Cronica Vaii Jiului Nr.1740, Joi 7 februarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1740

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Februarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Bebeluºul gãsit în Petroºani s-a nãscut mort

2000 de oameni nu sunt racordaþi la apã!

CUM TRÃIESC? B

ebeluºul, care a fost gãsit aruncat la marginea unui bloc din Petroºani, s-a nãscut mort. Medicii legiºti au stabilit cã fãtul nu a fost viabil.

Zãpada ºi frigul i-au conservat trupul, neputându-se estima de cât timp acesta a fost nãscut.

“Bebeluºul s-a nãscut mort, deci nu este vorba de pruncucidere. Acesta s-a nãscut ºi puþin prematur.

Avea 2400 de grame ºi 47 de centimetri.

Este imposibil sã stabilim cu exactitate data la care s-a nãscut, þinând cont cã a stat în zãpadã ºi frig.

Prezenta mici urme de putrefacþie”, a declarat Dan Mãrculescu, ºef IML Hunedoara.

Medicul legist susþine cã plãmânii bebeluºului erau nerespiraþi. Oamenii legii o cautã acum pe femeia care ºi-a aruncat pruncul în parcarea unui bloc.

Dosarul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Monika BACIU

S

unt aproape 2.000 de familii din Valea Jiului care, la ora actualã nu sunt branºate la apã. Nu au plãtit, au fost debranºate, dar nu au deloc de gând sã revinã, nici cu eºalonãri, nici nu au ajuns la audienþe, aºa încât Apa Serv a demarat o acþiune prin care face verificarea tuturor apometrelor ce nu au mai fost citite demult. Asta ºi pentru cã, atât cât au fost zãpezi mari, echipele nu au ajuns la timp sã le verifice. >>> PAGINA A 4-A

S-a deschis calea spre executãrile silite S

entinþa Curþii de Apel Alba Iulia prin care a fost respinsã declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a deschis calea spre executãrile silite. Încã din 2016, de la judecarea cauzei pe fond a insolvenþei, Complexul Energetic Hunedoara a obþinut în instanþã suspendarea executãrilor silite cerute de creditorii societãþii pânã la jude-

carea cererii de intrare în insolvenþã. Suspendarea executãrii conturilor Complexului Energetic Hunedoara a rãmas în vigoare pânã la o sentinþã definitivã privind insolvenþa. Sentinþa Curþii de Apel Alba Iulia din data de 18 decembrie a dat cale liberã spre executarea conturilor CEH.

cere sute C FR de milioane

Una din societãþile cu care Complexul Energetic

Hunedoara a avut ºi are relaþii contractuale este CFR Marfã. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a admis solicitarea CFR Marfã privind executarea

silitã a CEH. Nu mai puþin de 280 de milioane are de platã CEH cãtre CFR. ”Admite acþiunea precizatã de reclamanta Compania Naþionalã de

Cãi Ferate CFR SA – Sucursala Regionalã CF Timiºoara în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Obligã pârâta la plata cãtre reclamantã a sumei de 287.421,96 lei”, se aratã în sentinþa Tribunalului Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu zeci de cereri de executare silitã. Pe rolul instanþelor sunt înregistrate zeci de astfel de dosare în care creditorii încearcã sã îºi recupereze banii.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

Autoritãþile de la Lupeni aºteaptã investitori alea Jiului se V confruntã cu o situaþie ciudatã. De o parte sunt cei care susþin cã nu îºi gãsesc un loc de muncã, iar de cealaltã parte a baricadei de aflã angajatorii care nu gãsesc sã angajeze personal calificat.

Investitorii externi care sã dezvolte afaceri în Valea Jiului nu prea sunt. La Lupeni, terenul în suprafaþã de 30 de hectare ecologizat de Conversmin îºi aºteaptã chiriaºii. Zona va fi declaratã ca fiind una industrialã, însã edilii aºteaptã potenþialii investitori care sã vinã ºi

sã dezvolte zone de producþie.

“Nu ne-au predat încã terenul, dar dacã va fi orice solicitare din partea oricãrui investitor, îl vom prelua atunci.

Lucrarea trebuie sã aibã o garanþie ºi atunci am discutat cu cei de la Conversmin ºi cât nu avem solicitãri nu are rost sã îl preluãm pentru cã nu o sã avem bani sã îl întreþinem. ºi acolo o sã avem nevoie de pazã. Îl þin ei momentan, iar dacã vor exista solicitãri din partea investitorilor, îl vom prelua. Un investitor care vrea sã vinã trebuie sã angajeze minim 50-100 de oameni. Noi o sã prin-

dem în PUG-ul oraºului ca fiind o zonã industrialã unde vom încerca sã tragem canalizarea, curentul ºi gazul. Încercãm sã le oferim investitorilor toate condiþiile pentru a putea sã îºi desfãºoare activitatea în cele mai bune condiþii”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Primarul municipiului Lupeni ridicã o altã problemã. Lipseºte forþa de muncã. Sunt angajatori care nu au cu cine lucra.

“Dacã mâine ar veni o firmã care sã angajeze 100 de oameni, nu ar gãsi. Nici 50 de oameni nu ar gãsi. Avem aceiaºi oameni care se învârt

100 de ani de învãþãmânt românesc în Petroºani U

n proiect cultural se va desfãºura la Petroºani.

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de învãþãmânt românesc în capitala Vãii Jiului. Consiliul Local finanþeazã proiectul cultural “Petroºaniul meu/Cartea a doua”, cu ocazia aniversãrii centenarului educaþional.

“Vrem ca acest nou volum sã reflecte aceastã nouã faþã a Vãii ºi a Petroºaniului. E de datoria noastrã sã lãsãm generaþiilor urmãtoare

Primul volum intitulat “39 de scriitori despre Petroºaniul meu.

Cartea întâi” a apãrut în anul 2017 ºi s-a bucurat de primiri elogioase în prestigioase reviste ale Uniunii Scriitorilor din România precum “România literarã”, “Convorbiri literare”,”Argeº” ºi ”Ramuri”. Acum se doreºte editarea celui de-al doilea volum.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

a marþurile scrisã despre vremurile pe care le-am trãit.

Legãm aceastã carte-document ºi de secolul de învãþãmânt românesc la Liceul de bãieþi din Petroºani.

De asemenea contãm pe mãrturiile unor marcanþi cetãþeni de onoare ai Petroºaniului care vor întregi, prin experienþele lor, imaginea municipiului nostru. În ideea noastrã volumul respectiv se doreºte o carte-obiect care sã se poatã oferi, în ocazii ce þin de protocol, oaspeþilor noºtri”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, ºi Milu Vladislav, consilier local.

Primul volum al cãrþii a reuºit sã descrie simbioza dintre douã tipuri de economie, douã moduri de viaþã, douã mentalitãþi sociale diferite ce constituie specificul Vãii Jiului. Este vorba de minerit, dar ºi de agriculturã pastoralã.

