Cronica Vaii Jiului Nr.1742, Luni 11 februarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1738

Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Taxã pentru oficierea cãsãtoriilor

O

taxã pentru oficierea cãsãtoriilor a fost adoptatã la Petroºani.

Este vorba de o taxã ce va fi perceputã mirilor care vor sã îºi uneascã destinele într-un alt loc decât la Primãrie.

Astfel, Consiliul Local a adoptat un proiect prin care se instituie o taxã de 200 de lei pentru oficierea cãsãtoriilor în ziua de duminicã, respectiv oficierea cãsãtoriilor în alte locaþii decât sediul primãriei, în orice zi a

sãptãmânii. În acelaºi context, a fost introdusã ºi o taxã de 100 de lei pentru soluþionarea în regim de urgenþã a cererilor de transcriere a datelor de stare civilã în termen de 7 zile.

Sunt taxe simbolice introduse de autoritãþile locale. În alte localitãþi ale Vãii Jiului, oficierea cununiilor în sala de cãsãtorii este taxatã, sau în alte cazuri oficierea cãsãtoriilor în alte locaþii decât primãria este taxatã cu 500 de lei.

Monika BACIU

Senatorul Resmeriþã, atac la conducerea de la Mintia

„N

imeni nu îºi poate bate joc de Valea Jiului!”. Este declaraþia durã adresatã celor de la Mintia, de cãtre senatorul Cristian Resmeriþã, care a devenit extrem de virulent cu colegul de coaliþie, nimeni altul decât directorul termocentralei Mintia. Asta, dupã declaraþiile acestuia, din care reiese cã va importa huilã. I-a cerut directorului Ioan Conþ sã îºi revizuiascã declaraþiile ºi sã nu se bazeze pe sprijinul politic dat de apartenenþa la alianþa PSD – ALDE.. >>> PAGINA A 6-A

În ciuda plecãrilor din partid,

Senatorul Cristian Resmeriþã spune cã PSD Hunedoara nu are probleme interne

U

n primar, doi consilieri judeþeni ºi un preºedinte executiv.

Acesta este, la acest moment, bilanþul plecãrilor din Partidul Social Democrat din judeþul Hunedoara.

Existã informaþii cã ºi alþi primari ai formaþiunii politice ar intenþiona sã treacã la Pro România.

Doar într-o sãptãmânã, PSD a pierdut în detrimentul PRO România, patru membri marcanþi.

Cristian Resmeriþã, senatorul executiv al PSD Hunedoara susþine cã în

cadrul formaþiunii politice nu existã nicio problemã.

“Pe mine, personal, mã afecteazã orice coleg care pleacã. Eu, PSD-ul îl consider familia mea.

Eu am familia mea ºi urmãtoarea mea familie e partidul, pentru cã aºa am fost crescut de mic. E regretabil ºi am o tristeþe în suflet când pleacã

oricine, mai ales cã nu prea au motive de nemulþumire. Tristeþea mea nu înseamnã mare lucru într-o lume a rezultatelor. Pe mine mã intereseazã cât îmi influenþeazã rezultatul.

Regret orice plecare, dar rezultatele vorbesc.

Pe 26 mai vedem cât a contat plecarea sau

venirea fiecãrui om.

Pânã atunci sunt doar sentimente. Eu, personal, nu mã aºtept sã mai plece nimeni”, a declarat Cristian Resmeriþã, preºedinte executiv al PSD Hunedoara.

Dacian Ciodaru ºi Ion Hojda, consilieri judeþeni, Emil Râºteiu – primarul oraºului Simeria ºi Costel Postolache – preºedinte executiv PSD Petroºani au semnat adeziunile la partidul condus de fostul premier Victor Ponta.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Februarie 2019

La 64 de ani de la darea în folosinþã,

Un bloc din Petrila va fi eficientizat termic

xecuþia lucrãrilor pentru eficientizarea termicã a E clãdirilor din Petrila a fost scoasã la licitaþie.

Autoritãþile locale au scos la licitaþie contractul de execuþie lucrãri aferente proiectului ”eficientizare termicã cladiri rezidenþiale oraº Petrila. Mai multe imobile urmeazã a fi modernizate în baza unor finanþãri europene.

“Construcþia asupra cãreia se intervine în vederea reabilitãrii este amplasatã în oraºul Petrila, str. 8 Martie, nr. 3,

judeþul Hunedoara. Imobilul este situat în intravilanul localitãþii, se aflã în exteriorul pilierului minier de siguranþã ºi este proprietate privatã. Construcþia a fost

- ANUNÞ HIDROCLEAR S.R.L. ÎNCEPE PROCEDURA DE OBÞINERE A AUTORIZAÞIEI DE MEDIU PENTRU ACTIVITATEA MICROHIDROCENTRALEI SITUATE PE RÂUL TAIA În conformitate cu O.U.G. 195/2005 privind protecþia mediului, aprobatã prin Legea 265/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi cu Ord. M.M.D.D. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaþiei de mediu, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, HIDROCLEAR S.R.L., având nr. de înregistrare la Registrul Comerþului Sibiu J32/568/01.07.2013 ºi C.U.I RO 24542637, cu sediul în localitatea Sibiu, Str. Nicolae Bãlcescu, nr. 1-3, judeþul Sibiu, fax: +40 269250297, telefon: +40 269250297, adresã e-mail: office@hidroclear.ro, anunþã începerea demersurilor în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu pentru obiectivul MICROHIDROCENTRALÃ SITUATÃ PE RÂUL TAIA EXTRAVILANUL ªI INTRAVILANUL ORAªULUI PETRILA JUDEÞUL HUNEDOARA din localitatea Petrila.

Procedura de autorizare iniþiatã este pentru a desfãºura activitatea de „Producþie de energie electricã”, aferentã codului CAEN Rev. 2: 3511.

Prin intermediul microhidrocentralei situate pe râul Taia se vizeazã punerea în funcþiune a unei amenajãri de tip hidroenergetic pentruscopul de a produce energie electricã.

Clãdirea construcþiei aferente amplasamentului este construitã. Captãrile de apã pe care se vizeazã punerea în funcþiune sunt: o captare pe râul Taia, care este amplasatã la cota 867.00 mdMN, iar a doua captare pe râul Auºel, la cota 867.00 mdMN. Cladirea microhidrocentralei este amplasatã la cota 735.50 mdMN.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

În raport cu zonele protejate din proximitate, amplasamentul microhidrocentralei este situat astfel: - în exteriorul Rezervaþiei Naturale Cheile Tãii, amplasamentul aflând-se la o distanþã de aproximativ 200 m faþã de aceasta; - în exteriorul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, amplasamentul aflând- se la o distanþã de aproximativ 8 km de limita Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina; - la graniþa limitrofã, în interiorul sitului de importanþã comunitarã ROSCI0087 Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, distanþa de la limita sitului pânã la amplasamentul centralei fiind de cca. 70 m.

Activitatea microhidrocentralei nu are capacitatea de a impacta în mod negativ semnificativ mediul înconjurãtor, având în vedere specificul activitãþii ºi procesul tehnologic aferent acesteia. Astfel, au fost analizate toate posibilele forme de impact pe care aceastã amenajare hidroenergeticã le-ar putea genera asupra mediului ºi au fost luate mãsuri de protecþie care vor fi menþinute în continuare, pentru a preveni ºi diminua orice potenþial impact negativ.

