Cronica Vaii Jiului Nr.1734, Miercuri 30 ianuarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1734

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 Ianuarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cratere în asfalt în jurul gurilor de canal

I

arna capricioasã lasã urme adânci în asfalt. Pe drumurile din Petroºani au rãsãrit gropile. Cele mai multe s-au format în jurul gurilor de canalizare. ªoferii fac slalom pentru a ocoli cratere.

Imediat ce vremea va permite vor fi demarate lucrãri, însã acestea vor fi realizate de cei de la ApaServ.

“Primãria Petroºani a înaintat sesizarea cãtre SC ApaServ Valea Jiului, întrucât reþelele (menajere,

pluviale ºi potabile) se aflã în administrarea acesteia. Situaþia va fi remediatã cum vremea va permite astfel de lucrãri”, aratã autoritãþile locale de la Petroºani.

Fenomenul de îngheþ-dezgheþ, dar ºi împrãºtierea materialului antiderapant au dus la erodarea stratului de asfalt. Dupã ce va trece iarna, iar temperaturile vor permite se vor efectua lucrãri de aducere a carosabilului la starea iniþialã.

Monika BACIU

Tiberiu Iacob-Ridzi:

„TERMOFICAREA NU POATE FI OPRITÃ!”

A

bia pornitã alimentarea cu agent termic cãtre populaþia ºi agenþii economici, în special din Petroºani, aceasta riscã sã fie opritã de sãptãmâna viitoare. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au dat un ultimatum pânã la începutul lunii viitoare, însã, primarul spune cã, de la începutul acestui sezon, au tot fost ameninþãri ºi le sugereazã celor de la CEH sã îºi revizuiascã opinia. >>> PAGINA A 3-A

5830 de ºomeri în judeþul Hunedoara proape 6000 de A persoane din judeþul Hunedoara nu

aveau un loc de muncã în luna decembrie.

Potrivit datelor AJOFM Hunedoara, 3.3% a fost rata ºomajului în luna decembrie, atunci când în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara erau înregistraþi 5.830 ºomeri, din care 3.081 femei.

10.552 persoane ºi-au

gãsit un loc de muncã cu sprijinul AJOFM Hunedoara În cursul anului 2018, ca urmare a implementãrii Programului Naþional de Ocupare a Forþei de Muncã, prin intermediul AJOFM Hunedoara, au fost încadrate în muncã 10.552 persoane, dintre care 4.974 femei.

Din totalul persoanelor ocupate pânã la data de referinþã, 2.046 au peste 45 de ani, 4.064 au vârsta cuprinsã între 35 ºi 45

de ani, 3.457 au între 25 ºi 35 de ani, iar 985 sunt tineri sub 25 de ani (din care 64 tineri NEET’s). În funcþie de rezidenþã, din totalul persoanelor încadrate în muncã, 7.036 provin din mediul

urban, iar 3.516 persoane sunt din mediul rural.

Din punct de vedere al nivelului de pregãtire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncã, cele mai multe

persoane au ca studii ºcoala profesionalã sau de arte ºi meserii, 3.112, urmate de cele cu studii liceale, 3.219. Numãrul celor fãrã studii sau cu studii primare ºi gimnaziale este de 3.535, cei cu studii postliceale sunt în numãr de 267, iar cei cu studii universitare sunt în numãr de 419.

Din numãrul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Hunedoara, 1.739 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

Primarul Jurca s-a trezit!

Autoritãþile petrilene au solicitat bani ministerului pentru proiectele turistice A utoritãþile locale de la Petrila susþin cã au transmis solicitãri Ministerului Turismului pentru realizarea proiectelor turistice. În acest sens, edilii pun la dispoziþie ºi o serie de documente.

Decizia autoritãþilor locale vine ca urmare a datelor prezentate de oficialii Ministerului Turismului care au arãtat cã nicio primãrie din Valea Jiului nu a solicitat fonduri pentru proiectele turistice.

“Vã transmitem spre avizare documentaþia tehnico-economicã actualizare ºi completare “Înfiinþare domeniu schiabil ªureanu-Petrila”, întocmit în baza legii 526/2003, pentru aprobarea Programului Naþional de Dezvoltare a turismului montan “Schi în Carpaþi”. Menþionãm cã UAT Petrila este inclusã în anexa nr. 1 a Legii 526/2003.

Documentaþia a fost întocmitã în conformitate cu HG 907/2016, privind etapele de elaborare ºi

conþinutul cadru al documentaþiilor tehnicoeconomice aferente obiectivelor/proiectelor de investiþii finanþate din fonduri publice, ºi cu prevederile HG558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiþiilor în turism – masterplanul investiþiilor în turism ºi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiþii în turism (UAT Petrila fiind inclusã în anexa hotãrârii, cu obiectivul privind dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil în arealul ªureanu)”, aratã autoritãþile locale de la Petrila în nota transmisã MInisteruluI Turismului încã din data de 10 decembrie 2018.

S-au deschis porþile “Cãsuþei cu fapte bune”

15 copii au participat alãturi de pãrinþii ºi bunicii lor, dar ºi de cadrele didactice de la toate unitãþile de învãþãmânt din municipiul Vulcan, la lansarea acestui proiect, în cadrul unui eveniment public gãzduit în Sala Consiliului Local al municipiului Vulcan. Împreunã cei 15 elevi selectaþi,

„C

ãsuþa cu fapt bune” ºi-a deschis porþile. Este un proiect educaþional dedicate elevilor din ciclul primar care se desfãºoarã la Vulcan prin intermediul Asociaþiei ”Eu ºi Tu pentru Vulcan”.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

În data de 8 ianuarie, MInisterul Turismului arãta cã nicio primãrie din Valea Jiului nu a solicitat fonduri pentru dezvoltarea turismului.

“Potrivit art. 14, alin.

(1) din HG nr 558/2017 – “Unitãþile administrativteritoriale care solicit finanþarea propunerilor de proiecte (…) au obligaþia sã depunã la Ministerul Turismului, în vederea avizãrii documentaþiei, studiul de fezabilitate/ documentaþia de avizare a lucrãrilor de intervenþii (DALI)/studiul de fezabilitate pentru obiecte mixte de investiþii, precum ºi alte avize/acorduri/studii specific, întocmite în conformitate cu legislaþia în vigoare, care sã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

fundamenteze realizarea obiectivului de investiþii, dupã caz, pânã la data de 31 decembrie 2020”.

Precizãm cã, pânã în prezent, la sediul Ministerului Turismului nu a fost depusã nicio documentaþie tehnico-economicã de cãtre unitãþile administrativ-teritoriale din judeþul Hunedoara, în vederea obþinerii avizului Consiliului TehnicoEconomic al Ministerului Turismului pentru finanþarea proiectelor”, aratã ministerul. În conformitate cu prevederile HG nr.

558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiþiilor în turism – Masterplanul investiþiilor în turism - ºi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiþii în turism sunt incluse ºi proiecte propuse de unitãþi administrativteritoriale din judeþul Hunedoara, respectiv: amenajare zonã de agrement, oraºul Geoagiu; schi în România, staþiunea Strajã, municipiul Lupeni, dezvoltarea ºi extinderea domeniului schiabil ªureanu, oraºul Petrila.

aceºtia au misiunea de a strânge toate faptele bune pe care ºi le-au propus sã le facã elevii din ciclul primar, în fiecare lunã, într-o ”Cãsuþa cu fapte bune”.

