Cronica Vaii Jiului Nr.1723, Vineri 11 ianuarie 2019

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1723

Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Ianuarie 2019

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Sunt necesare angajãri la minele viabile

C

irca 170 de angajãri sunt necesare la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Pentru ca producþia de cãrbune sã creascã este nevoie de personal, dar ºi de investiþii. Prefectul judeþului Hunedoara s-a aflat în Valea Jiului unde a discutat cu oficialii Complexului Energetic Hunedoara. La discuþii a luat parte ºi Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, care susþine cã este nevoie de angajãri la unitãþile miniere.

“Am discutat cu prefectul judeþului despre activitatea Complexului, despre CCM, dar ºi despre necesitatea realizãrii unor angajãri. Ar fi nevoie de circa 160-

170 de persoane la minele Vulcan ºi Livezeni”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele SIndicatului Muntele.

Având în vedere problemele specifice sezonului de iarnã, au fost purtate discuþii cu primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi, directorul societãþii de termoficare a municipiului Petroºani precum ºi cu directorii Complexului Energetic Hunedoara ºi Termocentralei Paroºeni care au vizat analiza situaþiei curente ºi soluþiile necesare pentru asigurarea bunei desfãºurãri a aprovizionãrii cu energie termicã a populaþiei ºi a minelor din Valea Jiului, ºi continuarea funcþionãrii acestor obiective în condiþii optime.

Monika BACIU

Priveliºte dezolantã.

Mormane de gunoaie aºteaptã sã fie ridicate

O

ameni nemulþumiþi, munþi de gunoaie zac neridicate de sãptãmâni întregi în Valea Jiului ºi un nou sistem ce pare încã nefuncþional la capacitatea optimã. Aºa stau lucrurile în ceea ce priveºte gestionarea sistemului de colectare al deºeurilor în zona Vãii Jiului, unde, zeci de oameni se aratã nemulþumiþi de ritmul cu care se ridicã gunoiul. >>> PAGINA A 3-A

INSEMEX vrea dublarea numãrului de cercetãtori ctivitatea celor de la INSEMEX A este cunoscutã ºi

recunoscutã pe plan mondial. Unul din obiectivele INSEMEX vizeazã susþinerea performanþei actorilor economici pe lanþurile globale de valoare.

Aceasta presupune, printre altele, creºterea impactului activitãþilor economice printr-un un transfer mai bun de cunoaºtere ºi de expertizã

între cercetare ºi mediul economic. Strategia îºi propune sã creascã relevanþa economicã a cercetãrii prin dezvoltarea de noi tehnologii, produse ºi servicii, impulsionând parteneriate între actorii economici ºi cei din mediul de cercetare ºi stimulând activitãþile economice care se sprijinã pe inovarea derivatã din cercetare În acest sens, oficialii institutului doresc “dublarea numãrului total de cercetãtori pânã în 2020 prin asigurarea unei

creºteri rapide ºi sustenabile, numerice ºi calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare ºi inovare” ºi “dezvoltarea unor organizaþii de cercetare performante, capabile sã susþinã programe

ºtiinþifice de anvergurã, prin mecanisme de finanþare instituþionalã bazate pe proceduri de monitorizare ºi evaluare în acord cu bunele practici internaþionale”.

Un alt obiectiv este creºterea contribuþiei româneºti la progresul cunoaºterii de frontierã.

Astfel, în strategia creionatã de cei de la INSEMEX pentru perioada 2019 – 2022 se propune creºterea vizibilitãþii internaþionale a cercetãrii ºi dezvoltãrii experimen-

tale româneºti. Pentru atingerea obiectivului va fi nevoie de o mai bunã integrare a cercetãtorilor în iniþiativele, parteneriatele ºi programele ºtiinþifice internaþionale; de atragerea cercetãtorilor performanþi ºi formarea cercetãtorilor de vârf; de susþinerea infrastructurilor de cercetare ºi de creºterea gradului de utilizare ºi a accesului la acestea; precum ºi de formarea masei critice de cercetãtori în domeniile ºtiinþifice cele mai promiþãtoare.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

„Dansul” dalelor de pe centrul civic D

alele de beton de pe centrul civic al municipiului Petroºani au de suferit dupã fiecare sezon de iarnã. Investiþia realizatã pe bani europeni are nevoie, în fiecare an, de lucrãri de reparaþii.

Dalele de granit se sparg, se umflã, ºi „danseazã”. Oficialii administraþiei locale susþin cã lucrãrile de reparaþii vor începe atunci când condiþiile meteo vor permite. “În aceastã perioadã, având în vedere condiþiile meteo, nu se poate efectua lipirea dalelor. Avem în vedere remedierea situaþiei în primãvarã sau ºi mai repede, dacã ne va permite vremea sã intervenim”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. În urmã cu 9 ani, în luna decembrie a anului 2010 a fost semnat contractul de finanþare aferent proiectului “Reabilitare zonã

pietonalã ºi parcuri în centrul municipiului Petroºani – proiect individual inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbanã: revitalizarea centrului civic al municipiului Petroºani”.