Cu titlu de exemplu, mãsurile de protecþie vizeazã: gestionarea corespunzãtoare a deºeurilor generate pe amplasament, realizarea scãrilor de peºti, monitorizarea constantã a activitãþii, precum ºi orice alte mãsuri considerate ca fiind necesare, care vor fi impuse de autoritatea competentã de mediu în acest scop.

Orice persoanã interesatã poate solicita informaþii suplimentare sau poate prezenta sugestii, comentarii sau observaþii, care se vor depune în scris, la sediul APM Hunedoara, Str. Aurel Vlaicu, nr. 25, localitatea Deva, judeþul Hunedoara, în zilele de luni – joi 08 00 – 16 30 ; vineri: 08 00 – 14 00 .

Data limitã pânã la care se pot formula astfel de cereri este de 15 zile calendaristice de la data publicãrii prezentului anunþ, care face parte din dezbaterea publicã aferentã procedurii de emitere a autorizaþiei de mediu. Dezbaterea publicã se realizeazã prin urmãtoarele metode: - afiºajul la sediul administraþiei publice locale; - publicarea într-un ziar de tiraj; - alte eventuale metode de dezbatere, prevazute de Ord. 1798/2007, care vor fi stabilite de catre APM Hunedoara pe parcursul procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.

Director:

z

finalizatã în anul 1955, are un regim de înãlþime D+P+2E, în forma literei L”, aratã documentaþia.

828.377 de lei este valoarea contractului care prevede eficientizarea blocului nr. 3 de pe strada 8 Martie din oraºul Petrila. Blocul are 3 scãri cu 26 de apartamente. Clãdire are funcþiune continuã de locuinþe de la darea în folosinþã ºi pânã în prezent ºi nu a beneficiat de reabilitare termicã generalã. Durata de realizare a lucrãrilor este de 8 luni de la data începerii efective a lucrãrilor.

Monika BACIU

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Februarie 2019

NATO ºi UE deschid uºile spre deplasãrile externe ale oficialilor judeþeni O

ficialii de la Consiliul Judeþean Hunedoara vorbesc de promovarea imaginii judeþului Hunedoara, cu “cu costuri minime, alegându-se cea mai economicã variantã de deplasare ºi participare, urmãrindu-se maximã eficienþã în ce priveºte cheltuirea banilor”.

24 de deplasãri externe sunt programate pentru acest an, cu ºase mai multe faþã de anul trecut. Vor sã pãstreze sau sã reînnoade noi parteneriate

de colaborare. În acest sens a fost aprobat proiectul de hotãrâre privind aprobarea “Programului de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2019”. La fel ca anul trecut, ºi în 2019 vor avea loc mai multe deplasãri în China.

“Trebuie luate în calcul posibilitãþile implementãrii unor noi parteneriate ºi întreþinerea unor relaþii la cel mai înalt nivel profesional ºi social cu regiuni vecine, precum ºi continuarea relaþiilor

Încarcerat dupã ce a tamponat un TIR ª

oferul unui TIR, un tânãr de 27 de ani, a suferit mai multe traumatisme ºi a ajuns la spitalul judeþean din Deva dupã ce a fost implicat într-un accident de circulaþie pe DN7, în localitatea Simeria Veche.

Circulau fãrã permise de conducere

D

oi ºoferi sunt cercetaþi penal pentru cã au urcat la volan deºi nu mai aveau dreptul de a conduce autovehicule.

Unul dintre ei este din Petroºani iar celãlalt din Densuº, iar dacã vor fi gãsiþi

existente, acest lucru putând contribui decisiv la extinderea posibilitãþilor noastre de comunicare ºi relaþionare atât cu regiuni vecine cât ºi mai îndepãrtate.

Tânãrul conducea un autotren ºi a lovit din spate un alt TIR care circula regulamentar în faþa sa. În urma impactului puternic ºoferul a rãmas încarcerat în cabina autovehiculului ºi a fost nevoie de echipele de descarcerare ale ISU Hunedoara pentru a-l scoate dintre fiarele contorsionate. Dupã ce i-a fost acordat primul ajutor, echipajul de prim-ajutor l-a transportat la spitalul judeþean din Deva pentru investigaþii ºi îngrijiri medicale. ”Bãrbatul prezenta un traumatism toracic, unul cranio-cerebral ºi o contuzie de bazin”, a informat purtãtorul de cuvânt al Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, dr. Cãlin Dumitrescu. Poliþiºtii ajunºi la locul accidentului au constatat cã evenimentul rutier a fost provocat de neatenþia tânãrului de 27 de ani, pentru cã nu a pãstrat o distanþã de siguranþã între el ºi vehiculul din faþa sa. Circulaþia la locul accidentului s-a desfãºurat pe un singur sens, alternativ, pânã când poliþiºtii au finalizat cercetãrile. În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU vinovaþi riscã sã ajungã dupã gratii.

Primul dintre ei a fost prins de poliþiºtii Biroului Rutier Petroºani în timp ce executau supravegherea traficului rutier în zona trecerilor la nivel cu calea feratã. Poliþiºtii l-au oprit pe petroºãneanul de 57 de ani ºi au constatat în urma verificãrii documentelor cã avea permisul suspendat. Al doilea ºofer, un bãrbat în vârstã de 41 ani din comuna Densuº, a fost oprit pentru control de poliþiºtii din Haþeg pe drumul comunal 90, în localitatea Peºteana. Acesta se afla la volanul unei autoutilitare deºi nu avea drept de conducere pe drumurile publice. (M. GÂNJU)

Programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean pe anul 2019 îºi dovedeºte încã o datã necesitatea ºi actualitatea prin perspectivele pe care

le deschide în condiþiile statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ºi al NATO precum ºi prin felul în care sunt extinse modalitãþile noastre de transmitere a elementelor proprii regiunii ºi judeþului din care facem parte, a elementelor româneºti prin definiþie, conform conceptului european “unitate prin diversitate” ºi al politicilor de coeziune”, aratã oficialii judeþeni.

Pentru deplasãrile externe nu a fost fixat ºi un buget. Alocarea sumelor necesare va fi

Actualitate 3 posibilã numai dupã adoptarea bugetului judeþean.

Autoritãþile judeþene ºi-au propus participarea la 10 acþiuni organizate de Comisiile Permanente sau de Secretariatul General al organizaþiei ADunarea Reginilor Europei. Totodatã, oficialii judeþeni au în vedere ºi participarea la 4 acþiuni în Europa, dar ºi Asia. Astfel se au în vedere menþinerea parteneriatelor de cooperare cu judeþul Vas din Ungaria, provinciile Ningxia Hui, Shaanxi, Huan ºi Zhejiang din Republica Popularã Chinezã. În total, au fost stabilite 24 de deplasãri externe.

Monika BACIU

Acroºat ºi târât de o maºinã

O

mul a fost agãþat de un autoturism ºi târât mai mulþi metri. Rãnile suferite au fost atât de grave încât echipajul de prim-ajutor n-a mai putut face nimic pentru bãrbat.

Tragedia a avut loc pe drumul naþional 69, în zona localitãþii Peºteana, iar bãrbatul de 57 de ani, din comuna Toteºti, mergea pe marginea drumului când a fost acorºat de un autoturism ce venea dinspre Haþeg. La volan se afla un tânãr de 22 de ani, din localitatea Sarmizegetusa, care le-a spus poliþiºtilor cã nu l-a vãzut pe bãrbat.