Monika BACIU

Director:

z

peste tot. S-au fãcut angajãri la CEH. Tot oamenii care au lucrat la alte firme s-au dus. Mi s-au plâns angajatorii cã au rãmas fãrã muncitori”, a mai spus sursa citatã.

Terenul amplasat la intrarea în localitate a fost cândva o groapã pe care s-a depozitat steril.

Actele de ecologizare s-au semnat în iunie 2016, când primãria Lupeni a predat acest amplasament în suprafaþã de 29,3 ha, cãtre cei de la Ministerul Economiei, prin Conversmin. Acesta este singurul teren de aproximativ 30 de ha, care va fi pus la dispoziþia celor interesaþi.

Monika BACIU

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

Discuþiile pe buget, noi variante de lucru P

rimarii din þarã au noi variante de lucru în ceea ce priveºte structura bugetelor locale. Fiecare edil a identificat anumite neajunsuri.

Acestea au fost expuse în cadrul întâlnirilor care au avut loc la Asociaþia municipiilor din România. Astfel, doi dintre primarii din judeþul Hunedoara, Tiberiu Iacob Ridzi – primarul municipiului Petroºani ºi Dan Bobouþanu – primarul municipiului Hunedoara, au expus douã dintre

neajunsurile identificate.

“Mai e o problemã cu pensionarii. Cel care are peste 2.000 de lei pensie este impozitat.

Dar acest impozit merge la bugetul central. Însã acel cetãþean beneficiazã de servicii acolo unde locuieºte.

IV-ul de la pensile mai mari de 2.000 de lei

trebuie sã rãmânã la localitãþi, acolo unde locuieºte cetãþeanul ca sã beneficieze de servicii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în cadrul întâlnirilor de la Asociaþia Municipiilor din România.

Primarul din Hunedoara a ridicat o

altã problemã. Migraþia forþei de muncã lasã bugetul localitãþii fãrã venituri.

“Am 5.000 de locuitori care lucreazã în Deva sau în oraºele învecinate. Oamenii aºtia se întorc seara acasã ºi îmi reclamã cã nu le ofer soluþii. Sigur, nu pot fi absurd sã cer tot impozitul pe venit al

Panicã: Facem mai puþin gunoi decât s-a estimat

F

irmele din judeþul Hunedoara, care au câºtigat licitaþiile pentru colectarea gunoiului menajer au intrat în impas. Au cerut, recent, sprijin, pentru cã nu cred cã vor face faþã cu cheltuielile.

Totul, pentru cã au estimat cã vor ridica o anumitã cantitate de gunoi ºi au constatat cã nu strâng nici jumãtate din ce ºi-au propus.

Toate acestea fac ca anumite cheltuieli sã nu se poatã justifica ºi responsabilii cu sistemul de salubritate au cerut sprijin celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. „Cei de la Supercom (n.r. firma de colectare a

deºeurilor din Valea Jiului) sunt la sediul ADI Deºeuri la Deva, unde fac un program ºi vor sã vinã cu anumite clarificãri. Au câºtigat licitaþia ºi, dupã prima lunã, a reieºit cã, din cantitatea de gunoi ce trebuia dusã la CMID, au colectat doar 45 %. Nu este atât de mult gunoi pe cât au crezut ei, când au fãcut licitaþia”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Li se cere acum sã îºi eficientizeze activitatea de colectare ºi asta mai ales cã încã nu se face nicãieri în Valea Jiului colectarea selectivã. Asta va duce la o cantitate ºi mai micã de deºeuri ce va ajunge la Bârcea Micã, iar firma Supercom a spus cã nu

va face faþã cu cheltuielile. „Dacã merg aºa, ca în prima lunã, falimentul scrie pe ei. Au 10 maºini pentru 100 de tone, dar acestea umblã acum pentru 45 de tone.

Nu numai Supercom , ci ºi ceilalþi, au fãcut cereri pentru mãrirea preþului.

Dar asta nu se va întâmpla acum”, a mai spus Costel Avram.

Populaþia încã nu va suporta nicio mãrire de tarif, dau asigurãri cei de la Consiliul Judeþean, care acum vor analiza cât de mult gunoi se produce ºi cât se colecteazã.

Calculele vor spune exact, însã, acum nu existã niciun motiv ca preþul colectãrii gunoiului sã creascã, ci doar estimãri greºite.

Diana MITRACHE

omului respectiv la mine în municipiu, unde acel om trãieºte.

Dar trebuie sã gãsim o echilibrare, fiindcã acel cetãþean lucreazã acolo, dar el are nevoi la mine în municipiu ºi atunci eu trebuie sã am la dispoziþie un buget corespunzãtor ca sã îi satisfac aceste nevoi“, a spus Dan Bobouþanu, primarul municipiului Hunedoara.

O problemã asemãnãtoare a ridicat ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

“Oraºul Hunedoara are vreo 200 de

Actualitate 3 miliarde (lei vechi-n.r.)

IVG. Deva are 600 de miliarde (lei vechi-n.r.)

IVG, de trei ori mai mult. Din ce cauzã: la Deva existã Prefecturã, Consiliul Judeþean, toate instituþiile judeþene care au angajaþi din toate zonele judeþului, dar tot IVG-ul merge la Deva. Acei bani ar t rebui cumva împãrþiþi astfel încât toate localitãþile sã beneficieze”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Primarii de municipii continuã discuþiile pe marginea bugetului.

Momentan nu se ºtie data la care va fi adoptat bugetul naþional.

Monika BACIU

Sute de sancþiuni acordate de poliþiºtii locali

P

oliþiºtii locali din Deva au dat 321 de sancþiuni pe domeniile de competenþã numai în luna ianuarie.

Amenzile date de poliþiºtii locali au însumat 32.550 lei.

