vulnerabile a fost ºi reparaþia bucãtãriei, acum este în curs de reabilitare spãlãtoria, ca atare, punctul unde se preparã hrana este renovat, la nivelul la care va fi, la final, tot spitalul. Din pãcate, restul clãdirii nu a intrat încã

în reparaþii. S-a fãcut doar anveloparea, pentru confortul termic.

Circuitele le avem separate, pe holuri, pe zone, doar ca timp. La un anumit interval orar trece mâncarea, apoi, trece lenjeria ºi aºa mai departe, spaþiul fiind acelaºi”, a explicat dr Alin Vasilescu.

Nu au circuite moderne, deºi bucãtãria este la standarde europene, pentru cã banii nu au ajuns ºi pentru dotarea cu lift.

Existã doar spaþiul în care, dacã vor fi bani, vor fi montate douã lifturi: unul pentru mâncare ºi altul pentru vasele murdare, iar pânã atunci, circuitele

sunt cele vechi. „Mâncarea se carã prin acelaºi spaþii prin care s-a dus ani de zile.

Sunt circuite pe care, iniþial, a fost construit acest spital. Necazul este cã toate au o vechime de peste 40 de ani. În momentul în

care finalizãm reparaþia capitalã, circuitul alimentar va fi foarte simplu, de la bucãtãrie spre toate cele 5 niveluri”, a mai precizat managerul SUP. Cu toate astea, doctorul Vasilescu spune cã nu au fost probleme ºi cã, în aceste condiþii, reuºeºte sã aducã la minim numãrul infecþiilor din spital. „Infecþiile intraspitaliceºti se raporteazã lunar. Pot spune cã, un numãr maxim ce a fost raportat este de 3, într-una dintre lunile anului trecut. Per total, anul trecut am avut maxim

12 raportãri. Ianuarie ºi decembrie nu am avut”, a conchis dr. Alin Vasilescu.

Proiectul de reabilitare a unitãþii medicale a început în anul 2013 ºi trebuia finalizat în 4 ani. Suntem în 2019 ºi investiþia este la doar 20%.

Pânã ce va fi reabilitatã unitatea medicalã, circuitele rãmân aceleaºi, masa va fi adusã pe un hol unde se simte mirosul canalizãrii vechi ºi defecte, iar bãile ºi circuitele rãmân la nivelul prezentat de deputatul USR Emanuel Ungureanu.

Diana MITRACHE

Peste 950 de locuri de muncã sunt Preferã sã-ºi achite taxele prin vacante în Spaþiul Economic European este 950 de locuri de muncã Ghiºeul.ro sunt vacante în Spaþiul P Economic European, cele mai ai bine de 400 de locuitori ai multe fiind în Spania, Portugalia M municipiului Deva au ales sã-ºi plãteascã taxele locale din faþa calculatorului, ºi Olanda. Angajatorii din aceste prin intermediul platformei Ghiseul.ro.

Astfel, încasãrile prin platforma electronicã, în intervalul 1 ianuarie – 13 februarie 2019, se apropie de 99.000 de lei, în creºtere cu aproape 300% faþã de aceeaºi perioadã a anului 2017 ºi cu peste 500% comparativ cu 2016. ”La acest moment, 1.774 de deveni au conturi create pe Ghiseul.ro. În cei ºase ani de când Primãria Deva figureazã în sistem, numãrul de plãþi efectuate de contribuabilii persoane fizice a fost de 3.618, iar valoarea totalã a taxelor ºi impozitelor colectate online la bugetul local a depãºit 900.000 de lei”, precizeazã într-un comunicat municipalitatea Deva. Anul trecut, numãrul de plãþi efectuate de contribuabilii din reºedinþa judeþului prin Ghiseul.ro a fost de 1.372, înregistrându-se astfel cel mai ridicat nivel de la înrolarea Primãriei Municipiului Deva în sistem (în 2013). Totodatã, valoarea totalã a tranzacþiilor s-a ridicat la 391.992 de lei. (M. GÂNJU)

state cautã în special muncitori în agriculturã, inclusiv la cules de zmeurã.

Potrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei Eures România, 956 de locuri de muncã vacante.