Obiectivul general al proiectului a constat în îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere ºi a zonelor

verzi în zona centralã a municipiului Petroºani, cu scopul îmbunãtãþirii calitãþii vieþii, creãrii cadrului propice dezvoltãrii socio-economice durabile, încurajãrii dezvoltãrii sectorului privat autohton. În urma investiþiei de 17.277.091,50 lei a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul Comunitatea Europeanã. Zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul Comunitatea Europeanã a fost reabilitatã prin amenajarea pavajului cu dale de granit ºi piatrã cubicã, amenajarea zonelor verzi ºi a utilitãþilor. Valoarea totalã a proiectului implementat de Primãria municipiului Petroºani a fost de 17.277.091,50 lei, cu TVA inclus, din care valoarea finanþãrii nerambursabile a fost de 13.629.203,74 lei, sumele provenind prin Programul Operaþional Regional 2007-2013.

Monika BACIU

Investitorii privaþi ºi administraþia localã îºi dau mâna pentru funcþionarea turismului nvestitorii privaþi au înþeles Iturismul cã fãrã implicarea lor, din staþiunea montanã Parâng nu poate funcþiona în condiþii optime. Aceºtia vin sã completeze eforturile depuse de administraþia localã.

Autoritãþile locale de la Petroºani susþin cã în munte cea mai mare problemã este cea a locurilor de parcare. „Avem douã inconveniente.

Unul este legat de lipsa terenului ºi apoi, proprietãþile de acolo sunt proprietãþi private. Primãria nu are ºi nici nu a avut teren în domeniul public. Dar, existã soluþii. Sunt acum cam 400 de locuri de parcare pe domeniul privat. Nu vom putea rezolva probabil, niciodatã un numãr de parcãri acolo sus ºi atunci

ne gândim la un alt mijloc de transport, cum este transportul în comun de jos”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În acest sens, cei de la Complexul Hotelier Rusu au luat decizia de a pune la dispoziþia turiºtilor care vin în acest sezon de iarnã în staþiunea Parâng, 150 de locuri de parcare, în parcarea situatã sub sala de evenimente Rusu Grand Ballroom.

Acestea vor fi puse la dispoziþia turiºtilor cu titlu gratuit, în lunile ianuarie, februarie ºi martie.

Administratorii Complexului Hotelier Rusu informeazã cã parcarea este deszãpezitã ºi oferã un acces facil la telescaunul TS3 care face legãtura cu domeniul schiabil Parâng.

De asemenea, reprezentanþii Hotel Rusu precizeazã cã locurile de parcare din parcarea principalã a hotelului, undeva la 50, vor rãmâne cu taxã, în limita locurilor neocupate de clienþii cazaþi aici.

Pentru aceºtia, parcarea este un serviciu gratuit oferit de gazde.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Priveliºte dezolantã. Mormane de gunoaie aºteaptã sã fie ridicate

M

unþi de gunoaie zac neridicate de sãptãmâni întregi în Valea Jiului. Oameni nemulþumiþi, mormane de gunoi neridicate la timp ºi un nou sistem ce pare încã nefuncþional la capacitatea optimã.

Aºa stau lucrurile în ceea ce priveºte gestionarea sistemului de colectare al deºeurilor în zona Vãii Jiului, unde, zeci de oameni se aratã nemulþumiþi de ritmul cu care se ridicã gunoiul. Asta, în condiþiile în care preþul a crescut ºi, ca atare, lumea se aratã nemulþumitã.

De la finalul lunii decembrie, ADI Deºeuri a transferat în sarcina unui nou

operator gestionarea deºeurilor din Valea Jiului. În toate localitãþile din Valea Jiului existã probleme în ceea ce priveºte ridicarea deºeurilor. Supercom este firma care se ocupã de gestionarea deºeurilor din Valea Jiului.

Sistemul Integrat de Management al Deºeurilor din judeþul Hunedoara a demarat cu unele sincope, în mai multe localitãþi hunedorene fiind reclamatã o activitate deficitarã a celor doi operatori care au preluat acest serviciu. ”Este adevãrat cã au existat probleme ºi în regiunea DevaHunedoara precum ºi în regiunea Valea Jiului. Am cerut explicaþii de la cele douã

firme care au câºtigat licitaþiile pentru gestionarea serviciilor de colectare a gunoiului menajer din judeþul Hunedoara ºi le-am pus în vedere sã rezolve rapid deficienþele constatate”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Este foarte important sã se gãseascã rapid o soluþie pentru colectarea ºi depozitarea deºeurilor din construcþii, care nu fac obiectivul de activitate al SMID Hunedoara ºi care sunt încã în sarcina administraþiilor locale. „Din câte ºtiu eu, în Valea Jiului au fost probleme ºi din cauzã cã a cãzut multã zãpadã, dar începând din 28 decembrie

2018, Supercom trebuie sã îºi facã datoria.