O parte însemnatã a sancþiunilor a fost datã de Serviciul Circulaþie pe Drumurile Publice. Poliþiºtii locali i-au amendat pe cei care au ocupat abuziv locurilor de parcare închiriate/rezervate, dar ºi pentru staþionarea ilegalã ori alte abateri. În ceea ce priveºte Serviciul de Ordine ºi Liniºte Publicã, Paza Bunurilor, amenzile date de poliþiºti pe acest domeniu de competenþã au fost în valoare de 5.500 lei. ”Serviciul Disciplina în Construcþii, Protecþia Mediului ºi Activitate Comercialã a verificat în teren construcþii noi ºi autorizaþii de construire, autorizaþii reparaþii carosabil ºi pietonal, lucrãri de construcþii executate în apartamente, transportul ºi depozitarea deºeurilor, zonele

verzi din intravilanul municipiului Deva, albiile râului Mureº, curãþenia stradalã (6 avertismente ºi 10 amenzi). Poliþiºtii locali au participat ºi la alte acþiuni la care au fost solicitaþi de alte servicii din cadrul Primãriei Municipiului Deva ºi au soluþionat reclamaþii scrise sau telefonice venite de la cetãþeni. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 21.800 lei”, informeazã Primãria Deva. În luna ianuarie 2019 au fost fãcute 247 de sesizãri cãtre Poliþia Localã Deva, ºi au fost verificate în baza naþionalã de date 89 de persoane ºi autovehicule. ”Poliþiºtii locali au fost implicaþi ºi în acþiuni de control în cartierele din oraº, în ceea ce priveºte ridicarea gunoiului menajer de cãtre noul operator de salubritate, Brai-Cãta SRL. Ei au dat o amendã de 20.000 lei operatorului, dupã ce s-a constatat cã acesta nu ridicase gunoiul în câteva zone, de cel puþin 2 sãptãmâni”, mai precizeazã reprezentanþii instituþiei.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

2000 de oameni nu sunt racordaþi la apã! CUM TRÃIESC? S

unt aproape 2.000 de familii din Valea Jiului care, la ora actualã nu sunt branºate la apã. Nu au plãtit, au fost debranºate, dar nu au deloc de gând sã revinã, nici cu eºalonãri, nici nu au ajuns la audienþe, aºa încât Apa Serv a demarat o acþiune prin care face verificarea tuturor apometrelor ce nu au mai fost citite demult.

Asta ºi pentru cã, atât cât au fost zãpezi mari, echipele nu au ajuns la timp sã le verifice. „Remediem acest lucru în cursul lunii ianuarie ºi începutul lunii februarie. Odatã cu aceastã campanie de citire a apometrelor din gospodãrii

ºi la branºamentele individuale, ne facem probleme pentru cã avem 2.000 de abonaþi care sunt debranºaþi. Acei abonaþi nu ar fi normal sã stea fãrã apã. Aºa considerãm noi, iar asta ne determinã ca, odatã cu citirea apometrelor

sã verificãm ºi situaþia celor debranºaþi”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea jiului.

Mai mult, reprezentanþii Apa Serv spun cã verificã toate apometrele ºi sigiliile lor, iar acþiunea vine ºi în

sprijinul celor care au fãcut intervenþii în mod voit, dar mai ales a celor care riscã dosare de cercetare. „Descoperim mai multe nereguli care apar, de la ruperea sigiliului, prin care abonatul a fost debranºat.

Aceasta constituie o infracþiune de care poate ei ºtiu ºi, la final, sunt acþionaþi în instanþã. Mai mult, constatãm ºi lucrãri prin care unii se leagã în amonte de apometru, lucru care e tot infracþiune.

Gãsim ºi oameni care intervin la branºament, dar nu ne anunþã, atunci când au o problemã ºi rup sigiliul.

Considerãm cã asta trebuia sã o ºtim ºi noi cerem ca orice intervenþie la branºament, sã

fie anunþatã”, a mai precizat managerul SC Apa Serv.

Campania de verificare a demarat ºi, în perioada urmãtoare, se fac verificãri la toþi cei care sunt branºaþi la apã, dar mai ales la cei care stau fãrã apã. Asta, pentru cã numãrul celor care, teoretic, nu au apã, este foarte mare.

Diana MITRACHE

Pro România ºi-a prezentat echipa din Hunedoara

Marius Sanfiriºca preºedintele Pro România Hunedoara

C

u oameni ce provin din mai multe formaþiuni politice, unde au lucrat ºi au tras pentru a face politicã, echipa Pro România ºi-a prezentat membrii pentru Hunedoara.

Au venit în Valea Jiului, unde au spus cã vor sã asculte mai mult oamenii ºi „sã caute normalitatea”.

Preºedintele formaþiunii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

hunedorene vine de la ALDE ºi spune acum cã echipa cu care a plecat este cea pe care mizeazã, testul suprem fiind cel de la alegerile parlamentare. Asta, deºi sondajele le aratã cã ar fi locul III în Hunedoara. „În calitate de fondator al Partidului Pro România, aº vrea sã vã prezint ceea ce înseamnã Pro România în Hunedoara. La acest

moment, coordonarea se face prin 3 oameni, la nivel judeþean. Îi am alãturi de mine pe Dorin Gligor ºi Rãzvan Mareº. Am fost bucuroºi sã constatãm cã aici în Valea Jiului am coagulat multe

nuclee, la Vulcan, Petroºani, Petrila, Lupeni ºi Aninoasa. La Uricani, avem discuþii cu mai mulþi viitori colegi de ai noºtri. Aº vrea sã precizez cã, în Vulcan, îl avem pe domnul Coltescu, care

este alãturi de noi ºi domnul Holban, la Lupeni, Nicolae Ivãnuº, la Petroºani, Mariana Ghioc ºi domnul Toma. La Petrila, Vasile Costache, iar la Aninoasa, Vasile Dima”, a spus Marius

Alarmele au anunþat, din nou, dezastre

S

irenele au sunat, din nou, în ziua de miercuri, iar specialiºtii spun cã a fost o alarmã la dezastre. De altfel, ultima alarmare a populaþiei a avut loc ianuarie ºi ea a fost o alarmã aerianã.

De aceastã datã, alarma pentru dezastre a putut fi auzitã ºi sirenele au sunat la ora 10.20 ºi, potrivit protocolului, acestea au emis 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele.

Astfel de exerciþii încearcã,

potrivit specialiºtilor, sã obiºnuiascã populaþia cu sunetele specifice fiecãrei grupe de alarme, aºa încât oamenii sã ºtie ce se întâmplã, dar

Sanfiriºca, preºedintele PRO România.

Sunt trei membri coordonatori ºi testul suprem va fi dat la alegerile europarlamentare, însã, spun membrii Pro România, mizeazã mult pe locomotiva electoralã pe care acum o reprezintã comisarul Corina Creþu. ªi, pentru cã acum au parlamentari mai mulþi decât ALDE, cei de la Pro România spun cã obiectivul lor este acela de a câºtiga de partea lor electoratul, mizând pe ideea cã, în cel mai scurt timp, vor merge sã asculte ce vrea lumea.

Diana MITRACHE

au ºi scopul de a verifica sistemele din fiecare oraº.

Potrivit protocolului, alarma la dezastre – se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele; Prealarma aerianã – se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele; Încetarea alarmei – se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. La finalul fiecãrui exerciþiu, rezultatele verificãrilor vor fi centralizate la nivel judeþean ºi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeþene pentru situaþii de urgenþã, în vederea îmbunãtãþirii modului de alarmare a populaþiei în situaþii de protecþie civilã.