Pentru mediatizarea proiectului, a faptelor bune ale elevilor, va fi creatã ºi o paginã dedicatã de Facebook, unde vor fi publicate toate faptele copiilor, transmise în scris, în imagini foto sau video.

La finalul anului, vor fi selectate cele mai originale, frumoase ºi impresionante 100 FAPTE BUNE, care vor fi inserate în lucrarea: Cãsuþa cu 100 fapte bune – ediþia 2019. Aceastã lucrare va fi prezentã în arhivele tuturor ºcolilor, ale Bibliotecii de la Centrul ªansa ºi în biblioteca personalã a elevilor participanþi.

Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

Tiberiu Iacob-Ridzi: „TERMOFICAREA NU POATE FI OPRITÃ!”

A

bia pornitã alimentarea cu agent termic cãtre populaþia ºi agenþii economici, în special din Petroºani, aceasta riscã sã fie opritã de sãptãmâna viitoare.

Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au dat un ultimatum pânã la începutul lunii viitoare, însã, primarul spune cã, de la începutul acestui sezon, au tot fost ameninþãri ºi le sugereazã celor de la CEH sã îºi revizuiascã opinia. „Cred cã e al VI-lea comunicat de acest gen, de la momentul la care au

început furnizarea agentului termic. CEH condiþioneazã continuarea alimentãrii cu agent termic, de o garanþie din partea primãriei, pentru întreaga cantitate de cãldurã livratã consumatorilor din Petroºani. Eu le rãspund cã aceste lucru este ilegal, iar pe de altã parte, relaþia contractualã este între CEH

Gropile din ºosele, astupate “la rece” oate arterele rutiere din Valea T Jiului sunt extrem de

degradate, iar gropile sunt adevãrate cratere pe alocuri.

Este rezultatul îngheþului ºi dezgheþului ºi a materialelor antiderapante ce au fost folosite, însã, ºoferii sunt obligaþi sã facã adevãrate slalomuri printre sau prin aceste denivelãri, pe alocuri, uriaºe.

Administraþia de la Petroºani s-a apucat,

însã, sã astupe aceste gropi, iar lucrãrile au loc pe drumul naþional. „Din pãcate, au apãrut zone cu gropi.

Ile a dus pãmânt de la Vulcan la Alba Iulia

Pr

imarul municipiului Vulcan a dus o pungã cu pãmânt, de pe frontul de luptã de acum 100 de ani, la Alba Iulia.

El este ºi reprezentantul Asociaþiei Cultul Eroilor, asociaþie care a avut aceastã iniþiativã la nivel naþional, iar de la noi, pãmântul a fost luat din zona în care au fost cele mai mari bãtãlii acum 100 de ani, la graniþa dintre ceea ce atunci era Austro-Ungaria ºi România. „Am fost la Alba Iulia pentru a mulþumi pentru realizãrile mari ale celor din acea vreme. Am fost cu ofiþerii în rezervã ºi retragere, cu cei de la Cultul Eroilor de la Bucureºti. Acolo am depus, în

ºi SC Termoficare, care este în faliment, iar decizia este a administratorului financiar”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Totuºi, populaþia nu a plãtit, iar datoriile sunt uriaºe, motiv pentru care furnizorii de agent termic cer plata urgentã a facturilor.

Am discutat cu cei de la DADPP, iar în aceste zile, cum va permite ºi vremea, vom interveni ºi vom pune asfalt rece, pentru o perioadã de o lunã sau douã, pânã ce putem interveni sã punem asfalt cald”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Gropi existã în toate zonele Vãii Jiului, însã, pânã acum, doar la Petroºani a început astuparea lor provizorie.

Asta, ºi pentru cã primarii de municipii au obligaþia ca, pe porþiunea în care drumurile naþionale traverseazã oraºul, sã le menþinã în stare bunã.

Diana MITRACHE

Potrivit comunicatului remis de CEH, la data de 28.12.2018 a fost emisã factura în sumã de 452.155,66 lei cu TVA, având termenul scadent în 12 ianuarie 2019.. Pânã acum, însã, a fost achitatã doar suma de 113.789 lei cu TVA, iar din acest motiv, CEH susþine cã va sista furnizarea agentului termic ºi va conserva magistrala de transport. „Fac un apel ºi pe aceastã cale, celor care beneficiazã de acest serviciu sã îºi plãteascã ce au consumat, iar dacã se va pune problema la modul serios, sã stopeze agentul termic în plicã iarnã, cred cã ar fi un gest cel puþin ne la locul lui,

pentru cã, pe perioada în care sunt temperaturi negative, odatã pornit sistemul, nu poate fi oprit, cu toate restanþele la platã”, a mai precizat primarul din Petroºani. În municipiul Petroºani, abonaþii sistemului de termoficare beneficiazã ºi de subvenþie din partea Consiliului Local, iar numãrul consumatorilor racordaþi la sistemul de termoficare este de 2.409.

Potrivit datelor oficiale, în prezent mai sunt branºate 2.95 de apartamente, 33 de gospodãrii individuale, 11 instituþii publice ºi 182 de agenþi economici.

Diana MITRACHE

Artera principalã renovatã total, la Lupeni fost asfaltatã o parte a arterei principale din A Lupeni, încã de anul trecut.

Edilii au fãcut atunci eforturi, însã, acum spun cã obþin bani pentru continuarea acestei lucrãri, dar ºi banii înapoi pe lucrarea de anul trecut.

Aºa se face cã acum, primarul promite cã acest drum va deveni unul dintre cele mai bune din Valea Jiului. „Am accesat un proiect pentru Bulevardul Tudor Catedrala instalãrii regelui, o pungã cu Vladimirescu, început anul trepãmânt din Pasul Vîlcan, drept cut. Am fãcut proiectul, demerrecunoºtinþã pentru Unirea de la 1 surile ºi am avut norocul ca anul decembrie 1918. Nu se putea realiza aceastã unire, dacã nu intra România în trecut sã facem o jumãtate din drum, iar acum am primit bani Primul Rãzboi Mondial ºi cei de atunci pentru drum, fonduri europene. ºi-au dat seama cã trebuie fãcut ceva, Am reuºit sã atragem 70 de dupã Primul Rãzboi Mondial pentru miliarde de lei vechi, de la ADR unitatea noastrã ºi acest lucru l-au fãcut Vest. Acum câteva zile s-a trimis oltenii care au venit în Ardeal prin Pasul contractul la Bucureºti, pentru a Vîlcan ”, a spus Gheorghe Ile, primarul primi ºi banii înapoi pentru municipiului Vulcan. cealaltã parte de drum ºi, cu Chiar în vara anului trecut, aici, în banii respectivi, vom face tot Pasul Vîlcan, s-au gãsit foarte multe drumuri ºi parcãri în oraº”, a obiecte, cu o mare valoare istoricã. Sunt precizat Lucian Resmeriþã, obiecte ce au aparþinut eroilor noºtri, de primarul municipiului Lupeni . la bucãþi de obuz, pline de bile metalice, Artera þine de la intrarea în care au explodat la câþiva metri de municipiul Lupeni pânã la fosta tranºeele în care se apãrau românii, iar fabricã TESMA, iar pe toatã din aceste tranºee a fost luat ºi pãmânporþiunea, primarul spune cã tul ce a ajuns la Alba Iulia, alãturi de intenþioneazã ca circulaþia sã se alte mostre de pãmânt din toate zonele desfãºoare ca în marile oraºe. „Va trebui sã facem în aºa fel în care a fost frontul, acum 100 de ani. încât banda I, ºi pe o parte ºi pe Diana MITRACHE

alta, sã fie o bandã dedicatã transportului în comun.