Potrivit medicului Cãlin Dumitrescu, purtãtorul de cuvânt al SAJ

Hunedoara, victima a suferit multiple leziuni a nivelul capului, toracelui, membrelor inferioare, leziuni incompatibile cu viaþa. ”Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, ulterior fiindu-i recoltate ºi probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei”, a precizat Carla Strujan, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru ucidere din culpã în acest caz.

Maximilian GÂNJU

Rãmân în celulele de arest C

ei doi suspecþi sunt acuzaþi de tâlhãrie calificatã ºi au fost arestaþi preventi de magistraþii Judecãtoriei Petroºani.

Aceºtia nu s-au mai obosit sã conteste arestul preventiv, astfel cã îºi vor petrece urmãtoarele 30 de zile în Centrul de Arest Preventiv Deva din cadrul IPJ Hunedoara.

Faptele de care sunt acuzaþi cei doi indivizi, unul abia scãpat din închisoare, au avut loc la începutul lunii. Anchetatorii au stabilit cã B. Constantin Marian ºi K. Valentin Gabriel au urmãrit pas cu pas un lupenean de 37 de ani ºi l-au tâlhãrit. În momentul în care victima a introdus cheia în uºa apartamentului, a fost lovitã din spate în cap ºi împinsã în locuinþã. Apoi bãrbatul a fost lovit în continuare de cãtre doi tineri care, sub ameninþarea unui cuþit i-au sustras 640 de lei, douã telefoane mobile, un televizor ºi un sistem audio, precum ºi mai multe sticle de bãuturi alcoolice. Indivizii sunt suspectaþi ºi cã ar fi dat mai multe spargeri pe raza municipiului Lupeni, la societãþi comerciale. (M. GÂNJU)

4 Actualitate

Staþiunea Straja, cea mai cãutatã staþiune de schi din Valea Jiului, atrage mii de turiºti în fiecare sezon L

upeni. Staþiunea montanã atrage în fiecare sezon mii de turiºti, fiind cea mai cãutatã staþiune de schi din Valea Jiului.

Chiar ºi aºa, încã mai sunt multe lucruri de rezolvat în munte. La creºterea semnificativã a numãrului de turiºti au contribuit ºi voucherele de vacanþã.

“Vouchere de vacanþã au revoluþionat turismul din România, inclusiv staþiunea Straja. În Straja undeva la 25-30% din bani sunt bani veniþi de pe vouchere. Statul a luat niºte mãsuri bune.

Cu vouchere a reuºit sã împânzeascã þara de turiºti”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Potrivit autoritãþilor locale, de la un sezon la altul, sunt din ce în ce mai mulþi iubitori ai muntelui care aleg Straja. Aici sunt pârtii de schi de condiþii excelente, dar ºi preþuri mai mici decât în staþiunile montane mari ale þãrii. În Straja se schiazã pe un întreg munte.

Domeniul schiabil însumeazã peste 26 de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Februarie 2019

kilometri de pârtii. 20 de kilometri sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã.

Cele 11 instalaþii de transport pe cablu asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune.

“Straja este un fenomen. Straja este staþiunea care în fiecare an reuºeºte sã aducã mii de turiºti în plus faþã de anul precedent. Reuºim în fiecare an sã adunãm mai mulþi bani la primãrie pentru a putea sã dezvoltãm comunitatea. Scopul meu este ca în timp de 10-15 ani sã reuºim ca prin hotelurile pe care mi le doresc la baza agrementului ºi prin ceea ce are primãria, adicã prin telegondolã ºi pârtii, sã avem un plus foarte mare astfel încât sã

putem sã dezvoltãm oraºul ºi sã nu mai fim dependenþi de Guvern ºi de alte resurse financiare. Dacã s-ar finaliza proiectul care a fost aprobat în 2010, adicã masterplanul care includea teren de fotbal, bazine, etc, am avea acel circuit complet astfel încât am putea sã funcþionãm bine în toate anotimpurile. Atunci nu

am mai avea nevoie de niciun ajutor guvernamental. Momentan ne aflãm la un stadiu micuþ, dar poate în timp vom reuºi sã facem. Am depus la Ministerul Turismului un proiect prin care am solicitat prelungirea pârtiei Constantinescu pânã la teleschiul 4 ºi sã se lege cu pârtia de sub telegondolã, pentru a avea o pârtie lungã, pentru a termina acea pasarelã”, a mai spus sursa citatã.

F

onduri europene

Edilii cautã sã dezvolte staþiunea montanã ºi accesând fonduri europene. Momentan nu existã axe de finanþare dedicate unor astfel de proiecte, însã potrivit

informaþiilor se pregãtesc apeluri pentru staþiunile montane. Edilii din Lupeni vor sã profite de orice oportunitate.

“Fonduri europene pentru realizarea acelui complex nu sunt. Este în discuþie cã se va da drumul la niºte axe pentru staþiuni, dar doar din punct de vedere urbanistic, adicã drumuri ºi trotuare. O sã încercãm sã tragem gazul. E posibil sã existe o finanþare ºi ne pregãtim sã introducem gazul în staþiunea Straja”, a mai spus Lucian Resmeriþã.

Pentru acest an, autoritãþile locale din Lupeni au în vedere realizarea unor parcãri supra-etajate. A fost scris proiectul ºi depus la Ministerul Dezvoltãrii în

Muzicianul Iosef Kappl, Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani

M

uzicianul Josef Kappl a fost recompensat cu distincþia de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

Artistul nãscut în Petrila a absolvit Conservatorul de Muzicã din Timiºoara ºi a fãcut parte din formaþia Phoenix, fiind cunoscut

pentru o serie de proiecte ºi colaborãri. Iozef Kappl a cântat în formaþia “Color” cu care a efectuat turnee alãturi de marile nume ale muzicii uºoare româneºti din anii 70 ai secolului trecut.

Dupã finalizarea studiilor

vederea alocãrii fondurilor necesare.

“Pentru anul acesta ne propunem sã facem în zona agrementului undeva la 800 de locuri de parcare supra-etajate ºi în partea de sus a staþiunii Straja încã 400 de locuri de parcare, astfel încât sã nu mai avem probleme cu parcãrile. Noi putem pune la dispoziþia investitorilor terenuri, astfel cã în baza unui proiect, în baza unei finanþãri sã construiascã hoteluri. Avem irca douã hectare de teren la baza agrementului, le parcelãm, le includem în PUZ ºi vrem sã realizãm astfel de hoteluri. Dacã se vor construi hoteluri, noi ca administraþie vom pune sub telegondolã iluminat de nocturnã astfel încât pârtiile sã funcþioneze pe o perioadã mai lungã de timp”, a mai precizat primarul municipiului Lupeni.

Sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi.

Monika BACIU

secþiei reale la Liceul Teoretic din Petrila, Iozes Kappl a plecat la Timiºoara unde a urmat Conservatorul de muzicã.

“Dupã ce a cântat în “Clasic XX” a fost cooptat în legendara formaþie Fhoenix. A fost votat în mai multe rânduri cel mai bun chitarist bass din România. A compus o bunã parte din muzica discurilor LP ale formaþiei Phoenix. A scris muzica primei opere rock simfonic româneascã intitulatã “Meºterul Manole” a cãrei premierã absolutã a avut loc în 2015 la Filarmonica Banatul din Timiºoara”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani ºi Mihai Barbu, consilier local. În anul, Iosef Kappl a înfiinþat supergrupul Pasãrea Rock, fiind principalul compozitor din formaþie.