Diana MITRACHE

SAN MONTAN, 6 ani de caritate ºi sportivitate

P

este 50 de familii din toate categoriile sociale au devenit „fii ai munþilor”, grupându-se sub genericul San Montan.

Au împlinit acum 6 ani ºi povestea lor cuprinde întreceri de nivel naþional, multe acþiuni de caritate, dar ºi sute de acþiuni de ecologizare ºi distracþie în naturã. Sunt oameni care au înþeles cã sportul ºi caritatea nu pot fi decât o pereche reuºitã ºi fiecare a dat ce a avut. Din aceastã asociaþie fac parte câþiva sportivi consacraþi, iar Erika este, într-un fel, sufletul lor. Ea a iniþiat acþiuni sportive menite sã

ajute copii sãrmani, burse pentru cei care meritã ºi nu au posibilitãþi, competiþii în memoria unor sportivi care s-au stins prea devreme ºi, acum la ceas aniversar, când au 6 ani, a venit sã ne spunã cât de mult conteazã sã fii fair play. „Evenimentele pe care le organizãm noi sunt, de regulã, evenimente sportive. Aºa vedem noi lucrurile, în sensul cã, facem câte o acþiune de caritate la care sã poatã participa mai multã lume. Avem multe proiecte ºi sperãm sã le terminãm pe cele în derulare, dar ºi vrem ºi altele noi. În fiecare an avem noi voluntari care doresc

sã ajute, chiar dacã nu sunt membri ai asociaþiei ºi toate au fãcut ca San Montan sã meargã, an de an, mai departe, a spus Erika ªanta, preºedinta San Montan.”

Au uimit prin acþiuni

pe care le-au organizat la Baru Mare, dar ºi pe Cheile Jieþului, pe ºoseaua de centurã a oraºului Petrila, pe cãrãrile de munte, ori pe trasee bãtute doar de cunoscãtori, iar asta au în

Planul Urbanistic al Winterfest Parâng municipiului Lupeni Staþiunea gãzduieºte în perioada 14-17 februarie festivalul de iarnã Winterfest, care va fi actualizat cuprinde cursuri ºi utoritãþile locale au scos la licitaþie concursuri pentru sporturile A contractul a cãrui valoare este de de iarnã, trei zile de 400.000 de lei ºi prevede “Actualizare Plan

plan ºi pe viitor. „Urmãtoarea acþiune va fi una dedicatã alpiniºtilor noºtri, campionii naþionali, care au murit aici acum peste 30 de ani, pe Taia. Noi le dedicãm în fiecare an

revine în Parâng

Formatorilor de Tineret ºi Complexul Cultural Sportiv Studenþesc Tei Bucureºti, în

Urbanistic General cu Regulamentul local de urbanism pentru Municipiul Lupeni”.

Apres Ski, petreceri pe pârtie si un concert.

Ediþia pilot a avut loc în februarie 2018 ºi au participat aproximativ 100 de participanþi direct deºi atunci organizatorii nu au reusit sã realizeze decât competiþiile sportive.

Alexandru Adrioae, managerul de proiect al festivalului spune cã ediþia din acest an cuprinde cursuri de ski/snowboard pentru aproximativ 200 de participanþi direcþi la festival concursuri de Firmele de profil pot depune ofertele pânã în ski/snowboard Slalom pentru data de 22 ianuarie. “Transformãrile petrecute în aproximativ 100 de participanþi, structura economic, socialã ºi urbanã a municipiului campionat de Volley pe pârtie Lupeni în perioada parcursã de la elaborarea pentru aproximativ 100 de actualului Plan Urbanistic General au ca efect schimbarea premiselor ce stau la baza planificãrii participanþi , activitãþi distractive urbanistice ºi nu mai susþin valabilitatea acestui plan. pe pârtie (jocuri de teambuilding, Dezideratul unei dezvoltãri durabile, capabil sã ºtafete ºi alte competiþii) satisfacã nu numai noile exigenþe de naturã pentru aproximativ 150 de economicã, social sau ecologicã, ci ºi pe acelea ale participanþi, trei zile de Apress unei culturi urbane, conduce la reelaborarea Planului Ski pe pârtie pentru toþi turiºtii Urbanistic General”, aratã documentul. din staþiune. Între timp, planul urbanistic general a fost În plus, sâmbãtã, 16 februarie prelungit de cãtre Consiliul Local al municipiului este programat un mega concert Lupeni pânã în anul 2023. pentru toþi turiºtii din staþiune ºi Potrivit autoritãþilor locale, municipiul Lupeni are pentru locuitorii din Petroºani “un profil economic neechilibrat, fãrã un profil susþinut de formaþiile Þapinarii, definitoriu”. Noul plan urbanistic general va avea o Viþa de vie acu2tic + diferiþi DJ). valabilitate de 10 ani.

Organizatori festivalului Monika BACIU Winterfest sunt Asociaþia

câte o drumeþie ºi mergem ºi acum aproape de locul în care ei au fost gãsiþi”, mai spune Erika.

Pe schiuri, în alergare, cu bicicletele, ori doar în marº, aceºti oameni care îºi spun San Montan au colorat în bine peisajul Vãii Jiului. Au fãcut sã se audã de zona noastrã în toatã þara, pentru cã la întrecerile lor au participat sportivi de peste tot, au fãcut deliciul tuturor când au mers pe biciclete îmbrãcaþi în costume de Moº Crãciun ºi nu s-au niciodatã deoparte, legând fiecare eveniment sportiv de unul caritabil.

Diana MITRACHE

parteneriat cu Universitatea Naþionalã de Educaþie Fizicã ºi Sport Bucureºti.

4 Actualitate

2000 de oameni nu sunt racordaþi la apã! CUM TRÃIESC? S

unt aproape 2.000 de familii din Valea Jiului care, la ora actualã nu sunt branºate la apã. Nu au plãtit, au fost debranºate, dar nu au deloc de gând sã revinã, nici cu eºalonãri, nici nu au ajuns la audienþe, aºa încât Apa Serv a demarat o acþiune prin care face verificarea tuturor apometrelor ce nu au mai fost citite demult.

Asta ºi pentru cã, atât cât au fost zãpezi mari, echipele nu au ajuns la timp sã le verifice. „Remediem acest lucru în cursul lunii ianuarie ºi începutul lunii februarie. Odatã cu aceastã campanie de citire a apometrelor din gospodãrii

ºi la branºamentele individuale, ne facem probleme pentru cã avem 2.000 de abonaþi care sunt debranºaþi. Acei abonaþi nu ar fi normal sã stea fãrã apã. Aºa considerãm noi, iar asta ne determinã ca, odatã cu citirea apometrelor

sã verificãm ºi situaþia celor debranºaþi”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea jiului.