Astfel, în Spania sunt 206 locuri de muncã (200 agricultor, 4 tehnician; 2 dulgher), în Portugalia - 200 locuri de muncã (200 muncitor necalificat în agriculturã cules zmeurã), iar în Olanda - 196 de locuri de muncã (130 lucrãtor în sere, 30 muncitor în grãdinãrit; 25 lucrãtor în fabrica de alimente, 10 culegãtor sparanghel, 1 asistent manager).

În Marea Britanie sunt 75 de locuri de muncã (50 îngrijitor persoane la domiciliu, 15 farmacist, 10 infirmier), în Germania - 64 de locuri de muncã (10 sudor, 6 lucrãtor în construcþii, 5 ºofer de camion, 4 mecanic instalaþii, 4 personal servire, 3 constructor, 3 manipulant marfã, 3 tehnician electronicã, 2 electrician, 2 faianþar, 2 mãcelar, 2 personal gastronomie de sistem, 2 specialist restaurant, 2 stivuitorist, 1 bucãtar, 1 cameristã, 1 croitor decoraþiuni, 1 fierar, 1 instalator, 1 mecatronist vehicule, 1 operator maºini ºi utilaje, 1 recepþioner, 1 ºofer de autobuz, 1 specialist CNC, 1 tâmplar, 1 tehnician sondaje topografice, 1 tencuitor, 1 zidar), în Irlanda - 57 de locuri de muncã (55 ciontolitor tranºator carne, 2 confecþioner încãlþãminte).

Alte 50 de locuri de muncã sunt oferite în Danemarca (50 lucrãtori în agriculturã - cules mazãre), 31 în Finlanda (15 lucrã-

tor forestier, 10 muncitor constructor, 6 pavator), câte 24 în Suedia (8 mecanic maºini ºi utilaje grele, 8 operator CNC; 5 vopsitor auto, 3 mecanic auto) ºi Norvegia (10 mãcelar, 5 vopsitor auto/tehnician de reparaþii, 4 programator jocuri video, 2 tester asigurarea calitãþii, 1 ghid caiac, 1 ghid antrenor caiac, 1 producãtor extern jocuri video).

Câte 12 locuri de muncã sunt disponibile în Malta (4 electrician, 4 instalator, 4 tehnician aer condiþionat) ºi Slovacia (12 sticlar), iar în Ungaria sunt oferite cinci locuri de muncã (2 electrician, 1 grãdinar, 1 mãcelar, 1 mecanic auto).

Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau reºedinþã, unde consilierul Eures le poate îndruma.

4 Actualitate

Crestele înzãpezite scãldate în lumina caldã a soarelui P

e potecile de munte, acolo unde zãpada aºterne un covor alb, toate capãtã o altã dimensiune. Toþi cei care sau aflat în munþii Parâng, zilele trecute, au avut parte de o priveliºte absolut spectaculoasã.

Portocaliul cald al soarelui de la apus s-a scãldat în marea de zãpadã de pe crestele montane. Doar cei mai norocoºi, cei care au fost în munte au avut parte de o astfel de priveliºte.

Autoritãþile locale de la Petroºani cautã sã dezvolte, în continuare, domeniul schiabil Parâng. În acest sens, sãptãmânile trecute a fost montatã ºi o bandã destinatã schiorilor începãtori. În Parâng, lucrãrile sunt executate în proporþie de 20%. Oficialii Ministerului Turismului aratã cã pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng s-au alocat putin peste 26 de milioane de lei din cele peste 350 de milioane necesare finanþãrii

Ambulatoriul din Vulcan reabilitat în baza unui proiect european

A

mbulatoriul Spitalului municipal din Vulcan va fi reabilitat în baza unui proiect european. Peste 10 milioane de lei este valoarea proiectului.

Consiliul Local a aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenþi, unul dintre cele mai importante proiecte de hotãrâri ale acestui mandat legislativ. Modernizarea Ambulatoriului Spitalului Municipal Vulcan, proiect de mare anvergurã pentru municipiul nostru, care primeºte finanþare de la Uniunea Europeanã, are un buget în valoare de 10.699.249,92 lei, inclusiv TVA. Contribuþia localã pentru acest proiect este de doar 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, adicã 213.985 lei.