Vorbim despre Linia Verde ce va lega toate oraºele Vãii Jiului, despre taxiuri, sau cei care se duc la minã în fiecare zi”, mai explicã edilul.

Mai mult, linia feratã, care taie artera înainte de sediul primãriei, va fi desfiinþatã, pentru cã nu mai este funcþionalã, iar un sens giratoriu modern va fi construit la intersecþia cu ºoseaua de centurã ºi spitalul din localitate. „Vom face un sens giratoriu modern, aºa cum existã în marile oraºe, pentru cã vrem chiar sã îl valorificãm. Vrem sã fie acolo simboluri ce ne aduc aminte de Straja ºi de minerit, aºa încât, cei care vin la noi sã vadã istoria la care noi þinem”, afirmã Lucian Resmeriþã.

Lucrãrile încep imediat ce vremea va permite ºi municipiul Lupeni va avea o nouã faþã, dupã ce aceste strãzi vor fi descongestionate de traficul ºi parcãrile ce ocupã acum toatã ºoseaua.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cu o sanie împrumutatã, Avram Iancu a plecat spre mare

C

u o sanie, care are ataºate ºi roþi, Avram Iancu, bibliotecarul din Petroºani, a plecat, marþi dimineaþã, cãtre Constanþa. Este un antrenament, spune el, pe o distanþã egalã cu cea de la Polul Nord, pentru cã vrea încã o datã sã ajungã la ultramaratonul pe care, în ultimii ani, l-a câºtigat Tiberiu Uºeriu.

Avram Iancu are sania de la Levente Polgar, un alt alergãtor care vrea sã plece cu el la acest maraton al rezistenþei, iar în tot timpul cât va dura aceastã cursã, bibliotecarul nostru va dormi în drum, va mânca doar conserve ºi se va folosi doar de ceea ce are în sanie. Asta, considerând el un antrenament, deºi, temperaturile anunþate acum sunt cu plus pe timpul zilei, iar la Polul Nord nu vor trece peste -35 C.

„Plec din Petroºani spre Marea Neagrã, unde am înotat anul trecut de la Sulina la Istanbul. Mã duc pentru cã sunt peste 600 de km exact distanþa pe care o am de parcurs la celebra cursã 6633 Arctic Ultra ºi consider cã este un antrenament excelent.

Avem condiþii extraordinare de antrenament în România ºi, aºa cum acolo vom merge spre Oceanul Arctic, în România, voi merge spre Marea Neagrã, spre

ªi-a bãtut concubina chiar în spital

intereseze de starea de sãnãtate a copilului ei ºi a fost bãtutã de concubin chiar în faþa minorului. ”Poliþiºtii care s-au deplasat de urgenþã la faþa locului, în urma sesizãrii, au stabilit cã tânãra a aflat cã fiul ei minor se aflã internat împreunã cu tatãl lui (fostul concubin al tinerei), un petroºãnean în vârstã de 26 de ani, în cadrul Secþiei de Pediatrie. Dupã ce tânãra s-a deplasat la spital pentru se interesa

I

ncidentul ºocant a avut loc luni seara, în Secþia Pediatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.

O tânãrã de 22 de ani, din Petroºani, a alertat poliþiºtii dupã ce a fost la spital sã se

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

ce avem”, a spus, înainte de startul la acest antrenament, Avram Iancu, atletul din Petroºani.

Avram Iancu a plecat dis-de-dimineaþã ºi a cu privire la starea de sãnãtate a copilului, în urma unor discuþii în contradictoriu, fostul concubin a lovit-o”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru lovire ºi alte violenþe, dar ºi cu un ordin de protecþie provizoriu.

Maximilian GÂNJU

spus cã va supravieþui doar cu cele ce ºi-a luat la el, adicã strictul necesar într-o astfel de competiþie, drumul urmând sã þinã un pic mai mult

de o sãptãmânã. „Îmi auto-impun sã ajung în 9 zile, exact timpul-limitã care existã la 6633 ºi, tot aºa, îmi auto-impun sã dorm numai afarã.

Am tot kitul de dormit ºi voi dormi sub cerul liber.

80 de km trebuie sã parcurg zilnic, în medie.

Nu este uºor nici în România. Aici, în sanie, însã, am tot ce trebuie: mâncare, haine de schimb, medicamente ºi va fi bine”, mai spune Avram Iancu.

Bibliotecarrul, care a traversat Canalul Mânecii, Dunãrea de la izvoare la vãrsare ºi are multe performanþe notabile, spune acum cã ºi-a învãþat lecþia de anul trecut ºi cã sperã sã termine ce ºi-a propus.

La start va merge ºi Levente Polgar, alergã-

Primul caz de gripã în Valea Jiului? upã confirmarea primului caz, cel al unei femei de 79 D de ani, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara anunþã cã de la începutul lunii ºi pânã în prezent, 18 hunedoreni au fost sau sunt suspecþi de gripã.

Astfel, un caz a fost confirmat cu gripa tip AH1N1 la SJU Deva, iar bolnavul nu a fost vaccinat ºi are afecþiuni cronice. Un alt caz este al unui copil de 8 ani, internat în Clinica de Pediatrie Timiºoara. Micuþul are ºi diabet zaharat

ºi nu a fost vaccinat. Un alt caz confirmat este la Spitalul Municipal Hunedoara, iar pentru alte zece persoane suspecte de gripã încã s-a primit rezultatul analizelor de laborator. Dintre acestea douã cazuri sunt la SJU Deva, 7 la Hunedoara ºi unul la Petroºani.

Pe de altã parte, în sãptãmâna 21.01.2019- 27.01.2019 numãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 1617 de cazuri din care pneumonii 557 de cazuri, anunþã DSP Hunedoara. (M. GÂNJU)

Afacerist lãsat fãrã marfã de Garda de Coastã

oliþiºtii de frontierã au descoperit produse contrafãP cute în valoare de aproape jumã-

tate de milion de lei. Acestea ar fi ajuns la o societate comercialã din judeþul Hunedoara, administratã de un afacerist hunedorean de 45 de ani.

Bunuri contrafãcute în valoare de peste 420.000 lei au fost confiscate în Portul Constanþa Sud Agigea, în urma unui

torul cu o singurã mânã, care ºi el a abandonat cursa antecedentã.

Anul acesta pleacã în 4 martie, dar trebuie sã precizãm cã, anul trecut, în scurt timp de la start, bibliotecarul nostru a abandonat cursa, din cauza frigului.

Anul trecut, România era a doua þarã cu un numãr de 4 participanþi la acest ultramaratonul Arctic, dupã Zimbabwe cu 6 participanþi. În competiþie au intrat ºi Levente Polgar, Tiberiu Uºeriu ºi Florina Iofcea, însã, cursa a fost câºtigatã de Uºeriu, pentru al doilea an consecutiv, dupã un efort uriaº. Ceilalþi, toþi, au abandonat cursa în primele zile.

Diana MITRACHE

control derulat de poliþiºtii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã împreunã cu vameºii de la Biroul Vamal Constanþa Sud. Echipele de control au verificat un container sosit din China, în care erau produsele contrafãcute, respectiv încãlþãminte ºi jucãrii. Poliþiºtii de frontierã s-au sesizat din oficiu dupã un control amãnunþit efectuat în baza analizei de risc, iar cele 2.308 pro-

duse ce purtau însemnele unor mãrci cunoscute aveau ca destinaþie o societate comercialã de pe raza judeþului Hunedoara.