Mai mult, reprezentanþii Apa Serv spun cã verificã toate apometrele ºi sigiliile lor, iar acþiunea vine ºi în

sprijinul celor care au fãcut intervenþii în mod voit, dar mai ales a celor care riscã dosare de cercetare. „Descoperim mai multe nereguli care apar, de la ruperea sigiliului, prin care abonatul a fost debranºat.

Aceasta constituie o infracþiune de care poate ei ºtiu ºi, la final, sunt acþionaþi în instanþã. Mai mult, constatãm ºi lucrãri prin care unii se leagã în amonte de apometru, lucru care e tot infracþiune.

Gãsim ºi oameni care intervin la branºament, dar nu ne anunþã, atunci când au o problemã ºi rup sigiliul.

Considerãm cã asta trebuia sã o ºtim ºi noi cerem ca orice intervenþie la branºament, sã

fie anunþatã”, a mai precizat managerul SC Apa Serv.

Campania de verificare a demarat ºi, în perioada urmãtoare, se fac verificãri la toþi cei care sunt branºaþi la apã, dar mai ales la cei care stau fãrã apã. Asta, pentru cã numãrul celor care, teoretic, nu au apã, este foarte mare.

Diana MITRACHE

Pro România ºi-a prezentat echipa din Hunedoara

Marius Sanfiriºca preºedintele Pro România Hunedoara

C

u oameni ce provin din mai multe formaþiuni politice, unde au lucrat ºi au tras pentru a face politicã, echipa Pro România ºi-a prezentat membrii pentru Hunedoara.

Au venit în Valea Jiului, unde au spus cã vor sã asculte mai mult oamenii ºi „sã caute normalitatea”.

Preºedintele formaþiunii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

hunedorene vine de la ALDE ºi spune acum cã echipa cu care a plecat este cea pe care mizeazã, testul suprem fiind cel de la alegerile parlamentare. Asta, deºi sondajele le aratã cã ar fi locul III în Hunedoara. „În calitate de fondator al Partidului Pro România, aº vrea sã vã prezint ceea ce înseamnã Pro România în Hunedoara. La acest

moment, coordonarea se face prin 3 oameni, la nivel judeþean. Îi am alãturi de mine pe Dorin Gligor ºi Rãzvan Mareº. Am fost bucuroºi sã constatãm cã aici în Valea Jiului am coagulat multe

nuclee, la Vulcan, Petroºani, Petrila, Lupeni ºi Aninoasa. La Uricani, avem discuþii cu mai mulþi viitori colegi de ai noºtri. Aº vrea sã precizez cã, în Vulcan, îl avem pe domnul Coltescu, care

este alãturi de noi ºi domnul Holban, la Lupeni, Nicolae Ivãnuº, la Petroºani, Mariana Ghioc ºi domnul Toma. La Petrila, Vasile Costache, iar la Aninoasa, Vasile Dima”, a spus Marius

Alarmele au anunþat, din nou, dezastre

S

irenele au sunat, din nou, în ziua de miercuri, iar specialiºtii spun cã a fost o alarmã la dezastre. De altfel, ultima alarmare a populaþiei a avut loc ianuarie ºi ea a fost o alarmã aerianã.

De aceastã datã, alarma pentru dezastre a putut fi auzitã ºi sirenele au sunat la ora 10.20 ºi, potrivit protocolului, acestea au emis 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele.

Astfel de exerciþii încearcã,

potrivit specialiºtilor, sã obiºnuiascã populaþia cu sunetele specifice fiecãrei grupe de alarme, aºa încât oamenii sã ºtie ce se întâmplã, dar

Sanfiriºca, preºedintele PRO România.

Sunt trei membri coordonatori ºi testul suprem va fi dat la alegerile europarlamentare, însã, spun membrii Pro România, mizeazã mult pe locomotiva electoralã pe care acum o reprezintã comisarul Corina Creþu. ªi, pentru cã acum au parlamentari mai mulþi decât ALDE, cei de la Pro România spun cã obiectivul lor este acela de a câºtiga de partea lor electoratul, mizând pe ideea cã, în cel mai scurt timp, vor merge sã asculte ce vrea lumea.

Diana MITRACHE

au ºi scopul de a verifica sistemele din fiecare oraº.

Potrivit protocolului, alarma la dezastre – se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele; Prealarma aerianã – se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele; Încetarea alarmei – se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. La finalul fiecãrui exerciþiu, rezultatele verificãrilor vor fi centralizate la nivel judeþean ºi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeþene pentru situaþii de urgenþã, în vederea îmbunãtãþirii modului de alarmare a populaþiei în situaþii de protecþie civilã.

Diana MITRACHE

SAN MONTAN, 6 ani de caritate ºi sportivitate

P

este 50 de familii din toate categoriile sociale au devenit „fii ai munþilor”, grupându-se sub genericul San Montan.

Au împlinit acum 6 ani ºi povestea lor cuprinde întreceri de nivel naþional, multe acþiuni de caritate, dar ºi sute de acþiuni de ecologizare ºi distracþie în naturã. Sunt oameni care au înþeles cã sportul ºi caritatea nu pot fi decât o pereche reuºitã ºi fiecare a dat ce a avut. Din aceastã asociaþie fac parte câþiva sportivi consacraþi, iar Erika este, într-un fel, sufletul lor. Ea a iniþiat acþiuni sportive menite sã

ajute copii sãrmani, burse pentru cei care meritã ºi nu au posibilitãþi, competiþii în memoria unor sportivi care s-au stins prea devreme ºi, acum la ceas aniversar, când au 6 ani, a venit sã ne spunã cât de mult conteazã sã fii fair play. „Evenimentele pe care le organizãm noi sunt, de regulã, evenimente sportive. Aºa vedem noi lucrurile, în sensul cã, facem câte o acþiune de caritate la care sã poatã participa mai multã lume. Avem multe proiecte ºi sperãm sã le terminãm pe cele în derulare, dar ºi vrem ºi altele noi. În fiecare an avem noi voluntari care doresc

sã ajute, chiar dacã nu sunt membri ai asociaþiei ºi toate au fãcut ca San Montan sã meargã, an de an, mai departe, a spus Erika ªanta, preºedinta San Montan.”

Au uimit prin acþiuni

pe care le-au organizat la Baru Mare, dar ºi pe Cheile Jieþului, pe ºoseaua de centurã a oraºului Petrila, pe cãrãrile de munte, ori pe trasee bãtute doar de cunoscãtori, iar asta au în

Planul Urbanistic al Winterfest Parâng municipiului Lupeni Staþiunea gãzduieºte în perioada 14-17 februarie festivalul de iarnã Winterfest, care va fi actualizat cuprinde cursuri ºi utoritãþile locale au scos la licitaþie concursuri pentru sporturile A contractul a cãrui valoare este de de iarnã, trei zile de 400.000 de lei ºi prevede “Actualizare Plan

plan ºi pe viitor. „Urmãtoarea acþiune va fi una dedicatã alpiniºtilor noºtri, campionii naþionali, care au murit aici acum peste 30 de ani, pe Taia. Noi le dedicãm în fiecare an

revine în Parâng

Formatorilor de Tineret ºi Complexul Cultural Sportiv Studenþesc Tei Bucureºti, în

Urbanistic General cu Regulamentul local de urbanism pentru Municipiul Lupeni”.