Tot în cadrul ºedinþei de Consiliu Local, pentru acelaºi proiect a fost aprobat ºi proiectul de hotãrâre privind Documentaþia de Avizare a Lucrãrilor de Intervenþii ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru investiþia „Modernizarea ambulatoriului din municipiul Vulcan”.

Monika BACIU

proiectului. Lucrãrile din cadrul proiectului “Schi în România, municipiul Petroºani” au început în anul 2009. Investiþia viza „amenajare 17 pârtii de schi,

SPITALUL DIN PETROªANI, ACUZAÞII ªI DEMONSTRAÞII

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani a ajuns pe reþelele de socializare, dar ºi la Parlament, în mijlocul unui scandal legat de calitatea serviciilor din interior, dupã ce un membru al Comisiei pentru Sãnãtate a dat buzna ºi a filmat prin aceastã instituþie. telegondolã, 6 telescaune, 1 teleschi, 2 bazine acumulare apã, instalaþie zãpadã artificialã, fun park, park snow board, racord utilitãþi, parcare auto, clãdiri multi-

Circulaþie deviatã. Încep lucrãrile la canalizare irculaþia rutierã în C Colonia Petroºani a fost deviatã, iar cei care au avut

de mers spre instituþiile din zona staþiei CFR Petroºani, au fost nevoiþi sã se descurce pe rutele ocolitoare.

Asta pentru cã a fost necesarã

întreruperea circulaþiei în douã puncte de pe strada Cuza Vodã.

De altfel, o parte dintre lucrãri au fost executate încã de anul trecut, în zona Cartierului Aeroport, iar acum a fost necesarã schimbarea unui cãmin colector.

Practic, potrivit echipelor de la Zona D, firma care a câºtigat

funcþionale”. Ministerul Turismului aratã cã în decursul celor opt ani s-au alocat nici 10% din necesarul de fonduri.

Monika BACIU

licitaþia, a fost nevoitã acum sã facã legãtura între douã cãmine colectoare.

Apa Serv a semnat anul trecut contractul de lucrãri denumit generic „Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 2020”. Este vorba practic despre contractul ce prevede reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din zona Petroºani Sud, dar ºi Petroºani Nord, contract pe care îl vor executa cei de la Zona D. Valoarea contractului este de peste 25 de milioane de lei fãrã TVA ºi va fi implementat timp de 36 luni, iar constructorii nu se feresc sã arate cã nu va fi uºor sã facã lucrãrile în Petroºani, pentru cã reþelele pânã acum au fost doar extinse ºi niciodatã nu s-a pus problema reabilitãrii lor. Tocmai de aceea, aceste restricþii de circulaþie sunt primele dintr-o lungã serie ce vor fi fãcute în perioada urmãtoare.

Diana MITRACHE

Bani pentru o investiþie începutã în urmã cu peste 30 de ani S umele pentru continuarea lucrãrilor la investiþia începutã în urmã cu circa 30 de ani au fost prinse în bugetul Ministerului Apelor ºi Pãdurilor.

Sumele alocate investiþiilor din domeniul ape se ridicã la 206.000 mii de lei, iar Acumularea Mihãileni pe Râul Criºul Alb (judeþul Hunedoara) se aflã pe lista proiectelor finanþate anul acesta.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Februarie 2019

Investiþia a demarat în vara anului 1987 ºi trebuia finalizatã cinci ani mai târziu, dar nu este nici acum terminatã.

Proiectul prevedea construcþia unui baraj cu o lungime de aproape 300 de metri ºi o înãlþime maximã de 24 de metri, precum ºi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaþã de 110 hectare ºi o lungime de 4,5 kilometri. De acest proiect

urmau sã beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului ºi numeroasele uzine ºi exploatãri miniere din zonã din anii 1980, aproape toate dispãrute în ultimii ani. În toamna anului trecut , Guvernul a decis sã reaprobe indicatorii tehnico-economici aferenþi investiþiei. Potrivit documentaþiei, a fost nevoie de reanalizarea soluþiilor tehnice din studiul de fezabilitate,

întrucât multe nu mai corespundeau financiar sau tehnic.