Dacã ar fi fost comercializate ca produse de marcã, societatea hunedoreanã ar fi încasat suma totalã de 429.000 lei. Produsele au fost ridicate iar poliþiºtii de frontierã efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de punere în circulaþie a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau similare ºi care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate, la finalizare fiind dispuse mãsurile legale care se impun, precizeazã reprezentanþii Gãrzii de Coastã.

Maximilian GÂNJU

Tabãrã internaþionalã de schi în Straja Z

eci de copii din Ungaria sunt aºteptaþi în staþiunea montanã Straja. 30 de copii din oraºul Szombathely din Ungaria vor participa la o tabãrã de schi care se va desfãºura în perioada 18-24 februarie.

Tabãra este organizatã în cadrul unui protocol de înfrãþire pe care autoritãþile din municipiul Hunedoara îl au cu oraºul Szombathely – Ungaria. Participarea copiilor din Ungaria la tabãra din Straja este susþinutã financiar ºi de Consiliul Local al municipiului Hunedoara, care urmeazã sã aloce suma de 45.000 de lei pentru organizarea ºi desfãºurarea acestei tabere de schi internaþionale. „Din anul 1993, grupuri de copii din Hunedoara îºi petrec o parte din vacanþa de varã în tabãra internaþionalã de la Balatonbereny, organizatã de municipalitatea oraºului Szombathely, care asigurã cazarea ºi masa copiilor. Pe perioada de iarnã, copiii din oraºul Szombathely participã la o tabãrã de schi organizatã în judeþul Hunedoara. În baza invitaþiei lansate de Primãria municipiului Hunedoara, anul acesta un grup de 30 de persoane din oraºul Szombathely-Ungaria va participa la tabãrã internaþionalã de schi (…). La sosire, grupul va fi întâmpinat de

cãtre reprezentanþii primãriei, urmând a fi condus în staþiunea montanã Straja Cheltuielile efectuate cu ocazia organizãrii ºi desfãºurãrii taberei internaþionale de schi în cuantum de pânã la 45.000 lei, reprezintã cazarea ºi masa participanþilor, respectiv 30 persoane din Szombathely ºi 2 reprezentanþi ai Primãriei ºi Consiliului Local al municipiului Hunedoara, pentru toatã perioada taberei. Suma alocatã va fi suportatã din bugetul local al municipiului Hunedoara, de la capitolul 67.02. Culturã, recreere ºi religie, subcapitol 05.02.

Tineret, Titlu 20 Bunuri ºi Servicii”, se aratã în proiectul de hotãrâre ce urmeazã sã fie supus aprobãrii în urmãtoarea ºedinþã de CL Hunedoara.

Protocolul dintre cele douã localitãþi dateazã din anul 1990 ºi prevede ºi organizarea de sejururi, pe baza principiului reciprocitãþii, pentru grupuri de copii din cele douã oraºe.

Monika BACIU

Parteneriat româno-sârb la Universitatea din Petroºani U niversitatea din Petroºani continuã sã încheie noi parteneriate de colaborare cu instituþii academice din lume.

Rectorul Universitãþii din Petroºani a avut o întrevedere cu prof.univ. dr. ing.

Radoje Pantovic, pro-decan al Facultãþii Tehnice din oraºul Bor din Serbia, întâlnire realizatã în cadrul programului de întâlniri româno-sârbe ale cluburilor înfrãþite Rotary din Petroºani-Valea Jiului ºi Bor-Serbia.

Discuþiile dintre cei doi reprezentanþi ai lumii academice din Petroºani ºi Bor, au condus la dorinþa comunã de a stabili toate legãturile interuniversitare optime pentru realizarea unor proiecte comune, folosind platforma educaþionalã, Erasmus Plus. ”Am fost onorat de vizita oaspetelui nostru de la Facultatea Tehnicã din oraºul Bor din Serbia. Am convenit împreunã sã deschidem punþi de colaborare academicã, pentru studenþi ºi cadre universitare, sub egida programelor europene Erasmus+ ºi sunt convins cã aceastã nouã relaþie de parteneriat educaþional va fi una cu beneficii pentru cele douã universitãþi”, a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin

Mihai, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Membrii cluburilor Rotary înfrãþite, respectiv cele din Petroºani-Valea Jiului- România ºi Bor-Serbia s-au întânit, zilele acestea în Valea Jiului, în cadrul unui program amplu de activitãþi care a vizat pe de-o parte aprobarea agendei de activitãþi comune pe 2019 ºi întâlnirea reprezentanþilor delegaþiei sârbe cu diferite grupuri de societate civilã ºi administraþie localã din Valea Jiului. Programul comun pentru 2019, aprobat de toþi membrii celor 2 cluburi prezenþi la întâlnirea oficialã din 24 ianuarie, cuprinde întâlniri de lucru ºi demararea unui proiect al prieteniei atât la Bor cât ºi în Valea Jiului, precum ºi startul în schimbul de tineri între cele 2 comunitãþi reprezentate.

Monika BACIU

Federaþia "Spiru Haret" ºi cea a asociaþiilor de pãrinþi cer desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar

F

ederaþia Sindicatelor din Educaþie "Spiru Haret" ºi Federaþia Naþionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi Învãþãmânt Preuniversitar cer desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar, întrucât este "puternic politizat".

Cele douã federaþii sunt nemulþumite de o decizie privind majorarea cu doar 22% a costului standard per preºcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile ºi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale ºi spun cã iau în calcul retragerea din acest consiliu.

Federaþia Sindicatelor din Educaþie "Spiru Haret" ºi Federaþia Naþionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi Învãþãmânt Preuniversitar (FNAP-IP) solicitã desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar (CNFIP), deoarece acest organism este unul puternic politizat, iar deciziile luate nu sunt în interesul sistemului educaþional românesc, se aratã într-un comunicat de presã trans-

mis, marþi, de cele douã federaþii.

Reprezentanþii acestora considerã cã ultima decizie luatã în cadrul CNFIP, care prevede, pentru anul 2019, majorarea cu doar 22% a costului standard per preºcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile ºi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale, nu face altceva decât sã perpetueze subfinanþarea cronicã a învãþãmântului.

Cele douã federaþii iau în calcul retragerea din CNFIP pânã în momentul în care acest organism va deveni unul cu adevãrat profesionist.

Ei aratã cã, potrivit ultimului Regulament privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului, CNFIP este format din 11 reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei Naþionale (4 reprezentanþi ai direcþiilor de specialitate din Ministerul Educaþiei Naþionale, 4 reprezentanþi ai inspectoratelor ºcolare ºi 3 reprezentanþi ai unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar), 5 reprezentanþi ai partenerilor sociali ºi 3 reprezentanþi ai structurilor asociative ale autoritãþilor administraþiei publice locale.

4 Actualitate

Cu o sanie împrumutatã, Avram Iancu a plecat spre mare

C

u o sanie, care are ataºate ºi roþi, Avram Iancu, bibliotecarul din Petroºani, a plecat, marþi dimineaþã, cãtre Constanþa. Este un antrenament, spune el, pe o distanþã egalã cu cea de la Polul Nord, pentru cã vrea încã o datã sã ajungã la ultramaratonul pe care, în ultimii ani, l-a câºtigat Tiberiu Uºeriu.