Monika BACIU

Telescaun spre „nori”, inaugurat în week-end la Straja D acã ai urcat în week-endul care a trecut, în Straja, ai avut ocazia sã te simþi stãpânul lumii.

Sus pe vârful Straja s-a putut ajunge cu un nou telescaun cu 4 locuri, iar acolo, pe cea mai înaltã culme, am gãsit turiºti din toate colþurile þãrii, veniþi doar sã admire panorama. ªi asta chiar a meritat. În staþiunea Straja a pornit vineri unul dintre telescaunele ce fac legãtura spre cea mai frumoasã zonã din munþii noºtri. De sus de tot, oamenii care au urcat au fost extrem de impresionaþi de ce au vãzut ºi acum, odatã pornit acest scaun, turiºtii spun cã vãd dincolo de munþi,

spre Sadu, dar ºi spre Pasul Vâlcan, ori Retezatul. Natura a fost darnicã, iar vremea a þinut cu toþi cei care au urcat sus ºi asta s-a vãzut pentru cã, indiferent cât de hotãrâþi au fost sã schieze, când au ajuns pe culme, fiecare s-a oprit sã facã mãcar o pozã. „Vaaaai, cât e de frumos!”, cam asta au spus toþi cei care coborau din telescaunul ce urcã la cota 1868, pe Vârful Straja, iar de acolo pleacã cea mai lungã pârtie de schi, de 9,2 km, cea care se ter-

minã la staþia de îmbarcare a telegondolei. De aici se ajunge la toate cele 12 pârtii de schi din staþiune ºi priveliºtea este uluitoare. „Vin din Braºov, dar aici e mult mai frumos. Mi se pare ireal. Sã stai pe marginea muntelui ºi, în jos, sã vezi o mare spumoasã de nori. E minunat”, a spus un turist pe care l-am gãsit fotografiind acest loc minunat.

Telescaunul aparþine de primãria din Lupeni ºi primarul Lucian Resmeriþã spune cã este una dintre cele mai importate investiþii, de unde poate fi admirat tot domeniul schiabil, el fãcând legãtura chiar ºi spre pârtiile ce duc spre Pasul Vâlcan. „Vremea, sus în munte, este foarte schimbãtoare. Iarna bate tare vântul ºi sunt nori.

Nu am putut decât acum, în februarie, sã dãm drumul la acest telescaun, care vã spun

cã va fi foarte important pentru cei care urcã la Straja. Turiºtii ajung cu el pânã în Vârful Straja ºi din punct de vedere al pârtiilor, pot spune cã toate sunt foarte bune, largi ºi noi acolo avem extrem de multe

sub o plapumã de nori.

Asta i-a fãcut pe toþi sã se opreascã puþin ºi sã fotografieze locul.

Administraþia localã a mizat pe acest lucru ºi încearcã acum sã arate cât de important este proiectul iniþial gândit cu gondole ºi

plecare ºi, cã nu am reuºit sã îl finalizãm, este o altã problemã.

Dar este cea mai frumoasã pârtie ce face legãtura cu toate celelalte. De aici, se poate ajunge peste tot”, mai spune primarul din

instalaþii”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Zona este acum extrem de vizitatã de turiºtii, care au venit din toate zonele þãrii ºi vremea a fost extrem de darnicã, pentru cã sus, pe platou a fost tot week-endul soare, iar partea de jos a staþiunii era

în Pasul Vâcan ºi în Straja. „De la noul telescaun se poate ajunge inclusiv în Pasul Vâlcan. Asta, dupã ce am tot avut discuþii cã telegondola de acolo duce nicãieri.

Masterplan-ul ar trebui sã lege aceste douã oraºe ºi staþiunile lor.

Acela a fost punctul de

Lupeni.

Mii se turiºti au fost la Straja, iar pentru cei care nu ºtiu încã sã schieze, pârtiile sunt pe diferite categorii, iar monitorii îi pot îndruma pe cele potrivite experienþei lor.

Diana MITRACHE

Oamenii de zãpadã au fost în festival, la Straja C

u picioarele în sus, cu idei inedite, cu oameni uriaºi, mineri ºi galerii de mina, Straja s-a transformat în oraºul creaturilor de zãpadã. Fiecare a creat, dupã propria-i inspiraþie ºi nu a lipsit nicio personalitate din actualitate.

Toatã sãptãmâna trecutã, la Straja, au fost cei care au dorit sã îºi arate îndemânarea ºi talentul de creatori ai unor structuri din zãpadã. ªi, aºa cum tradiþia a împãmântenit acest obicei, mai ales cã a fost vacanþã, fiecare ºi-a fãcut ºi planuri ca sã câºtige concursul.

I-am gãsit ºi pe cei mai entuziasmaþi, care ne-au

explicat cum se face un om de zãpadã. Asta, dacã încã nu ºtiaþi. Patrik are doar 4 ani ºi ºtie exact ce vrea sã facã. „Trebuie sã pui niºte bulgãri mari. Apoi pui un cap ºi un morcov care seamãnã cu un nas ºi niºte nasturi ºi niºte ochi.

O sã îi pun ceva, dar eu mi-am dorit sã îl colorez, ca sã fie cel mai frumos. Aº vrea cu culori, dar mã tem cã nu o sã meargã pe zãpadã”, ne-a explicat piciul, care venise în tabãrã la Straja, timp de o sãptãmânã ca sã schieze. „Faci un bulgãre mic, îl rostogoleºti în zãpadã ºi, când e foarte mare, îl lipeºti cu zãpada.

Aºa fac eu un om de zãpadã ºi cu el voi participa la festival.

Poate îi pun casca mea de schi, ca sã fie cel mai frumos”, ne-a

explicat o altã fetiþã.

A nins mult, iar la Straja în week-end-ul ce a trecut erau aºteptaþi toþi cei care ºtiu sã dea formã din zãpadã unor personaje de basm, din politicã, showbiz, ori din orice alt domeniu. Nu le-a trebuit decât puþinã imaginaþie ºi, la final, au fost premiaþi. Sute de figurine vor ajunge sã populeze pârtiile ºi dealurile din apropierea cabanelor din Straja, dar cei mai încântaþi, sunt copiii din tabere. „Copiii au venit la noi în tabere, special, ca sã participe la concursul de oameni de zãpadã. Am construit deja câþiva ºi noi spunem cã sunt cei mai frumoºi. Sperãm sã câºtigãm. Copiii sunt foarte bucuroºi ºi am construit cu ei

oraºe pentru oamenii de zãpadã. Noi suntem foarte mulþi ºi am avut ce sã facem”, a spus Marius Fodoran,

coordonator al unei tabere în care copiii, pe lângã cã învaþã sã schieze, sunt educaþi sã mãnânce sãnãtos, dupã reguli de nutriþie.

Au fost cupe ºi diplome, ori premii consistente pentru cei ce s-au încumetat sã îºi punã talentul la încercare, aceasta fiind prima competiþie din sezonul de iarnã actual. În 9 ºi 10 februarie la munte a avut loc ºi competiþia Winter Tour Straja ºi luna februarie este ºi cea dedicatã ursului Baloo.

De ziua lui, în 16 februarie, are loc Cupa Baloo ºi copiii din munte vin sã îl sãrbãtoreascã, aºa cum fac mereu.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Staþiunea Straja, cea mai cãutatã staþiune de schi din Valea Jiului, atrage mii de turiºti în fiecare sezon L

upeni. Staþiunea montanã atrage în fiecare sezon mii de turiºti, fiind cea mai cãutatã staþiune de schi din Valea Jiului.