Finanþarea obiectivului de investiþii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor ºi Pãdurilor. Investiþia are o valoare de circa 105.000.000 lei, conform devizului reactualizat în 2011, din care pânã la sfârºitul anului 2016 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 84.764.000 lei.

M. GÂNJU

A gãsit nereguli, le-a arãtat public, sub genericul „Bãile groazei în Spitalul de urgenþã din Petroºani”, dar a filmat ºi noua construcþie, ca ºi circuitele nefuncþionale ale mâncãrii preparatã la aceastã unitate, spunând cã regretã cã nu poate reproduce mirosul.

Managerul spitalului, dr Alin Vasilescu dã vina pe slaba finanþare a unitãþii medicale ºi nu a negat problemele ce sunt de ani de zile aici.

Spune, însã, cã nu prea sunt bani ºi nici nu a reuºit decât sã reabiliteze mici pãrþi,

aºteptând sã mute o mare parte din saloane în noua construcþie, dar, cu condiþia sã primeascã banii necesari finalizãrii ei. „Este o problemã ce þine de reparaþia capitalã a spitalului. În gestionarea banilor, am încercat sã îi direcþionãm spre locurile în care sã putem beneficia de ei.

Unul dintre punctele vulnerabile a fost ºi reparaþia bucãtãriei, acum este în curs de reabilitare spãlãtoria, ca atare, punctul unde se preparã hrana este renovat, la nivelul la care va fi, la final, tot spitalul. Din pãcate, restul clãdirii nu a intrat încã

în reparaþii. S-a fãcut doar anveloparea, pentru confortul termic.

Circuitele le avem separate, pe holuri, pe zone, doar ca timp. La un anumit interval orar trece mâncarea, apoi, trece lenjeria ºi aºa mai departe, spaþiul fiind acelaºi”, a explicat dr Alin Vasilescu.

Nu au circuite moderne, deºi bucãtãria este la standarde europene, pentru cã banii nu au ajuns ºi pentru dotarea cu lift.

Existã doar spaþiul în care, dacã vor fi bani, vor fi montate douã lifturi: unul pentru mâncare ºi altul pentru vasele murdare, iar pânã atunci, circuitele

sunt cele vechi. „Mâncarea se carã prin acelaºi spaþii prin care s-a dus ani de zile.

Sunt circuite pe care, iniþial, a fost construit acest spital. Necazul este cã toate au o vechime de peste 40 de ani. În momentul în

care finalizãm reparaþia capitalã, circuitul alimentar va fi foarte simplu, de la bucãtãrie spre toate cele 5 niveluri”, a mai precizat managerul SUP. Cu toate astea, doctorul Vasilescu spune cã nu au fost probleme ºi cã, în aceste condiþii, reuºeºte sã aducã la minim numãrul infecþiilor din spital. „Infecþiile intraspitaliceºti se raporteazã lunar. Pot spune cã, un numãr maxim ce a fost raportat este de 3, într-una dintre lunile anului trecut. Per total, anul trecut am avut maxim

12 raportãri. Ianuarie ºi decembrie nu am avut”, a conchis dr. Alin Vasilescu.

Proiectul de reabilitare a unitãþii medicale a început în anul 2013 ºi trebuia finalizat în 4 ani. Suntem în 2019 ºi investiþia este la doar 20%.

Pânã ce va fi reabilitatã unitatea medicalã, circuitele rãmân aceleaºi, masa va fi adusã pe un hol unde se simte mirosul canalizãrii vechi ºi defecte, iar bãile ºi circuitele rãmân la nivelul prezentat de deputatul USR Emanuel Ungureanu.

Diana MITRACHE

Peste 950 de locuri de muncã sunt Preferã sã-ºi achite taxele prin vacante în Spaþiul Economic European este 950 de locuri de muncã Ghiºeul.ro sunt vacante în Spaþiul P Economic European, cele mai ai bine de 400 de locuitori ai multe fiind în Spania, Portugalia M municipiului Deva au ales sã-ºi plãteascã taxele locale din faþa calculatorului, ºi Olanda. Angajatorii din aceste prin intermediul platformei Ghiseul.ro.