Apres Ski, petreceri pe pârtie si un concert.

Ediþia pilot a avut loc în februarie 2018 ºi au participat aproximativ 100 de participanþi direct deºi atunci organizatorii nu au reusit sã realizeze decât competiþiile sportive.

Alexandru Adrioae, managerul de proiect al festivalului spune cã ediþia din acest an cuprinde cursuri de ski/snowboard pentru aproximativ 200 de participanþi direcþi la festival concursuri de Firmele de profil pot depune ofertele pânã în ski/snowboard Slalom pentru data de 22 ianuarie. “Transformãrile petrecute în aproximativ 100 de participanþi, structura economic, socialã ºi urbanã a municipiului campionat de Volley pe pârtie Lupeni în perioada parcursã de la elaborarea pentru aproximativ 100 de actualului Plan Urbanistic General au ca efect schimbarea premiselor ce stau la baza planificãrii participanþi , activitãþi distractive urbanistice ºi nu mai susþin valabilitatea acestui plan. pe pârtie (jocuri de teambuilding, Dezideratul unei dezvoltãri durabile, capabil sã ºtafete ºi alte competiþii) satisfacã nu numai noile exigenþe de naturã pentru aproximativ 150 de economicã, social sau ecologicã, ci ºi pe acelea ale participanþi, trei zile de Apress unei culturi urbane, conduce la reelaborarea Planului Ski pe pârtie pentru toþi turiºtii Urbanistic General”, aratã documentul. din staþiune. Între timp, planul urbanistic general a fost În plus, sâmbãtã, 16 februarie prelungit de cãtre Consiliul Local al municipiului este programat un mega concert Lupeni pânã în anul 2023. pentru toþi turiºtii din staþiune ºi Potrivit autoritãþilor locale, municipiul Lupeni are pentru locuitorii din Petroºani “un profil economic neechilibrat, fãrã un profil susþinut de formaþiile Þapinarii, definitoriu”. Noul plan urbanistic general va avea o Viþa de vie acu2tic + diferiþi DJ). valabilitate de 10 ani.

Organizatori festivalului Monika BACIU Winterfest sunt Asociaþia

câte o drumeþie ºi mergem ºi acum aproape de locul în care ei au fost gãsiþi”, mai spune Erika.

Pe schiuri, în alergare, cu bicicletele, ori doar în marº, aceºti oameni care îºi spun San Montan au colorat în bine peisajul Vãii Jiului. Au fãcut sã se audã de zona noastrã în toatã þara, pentru cã la întrecerile lor au participat sportivi de peste tot, au fãcut deliciul tuturor când au mers pe biciclete îmbrãcaþi în costume de Moº Crãciun ºi nu s-au niciodatã deoparte, legând fiecare eveniment sportiv de unul caritabil.

Diana MITRACHE

parteneriat cu Universitatea Naþionalã de Educaþie Fizicã ºi Sport Bucureºti.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

Ordinul ANRE privind preþurile reglementate la energie reduce veniturile statului ºi investiþiile

F

ondul Proprietatea îºi exprimã îngrijorarea majorã cu privire la impactul foarte dãunãtor asupra companiilor ºi investiþiilor din sectorul energetic, a securitãþii energetice a României ºi, în final, a consumatorilor, a ordinului ANRE privind preþurile reglementate.

Actul va crea dezechilibre severe pe piaþa energiei din România. Astfel, va duce la creºterea preþurilor pe piaþa concurenþialã, cu efecte negative asupra economiei României, încrederii investitorilor în predictibilitatea politicilor în domeniul energetic ºi a valorii de piaþã a companiilor afectate. Consumatorii casnici vor fi afectaþi negativ ca urmare a creºterii acestor preþuri care se vor regãsi în scumpiri la diferite produse.

Ordinul ANRE nu trateazã în mod echitabil producãtorii de energie electricã, punând povara subvenþionãrii consumatorilor care beneficiazã de furnizarea de energie electricã în mod reglementat în special în sarcina producãto-

rilor care au costurile de producþie cele mai scãzute (precum Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica, companii controlate de Statul român).

Stabilirea profitului reglementat la valoarea arbitrarã de 5% nu are niciun fundament economic, creeazã prejudicii financiare semnificative producãtorilor afectaþi ºi nu este în acord nici cu textul Ordonanþei de Urgenþã 114/2018. Astfel, Ordinul penalizeazã producãtorii de energie care au luat mãsuri de creºtere a eficienþei ºi creeazã un avantaj nejustificat producãtorilor de energie electricã ineficienþi. Având în vedere cele de mai sus, Fondul Proprietatea recomandã cu tãrie utilizarea unei referinþe de preþ de piaþã pentru stabilirea preþului la energie electricã vândutã pe piaþa reglementatã, cum ar fi, pentru exemplificare, preþul pe piaþa zilei urmãtoare.

Poate duce la importuri de electricitate la preþuri care nu pot fi plafonate, astfel penalizând ºi mai mult consumatorii ºi producãtorii din România.

Pe de altã parte, Ordinul afecteazã în mod sever com-

paniile, forþându-le sã vândã energie pe piaþa reglementatã. Stabilirea unor cantitãþi specifice de energie pe piaþa reglementatã dublatã de impunerea unor preþuri reglementate sub preþul pieþei vor avea consecinþe grave asupra situaþiei financiare a companiilor care vor fi obligate sã vândã energie în astfel de condiþii reglementate. Cele mai afectate vor fi Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica.

Cantitatea maximã de energie electricã ce va fi vândutã pe piaþa reglementatã (pânã la 65% din producþia de energie hidro ºi nuclearã) este excesiv de ridicatã, putând cauza companiilor Hidroelectrica ºi Nuclearelectrica pierderi

financiare de ordinul sutelor de milioane de lei. De asemenea, aceste mãsuri vor avea ca efect colectarea, sub formã de dividende, a unor venituri reduse de cãtre Stat din aceste companii, întrucât toate pierderile sunt suportate în final de acþionarii celor douã companii. În plus, impunerea unor producãtori a condiþiei de a vinde pe piaþa reglementatã un volum disproporþionat de mare din producþia anualã, pe fondul obligaþiilor curente ale acestora din contracte deja încheiate, îi expune riscului de a achiziþiona electricitate de pe piaþa liberã pentru a acoperi cererea de energie pe piaþa reglementatã. Astfel, producãtorii vor raporta pierderi record din

Senatul a adoptat un proiect care anuleazã pensiile speciale ale parlamentarilor enatul a adoptat, miercuri, tacit, un S proiect legislativ care prevede anularea pensiilor speciale ale mai multor reprezentanþi, precum, Avocatului Poporului, deputaþilor ºi senatorilor, diplomaþilor dar ºi ale personalului auxiliar de specialitate al instanþelor judecãtoreºti.