Avram Iancu are sania de la Levente Polgar, un alt alergãtor care vrea sã plece cu el la acest maraton al rezistenþei, iar în tot timpul cât va dura aceastã cursã, bibliotecarul nostru va dormi în drum, va mânca doar conserve ºi se va folosi doar de ceea ce are în sanie. Asta, considerând el un antrenament, deºi, temperaturile anunþate acum sunt cu plus pe timpul zilei, iar la Polul Nord nu vor trece peste -35 C.

„Plec din Petroºani spre Marea Neagrã, unde am înotat anul trecut de la Sulina la Istanbul. Mã duc pentru cã sunt peste 600 de km exact distanþa pe care o am de parcurs la celebra cursã 6633 Arctic Ultra ºi consider cã este un antrenament excelent.

Avem condiþii extraordinare de antrenament în România ºi, aºa cum acolo vom merge spre Oceanul Arctic, în România, voi merge spre Marea Neagrã, spre

ªi-a bãtut concubina chiar în spital

intereseze de starea de sãnãtate a copilului ei ºi a fost bãtutã de concubin chiar în faþa minorului. ”Poliþiºtii care s-au deplasat de urgenþã la faþa locului, în urma sesizãrii, au stabilit cã tânãra a aflat cã fiul ei minor se aflã internat împreunã cu tatãl lui (fostul concubin al tinerei), un petroºãnean în vârstã de 26 de ani, în cadrul Secþiei de Pediatrie. Dupã ce tânãra s-a deplasat la spital pentru se interesa

I

ncidentul ºocant a avut loc luni seara, în Secþia Pediatrie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.

O tânãrã de 22 de ani, din Petroºani, a alertat poliþiºtii dupã ce a fost la spital sã se

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

ce avem”, a spus, înainte de startul la acest antrenament, Avram Iancu, atletul din Petroºani.

Avram Iancu a plecat dis-de-dimineaþã ºi a cu privire la starea de sãnãtate a copilului, în urma unor discuþii în contradictoriu, fostul concubin a lovit-o”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru lovire ºi alte violenþe, dar ºi cu un ordin de protecþie provizoriu.

Maximilian GÂNJU

spus cã va supravieþui doar cu cele ce ºi-a luat la el, adicã strictul necesar într-o astfel de competiþie, drumul urmând sã þinã un pic mai mult

de o sãptãmânã. „Îmi auto-impun sã ajung în 9 zile, exact timpul-limitã care existã la 6633 ºi, tot aºa, îmi auto-impun sã dorm numai afarã.

Am tot kitul de dormit ºi voi dormi sub cerul liber.

80 de km trebuie sã parcurg zilnic, în medie.

Nu este uºor nici în România. Aici, în sanie, însã, am tot ce trebuie: mâncare, haine de schimb, medicamente ºi va fi bine”, mai spune Avram Iancu.

Bibliotecarrul, care a traversat Canalul Mânecii, Dunãrea de la izvoare la vãrsare ºi are multe performanþe notabile, spune acum cã ºi-a învãþat lecþia de anul trecut ºi cã sperã sã termine ce ºi-a propus.

La start va merge ºi Levente Polgar, alergã-

Primul caz de gripã în Valea Jiului? upã confirmarea primului caz, cel al unei femei de 79 D de ani, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara anunþã cã de la începutul lunii ºi pânã în prezent, 18 hunedoreni au fost sau sunt suspecþi de gripã.

Astfel, un caz a fost confirmat cu gripa tip AH1N1 la SJU Deva, iar bolnavul nu a fost vaccinat ºi are afecþiuni cronice. Un alt caz este al unui copil de 8 ani, internat în Clinica de Pediatrie Timiºoara. Micuþul are ºi diabet zaharat

ºi nu a fost vaccinat. Un alt caz confirmat este la Spitalul Municipal Hunedoara, iar pentru alte zece persoane suspecte de gripã încã s-a primit rezultatul analizelor de laborator. Dintre acestea douã cazuri sunt la SJU Deva, 7 la Hunedoara ºi unul la Petroºani.

Pe de altã parte, în sãptãmâna 21.01.2019- 27.01.2019 numãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 1617 de cazuri din care pneumonii 557 de cazuri, anunþã DSP Hunedoara. (M. GÂNJU)

Afacerist lãsat fãrã marfã de Garda de Coastã

oliþiºtii de frontierã au descoperit produse contrafãP cute în valoare de aproape jumã-

tate de milion de lei. Acestea ar fi ajuns la o societate comercialã din judeþul Hunedoara, administratã de un afacerist hunedorean de 45 de ani.

Bunuri contrafãcute în valoare de peste 420.000 lei au fost confiscate în Portul Constanþa Sud Agigea, în urma unui

torul cu o singurã mânã, care ºi el a abandonat cursa antecedentã.

Anul acesta pleacã în 4 martie, dar trebuie sã precizãm cã, anul trecut, în scurt timp de la start, bibliotecarul nostru a abandonat cursa, din cauza frigului.

Anul trecut, România era a doua þarã cu un numãr de 4 participanþi la acest ultramaratonul Arctic, dupã Zimbabwe cu 6 participanþi. În competiþie au intrat ºi Levente Polgar, Tiberiu Uºeriu ºi Florina Iofcea, însã, cursa a fost câºtigatã de Uºeriu, pentru al doilea an consecutiv, dupã un efort uriaº. Ceilalþi, toþi, au abandonat cursa în primele zile.

Diana MITRACHE

control derulat de poliþiºtii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã împreunã cu vameºii de la Biroul Vamal Constanþa Sud. Echipele de control au verificat un container sosit din China, în care erau produsele contrafãcute, respectiv încãlþãminte ºi jucãrii. Poliþiºtii de frontierã s-au sesizat din oficiu dupã un control amãnunþit efectuat în baza analizei de risc, iar cele 2.308 pro-

duse ce purtau însemnele unor mãrci cunoscute aveau ca destinaþie o societate comercialã de pe raza judeþului Hunedoara.

Dacã ar fi fost comercializate ca produse de marcã, societatea hunedoreanã ar fi încasat suma totalã de 429.000 lei. Produsele au fost ridicate iar poliþiºtii de frontierã efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de punere în circulaþie a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau similare ºi care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate, la finalizare fiind dispuse mãsurile legale care se impun, precizeazã reprezentanþii Gãrzii de Coastã.

Maximilian GÂNJU

Tabãrã internaþionalã de schi în Straja Z

eci de copii din Ungaria sunt aºteptaþi în staþiunea montanã Straja. 30 de copii din oraºul Szombathely din Ungaria vor participa la o tabãrã de schi care se va desfãºura în perioada 18-24 februarie.