Astfel, încasãrile prin platforma electronicã, în intervalul 1 ianuarie – 13 februarie 2019, se apropie de 99.000 de lei, în creºtere cu aproape 300% faþã de aceeaºi perioadã a anului 2017 ºi cu peste 500% comparativ cu 2016. ”La acest moment, 1.774 de deveni au conturi create pe Ghiseul.ro. În cei ºase ani de când Primãria Deva figureazã în sistem, numãrul de plãþi efectuate de contribuabilii persoane fizice a fost de 3.618, iar valoarea totalã a taxelor ºi impozitelor colectate online la bugetul local a depãºit 900.000 de lei”, precizeazã într-un comunicat municipalitatea Deva. Anul trecut, numãrul de plãþi efectuate de contribuabilii din reºedinþa judeþului prin Ghiseul.ro a fost de 1.372, înregistrându-se astfel cel mai ridicat nivel de la înrolarea Primãriei Municipiului Deva în sistem (în 2013). Totodatã, valoarea totalã a tranzacþiilor s-a ridicat la 391.992 de lei. (M. GÂNJU)

state cautã în special muncitori în agriculturã, inclusiv la cules de zmeurã.

Potrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei Eures România, 956 de locuri de muncã vacante.

Astfel, în Spania sunt 206 locuri de muncã (200 agricultor, 4 tehnician; 2 dulgher), în Portugalia - 200 locuri de muncã (200 muncitor necalificat în agriculturã cules zmeurã), iar în Olanda - 196 de locuri de muncã (130 lucrãtor în sere, 30 muncitor în grãdinãrit; 25 lucrãtor în fabrica de alimente, 10 culegãtor sparanghel, 1 asistent manager).

În Marea Britanie sunt 75 de locuri de muncã (50 îngrijitor persoane la domiciliu, 15 farmacist, 10 infirmier), în Germania - 64 de locuri de muncã (10 sudor, 6 lucrãtor în construcþii, 5 ºofer de camion, 4 mecanic instalaþii, 4 personal servire, 3 constructor, 3 manipulant marfã, 3 tehnician electronicã, 2 electrician, 2 faianþar, 2 mãcelar, 2 personal gastronomie de sistem, 2 specialist restaurant, 2 stivuitorist, 1 bucãtar, 1 cameristã, 1 croitor decoraþiuni, 1 fierar, 1 instalator, 1 mecatronist vehicule, 1 operator maºini ºi utilaje, 1 recepþioner, 1 ºofer de autobuz, 1 specialist CNC, 1 tâmplar, 1 tehnician sondaje topografice, 1 tencuitor, 1 zidar), în Irlanda - 57 de locuri de muncã (55 ciontolitor tranºator carne, 2 confecþioner încãlþãminte).

Alte 50 de locuri de muncã sunt oferite în Danemarca (50 lucrãtori în agriculturã - cules mazãre), 31 în Finlanda (15 lucrã-

tor forestier, 10 muncitor constructor, 6 pavator), câte 24 în Suedia (8 mecanic maºini ºi utilaje grele, 8 operator CNC; 5 vopsitor auto, 3 mecanic auto) ºi Norvegia (10 mãcelar, 5 vopsitor auto/tehnician de reparaþii, 4 programator jocuri video, 2 tester asigurarea calitãþii, 1 ghid caiac, 1 ghid antrenor caiac, 1 producãtor extern jocuri video).

Câte 12 locuri de muncã sunt disponibile în Malta (4 electrician, 4 instalator, 4 tehnician aer condiþionat) ºi Slovacia (12 sticlar), iar în Ungaria sunt oferite cinci locuri de muncã (2 electrician, 1 grãdinar, 1 mãcelar, 1 mecanic auto).

Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau reºedinþã, unde consilierul Eures le poate îndruma.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Februarie 2019

Ajutor financiar pentru Peste 800 de burse acordate elevilor vulcãneni crescãtorii de ovine E din Valea Jiului C

rescãtorii de ovine din Valea Jiului pot beneficia de ajutor financiar.