Vreau sã vã spun cã la Deva sunt ºi mai grave problemele, incomparabil cu ceea ce se întâmplã în Valea Jiului, dar de aceea suntem ca sã încercãm sã rezolvãm toate problemele”, spune Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara, care a dat asigurãri cã, dupã ce va discuta punctual, problemele în Valea Jiului, pe fiecare oraº, cu primarii, va cãuta soluþiile optime. ªi, dacã la Deva nu sunt maºini ºi logistica este insuficientã, în Valea Jiului lucrurile nu sunt chiar atât de grave. „Valea Jiului, din acest punct de vedere este avantajatã ºi pentru cã existã acea staþie de sortare de la Petroºani, dar avem ºi utilaje cu care noi am venit în acest contract.

Primãriile aveau ºi ele utilaje de pe diverse

Nicio creºã nu va fi construitã la Petroºani

U

nul din obiectivele edililor pentru acest an este finalizarea grãdiniþei IG Duca.

Au trecut mai bine de 10 ani de la începerea lucrãrilor, iar edificiul nu a fost finalizat nici pânã în ziua de astãzi. Mai sunt lucrãri de fãcut, cel puþin în ceea ce priveºte partea de interior a clãdirii. Tot în sectorul educaþiei infantile s-ar putea construi ºi creºe. Însã la Petroºani nu este cazul,

dat fiind faptul cã numãrul copiilor este în continuã scãdere.

“Sperãm sã terminãm grãdiniþa anul acesta. Nu luãm în calcul realizarea unei creºe din mai multe motive: unul din motive este faptul cã deocamdatã nu sunt foarte multe cereri pentru o creºã, nu cã nu ar fi nevoie, însã mamele cu copii au acel concediu pentru creºterea copilului pânã la vârsta de 2 ani, iar dupã 2 ani putem sã îi înscriem la grãdiniþã. Din pãcate ºi

la Petroºani, numãrul de copii scade. Pe termen mediu nu se impune realizarea unei creºe”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

De altfel, copiii începând cu vârsta de 2 ani pot fi înscriºi la grãdiniþã. La Petroºani existã un astfel de acord cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt preºcolar.

Monika BACIU

proiecte ºi cu care au intrat în acest sistem.

Aºadar avem utilaje ºi nu acestea sunt cauza neridicãrii gunoiului”, mai spune Costel Avram.

Primarii Vãii Jiului au avut o primã întâlnire cu reprezentantul firmei

Supercom, cea care gestioneazã acum sistemul deºeurilor ºi cu administraþia judeþului, iar pe viitor gunoiul nu va mai fi o problemã.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Locuitorii blocurilor din Aninoasa nu îºi pãrãsesc locuinþele

ocalnicii din Aninoasa care locuiesc în blocurile aflate într-o L stare avansatã de degradare refuzã sã îºi pãrãseascã locuinþele.

Autoritãþile judeþene au în vedere relocarea oamenilor, în cazul în care situaþia se agraveazã.

30 de clãdiri sunt în pericol de prãbuºire, la Aninoasa. Blocurile vechi, de mai bine de 100 de ani riscã sã se prãbuºeascã în orice moment.

Potrivit Grupului de Suport Tehnic sunt construcþii vechi care dateazã din anul 1890 ºi sunt afectate din punctul de vedere al rezistenþei.

“Au fost luate în considerare alternative de relocare a locuitorilor din clãdirile cu un grad ridicat de degradare, în cazul în care situaþia o va impune, precum ºi mãsuri pe termen mediu ºi lung cu privire la posibilitatea reabilitãrii locuinþelor afectate din oraºul Aninoasa”, aratã Prefectura Hunedoara.

Prefectul judeþului a evaluat, în oraºul Aninoasa, împreunã cu primarul oraºului, Dunca Nicolae, starea blocurilor de pe strada Libertãþii afectate de ninsorile din luna decembrie.

Monika BACIU

4 Actualitate

Straja: Prima tabãrã de snowboard începe duminicã V

rei sã înveþi sã aluneci pe pârtie cu o placã de schi, sã faci trik-uri, ori sã devii cel mai bun, pentru a participa, în martie, la competiþia dedicatã snowboarderilor? Nu trebuie decât sã mergi, de la finele acestei sãptãmâni, la Straja.

Va fi locul ideal de a învãþa, alãturi de alþi începãtori, sã schiezi, dar nu cu schiurile, ci cu placa. Toate sunt posibile, dupã ce mai mulþi tineri au pus bazele unei astfel de tabere, inedit fiind faptul cã lecþiile le iei de la unii dintre cei mai buni snowboard-eri din þara noastrã. Boarding Nation Snowboard Camps se numeºte tabãra lor ºi organizatorii spun cã aºteaptã cât mai mulþi doritori. „Avem o tabãrã la care aºteptãm de la începãtori, pânã la cei ce

ºtiu sã facã ture de freestyle, freeride, pe pârtii neamenajate, în spatele casei ºi încercãm sã învãþãm cât mai multe. Avem instructori atestaþi pentru aºa ceva.