Proiectul legislativ care prevede anularea pensiilor speciale a fost iniþiat de mai mulþi parlamentari din PMP, ºi a fost adoptat miercuri, de cãtre Senat, termenul limitã de dezbatere ºi adoptare fiind data de 26 decembrie. „Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare abrogarea

prevederilor referitoare la pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaþia civilã, ale personalului Curþii de Contruri, ale membrilor Corpului diplomatic consulat al României, ale personalului auxiliar de specialitate al instanþelor judecãtoreºti ºi al parchetelor de pe lânga acestea ºi ale personalului care funcþioneazã în cadrul Institutului Naþional de Expertize Criminalistice, ale

funcþionarilor publici parlamentari, a Avocatului Poporului, precum ºi abrogarea dispoziþiilor privind indemnizaþiile pentru limitã de vârstã ale deputaþilor ºi senatorilor”, prevede propunerea legislativã.

De asemenea, „se preconizeazã modificarea art 1 al Legii nr 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi a vãduvelor din rãzboi, abrogarea alin 2 ºi 3 ale art 11 din

Legea privind nr.

44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi”.

Propunerea legislativã pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu, pentru modificarea art.1 din Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, pentru abrogarea alin.(2) ºi (3) ale art.11 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor, precum ºi pentru modificarea art.8 indice 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoaºterea meritelor personalului armatei

achiziþia de electricitate la un preþ mai mare de pe piaþa concurenþialã comparativ cu preþul la care vor trebui sã vândã pe piaþa reglementatã.

Acest tip de practici a reprezentat unul dintre motivele care a cauzat insolvenþa Hidroelectrica în 2012, coroborat cu alþi factori care au influenþat situaþia financiarã a companiei.

Mãsura reduce stocurile de cash ale companiilor, care ar putea fi folosite pentru finanþarea investiþiilor, astfel afectând în mod negativ stabilitatea pe termen lung a sectorului energetic.

De asemenea, Ordinul care stabileºte preþuri reglementate încalcã în mod flagrant legislaþia naþionalã ºi europeanã în vigoare. Atât Legea 132/2012 a energiei electrice ºi a gazelor naturale (Legea energiei), cât ºi Directiva Europeanã 72/2009 care stabileºte reguli comune pentru pieþele interne ale energiei cer în mod categoric ca mecanismele de reglementare a preþurilor sã fie: (1) nediscriminatorii faþã de producãtorii de electricitate; (2) justificate din punct de vedere economic; ºi (3) transparente.

Ordinul nu îndeplineºte niciuna dintre aceste trei condiþii.

MEDIAFAX MEDIAFAX

participant la acþiuni militare ºi acordarea unor drepturi acestuia ºi urmaºilor celui decedat, a fost iniþiatã de mai mulþi parlamentari din PMP. „Sursa de finanþare pentru acoperirea creºterii cheltuielilor cu recompensele acordate invalizilor de rãzboi, veteranilor de rãzboi, vãduvelor de rãzboi ºi vãduvelor de veterani de rãzboi, precum ºi urmaºilor personalului

armatei decedat în teatre de operaþii va fi asiguratã prin abrogarea pensiilor de serviciu aflate în afara principiului contributivitãþii, jurisprudenþei Curþii Constituþionale ºi practicii statelor NATO”, se aratã în expunerea de motive proiectului legislativ.

Senatul a votat în calitate de prim for sesizat, decizionalã fiind Camera Deputaþilor.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Februarie 2019

Viceprimarul Bãniþei are iarãºi probleme cu legea I onel Burlec este cercetat penal alãturi de alte ºase persoane, pentru cã ar fi participat o partidã de vânãtoare ilegalã.

Fostul primar al Bãniþei ºi cei care-l însoþeau, n-au putut

explica ce cautã în fondul de vânãtoare.

Surse de încredere spun cã suspecþii încheiaserã partida ilegalã de vânãtoare, însã n-au reuºit sã împuºte nimic.

Dacã ar fi fost prinºi cu vânat, lucrurile ar fi fost ºi mai grave.

Accident provocat de neatenþie tânãrã nevinovatã a fost rãnitã în O urma accidentului, iar cel care este responsabil va rãspunde penal. Evenimentul rutier a avut loc oe raza localitãþii Simeria, pe D.N.7, în zona Peco Petrom. ”Poliþiºtii ajunºi la faþa locului s-au constatat cã, un tânãr în vârstã de 24 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe DN 7 din direcþia Orãºtie spre Simeria în momentul când a ajuns în dreptul staþiei Peco Petrom, a fost lovit în partea din spate de un alt autoturism condus de un tânãr de 30 ani din municipiul Deva”, au stabilit poliþiºtii. O tânãrã de 24 de ani aflatã în maºina condusã de cel care care a provocat accidentul a fost rãnitã. Victima a fost transportatã la spital în vederea acordãrii de îngrijiri medicale. Ambilor conducãtori auto le-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, iar poliþiºtii din Simeria au deschis un dosar penal pe numele ºoferului vinovat ºi-l cerceteazã pentru vãtãmare corporalã din culpã. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Suspecþii de braconaj au fost prinºi de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Parâng pe drumul forestier Galbena din apropiere de Peºtera Bolii. Cei ºapte erau în douã autoturisme de teren ºi aveau cu ei ºi doi câini cât ºi armele de vânãtoare. ”Persoanele nu au putut prezenta documentele legale, respectiv autorizaþie de vânãtoare, permis de vânãtoare, permis de armã, drept pentru care jandarmii au întocmit ºi predat organelor abilitate în vederea continuãrii cercetãrilor docu-

mentele de sesizare pentru tentativã de braconaj conform Legii 407/2006 a vânãtorii ºi a protecþiei fondului cinegetic”, informeazã Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara.

Deºi este puþin probabil ca Burlec sã fie condamnat penal, este aproape sigur cã va rãmâne cel puþin o perioadã fãrã permisul de vânãtoare dacã se

va dovedi cã a încãlcat legea.