Chiar ºi aºa, încã mai sunt multe lucruri de rezolvat în munte. La creºterea semnificativã a numãrului de turiºti au contribuit ºi voucherele de vacanþã.

“Vouchere de vacanþã au revoluþionat turismul din România, inclusiv staþiunea Straja. În Straja undeva la 25-30% din bani sunt bani veniþi de pe vouchere. Statul a luat niºte mãsuri bune.

Cu vouchere a reuºit sã împânzeascã þara de turiºti”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Potrivit autoritãþilor locale, de la un sezon la altul, sunt din ce în ce mai mulþi iubitori ai muntelui care aleg Straja. Aici sunt pârtii de schi de condiþii excelente, dar ºi preþuri mai mici decât în staþiunile montane mari ale þãrii. În Straja se schiazã pe un întreg munte.

Domeniul schiabil însumeazã peste 26 de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Februarie 2019

kilometri de pârtii. 20 de kilometri sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã.

Cele 11 instalaþii de transport pe cablu asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune.

“Straja este un fenomen. Straja este staþiunea care în fiecare an reuºeºte sã aducã mii de turiºti în plus faþã de anul precedent. Reuºim în fiecare an sã adunãm mai mulþi bani la primãrie pentru a putea sã dezvoltãm comunitatea. Scopul meu este ca în timp de 10-15 ani sã reuºim ca prin hotelurile pe care mi le doresc la baza agrementului ºi prin ceea ce are primãria, adicã prin telegondolã ºi pârtii, sã avem un plus foarte mare astfel încât sã

putem sã dezvoltãm oraºul ºi sã nu mai fim dependenþi de Guvern ºi de alte resurse financiare. Dacã s-ar finaliza proiectul care a fost aprobat în 2010, adicã masterplanul care includea teren de fotbal, bazine, etc, am avea acel circuit complet astfel încât am putea sã funcþionãm bine în toate anotimpurile. Atunci nu

am mai avea nevoie de niciun ajutor guvernamental. Momentan ne aflãm la un stadiu micuþ, dar poate în timp vom reuºi sã facem. Am depus la Ministerul Turismului un proiect prin care am solicitat prelungirea pârtiei Constantinescu pânã la teleschiul 4 ºi sã se lege cu pârtia de sub telegondolã, pentru a avea o pârtie lungã, pentru a termina acea pasarelã”, a mai spus sursa citatã.

F

onduri europene

Edilii cautã sã dezvolte staþiunea montanã ºi accesând fonduri europene. Momentan nu existã axe de finanþare dedicate unor astfel de proiecte, însã potrivit

informaþiilor se pregãtesc apeluri pentru staþiunile montane. Edilii din Lupeni vor sã profite de orice oportunitate.

“Fonduri europene pentru realizarea acelui complex nu sunt. Este în discuþie cã se va da drumul la niºte axe pentru staþiuni, dar doar din punct de vedere urbanistic, adicã drumuri ºi trotuare. O sã încercãm sã tragem gazul. E posibil sã existe o finanþare ºi ne pregãtim sã introducem gazul în staþiunea Straja”, a mai spus Lucian Resmeriþã.

Pentru acest an, autoritãþile locale din Lupeni au în vedere realizarea unor parcãri supra-etajate. A fost scris proiectul ºi depus la Ministerul Dezvoltãrii în

Muzicianul Iosef Kappl, Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani

M

uzicianul Josef Kappl a fost recompensat cu distincþia de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

Artistul nãscut în Petrila a absolvit Conservatorul de Muzicã din Timiºoara ºi a fãcut parte din formaþia Phoenix, fiind cunoscut

pentru o serie de proiecte ºi colaborãri. Iozef Kappl a cântat în formaþia “Color” cu care a efectuat turnee alãturi de marile nume ale muzicii uºoare româneºti din anii 70 ai secolului trecut.

Dupã finalizarea studiilor

vederea alocãrii fondurilor necesare.

“Pentru anul acesta ne propunem sã facem în zona agrementului undeva la 800 de locuri de parcare supra-etajate ºi în partea de sus a staþiunii Straja încã 400 de locuri de parcare, astfel încât sã nu mai avem probleme cu parcãrile. Noi putem pune la dispoziþia investitorilor terenuri, astfel cã în baza unui proiect, în baza unei finanþãri sã construiascã hoteluri. Avem irca douã hectare de teren la baza agrementului, le parcelãm, le includem în PUZ ºi vrem sã realizãm astfel de hoteluri. Dacã se vor construi hoteluri, noi ca administraþie vom pune sub telegondolã iluminat de nocturnã astfel încât pârtiile sã funcþioneze pe o perioadã mai lungã de timp”, a mai precizat primarul municipiului Lupeni.

Sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi.

Monika BACIU

secþiei reale la Liceul Teoretic din Petrila, Iozes Kappl a plecat la Timiºoara unde a urmat Conservatorul de muzicã.

“Dupã ce a cântat în “Clasic XX” a fost cooptat în legendara formaþie Fhoenix. A fost votat în mai multe rânduri cel mai bun chitarist bass din România. A compus o bunã parte din muzica discurilor LP ale formaþiei Phoenix. A scris muzica primei opere rock simfonic româneascã intitulatã “Meºterul Manole” a cãrei premierã absolutã a avut loc în 2015 la Filarmonica Banatul din Timiºoara”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani ºi Mihai Barbu, consilier local. În anul, Iosef Kappl a înfiinþat supergrupul Pasãrea Rock, fiind principalul compozitor din formaþie.

Monika BACIU

Telescaun spre „nori”, inaugurat în week-end la Straja D acã ai urcat în week-endul care a trecut, în Straja, ai avut ocazia sã te simþi stãpânul lumii.

Sus pe vârful Straja s-a putut ajunge cu un nou telescaun cu 4 locuri, iar acolo, pe cea mai înaltã culme, am gãsit turiºti din toate colþurile þãrii, veniþi doar sã admire panorama. ªi asta chiar a meritat. În staþiunea Straja a pornit vineri unul dintre telescaunele ce fac legãtura spre cea mai frumoasã zonã din munþii noºtri. De sus de tot, oamenii care au urcat au fost extrem de impresionaþi de ce au vãzut ºi acum, odatã pornit acest scaun, turiºtii spun cã vãd dincolo de munþi,

spre Sadu, dar ºi spre Pasul Vâlcan, ori Retezatul. Natura a fost darnicã, iar vremea a þinut cu toþi cei care au urcat sus ºi asta s-a vãzut pentru cã, indiferent cât de hotãrâþi au fost sã schieze, când au ajuns pe culme, fiecare s-a oprit sã facã mãcar o pozã. „Vaaaai, cât e de frumos!”, cam asta au spus toþi cei care coborau din telescaunul ce urcã la cota 1868, pe Vârful Straja, iar de acolo pleacã cea mai lungã pârtie de schi, de 9,2 km, cea care se ter-

minã la staþia de îmbarcare a telegondolei. De aici se ajunge la toate cele 12 pârtii de schi din staþiune ºi priveliºtea este uluitoare. „Vin din Braºov, dar aici e mult mai frumos. Mi se pare ireal. Sã stai pe marginea muntelui ºi, în jos, sã vezi o mare spumoasã de nori. E minunat”, a spus un turist pe care l-am gãsit fotografiind acest loc minunat.