Prima tabãrã începe de duminicã, 13 ianuarie ºi, de-a lungul acestui sezon, vom avea 6 tabere”, a spus Ionuþ Matei, organizatorul taberei.

Cu ajutorul instructorilor Boarding Nation, calificaþi ºi atestaþi în aceastã meserie ºi, dupã o metodologie universalã bine studiatã, elevii descoperã secretul

alunecãrii pe zapadã.

Progresul în snowboard este, spun organizatorii taberei, puternic influenþat de învãþarea corectã a ceea ce ei numesc abecedarul.

Procesul de învãþare este structurat pe mai multe clase, de la începãtori pânã la avansaþi ºi fiecare nivel superior este influenþat de deprinderile motrice acumulate anterior. „Noi nu putem promite nimãnui cã va fi extraordinar, pentru cã fiecare om are capacitãþile sale ºi depinde dacã eºti mai sportiv, ai ºanse sã progresezi mai repede.

Dar, la noi, din tabãrã,

toatã lumea pleacã cu progres, învãþat. Având 5 sau 6 ore pe zi, fiind ºi în grup, în colectiv, fiecare încearcã sã fie mai bun decât colegul sãu ºi aºa se învaþã mai bine, decât singur”, mai spune Ionuþ, pe care l-am gãsit pe pârtie.

Straja este locul perfect pentru astfel de sporturi, iar organizatorii taberei spun cã un mare avantaj în procesul de învãþare îl constituie locaþia, pentru cã tabãra este situatã chiar pe pârtia Constantinescu.

Domeniul schiabil din Straja oferã echipei Boarding Nation climatul ideal pentru iniþiere ºi perfecþionare, iar douã parcuri vor fi funcþionale acolo.

Doritorii se pot înscrie în aceastã tabãrã, pe pagina lor de socializare la linkul https://www.facebook.c om/events/561008681 030840/ , dar cei care vin la Straja trebuie sã ºtie cã, fiecare tabãrã începe de duminicã, pânã vineri.

Weekend cu zãpadã, voie bunã ºi multe activitãþi în Parâng

fârºitul de sãptãmânã se S anunþã a fi unul

antrenant în staþiunea montanã Parâng. În munte sunt aºteptaþi turiºtii cu multã zãpadã, voie bunã ºi distracþie.

este o pârtie roºie cu grad mediu de dificultate ºi se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtiile din Parâng sunt destul de cãutate de iubitorii sporturilor de munte, datoritã stratului mai mare de zãpadã din aceastã zonã. Au fost toate concepute pe versanþi nordici, pãstrând astfel mai bine calitatea zãpezii. Aici întâlnim: Pârtia Sub Telescaun, Pârtia Sub Telescaun 2, Pârtia Spre Saivane, Pârtia Euro Parâng, Pârtia Poiana, Pârtia “B”, Pârtia Slima, Pârtia V, Pârtia Parâng ºi Pârtia Poiana Mare, toate aparþinând de Judeþul Hunedoara.

Pârtiile din Parâng însumeazã circa 10 kilometri.

Monika BACIU

n judeþul Hunedoara nu au fost semnalate pânã în prezent cazuri de gripã, în timp ce Direcþia de Sãnãtate Publicã a distribuit peste 22.000 de doze de vaccin antigripal care au fost administrate gratuit persoanelor din grupele de risc în aceastã iarnã.

"Aproape toate cele 22.500 de doze de vaccin antigripal pe care le-am primit de la Ministerul Sãnãtãþii au fost administrate de medicii de familie din judeþul Hunedoara. Faptul cã populaþia a înþeles importanþa vaccinãrii ºi cã dozele au venit la timp au avut urmãri favorabile pentru cã în judeþ nu a fost semnalat, încã, niciun caz de gripã", a declarat joi, pentru Agerpres, medicul ºef al Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, dr. Cecilia Birãu.

Accidente foarte grave, la munte.

Salvamontiºtii cer prudenþã

eci de accidente au avut loc la Straja Z ºi, de la mici entorse ºi luxaþii, pânã la accidentãri grave, toate s-au soldat cu trimiterea la spital a celor care nu au înþeles ce trebuie sã facã.

La începutul acestei sãptãmâni, o nouã pârtie de schi a fost deschisã în staþiunea montanã Parâng. Pârtia EuroParâng îi aºteaptã pe iubitorii sporturilor de iarnã. Condiþiile de schi sunt excelente, pârtiile au fost bãtute, iar zãpada este suficientã pentru practicarea sporturilor de iarnã.

Diana MITRACHE Abonamentele pentru utilizarea pârtiei costã 40 de lei/zi.

Pârtia Euro Parâng

Niciun bolnav de gripã înregistrat în Hunedoara Î

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Datele oficiale ale DSP Hunedoara aratã cã, în prima sãptãmânã din acest an, au fost înregistrate 524 de persoane care au prezentat infecþii acute respiratorii, dintre acestea 294 fiind pneumonii.