Viceprimarul afirmã cã nu este vorba de braconaj, pentru cã ar avea autorizaþie de vânat rãpitor, respectiv vulpe. Armele gãsite asupra lor vor fi supuse unei expertize balistice de cãtre specialiºtii IPJ Hunedoara, totodatã fiind ridicate în vederea cercetãrii un

Accident cu trei maºini implicate, la Petrila I nconºtienþa unei ºoferiþe din Petrila se putea sfârºi tragic. Femeia a ajuns la spital dupã ce a provocat un accident în care au fost implicate alte douã maºini.

ponat cu un alt autoturism, care circula pe direcþia PetroºaniPetrila, condus tot de o femeie, ca mai apoi sã loveascã ºi autoturismul în a cãrui depãºire intrase, maºinã condusã de

numãr de 7 arme de vânãtoare ºi 65 bucãþi de cartuºe de vânãtoare aferente.

Poliþiºtii hunedoreni confirmã cã suspecþii erau la vânãtoare cu arme ºi muniþie de vânãtoare fãrã a deþine autorizaþie de vânãtoare ºi au deschis un dosar penal pe numele suspecþilor.

Maximilian GÂNJU

cãtre un localnic. ”În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea conducãtoarei auto care a provocat accidentul”, informeazã IPJ Hunedoara. ªoferiþa este cercetatã penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. Totodatã, pentru cã a încãlcat legislaþia, a rãmas ºi pieton.

M. GÂNJU Foto observatorulnational.ro observatorulnational.ro

Evenimentul rutier a avut loc marþi seara, pe strada Republicii, din Petrila, nu departe de centrul oraºului. O ºoferiþã, într-o curbã a intrat într-o depãºire neregulamentarã, deºi manevra este interzisã prin marcaj longitudinal simplu continuu vizibil. Ajunsã pe contrasens, maºina tinerei s-a tam-

ªCOALASANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 februarie 2019

Henþ cu mâna

Din nou acasã Aproape trei ani de aºteptare pentru sportivii de la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani. Un club cu tradiþie, de la care în cei 65 de ani de

existenþã au plecat numeroºi sportivi spre echipele de top ale României. Este suficient sã amintim nume precum Alina Bardac, Patricia

Vizitiu, Andrada Radu (handbal), Dorina Budicã, Iuliana Piscoi, Bianca Becze (gimnasticã), Aron Cândea, Nicolae Marmaliuc, Emil Mihai, Laura Gavriliuc (lupte libere), Adrian Popescu, Robert Bartha (schi), Mihaela Chiraº, Cosmin Chetroiu

(sanie), Daniel Timofte, Sorin Henzel, Aristicã Cioabã (fotbal) ºi lista ar putea continua. O salã de sport construitã în 1986 devenise improprie dupã anul 2010. În urmã cu trei ani s-au gãsit fondurile necesare pentru a fi reabilitate ºi iatã cã, în

curând, sportivii CSSP, dupã un periplu prin alte locaþii, se vor regãsi din nou în casa proprie. Locul de unde se pot reînnoda poveºtile frumoase din tabloul pasiunii a celor ce fac front comun, sportivi ºi profesori sub sigla CSªP Petroºani.

Special. În curând, Sala Polivalentã va intra în circuit!

U

n moment aºteptat de aproape trei ani: redeschiderea Sãlii Polivalente a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani.

Nu s-a fixat o datã exactã, dar e chestiune de zile. Ea a fost predatã de cãtre constructor beneficiarului, Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ºi aratã foarte bine: spaþioasã, cãldurã, luminã, confort.

Am stat de vorbã pentru mai multe amãnunte cu prof. Adrian Pica, directorul în exerciþiu al Clubului Sportiv ªcolar Petroºani ºi am aflat câteva lucruri.

Reporter: Domnule director, în sfârºit, lucrare finalizatã!

Adrian Pica: Da, se poate spune cã aºa este. Mai avem nevoie de avizele ISU – chestiune de rezolvare a unor hârtii - ºi atunci

putem fixa data oficialã a inaugurãrii pentru competiþii, pentru public.

Reporter: Care ar fi principalele repere?

Adrian Pica: Schimbarea suprafeþei de joc pentru handbal sau baschet, cu încãlzire sub parchet, apoi sistemul de acces în salã a publicului, pe douã scãri laterale. De asemenea, tot pentru confortul publicului spectator, avem 400 de locuri pe scaune, cu o vizibilitate optimã din orice unghi al sãlii, douã tabele electronice, precum ºi o instalaþie de amplificare cu ºase boxe. Bãile ºi vestiarele sportivilor sunt dotate cu toate cele necesare, cãldura este asiguratã printr-o centralã proprie pe gaz metan, luminozitatea este una perfectã ºi putem spune cã suntem foarte mulþumiþi.

Reporter: Când vom vedea primele competiþii?

Adrian Pica: Nu aº vrea sã avansez o datã

exactã pânã nu avem acordul final al ISU, dar cred cã în 2 – 3 sãptãmâni totul va fi rezolvat. În final nu pot sã nu le mulþumesc cadrelor didactice de la ªcoala Gimnazialã ”Avram Stanca” ºi Colegiul Economic ”Hermes”, care ne-au gãzduit antrenamentele ºi competiþiile de handbal.

A

n jubiliar pentru CSSP

Anul acesta se împlinesc 65 de ani (1954 – 2019) de la înfiinþarea ªcolii Sportive de Elevi Petroºani (SSE), actualul Club Sportiv ªcolar Petroºani (CSSP).

Primele douã sporturi au fost handbalul ºi baschetul, sub îndrumarea profesorilor Constantin Cãpãþânã ºi Mihai Pintea, sporturi care însumau 26 de elevi, lucru marcat într-un ziar local din 22 iunie 1954.

Din anul 1978 se va numi Clubul Sportiv ªcolar Petroºani (CSSP), odatã cu mutarea sediului de pe artera principalã – actuala zonã ”Onix” – în actuala clãdire, pe atunci al Liceului Teoretic. În anul 1982 va intra în circuit baza sportivã din Parâng, iar în anul 1986 se va da în folosinþã actuala Salã Polivalentã.

De-a lungul anilor, în Sala Polivalentã (cãreia n-ar fi rãu sã i se dea un nume legat de istoria CSSP...) au loc competiþii de anvergurã în volei, handbal, fotbal – tenis, futsal sau gimnas-

ticã, lupte libere, aici fiind prezentã în anii 80 ºi celebra Nadia Comãneci! În al 65-lea an al existenþei sale Clubul Sportiv ªcolar Petroºani are un numãr de ºase secþii (gimnasticã aerobicã, lupte libere, schi alpin, handbal, sanie, tenis de câmp), cu un numãr însemnat de sportivi alãturi de cadrele didactice aferente secþiilor existente.

JIUL PETROªANI

100 DE FOTOGRAFII PENTRU O SUTÃ DE ANI RELAXARE INAINTEA FINALEI O parte din lotul Jiului - Tonca, Urmeº, Libardi, Adr.Dodu, D.Stoian, V.Suciu, Al.Georgescu, Mulþescu, Marincan, Uilecan - la o plimbare, înaintea finalei Cupei României cu Rapid (0-2) în 1972

13