Telescaunul aparþine de primãria din Lupeni ºi primarul Lucian Resmeriþã spune cã este una dintre cele mai importate investiþii, de unde poate fi admirat tot domeniul schiabil, el fãcând legãtura chiar ºi spre pârtiile ce duc spre Pasul Vâlcan. „Vremea, sus în munte, este foarte schimbãtoare. Iarna bate tare vântul ºi sunt nori.

Nu am putut decât acum, în februarie, sã dãm drumul la acest telescaun, care vã spun

cã va fi foarte important pentru cei care urcã la Straja. Turiºtii ajung cu el pânã în Vârful Straja ºi din punct de vedere al pârtiilor, pot spune cã toate sunt foarte bune, largi ºi noi acolo avem extrem de multe

sub o plapumã de nori.

Asta i-a fãcut pe toþi sã se opreascã puþin ºi sã fotografieze locul.

Administraþia localã a mizat pe acest lucru ºi încearcã acum sã arate cât de important este proiectul iniþial gândit cu gondole ºi

plecare ºi, cã nu am reuºit sã îl finalizãm, este o altã problemã.

Dar este cea mai frumoasã pârtie ce face legãtura cu toate celelalte. De aici, se poate ajunge peste tot”, mai spune primarul din

instalaþii”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Zona este acum extrem de vizitatã de turiºtii, care au venit din toate zonele þãrii ºi vremea a fost extrem de darnicã, pentru cã sus, pe platou a fost tot week-endul soare, iar partea de jos a staþiunii era

în Pasul Vâcan ºi în Straja. „De la noul telescaun se poate ajunge inclusiv în Pasul Vâlcan. Asta, dupã ce am tot avut discuþii cã telegondola de acolo duce nicãieri.

Masterplan-ul ar trebui sã lege aceste douã oraºe ºi staþiunile lor.

Acela a fost punctul de

Lupeni.

Mii se turiºti au fost la Straja, iar pentru cei care nu ºtiu încã sã schieze, pârtiile sunt pe diferite categorii, iar monitorii îi pot îndruma pe cele potrivite experienþei lor.

Diana MITRACHE

Oamenii de zãpadã au fost în festival, la Straja C

u picioarele în sus, cu idei inedite, cu oameni uriaºi, mineri ºi galerii de mina, Straja s-a transformat în oraºul creaturilor de zãpadã. Fiecare a creat, dupã propria-i inspiraþie ºi nu a lipsit nicio personalitate din actualitate.

Toatã sãptãmâna trecutã, la Straja, au fost cei care au dorit sã îºi arate îndemânarea ºi talentul de creatori ai unor structuri din zãpadã. ªi, aºa cum tradiþia a împãmântenit acest obicei, mai ales cã a fost vacanþã, fiecare ºi-a fãcut ºi planuri ca sã câºtige concursul.

I-am gãsit ºi pe cei mai entuziasmaþi, care ne-au

explicat cum se face un om de zãpadã. Asta, dacã încã nu ºtiaþi. Patrik are doar 4 ani ºi ºtie exact ce vrea sã facã. „Trebuie sã pui niºte bulgãri mari. Apoi pui un cap ºi un morcov care seamãnã cu un nas ºi niºte nasturi ºi niºte ochi.

O sã îi pun ceva, dar eu mi-am dorit sã îl colorez, ca sã fie cel mai frumos. Aº vrea cu culori, dar mã tem cã nu o sã meargã pe zãpadã”, ne-a explicat piciul, care venise în tabãrã la Straja, timp de o sãptãmânã ca sã schieze. „Faci un bulgãre mic, îl rostogoleºti în zãpadã ºi, când e foarte mare, îl lipeºti cu zãpada.

Aºa fac eu un om de zãpadã ºi cu el voi participa la festival.

Poate îi pun casca mea de schi, ca sã fie cel mai frumos”, ne-a

explicat o altã fetiþã.

A nins mult, iar la Straja în week-end-ul ce a trecut erau aºteptaþi toþi cei care ºtiu sã dea formã din zãpadã unor personaje de basm, din politicã, showbiz, ori din orice alt domeniu. Nu le-a trebuit decât puþinã imaginaþie ºi, la final, au fost premiaþi. Sute de figurine vor ajunge sã populeze pârtiile ºi dealurile din apropierea cabanelor din Straja, dar cei mai încântaþi, sunt copiii din tabere. „Copiii au venit la noi în tabere, special, ca sã participe la concursul de oameni de zãpadã. Am construit deja câþiva ºi noi spunem cã sunt cei mai frumoºi. Sperãm sã câºtigãm. Copiii sunt foarte bucuroºi ºi am construit cu ei

oraºe pentru oamenii de zãpadã. Noi suntem foarte mulþi ºi am avut ce sã facem”, a spus Marius Fodoran,

coordonator al unei tabere în care copiii, pe lângã cã învaþã sã schieze, sunt educaþi sã mãnânce sãnãtos, dupã reguli de nutriþie.

Au fost cupe ºi diplome, ori premii consistente pentru cei ce s-au încumetat sã îºi punã talentul la încercare, aceasta fiind prima competiþie din sezonul de iarnã actual. În 9 ºi 10 februarie la munte a avut loc ºi competiþia Winter Tour Straja ºi luna februarie este ºi cea dedicatã ursului Baloo.

De ziua lui, în 16 februarie, are loc Cupa Baloo ºi copiii din munte vin sã îl sãrbãtoreascã, aºa cum fac mereu.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Februarie 2019

Senatorul Resmeriþã, atac la conducerea de la Mintia

„N

imeni nu îºi poate bate joc de Valea Jiului!”.

Este declaraþia durã adresatã celor de la Mintia, de cãtre senatorul Cristian Resmeriþã, care a devenit extrem de virulent cu colegul de coaliþie, nimeni altul decât directorul termocentralei Mintia.

Asta, dupã declaraþiile acestuia, din care reiese cã va importa huilã. I-a cerut directorului Ioan

Conþ sã îºi revizuiascã declaraþiile ºi sã nu se bazeze pe sprijinul politic dat de apartenenþa la alianþa PSD – ALDE.. „Vreau sã vã spun cã m-a nemulþumit ºi încerc sã fiu aºa, cât de cât mai calm, o declaraþie a directorului Conþ de la Mintia. Eu nu îl cunosc personal, dar a spus cã Mintia trebuie sã cumpere cãrbuni din Singapore. Deci, eu cred cã este o declaraþie cel puþin ºocantã de la un om al judeþului Hunedoara, sã spui cã preferi sã aduci, nici

mãcar din România, ci Singapore, în condiþiile în care exploatãrile din Valea Jiului dau cãrbuni acum. Eu cred cã este o declaraþie hilarã ºi chiar dacã este susþinut de ALDE, (au mai fost ºi alþii ºi, eu când am zis cã nu mai continuã activitatea, nu au mai continuat), îi cer sã se mai gândeascã”, a spus Cristian Resmeriþã, senator.

Cristian Resmeriþã nu a negat necesitatea importului de huilã, dar le-a cerut celor de la Mintia, ca ºi celor din Paroºeni, sã cumpere ºi

sã plãteascã mai întâi producþia minelor de la noi, din Valea Jiului. „Sã nu creadã cineva cã, dacã azi aduce din Singapore, sau de nu ºtiu unde, mai ieftin, în momentul în care noi nu mai avem, el va fi la acelaºi preþ! Va fi mult mai scump ºi sã ºtiþi cã toate costurile vor creºte.