Din cauza unor forme mai severe ale bolilor, 137 de persoane au fost internate în spital.

Numãrul cazurilor constatate este relativ similar cu cel din ultima sãptãmânã a anului 2018, când în evidenþe se aflau 606 persoane diagnosticate cu infecþii acute respiratorii.

Cei mai mulþi au fost copii, iar cele mai grave accidente s-au produs cu sania. Un copil a ajuns cu grave rãni la cap,

mâini ºi claviculã, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar de acolo a fost transferat la o altã unitate medicalã, din cauzã cã s-a oprit sub un autovehicul, iar loviturile i-au fost cauzate de pãtrunderea sub acesta. ªi nu a fost un caz unic, pentru cã foarte mulþi copii au fost accidentaþi destul de grav, în aceastã vacanþã, la Straja.

„O mare parte dintre accidentele grave se datoreazã folosirii bobului de cãtre turiºti, în afara zonei schiabile, iar o altã parte din accidente, peste 90 de cazuri, sunt din cauza nerespectãrii conduitei pe zona schiabilã. Cei din deal nu îºi dau interesul sã nu intre în cei din vale ºi sunt peste 25 de ciocniri, majoritatea soldate cu fracturi sau traumatisme abdominale sau craniene”, spune George Resiga, ºeful echipei Salvamont Straja. Îngrijorãtor este faptul cã, cei mai mulþi dintre rãniþi, sunt copii, care nu prea ºtiu ce trebuie sã facã ºi nici nu sunt supravegheaþi corespunzãtor. „Existã un numãr destul de mare de copii accidentaþi. O mare parte din accidente sunt

din cauza sãniuþelor de plastic pe zone neamenajate pentru sãniuº”, susþin salvamontiºtii.

La Straja, pârtiile sunt excelente ºi sute de oameni vin, în ce a mai rãmas din vacanþã, sã petreacã o vreme pe aceste pârtii. Salvamontiºtii le recomandã, însã, multã prudenþã.

Chiar ºi celor ce fac drumeþii le este recomandatã prudenþa, din cauza pericolului de avalanºã. „Le recomandãm sã nu foloseascã aceste sãnii de plastic, în afara zonelor amenajat. Sã respecte conduita pe zonele schiabile, sã foloseascã fiecare, în

funcþie de cât e de priceput, pârtia adecvatã pregãtirii lui, sã nu pãrãseascã zona amenajatã, pentru cã, la nivelul stratului de zãpadã nu existã o coeziune perfectã ºi, unde zãpada s-a depus la vânt, existã posibilitatea de declanºare a avalanºelor”, mai spune George Resiga.

Sute de turiºti vin ºi la finele acestei sãptãmâni la Straja, iar pârtiile, 9 la numãr sunt perfect amenajate. Instructorii de schi sunt gata sã vã dea o mânã de ajutor, iar salvamontiºtii le cer, în continuare sã fie foarte atenþi.

Diana MITRACHE

2019 – 50 de ani de atestare SALVAMONT ROMÂNIA A nul 2019 aduce, pentru Salvamont România, o serie de evenimente, salvamontiºtii de la noi socotind acest an ca unul jubiliar.

La Straja, anul trecut au fost marcaþi cei 35 de ani, cu oameni care au participat la primele acþiuni de salvare, iar în acest an, potrivit celor ce coordoneazã acest serviciu în România, sunt nu mai puþin de 8 motive de sãrbãtoare. „Aniversãm în acest an: - 115 ani de la prima atestare oficialã privind forme organizate de structuri de salvare montanã în România; - 50 de ani de activitate de salvare montanã în România legiferatã sub denumirea de Salvamont; 25 de ani de activitate ca membri în Comitetul Internaþional de Salvare Montanã CASA IKAR; - 15 ani de parteneriat Vodafone România – Salvamont; - 15 ani de la înfiinþarea Dispeceratului Naþional Salvamont-Vodafone; 15 ani de la legiferarea ºi

reglementarea profesiei de salvator montan; - 5 ani de la înfiinþarea Comisiei de câini de avalanºã – Salvamont România ºi stabilirea, în premierã naþionalã, a sistemului de brevetare pentru unitãþi canine de intervenþie în avalanºã; - 5 ani de activitate ca membri în Federaþia Internaþionalã a Salvatorilor pe pârtiile de schi; Toate structurile Salvamont din þarã vor organiza, în decursul întregului an, activitãþi prin care sã marcheze acest eveniment, iar, întrunirea jubiliarã va avea loc la Sinaia în data de 20 iunie 2019, prilej cu

care, salvamontiºti din toate generaþiile, oameni dãruiþi profesiei nobile pe care ºi-au ales-o, alãturi de cei care ne susþin activitatea, consiliile judeþene ºi locale, Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã al M.A.I., Inspectoratul General al Aviaþiei, Ministerul Turismului, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, prieteni, susþinãtori, colegi salvatori montani din alte þãri ºi toþi cei care contribuie la bunul mers al acestei onorante activitãþi, vom veni în faþa dumneavoastrã sã ne prezentãm istoria ºi, mai ales, planurile de viitor, prin care dorim, ca în

munþii României, activitatea de salvare montanã se poatã desfãºura întotdeauna, cu adevãrat, "la înãlþime"”, scriu salvamontiºtii pe pagina lor de socializare..