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale acordã ºi în acest an ajutorul de minimis pentru crescãtorii de ovine, ajutor în valoare de 1 leu/kg lânã comercializatã. “Înscrierile beneficiarilor în Programul pentru acest sprijin se fac pânã la data de 28 martie 2019 la sediul Direcþiei pentru Agriculturã Judeþeanã Hunedoara ºi în fiecare zi de joi ºi la Centrele Zonale APIA din Brad, Orãºtie, Ilia, Hunedoara, Sântãmãria Orlea, Petrila”, aratã Maria Cãlin Petru, directorul Direcþiei

Judeþene Agricole Hunedoara.

Cei care vor sã beneficieze de ajutor din partea Ministerului Agriculturii trebuie sã depunã mai multe acte, ºi anume cerere de înscriere în program, copie CI/BI al solicitantului persoanã fizicã, copie certificat înregistrare ONRC în cazul persoanelor juridice, dovadã cont activ bancã/trezorerie, declaraþie pe proprie rãspundere, document de la medicul veterinar care atestã cã exploataþiile de ovine sunt înregistrate în RNE pânã la data depunerii cererii.

La predarea documentelor solicitantul va avea asupra sa ºi actele în original pentru autentificare de cãtre reprezentanþii DAJ Hunedoara.

Monika BACIU

levii vulcãneni vor beneficia de burse. Trei tipuri de astfel de ajutoare financiare se acordã, ºi anume burse de merit, de studiu ºi burse sociale.

Cele mai multe burse se alocã elevilor care au rezultate excepþionale la învãþãturã. Astfel, numãrul burselor de merit ce vor fi

acordate elevilor vulcãneni este de 459, în valoare de 60 lei/ elev/ lunã. Consiliul Local mai acordã 84 de burse de studiu în cuantum de 50 de lei ºi 284 de burse sociale în cuantum de 40 de lei/elev/lunã. La acestea se mai adaugã ºi bursele de performanþã.

Valoarea acestora este cea mai mare, ºi anume de 80 lei/elev/lunã.

Sunt însã anumite

condiþii pe care elevii trebuie sã le îndeplineascã pentru a beneficia de aceste burse. Una dintre acestea este sã nu aibã absenþe nemotivate.

Monika BACIU

Festival în Parâng

P

e tot parcursul acestor zile, în staþiunea montanã Parâng, cuvântul de ordine este zãpada ºi distracþia. În munte are loc o nouã ediþie a Winterfest.

Asociaþia Formatorilor de Tineret organizeazã o competiþie sportivã în Parâng. Aceastã asociaþie împreunã cu Complexul Cultural Sportiv Studenþesc Tei, Liga Studenþilor ºi Absolvenþilor din Universitatea Naþionalã de Educaþie Fizicã ºi Sport Bucureºti ºi Uniunea Naþionalã a Studenþilor din România, organizeazã în perioada începând de joi ºi pânã în 17 februarie 2019 festivalul WinterFest 2019 în staþiunea Parâng.

Winterfest este un festival care aduce împreunã sporturile de iarnã ºi muzica bunã pe pârtiile din România.

Monika BACIU

Capacitatea de asociere ºi de cooperare pe ramurã în practicarea agriculturii ecologice, o mãsurã a succesului sectorului organic

O

concluzie importantã a conferinþei “Politici de dezvoltare sectorialã a agriculturii organice în Europa Centralã ºi de Est, puncte de vedere ministeriale”, desfãºuratã la data de 13 februarie a.c. la deschiderea Biofach 2019, cel mai mare târg internaþional dedicat agriculturii ecologice este cã dezvoltarea sectorului depinde, în mod esenþial, de sprijinul acordat formarii filierelor de producãtori, procesatori ºi comercianþi în regim de certificare ecologicã.

Modelul de referinþã pozitiva prezentat la conferinþã, cel al Cehiei, are ca obiectiv important de politica sectorialã “sprijinul acordat asociaþiilor verticale, respectiv filierelor de produs, de la producãtori pânã la distribuitori”. Alte þãri din aceastã zonã, respectiv Ungaria sau Lituania au preocupãri similare.