Tabãra este organizatã în cadrul unui protocol de înfrãþire pe care autoritãþile din municipiul Hunedoara îl au cu oraºul Szombathely – Ungaria. Participarea copiilor din Ungaria la tabãra din Straja este susþinutã financiar ºi de Consiliul Local al municipiului Hunedoara, care urmeazã sã aloce suma de 45.000 de lei pentru organizarea ºi desfãºurarea acestei tabere de schi internaþionale. „Din anul 1993, grupuri de copii din Hunedoara îºi petrec o parte din vacanþa de varã în tabãra internaþionalã de la Balatonbereny, organizatã de municipalitatea oraºului Szombathely, care asigurã cazarea ºi masa copiilor. Pe perioada de iarnã, copiii din oraºul Szombathely participã la o tabãrã de schi organizatã în judeþul Hunedoara. În baza invitaþiei lansate de Primãria municipiului Hunedoara, anul acesta un grup de 30 de persoane din oraºul Szombathely-Ungaria va participa la tabãrã internaþionalã de schi (…). La sosire, grupul va fi întâmpinat de

cãtre reprezentanþii primãriei, urmând a fi condus în staþiunea montanã Straja Cheltuielile efectuate cu ocazia organizãrii ºi desfãºurãrii taberei internaþionale de schi în cuantum de pânã la 45.000 lei, reprezintã cazarea ºi masa participanþilor, respectiv 30 persoane din Szombathely ºi 2 reprezentanþi ai Primãriei ºi Consiliului Local al municipiului Hunedoara, pentru toatã perioada taberei. Suma alocatã va fi suportatã din bugetul local al municipiului Hunedoara, de la capitolul 67.02. Culturã, recreere ºi religie, subcapitol 05.02.

Tineret, Titlu 20 Bunuri ºi Servicii”, se aratã în proiectul de hotãrâre ce urmeazã sã fie supus aprobãrii în urmãtoarea ºedinþã de CL Hunedoara.

Protocolul dintre cele douã localitãþi dateazã din anul 1990 ºi prevede ºi organizarea de sejururi, pe baza principiului reciprocitãþii, pentru grupuri de copii din cele douã oraºe.

Monika BACIU

Parteneriat româno-sârb la Universitatea din Petroºani U niversitatea din Petroºani continuã sã încheie noi parteneriate de colaborare cu instituþii academice din lume.

Rectorul Universitãþii din Petroºani a avut o întrevedere cu prof.univ. dr. ing.

Radoje Pantovic, pro-decan al Facultãþii Tehnice din oraºul Bor din Serbia, întâlnire realizatã în cadrul programului de întâlniri româno-sârbe ale cluburilor înfrãþite Rotary din Petroºani-Valea Jiului ºi Bor-Serbia.

Discuþiile dintre cei doi reprezentanþi ai lumii academice din Petroºani ºi Bor, au condus la dorinþa comunã de a stabili toate legãturile interuniversitare optime pentru realizarea unor proiecte comune, folosind platforma educaþionalã, Erasmus Plus. ”Am fost onorat de vizita oaspetelui nostru de la Facultatea Tehnicã din oraºul Bor din Serbia. Am convenit împreunã sã deschidem punþi de colaborare academicã, pentru studenþi ºi cadre universitare, sub egida programelor europene Erasmus+ ºi sunt convins cã aceastã nouã relaþie de parteneriat educaþional va fi una cu beneficii pentru cele douã universitãþi”, a declarat prof.univ.dr.ing. Radu Sorin

Mihai, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Membrii cluburilor Rotary înfrãþite, respectiv cele din Petroºani-Valea Jiului- România ºi Bor-Serbia s-au întânit, zilele acestea în Valea Jiului, în cadrul unui program amplu de activitãþi care a vizat pe de-o parte aprobarea agendei de activitãþi comune pe 2019 ºi întâlnirea reprezentanþilor delegaþiei sârbe cu diferite grupuri de societate civilã ºi administraþie localã din Valea Jiului. Programul comun pentru 2019, aprobat de toþi membrii celor 2 cluburi prezenþi la întâlnirea oficialã din 24 ianuarie, cuprinde întâlniri de lucru ºi demararea unui proiect al prieteniei atât la Bor cât ºi în Valea Jiului, precum ºi startul în schimbul de tineri între cele 2 comunitãþi reprezentate.

Monika BACIU

Federaþia "Spiru Haret" ºi cea a asociaþiilor de pãrinþi cer desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar

F

ederaþia Sindicatelor din Educaþie "Spiru Haret" ºi Federaþia Naþionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi Învãþãmânt Preuniversitar cer desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar, întrucât este "puternic politizat".

Cele douã federaþii sunt nemulþumite de o decizie privind majorarea cu doar 22% a costului standard per preºcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile ºi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale ºi spun cã iau în calcul retragerea din acest consiliu.

Federaþia Sindicatelor din Educaþie "Spiru Haret" ºi Federaþia Naþionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi Învãþãmânt Preuniversitar (FNAP-IP) solicitã desfiinþarea Consiliului Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Preuniversitar (CNFIP), deoarece acest organism este unul puternic politizat, iar deciziile luate nu sunt în interesul sistemului educaþional românesc, se aratã într-un comunicat de presã trans-

mis, marþi, de cele douã federaþii.

Reprezentanþii acestora considerã cã ultima decizie luatã în cadrul CNFIP, care prevede, pentru anul 2019, majorarea cu doar 22% a costului standard per preºcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile ºi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale, nu face altceva decât sã perpetueze subfinanþarea cronicã a învãþãmântului.

Cele douã federaþii iau în calcul retragerea din CNFIP pânã în momentul în care acest organism va deveni unul cu adevãrat profesionist.

Ei aratã cã, potrivit ultimului Regulament privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului, CNFIP este format din 11 reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei Naþionale (4 reprezentanþi ai direcþiilor de specialitate din Ministerul Educaþiei Naþionale, 4 reprezentanþi ai inspectoratelor ºcolare ºi 3 reprezentanþi ai unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar), 5 reprezentanþi ai partenerilor sociali ºi 3 reprezentanþi ai structurilor asociative ale autoritãþilor administraþiei publice locale.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

Transparency International: România, situatã pe locul 24 din 28 în UE privind percepþia corupþiei

R

omânia se situeazã pe locul 24 din 28 în UE privind percepþia asupra gradului de corupþie în 2018, având cu un punct mai puþin – 47 – faþã de 2017, urcând o poziþie ºi devansând Grecia, se aratã într-un raport al Organizaþiei nonguvernamentale anticorupþie Transparency International.

La nivel global, România ocupã locul 61 din 180 de þãri analizate.

Raportul Transparency International privind Indicele de Percepþie a Corupþiei (IPC) la nivel global analizeazã corupþia din sectorul public, aºa cum este perceputã de mediul de afaceri ºi de experþi independenþi din 180 de þãri. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare þarã, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.

Deºi România ºi

Bulgaria (care se aflã pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au fãcut progrese în ultimii ani, ambele þãri au înregistrat o scãdere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupþia în Bulgaria ºi proteste masive anticorupþie în România, se aratã în raport. În plus, atât România, cât ºi Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare ºi Verificare al UE, care monitorizeazã dacã þãrile îndeplinesc reformele anticorupþie ºi judiciare la care s-au angajat

la aderarea la blocul european. În ciuda acestui fapt, niciuna din cele douã þãri nu a fãcut progrese semnificative în acest sens, este precizat în raport. În afarã de Grecia ºi Bulgaria, singura þarã cu un punctaj mai slab decât al României este Ungaria, cu 46 de puncte.

Danemarca ºi Noua Zeelandã ocupã primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud

ºi Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest ºi Uniunea Europeanã, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scãzute punctaje sunt Africa SubSaharianã (medie de 32 de puncte) ºi Estul Europei ºi Asia Centralã (medie de 35 de puncte).

Mai mult de douã treimi dintre þãri au scoruri de sub 50 de puncte, media globalã fiind de 43. Din 2012, doar 20 de þãri ºi-au îmbunãtãþit semnificativ scorul, printre care Estonia ºi Coasta de Fildeº, iar la alte 16 situaþia s-a înrãutãþit semnificativ, precum în Australia, Chile ºi Malta.