De echipele Salvamont este nevoie ºi de priceperea, calificarea ºi dotãrile lor depind vieþile a mii de turiºti ºi nu numai.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Straja: Prima tabãrã de snowboard începe duminicã V

rei sã înveþi sã aluneci pe pârtie cu o placã de schi, sã faci trik-uri, ori sã devii cel mai bun, pentru a participa, în martie, la competiþia dedicatã snowboarderilor? Nu trebuie decât sã mergi, de la finele acestei sãptãmâni, la Straja.

Va fi locul ideal de a învãþa, alãturi de alþi începãtori, sã schiezi, dar nu cu schiurile, ci cu placa. Toate sunt posibile, dupã ce mai mulþi tineri au pus bazele unei astfel de tabere, inedit fiind faptul cã lecþiile le iei de la unii dintre cei mai buni snowboard-eri din þara noastrã. Boarding Nation Snowboard Camps se numeºte tabãra lor ºi organizatorii spun cã aºteaptã cât mai mulþi doritori. „Avem o tabãrã la care aºteptãm de la începãtori, pânã la cei ce

ºtiu sã facã ture de freestyle, freeride, pe pârtii neamenajate, în spatele casei ºi încercãm sã învãþãm cât mai multe. Avem instructori atestaþi pentru aºa ceva.

Prima tabãrã începe de duminicã, 13 ianuarie ºi, de-a lungul acestui sezon, vom avea 6 tabere”, a spus Ionuþ Matei, organizatorul taberei.

Cu ajutorul instructorilor Boarding Nation, calificaþi ºi atestaþi în aceastã meserie ºi, dupã o metodologie universalã bine studiatã, elevii descoperã secretul

alunecãrii pe zapadã.

Progresul în snowboard este, spun organizatorii taberei, puternic influenþat de învãþarea corectã a ceea ce ei numesc abecedarul.

Procesul de învãþare este structurat pe mai multe clase, de la începãtori pânã la avansaþi ºi fiecare nivel superior este influenþat de deprinderile motrice acumulate anterior. „Noi nu putem promite nimãnui cã va fi extraordinar, pentru cã fiecare om are capacitãþile sale ºi depinde dacã eºti mai sportiv, ai ºanse sã progresezi mai repede.

Dar, la noi, din tabãrã,

toatã lumea pleacã cu progres, învãþat. Având 5 sau 6 ore pe zi, fiind ºi în grup, în colectiv, fiecare încearcã sã fie mai bun decât colegul sãu ºi aºa se învaþã mai bine, decât singur”, mai spune Ionuþ, pe care l-am gãsit pe pârtie.

Straja este locul perfect pentru astfel de sporturi, iar organizatorii taberei spun cã un mare avantaj în procesul de învãþare îl constituie locaþia, pentru cã tabãra este situatã chiar pe pârtia Constantinescu.

Domeniul schiabil din Straja oferã echipei Boarding Nation climatul ideal pentru iniþiere ºi perfecþionare, iar douã parcuri vor fi funcþionale acolo.

Doritorii se pot înscrie în aceastã tabãrã, pe pagina lor de socializare la linkul https://www.facebook.c om/events/561008681 030840/ , dar cei care vin la Straja trebuie sã ºtie cã, fiecare tabãrã începe de duminicã, pânã vineri.

Weekend cu zãpadã, voie bunã ºi multe activitãþi în Parâng

fârºitul de sãptãmânã se S anunþã a fi unul

antrenant în staþiunea montanã Parâng. În munte sunt aºteptaþi turiºtii cu multã zãpadã, voie bunã ºi distracþie.

este o pârtie roºie cu grad mediu de dificultate ºi se întinde pe lungimea de 600 de metri.

Pârtiile din Parâng sunt destul de cãutate de iubitorii sporturilor de munte, datoritã stratului mai mare de zãpadã din aceastã zonã. Au fost toate concepute pe versanþi nordici, pãstrând astfel mai bine calitatea zãpezii. Aici întâlnim: Pârtia Sub Telescaun, Pârtia Sub Telescaun 2, Pârtia Spre Saivane, Pârtia Euro Parâng, Pârtia Poiana, Pârtia “B”, Pârtia Slima, Pârtia V, Pârtia Parâng ºi Pârtia Poiana Mare, toate aparþinând de Judeþul Hunedoara.

Pârtiile din Parâng însumeazã circa 10 kilometri.

Monika BACIU

n judeþul Hunedoara nu au fost semnalate pânã în prezent cazuri de gripã, în timp ce Direcþia de Sãnãtate Publicã a distribuit peste 22.000 de doze de vaccin antigripal care au fost administrate gratuit persoanelor din grupele de risc în aceastã iarnã.