Organizarea acestor filiere este o preocupare ºi un obiectiv strategic important exprimat ºi de România, prin vocea domnului secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii

Rurale, Maricel Floricel Dima.

Organizarea filierelor de produse organice este încurajatã la nivel european, beneficiind de reglementari specifice, precum ºi de marile organizaþii de susþinere a acestui domeniu, precum IFOAM ºi FIBL . “În cadrul conferinþei am avut posibilitatea sã ne exprimãm deschis intenþia de a organiza filierele de produse organice în România prin crearea INTER-BIO, organizaþie recent înfiinþatã care are suportul multor asociaþii

distincte ce sunt deja membri ai acestei noi structuri. De asemenea, am fost încurajaþi în aceastã iniþiativã atât de cãtre minister, cât ºi de bunele practici internaþionale ºi cele mai importante organizaþii mondiale de sprijin precum IFOAM (Federaþia Internaþionalã a Asociaþiilor din Agricultura Organicã) ºi FIBL (Institutul de Cercetãri în Domeniul Agriculturii Organice).

Nu în ultimul rând, programul contribuþiei elveþiene acordat exportatorilor români ne-a consolidat

aceastã convingere prin dorinþa micilor fermieri de a se organiza pe filiere.

Suntem conºtienþi cã suntem la început de drum cu acest demers, fiind nevoie de o procedurã laborioasã de recunoaºtere, dar suportul pe care îl avem este promiþãtor.

România, daca vrea sa avanseze în domeniul

agriculturii ecologice are nevoie de o astfel de organizaþie interprofesionalã. Implicarea mediului universitar în acest demers ne va da avantaje prin dimensiunea de cercetare pe care o vom imprima” a declarat conf. univ. Costin Lianu, Preºedinte Inter-Bio, director general USH Pro Business.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului / Vineri 15 Februarie 2019

Topul încrederii în instituþii interne ºi internaþionale

Armata ºi NATO dominã clasamentul încrederii în instituþiile interne, respectiv internaþionale onform unui sondaj INSCOP realizat în C perioada 21 ianuarie – 5

februarie 2019, la comanda Fundaþiei Konrad Adenauer, clasamentul încrederii în instituþiile interne ºi internaþionale este dominat de Armatã, respectiv de NATO, instituþii cu profil de activitate similar.

Instituþii interne Armata continuã sã fie instituþia internã în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64,1% declarând cã au încredere mare ºi foarte mare în aceastã instituþie (66,7% declarau acelaºi lucru în sondajul de opinie din luna noiembrie 2018). Urmeazã

Biserica cu 54,5% (52,8% în noiembrie 2018), Jandarmeria cu 43,5% (49,3% în noiembrie 2018) ºi Poliþia cu 41,2%. 39,7% dintre români au încredere multã ºi foarte multã în DNA, în timp ce 39,1% au încredere multã ºi foarte multã în Preºedinþie (33,7% în noiembrie 2018).

Urmeazã la egalitate primãria ºi BNR, ambele instituþii fiind cotate cu 34,7%. Un procent egal de români (31,4%) au încredere multã ºi foarte multã în SRI ºi SIE, în timp ce 27,7% dintre respondenþi declarã cã au încredere multã ºi foarte multã în presã.

Pe urmãtoarele poziþii se situeazã Consiliul Judeþean cu 20,1% încredere multã ºi foarte multã, Curtea

Constituþionalã cu 18,4% (19,9% în noiembrie 2018) ºi Guvernul cu 12,8% (13,7% în noiembrie 2018).

La coada clasamentului încrederii în instituþiile interne se situeazã partidele politice, cu 11,8 % încredere multã ºi foarte multã (9,1% în noiembrie 2018) ºi Parlamentul, cu 9,8 %

încredere multã ºi foarte multã.

Instituþii internaþionale Pe prima poziþie în topul încrederii in instituþiile internaþionale se situeazã NATO, cu un capital de încredere multã ºi foarte multã de 49,9%, urmat de UE cu 47,8%. Parlamentul

European beneficiazã de un capital de încredere de 44,7%, în timp ce Comisia Europeanã este cotatã cu 43,8% încredere multã ºi foarte multã.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundaþiei Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Volumul eºantionului, de tip multistratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populaþia neinstituþionalizatã a României, cu vârsta de 18 ani ºi peste.