Deci, încã o datã, cât pot eu de calm, spun: domnul Conþ, dacã este într-o coaliþie ºi crede cã poate sã facã orice, sã îºi revizuiascã atitudinea ºi sã fie serios la cei 60 de ani ai dânsului. În condiþiile în care toatã producþia din Valea Jiului este cumpãratã ºi bine ar fi sã fie ºi plãtitã, surplusul poate fi adus de oriunde. Eu nu am spus nimic de-a lungul timpului, cã s-au fãcut importuri de 20 de ani, dar sã cumpere ce produc ai noºtri ºi sã îi plãteascã”, a mai afirmat senatorul PSD.

Sesiuni gratuite de informare la ANOFM pentru persoanele care vor sã munceascã în strãinãtate genþia Naþionalã pentru A Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) oferã servicii gratuite de informare, consiliere ºi mediere persoanelor care doresc sã ocupe locurile de muncã vacante oferite de angajatorii din strãinãtate, potrivit unui comunicat de presã al ANOFM. Accesul cetãþenilor români la locurile de muncã vacante oferite de angajatorii din strãinãtate se poate face prin reþeaua Eures, prin intermediul firmelor private de plasare a forþei de muncã sau prin cãutare individualã, precizeazã ANOFM. Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã gestioneazã portalul naþional Eures, unde sunt vizibile ofertele de muncã disponibile în spaþiul UE/SEE (Spaþiul Economic European), detaliate pe þãri ºi ocupaþii, dedicate exclusiv cetãþenilor români.

"Toate locurile de muncã

vacante la nivel european pot fi vizualizate pe portalul Eures, www.eures.europa.eu, iar pentru a aplica pentru un astfel de loc de muncã trebuie selectate doar ofertele marcate cu steagul UE", menþioneazã sursa citatã.

De asemenea, ºi la nivelul agenþiilor judeþene pentru ocuparea forþei de muncã, consilierii Eures oferã servicii gratuite de informare/ consiliere/ mediere a unui loc de muncã în UE/SEE (Spaþiul Economic European). "În situaþia în care se apeleazã la serviciile de mediere oferite de o firmã de plasare a forþei de muncã în strãinãtate

este indicat, înainte de efectua orice platã solicitatã, sã se verifice la inspectoratul teritorial de muncã din judeþul în care îºi are sediul firma dacã aceasta este înregistratã ºi/sau a avut sesizãri sau plângeri cu privire la activitatea desfãºuratã. În România, persoanele fizice nu pot desfãºura activitate de mediere a forþei de muncã în strãinãtate", precizeazã ANOFM. Orice situaþie ilegalã sau care ridicã suspiciuni, precum ºi activitatea unor persoane care se interpun în procesul de mediere, fãrã a dovedi o calitate în acest sens, trebuie sesizatã imediat Inspecþiei Muncii sau Poliþiei Române, ANOFM.

Sunt ºanse ca termocentrala Mintia sã se despartã de Complexul energetic Hunedoara ºi atunci alãturi de minele de la noi care mai dau cãrbune, ar rãmâne doar termocentrala de la Paroºeni. Scenariile

cuprind mai multe variante, însã, cert este cã, senatorul Resmeriþã le-a cerut tuturor ca, înainte de importuri sã cumpere producþia din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

Trei maºini au desfundat un canal colector

u mai puþin de 3 maºini au fost folosite de angajaþii Apa Serv N pentru a elimina efectele produse de populaþia din zona oraºului Petrila.

La ieºirea din localitate, canalul colector nu mai putea funcþiona ºi exista riscul sã refuleze, dupã ce oamenii, care încã nu au înþeles ce trebuie sã arunce în toalete, au înfundat canalul colector ce vine dinspre Petrila.„S-au folosit 3 maºini pentru a eficientiza activitatea.

Nu sunt foarte multe posibilitãþi de a ne umple maºinile rapid cu apã acolo ºi, uneori am apelat chiar la pompieri ca sã ne ajute. Cu trei maºini, am lucrat în paralel ºi am reuºit astfel sã îndepãrtãm efectele produse de înfundarea colectorului”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. „Canalizarea nu este coºul tãu de gunoi” este numele unei campanii ce încã este valabilã în Valea Jiului ºi responsabilii de la Ape spun cã oamenii trebuie, în continuare, sã fie conºtientizaþi despre efectele negative pe care le produc în sistemul de colectare al apelor menajere.

Acesta este încã un caz de intervenþie în forþã ºi astfel de situaþii se repetã periodic.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului |Luni 11 Februarie 2019

Nu negociem viaþa copiilor! „C

opiii noºtri nu au un preþ ºi nu pot fi egali cu ZERO”. Asta au spus cei care s-au adunat vineri dimineaþa în faþa Casei de Culturã din Petroºani, pentru a protesta.

Sunt oameni cu dizabilitãþi, ori pãrinþii copiilor cu probleme, iar acþiunea lor face parte dintr-un protest amplu ce a avut loc în mai multe oraºe ºi s-a numit „Nu negociem viaþa copiilor noºtri ºi a adulþilor cu dizabilitãþi”.

Pãrinþii acestor copii, dar ºi adulþii cu probleme s-au arãtat revoltaþi de proiectul de buget aferent anului 2019 ºi au îndrãznit sã îºi cearã drepturile.

Asta, pentru cã viaþa i-a lovit cumplit o datã, acum fiind la mila consiliilor locale. „Ne este foarte greu, deoarece nu avem din ce trãi. Nu este normal, suntem plãtitori de taxe ºi noi, suntem oameni care trãim în þara asta. De ce suntem comparaþi cu un ZERO? Suntem suflete ce au drepturi legale ce ar trebui respectate”, a spus Mariana Pop, pãrintele unei fetiþe cu dizabilitãþi.

Aceºti oameni primesc salarii de 1.000 de lei sau puþin peste în funcþie de

vechime, iar noul proiect de buget le-a acordat zero lei. Acesta a fost motivul pentru care, unii dintre ei au ajuns pânã la Bucureºti. Au copiii bolnavi ºi ei nu pot munci, pentru cã trebuie sã îi îngrijeascã, iar acum rãmân fãrã bani. Asta, pentru cã bugetele primãriilor nu puteau acorda nici 10 % din venitul lor, 100% fiind absolut imposibil. „Pe plan local, cred cã nicio primãrie nu îºi permite sã plãteascã asistaþii personali.

Neavând bani, noi din ce o sã trãim?”, mai spune doamna Mariana. „Sunt pãrintele unui copil cu sindrom Down ºi am fost sãptãmâna trecutã la Bucureºti, am stat de vorbã cu domnul ministru. Ni s-a promis, ca de obicei, dar nimic concret. De exemplu, noi cerem susþinerea familiilor care sunt monoparentale, pentru cã ei

nu au ºansa de a lucra.

Asta e jobul lor, job de 24 de ore”, a adãugat ºi Atila Paul Ilieº. „Sunt mama unui bãieþel cu sindrom Down ºi sunt aici pentru cã mã doare sufletul sã vãd cã aceºti copii sunt egali cu ZERO. Din toate bugetele, bugetul de la dizabilitate este zero. Suntem dezamãgiþi, triºti, speriaþi ºi nu ºtim ce va fi.