"Aproape toate cele 22.500 de doze de vaccin antigripal pe care le-am primit de la Ministerul Sãnãtãþii au fost administrate de medicii de familie din judeþul Hunedoara. Faptul cã populaþia a înþeles importanþa vaccinãrii ºi cã dozele au venit la timp au avut urmãri favorabile pentru cã în judeþ nu a fost semnalat, încã, niciun caz de gripã", a declarat joi, pentru Agerpres, medicul ºef al Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, dr. Cecilia Birãu.

Accidente foarte grave, la munte.

Salvamontiºtii cer prudenþã

eci de accidente au avut loc la Straja Z ºi, de la mici entorse ºi luxaþii, pânã la accidentãri grave, toate s-au soldat cu trimiterea la spital a celor care nu au înþeles ce trebuie sã facã.

La începutul acestei sãptãmâni, o nouã pârtie de schi a fost deschisã în staþiunea montanã Parâng. Pârtia EuroParâng îi aºteaptã pe iubitorii sporturilor de iarnã. Condiþiile de schi sunt excelente, pârtiile au fost bãtute, iar zãpada este suficientã pentru practicarea sporturilor de iarnã.

Diana MITRACHE Abonamentele pentru utilizarea pârtiei costã 40 de lei/zi.

Pârtia Euro Parâng

Niciun bolnav de gripã înregistrat în Hunedoara Î

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Datele oficiale ale DSP Hunedoara aratã cã, în prima sãptãmânã din acest an, au fost înregistrate 524 de persoane care au prezentat infecþii acute respiratorii, dintre acestea 294 fiind pneumonii.

Din cauza unor forme mai severe ale bolilor, 137 de persoane au fost internate în spital.

Numãrul cazurilor constatate este relativ similar cu cel din ultima sãptãmânã a anului 2018, când în evidenþe se aflau 606 persoane diagnosticate cu infecþii acute respiratorii.

Cei mai mulþi au fost copii, iar cele mai grave accidente s-au produs cu sania. Un copil a ajuns cu grave rãni la cap,

mâini ºi claviculã, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar de acolo a fost transferat la o altã unitate medicalã, din cauzã cã s-a oprit sub un autovehicul, iar loviturile i-au fost cauzate de pãtrunderea sub acesta. ªi nu a fost un caz unic, pentru cã foarte mulþi copii au fost accidentaþi destul de grav, în aceastã vacanþã, la Straja.

„O mare parte dintre accidentele grave se datoreazã folosirii bobului de cãtre turiºti, în afara zonei schiabile, iar o altã parte din accidente, peste 90 de cazuri, sunt din cauza nerespectãrii conduitei pe zona schiabilã. Cei din deal nu îºi dau interesul sã nu intre în cei din vale ºi sunt peste 25 de ciocniri, majoritatea soldate cu fracturi sau traumatisme abdominale sau craniene”, spune George Resiga, ºeful echipei Salvamont Straja. Îngrijorãtor este faptul cã, cei mai mulþi dintre rãniþi, sunt copii, care nu prea ºtiu ce trebuie sã facã ºi nici nu sunt supravegheaþi corespunzãtor. „Existã un numãr destul de mare de copii accidentaþi. O mare parte din accidente sunt

din cauza sãniuþelor de plastic pe zone neamenajate pentru sãniuº”, susþin salvamontiºtii.

La Straja, pârtiile sunt excelente ºi sute de oameni vin, în ce a mai rãmas din vacanþã, sã petreacã o vreme pe aceste pârtii. Salvamontiºtii le recomandã, însã, multã prudenþã.

Chiar ºi celor ce fac drumeþii le este recomandatã prudenþa, din cauza pericolului de avalanºã. „Le recomandãm sã nu foloseascã aceste sãnii de plastic, în afara zonelor amenajat. Sã respecte conduita pe zonele schiabile, sã foloseascã fiecare, în

funcþie de cât e de priceput, pârtia adecvatã pregãtirii lui, sã nu pãrãseascã zona amenajatã, pentru cã, la nivelul stratului de zãpadã nu existã o coeziune perfectã ºi, unde zãpada s-a depus la vânt, existã posibilitatea de declanºare a avalanºelor”, mai spune George Resiga.

Sute de turiºti vin ºi la finele acestei sãptãmâni la Straja, iar pârtiile, 9 la numãr sunt perfect amenajate. Instructorii de schi sunt gata sã vã dea o mânã de ajutor, iar salvamontiºtii le cer, în continuare sã fie foarte atenþi.

Diana MITRACHE

2019 – 50 de ani de atestare SALVAMONT ROMÂNIA A nul 2019 aduce, pentru Salvamont România, o serie de evenimente, salvamontiºtii de la noi socotind acest an ca unul jubiliar.