Dintre primele 20 de þãri, 14 sunt din Europa de Vest ºi Uniunea Europeanã.

Danemarca este urmatã îndeaproape de Finlanda, Suedia ºi Elveþia, toate cu un punctaj de 85.

Datele, examinate alãturi de studii privind starea democraþiilor, aratã cã

existã o legãturã între nivelul corupþiei ºi sãnãtatea unei democraþii.

Democraþiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraþiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinþe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scãzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.

Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria ºi Turcia au scãzut cu opt, respectiv nouã puncte în ultimii cinci ani. În acelaºi timp, Turcia a fost retrogradatã de la o þarã „parþial liberã” la o þarã care „nu este liberã”. În paralel, Ungaria a înregistrat cel mai scãzut punctaj pentru drepturile politice de la cãderea comunismului în 1989.

Aceste punctaje aratã deteriorarea statului de drept ºi a instituþiilor democratice.

SUA au pierdut patru puncte faþã de 2017, ajungând la 71 ºi ieºind astfel din primele 20 de þãri în clasament pentru prima oarã din 2011.

Numãrul insolvenþelor în rândul companiilor de impact stagneazã, dar valoarea activelor imobilizate scade puternic umãrul insolvenþelor în N rândul companiilor

de impact din economia româneascã s-a menþinut constant în ultimii trei ani, înregistrând o scãdere uºoarã de la 184 de companii în 2017, la 183 în 2018, dar valoarea totalã a activelor imobilizate a scãzut, potrivit unui raport publicat, marþi, de firma specializatã pe procedura insolvenþei CITR. Astfel, valoarea totalã de active imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenþã a ajuns în 2018 la 809 milioane de euro, cel mai mic prag din ultimii cinci ani ºi în scãdere cu 34,44% comparativ cu anul precedent. ”Valoarea medie a

activelor imobilizate per companie de impact intratã în insolvenþã a atins 4,4 milioane de euro în 2018, în scãdere cu 34% faþã de 2017. ªi la nivelul cifrei de afaceri totale a acestor companii se înregistreazã o scãdere cu 55% ºi aproape 800 milioane de euro mai puþin decât anul precendent”, se aratã în raport.

Cele 183 de companii de impact intrate în insolvenþã în 2018 au un numãr de 11.760 de angajaþi, cu 17,42% mai puþin decât în 2017. Judeþele cu cele

mai multe insolvenþe de impact sunt municipiul Bucureºti ºi judeþul Ilfov (66,35%), Sibiu (9,5%), Cluj (8,4%), Bihor (7,4%), Constanþa (7,4%), Braºov (6,3%), potrivit companiei.

Directorul general al CITR, Vasile Godîncã-Herlea, susþine cã insolvenþa în rândul companiilor de impact a fost relativ constantã ºi în 2018. ”Aºa cum am previzionat, insolvenþa în rândul companiilor de impact a fost relativ constantã ºi în 2018. Însã, faptul cã anul

trecut valoarea activelor imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenþã a scãzut la pragul minim din ultimii cinci ani ne aratã cã dimensiunea companiilor de impact intrate în insolvenþã este mai micã”, a spus Godîncã-Herlea.

El a spus cã, în anul 2018, 41% din portofoliul CITR a fost constituit din companii în diverse stadii de reorganziare, asta în timp ce media naþionalã este în jur de 6% pentru acelaºi an.

Dupã criteriul valorii activelor imobilizate,

primele zece companii deþin 33% din valoarea activelor imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenþã, însumând 267 milioane de euro ºi asigurã ºi 10% din numãrul locurilor de muncã (1164).

Cel mai mare impact asupra pieþei insolvenþei se menþine ºi în 2018 în sectorul industrial, care

deþine 29% din numãrul insolvenþelor de impact (la fel ca anul precedent) ºi aproape 30% din valoarea activelor imobilizate (242 milioane de euro), potrivit companiei. ”Totodatã, industria deþine ºi aproape 23% din cifra de afaceri din totalul insolvenþelor de impact (149 milioane de euro), în scãdere cu 8%, comparativ cu anul precedent, ºi asigurã 4504 locuri de muncã”, se aratã în comunicat.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

În anul 2018 au fost înmatriculate ANAF pune la dispoziþia contribuabililor calculatoare 25.812 vehicule comerciale noi anul 2018, în în sistem self service au fost Î nRomânia, 2018 cu 4% faþã de decembrie 2017, ajungând la un volum total de 198.537 unitãþi.

Pe întreg anul 2018, se constatã o creºtere de 3.2% faþã de 2017, volumul acestora fiind de 2.484,175 unitãþi. În 2018, topul þãrilor europene este condus de Franþa, cu 519.266 unitãþi (+4,9%), Marea Britanie cu un volum de 417.196 unitãþi (-1,9%) ºi Germania cu un volum de 386.282 unitãþi (+4,6%) vehicule comerciale noi înmatriculate.

Pe segmente:

LCV-urile (vehiculele comerciale uºoare <3,5to) reprezintã un volum de 2.058.755 unitãþi, o creºtere de +3,1%; MHCV (vehiculele comerciale medii, între 3,5 ºi 16 to) reprezintã un volum de 383.968 unitãþi, o creºtere de +3,5%,; HCV (vehicule comerciale grele >16 to) reprezintã un volum de 311.959 unitãþi, o creºtere de +3,4%, iar segmentul microbuzelor ºi autobuzelor reprezintã un volum de 41.992 unitãþi, o creºtere de +1,3% faþã de 2017.

MEDIAFAX MEDIAFAX

ANRE: Preþurile la electricitate ºi gaze pentru consumatorii casnici sunt menþinute pânã în 2022

nic se poate adresa furnizorului actual, care are obligaþia sã îl informeze în acest sens.

Preþurile la care se realizeazã furnizarea gazelor naturale în regim reglementat sunt aprobate de ANRE, diferenþiat pentru fiecare furnizor si pentru fiecare categorie de clienþi stabilitã în funcþie de modul de racordare la un obiectiv din sectorul gazelor naturale ºi de consumul anual, ºi sunt publicate de cãtre fiecare furnizor pe pagina proprie de internet, mai aratã autoritatea de reglementare.

MEDIAFAX MEDIAFAX

A

NAF pune la dispoziþia contribuabililor calculatoare în sistem self service, în vederea accesãrii Spaþiului Privat Virtual ºi a altor servicii oferite de agenþia fiscalã, în sediile instituþiei, aratã un comunicat al instituþiei.

La cerere, contribuabilii vor fi îndrumaþi direct de cãtre inspectorii fiscali în vederea îndeplinirii obligaþiilor fiscale.

Serviciul Spaþiul Privat Virtual este uºor de accesat, gratuit ºi disponibil 24 de ore din 24, atât persoanelor fizice, cât ºi persoanelor juridice sau entitãþilor fãrã personalitate juridicã. Acest serviciu online permite obþinerea informaþi-

ilor fiscale privind situaþia fiscalã, depunerea electronicã a declaraþiilor fiscale ºi primirea electronicã a documentelor ºi a actelor administrativ fiscale, precizeazã documentul.

Documentele comunicate prin Spaþiul Privat Virtual au aceeaºi putere juridicã, asemenea celor comunicate prin poºtã sau la ghiºeu. Instrucþiunile privind înrolarea în SPV sunt disponibile la https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/Inregistr are_persoane_fizice.