Asta pentru cã am mai fost noi la mila primãriilor ºi sunt primãrii unde chiar nu au venituri. Iar printre noi sunt oameni care din asta reuºesc sã îºi hrãneascã copii. Sã nu mai vorbim de terapii ºi alte nevoi, care sunt pentru ei. Dacã eu vreau sã merg la servici, nu am cu cine sã îmi las copilul. Nu e primit în grãdiniþe, nici în ºcoli, din ce sã trãiesc? Copiii noºtri au nevoie de terapii, de un scaun cu rotile, medicamente, internãri în spitale ºi, dacã nu ai bani. Avem,

la noi în asociaþie un caz, un bãiat de 18 ani, a murit din cauzã cã nu a fost primit la stomatolog la timp.

Este dureros”, a adãugat ºi Lucia Botici.

Potrivit noilor proiecte de buget, cheltuielile cu salariile asistenþilor personali, indemnizaþiile de creºtere a copilului cu dizabilitãþi, serviciile de protecþie a copilului ºi centrele pentru adulþi cu dizabilitãþi nu au primit niciun leu, bugetul fiind, aºa cum spun cei care au protestat, ZERO. Prezent în Valea Jiului, senatorul Cristian Resmeriþã a spus cã primãriile nu vor avea probleme în a acorda aceste salarii. A fost, înainte de a deveni senator, primar la Lupeni ºi recunoaºte cã s-a confruntat atunci cu probleme, însã, acum spune cã nu vor fi astfel de necazuri ºi le dã asigurãri oamenilor cã nu vor intra în

Curãþenie în campusul Universitãþii A

fost o iarnã grea, cu zãpezi uriaºe ºi vânt puternic, iar efectele acestei ierni se pot vedea acum.

Peste tot sunt copaci rupþi, crengi ºi, peste toate acestea, topirea zãpezilor a scos la suprafaþa tone de mizerii.

În campusul Universitãþii din Petroºani a fost un week-end de foc ºi toþi angajaþii au ieºit, la finele sãptãmânii trecute, sã facã afarã curãþenie. Au fost îndepãrtate toate crengile ce au fost tãiate imediat cupã cãderile masive de zãpadã ºi s-au

impas. „Ar fi incorect, din punctul meu de vedere sã zic cã 100% nu vor fi probleme. (...)

Chiar la Lupeni au existat situaþii în care însoþitorii persoanelor cu handicap nu ºi-au primit banii vreo 7 sau 8 luni. Acum, pentru prima datã, se oferã ºi bani. Înainte nici 10 % primãriile nu alocau. (...) Cota pe impozitul pe venit crescând de la 43%, la 60%, aceia sunt bani pentru social.

Deci se transferã spre administraþii, dar, pentru prima datã se ºi finanþeazã ºi pot sã

spun cã acolo unde vor fi situaþii de crizã ºi nu vor fi bani, din 7,5% pe impozitul pe venit se echilibreazã”, a precizat senatorul Cristian Resmeriþã.

Bugetul votat vinerea trecutã în Parlament a alocat ZERO lei pentru aceste servicii, iar acum, pãrinþii acestor copii ºi adulþii cu dizabilitãþi au lansat on-line o petiþie prin care sã cearã înfiinþarea Fondului pentru Dizabilitate, luni urmând sã fie la Parlament.

Diana MITRACHE

Elevii se întorc la ºcoalã E

levii se întorc de astãzi la ore dupã vacanþa intersemestrialã de o sãptãmânã pentru semestrul al doilea, care se încheie pe data de 14 iunie 2019.

Anul ºcolar 2018-2019 este structurat pe douã semestre: semestrul I - 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019 ºi semestrul al II-lea 11 februarie 2019 - 14 iunie 2019.

Vacanþele elevilor în anul ºcolar 2018-2019 sunt aceleaºi ca în fiecare an, respectiv vacanþa de iarnã ( 22 decembrie 2018 - 13 ianuarie 2019), vacanþã intersemestrialã (2 - 10 februarie 2019), vacanþa de primãvarã (20 aprilie - 5 mai 2019) ºi vacanþa de varã (15 iunie - 15 septembrie 2019).

Pentru elevii de liceu, anul ºcolar se va termina pe 31 mai 2019, iar pentru cei de clasa a VIII-a pe 7 iunie 2019.

Program modificat pentru asiguraþi asa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara acordã o atenþie C deosebitã nevoilor persoanelor asigurate, astfel încât acestea sã beneficieze de servicii medicale de calitate.

Pentru a facilita accesul asiguraþilor la servicii medicale, la nivelul instituþiei, începând cu data de 08 februarie 2019, programul personalului de specialitate destinat sã asigure programul de lucru cu publicul a fost modificat dupã cum urmeazã:

Luni 08.30 – 18.30 Marþi, miercuri, joi, vineri 08.30 – 16.30

toaletat toþi copacii aflaþi în pericol. Parcãrile, trotuarele ce duc spre campus ºi zonele verzi au fost, de asemenea, curãþate ºi totul aratã acum mult mai bine. A fost o acþiune la care au luat parte toþi cei care sunt

angajaþi, dar ºi studenþi ºi zãpada de pe margini a fost ºi ea îndepãrtatã cu maºini.

Acum, traficul este degajat, spaþiile curãþate ºi igienizate ºi crengile îndepãrtate.

Diana MITRACHE

Totodatã, pentru orice informaþii cu privire la sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate vã stãm la dispoziþie la numãrul de telefon 0254.219.280, tasta 1. De asemenea, pe site-ul CAS Hunedoara http://www.cnas.ro/cjashd/ sunt actualizate în permanenþã informaþiile cu privire la activitatea instituþiei noastre.

Biroul de presã

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 februarie 2019

Henþ cu mâna

A.M.R, 173...

O decizie cum nu se poate mai bunã: s-a stabilit clar ziua aniversãrii celor 100 de ani de existenþã a echipei de fotbal Jiul Petroºani.

Va fi sâmbãtã,

3 august 2019.

Asta pentru cã va coincide cu Zilele Municipiului Petroºani ºi în preajma Zilei Minerului ºi a 90 de ani de la marea grevã a minerilor din 1929.

Receptivitatea Administraþiei Locale de la Petroºani a fost una totalã, urmeazã sã se punã la punct ”detaliile de fineþe”, programarea unui meci al legendelor, acordarea unor diplome jubiliare foºtilor jucãtori ºi antrenori ai Jiului, etc.

Important este cã

evenimentul va avea loc aºa cum s-a întâmplat ºi în urmã cu 10 ani, la împlinirea celor 90 de ani de existenþã.

Vor fi peste 100 de foºti fotbaliºti, conducãtori ºi antrenori care au activat la Jiul Petroºani.

Chiar dacã în

prezent Jiul Petroºani trãieºte din amintiri, acest lucru este mai puþin important în contextul dat.

Important este faptul cã vom fi împreunã la Centenarul în Alb ºi Negru.

Au mai rãmas 173 de zile.

CENTENAR ÎN ALB NEGRU (1919-2019) În anul 2019, Jiul Petroºani împlineºte 100 de ani.

DE ANI CU JIUL PETROªANI

Pânã atunci, periodic, vom derula în ziarul de luni câte un episod din istoria echipei, cu povestiri, statistici, fotografii inedite, care vor marca acest moment ºi în viitorul volum cu titlul de mai sus.

EPISODUL 14 z EPISODUL 14 z EPISODUL 14 z EPISODUL 14