Eroarea maximã admisã a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Peste 900 de controale pentru combaterea contrabandei, într-o sãptãmânã; s-au constatat peste 360 de infracþiuni

P

oliþiºtii din întreaga þarã au fãcut, timp de o sãptãmânã, controale pentru combaterea contrabandei, fiind organizate nouã sute de verificãri, majoritatea la agenþi economici.

Au fost constatate 360 de infracþiuni ºi au fost recuperate bunuri de peste 457.000 de lei. ”Timp de o sãptãmânã (4-10 februarie 2019), în toate judeþele þãrii, poliþiºtii de investigare a criminalitãþii economice au organizat 192 de acþiuni, pentru

protejarea drepturilor de autor ºi combaterea contrabandei. Cu acest prilej, au fost efectuate peste 900 de controale, dintre care 598 la agenþi economici ºi 272 la persoane fizice” a anunþat Inspectoratul

General al Poliþiei Române. Sursa citatã a precizat cã s-au constatat peste 360 de infracþiuni, dintre care 323 prevãzute de Legea nr.84/1998 privind mãrcile si indicaþiile geografice, 15

prevãzute de Legea 8/1996 privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, 9 infracþiuni de evaziune fiscalã ºi 19 infracþiuni de altã naturã. ”Mai mult, au fost aplicate aproape 420 de sancþiuni contravenþionale (858.445 de lei) ºi s-au indisponibilizat anabolizante, aur, haine, cosmetice ºi alte bunuri în valoare de peste 2.500.000 de lei.

Cele mai mari valori au fost înregistrate în cazul substanþelor anabolizante – 1.000.000 de lei ºi produselor textile – 949.457 de lei”, au mai

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

precizat poliþiºtii.

Potrivit acestora, prejudiciul recuperat în dosarele penale existente sau nou constituite este în valoare de 457.023 de lei. ”Menþionãm cã obiectivul prioritar al acþiunilor l-a constituit prevenirea, în mod eficient, a infracþionalitãþii

în domeniu, precum ºi identificarea, documentarea, destructurarea ºi tragerea la rãspundere penalã a membrilor ºi beneficiarilor principalelor reþele care introduc ºi comercializeazã pe teritoriul naþional produse piratate sau contrafãcute”, au mai transmis poliþiºtii.

Activitãþile s-au desfãºurat în cooperare cu poliþiºti de la ordine publicã, poliþiºti de la rutierã ºi de la frontierã.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 februarie 2019

Henþ cu mâna

GÂLCEAVA LOR, RÂSUL NOSTRU...

Am tot asistat în ultima vreme la cearta dintre unii de prin fotbalul nostru.

Râsul curcilor!

Mircea Lucescu ºi

Mircea Rednic, foºti profesor ºi elev, îºi dau în cap, la gioale ºi în gurã, cerctându-se ca doi retardaþi, uitând bucuriile, blaturile ºi

supãrãrile din trecut.

“Creatorul” lui Boloni sau Pirlo se ia la harþã, în ultima vreme cu unii pe care susþine cã i-a inventat (?!), recte Mircea Rednic, dar rebelul din ªoseaua ªtefan cel Mare nu mai vrea sã-i acorde statutul de tãtuc lui Mircea Lucescu. Se ceartã

barosanii între ei, de parcã zici ca cine ºtie ce mai performanþe au de împãrþit.

Lui Gigi Becali nu-i mai tace nici lui gura, el fiind “unsul lui Dumnezeu” pe Pãmânt, omul autointitulându-se ºtiutorul tuturor lucrurilor planetare.

Dar dacã ne uitãm în

cutia cu succese, zero barat.

Defilãm cu no-name-uri, jucãtori plictisiþi ºi doar cu foame de salarii nejustificate.

Certaþi-vã, fraþilor, sã avem de ce râde la infinit.

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în ziarul de luni câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 15 z EPISODUL 15 z EPISODUL 15 z EPISODUL 15