Lista sediilor ANAF, în care sunt puse la dispoziþia contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii, se regãseºte pe site-ul instituþiei, www.anaf.ro, la secþiunea Servicii oferite de ANAF. MEDIAFAX MEDIAFAX

revederile OUG P 114/2018 ºi legislaþia secundarã

emisã de ANRE în aplicarea acesteia nu vor conduce la creºteri de preþuri la energia electricã ºi gazele naturale furnizate clienþilor finali casnici care opteazã pentru furnizarea în regim reglementat, pânã în 2022.

Termenele aplicabile sunt perioada 01.03.2019 – 28.07.2022 pentru energia electricã ºi 01.01.2019 – 28.02.2022 pentru gazele naturale, pre-

cizeazã un comunicat al autoritãþii. În ceea ce priveºte clienþii finali casnici de energie electricã ºi gaze naturale care au uzat de dreptul de eligibilitate, ANRE precizaeazã cã a pus la dispoziþia acestora mai multe facilitãþi menite sã-i protejeze

împotriva unor posibile practici comerciale incorecte. Astfel, clineþii beneficiazã de câte un instrument de comparare a preþurilor sau ofertelortip, destinat tuturor celor interesaþi sã-ºi aleagã sau sã-ºi schimbe furnizorul de energie electricã ºi/sau gaze naturale din

înmatriculate 25.812 vehicule comerciale noi, reprezentând o creºtere cu +11,5% faþã de 2017, informeazã ACEA - Asociaþia Constructorilor Europeni de Automobile ºi ACAROM - Asociaþia Constructorilor de Automobile din România.

Înmatriculãrile de vehicule comerciale noi în Uniunea Europeanã au scãzut în decembrie

piaþa concurenþialã, al cãror scop este sa permitã compararea preþurilor de furnizare ºi a condiþiilor oferite de furnizori, înainte de a alege un anume furnizor sau o anume ofertã-tip.

Aceºti clienþi au ºi posibilitatea de a reveni din piaþa concurenþialã pe piaþa reglementatã, în situaþia în care considerã cã este mai avantajos. În cazul energiei electrice, clientul casnic de energie electricã care doreºte sã revinã din piaþa concurenþialã la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultima instanþã din zona sa de reþea, având asigurat preþul avizat de

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

ANRE. În cazul gazelor naturale, clientul casnic are dreptul sã revinã la furnizarea reglementatã ºi se poate adresa furnizorului care are aceastã obligaþie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizãrii gazelor naturale în regim reglementat la preþul de furnizare aprobat de ANRE. Pentru a afla care este furnizorul de gaze naturale care are obligaþia sã îi asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat, clientul cas-

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 30 Ianuarie 2019

Henþ cu mâna

Pledoarie pentru un simbol Este anul centenarului echipei Jiul Petroºani. Dincolo de criza în care se aflã, de multele nume ºi sigle (logo-uri, insigne)

pe care le-a avut, cei 100 de ani nu pot fi trecuþi cu vederea.

Sunt semnale dintre cele mai bune cã momentul sãrbãtoririi

echipei nu va fi ignorat.

Ba dimpotrivã, cei care se vor ocupa din administraþia localã de acest aspect, au rezonat foarte bine la toate propunerile. Nu este o noutate. Doar cã doleanþa devine mai... doleanþã, în contextul în care argumente sunt

destule pentru acest crâmpei din suta de ani a Jiului.

De ce sã avem ºi în sport ceea ce avem în culturã?

Pe bunã dreptate, Teatrul Dramatic a primit numele lui I.D. Sîrbu, un parc central se numeºte Carol Schreter, un cinematograf

modern a luat numele lui ªerban Ionescu.

Fiecare, bine argumentat. ªi atunci, pe bunã dreptate, am mai putea adãuga un nume-simbol, de data asta, pentru stadionul din Petroºani: Petre Libardi.

Argumentele, în rândurile de mai jos.

Stadionul, de ce nu ”Petre Libardi”?

D

acã vorbim la nivel european, vin doar cu exemple: Santiago Bernabeu – Madrid, Giuseppe Meazza – Milano, Fevene Puskas – Budapesta.

ªi ar mai fi...

Recunoaºterea ºi meritele unor nume în fotbalul românesc au dus la atragerea acestora ºi pe stadioane din þara noastrã: ”Valentin Stãnescu” din Giuleºti – Bucureºti, ”Ilie Oanã” – Ploieºti, ”Anghel Iordãnescu” – Voluntari, ”Ion Oblemenco” – Craiova, ”Dr. Constantin Rãdulescu” – CFR Cluj, ”Dan Pãltiniºan” – Timiºoara, ”Iuliu Bodola” – Oradea,

”Franz Neumann” – Arad, ”Mircea Chivu” – Reºiþa, sunt doar câteva exemple ale deciziei factorilor locali din respectivele oraºe. În ultimii ani ºi la Petroºani s-a vehiculat ideea schimbãrii numelui stadionului din Lunca Jiului, lucru dorit de suporteri, de oamenii

care au contact cu fotbalul. Cu argumente solide, stadionul ar putea sã poarte numele lui Petre Libardi, cel care ºi-a dedicat patru decenii de viaþã echipei de fotbal Jiul Petroºani.

A jucat numai la Jiul

Nãscut pe 27 august 1942 la Câmpulung Muºcel, a venit la Jiul Petroºani în divizia ”B”, la vârsta de 21 de ani, în 1963.

S-a acomodat rapid la Petroºani, într-un atac Martinovici – Casandra – Libardi – Peronescu, care vor spulbera apãrãrile diviziei ”B”, pânã în 1966, când echipa Jiul revine în divizia ”A”. Libardi nu va lipsi din echipã decât forþat de accidentãri sau satisfacerea stagiului militar în 1969 (când a refuzat sã joace la Steaua, preferând regimul de cazarmã!). κi va încheia cariera la aproape 33 de ani, pe 29 iunie 1975, într-un meci cu Univ. Craiova

scor 2 – 1. A decedat pe 14 august 2005.

Argumente în cifre ºi statistici - Petre Libardi a jucat la Jiul Petroºani 12 campionate în perioada 1963 – 1975;

- A evoluat în aproape 100 de meciuri în divizia ”B” (1963-1966) ºi 239 meciuri în divizia ”A” (locul 4 la Jiul all-time), marcând 46 de goluri (tot locul 4); - A fost cãpitanul echipei în douã finale ale Cupei României (1972, 0-2 cu Rapid ºi

în 1974, 4-2 cu Poli Timiºoara); - A jucat în Cupa Cupelor, 0-3 ºi 2-0 cu Dundee United, fiind cãpitanul Jiului; - A jucat în echipele Naþionale de Tineret (1 joc) ºi în echipa naþionalã de seniori (2 partide 1-1 cu Uruguay, 0-0 cu Polonia, ambele în deplasare); - A fost antrenor al Jiului în divizia ”A”, în anii 1981-1982 ºi 1990-1991; - A fost fãcut Cetãþean de Onoare al Mun. Petroºani în anul 2001.

Propunerea nu e nouã. Dar iatã, figura emblematicã a Jiului, mai bine de douã decenii, revine în actualitate cu atât mai mult cu cât centenarul Jiului ar putea include ºi acest nume.

JIUL PETROªANI

100 DE FOTOGRAFII PENTRU O SUTÃ DE ANI ZDROBIND RAPIDUL!

Secvenþã din partida Jiul-Rapid Bucureºti, 4-1 (25 martie 1985), cu Cristi Florescu într-o spectaculoasã intervenþie cu capul.

10