La Straja, anul trecut au fost marcaþi cei 35 de ani, cu oameni care au participat la primele acþiuni de salvare, iar în acest an, potrivit celor ce coordoneazã acest serviciu în România, sunt nu mai puþin de 8 motive de sãrbãtoare. „Aniversãm în acest an: - 115 ani de la prima atestare oficialã privind forme organizate de structuri de salvare montanã în România; - 50 de ani de activitate de salvare montanã în România legiferatã sub denumirea de Salvamont; 25 de ani de activitate ca membri în Comitetul Internaþional de Salvare Montanã CASA IKAR; - 15 ani de parteneriat Vodafone România – Salvamont; - 15 ani de la înfiinþarea Dispeceratului Naþional Salvamont-Vodafone; 15 ani de la legiferarea ºi

reglementarea profesiei de salvator montan; - 5 ani de la înfiinþarea Comisiei de câini de avalanºã – Salvamont România ºi stabilirea, în premierã naþionalã, a sistemului de brevetare pentru unitãþi canine de intervenþie în avalanºã; - 5 ani de activitate ca membri în Federaþia Internaþionalã a Salvatorilor pe pârtiile de schi; Toate structurile Salvamont din þarã vor organiza, în decursul întregului an, activitãþi prin care sã marcheze acest eveniment, iar, întrunirea jubiliarã va avea loc la Sinaia în data de 20 iunie 2019, prilej cu

care, salvamontiºti din toate generaþiile, oameni dãruiþi profesiei nobile pe care ºi-au ales-o, alãturi de cei care ne susþin activitatea, consiliile judeþene ºi locale, Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã al M.A.I., Inspectoratul General al Aviaþiei, Ministerul Turismului, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, prieteni, susþinãtori, colegi salvatori montani din alte þãri ºi toþi cei care contribuie la bunul mers al acestei onorante activitãþi, vom veni în faþa dumneavoastrã sã ne prezentãm istoria ºi, mai ales, planurile de viitor, prin care dorim, ca în

munþii României, activitatea de salvare montanã se poatã desfãºura întotdeauna, cu adevãrat, "la înãlþime"”, scriu salvamontiºtii pe pagina lor de socializare..

De echipele Salvamont este nevoie ºi de priceperea, calificarea ºi dotãrile lor depind vieþile a mii de turiºti ºi nu numai.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Zona centralã din Petroºani, la mâna proprietarilor entru cã sunt proprietari pe P mai multe zone centrale din Petroºani, aºa-ziºii investitori au lãsat zona centralã a oraºului de izbeliºte.

Un teren viran, doar îngrãdit cu o plasã de sârmã, vara nãpãdit de bãlãrii ºi iarna acoperit de mormane de zãpadã, este ceea ce vede oricine în zona zero a municipiului.

Alãturi o clãdire cândva cu bulinã roºie, stã nedemolatã ºi nefolositã ºi toate în zona centrului oraºului.

Nimeni nu poate face nimic ºi cei din primãria Petroºani spun cã totul este la mâna proprietarilor, care nu se grãbesc sã facã nimic.

„Despre Hotelul Central nu ºtim mare lucru. E un teren privat. Noi am fãcut anul trecut niºte solicitãri ºi ei au curãþat terenul. Fiecare face cum crede pe domeniul lui. Pot sã îl lase aºa cât vor ei”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Angajaþii din sectorul public primesc normã de hranã

A

ngajaþii Primãriei Petroºani vor beneficia de normã de hranã. Este o prevedere legislativã adoptatã de Guvern.

Potrivit legii, începând cu data de 1 ianuarie 2019 se va acorda aceastã normã de hranã la toatã lumea la fel. Fiecare angajat va beneficia de circa 300 de lei ca normã de hranã în fiecare lunã.

“Suma pentru fiecare angajat este de 300 ºi ceva, ori 12 luni. Suma rezultatã va fi acordatã la fel la fiecare angajat. La poliþia localã cuantumul stabilit pe zi este altul ºi atunci aceastã normã de hranã va fi acordatã pe mai puþin de

Pentru terenul situat lângã clãdirea vechii poºte, ºi ea abandonatã pentru a fi demolatã, dar ulterior reabilitatã, când a dispãrut bulina roºie, dar tot nefolositã, taxele ºi impozitele sunt la zi.

Aºa se face cã, la un simplu calcul, pentru suprafaþa de 1.216 mp din centrul

Petroºaniului, pe care cândva era un vechi hotel, ce aducea un iz de istorie, dupã felul cum era construit, proprietarul, reprezentantul unei firme din Hunedoara plãteºte aproape 1000 de lei pe an. Taxa i-ar putea fi majoratã, ca sã fie forþat cumva sã renunþe la bãlãrii,

un an. Lor li se va da 4 luni iar la ceilalþi angajaþi 12 luni, dar suma va fi la fel”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Bugetarii vor primi indemnizaþia de hranã începând cu 1 ianuarie 2019, care va fi plãtitã odatã cu drepturile salariale aferente acestei luni – adicã banii vor fi primiþi efectiv în luna februarie.

Aºadar, pentru cã, cel puþin deocamdatã, Guvernul nu a mai emis o nouã Ordonanþã care sã suspende pentru 2019 prevederile Legii salarizãrii, începând cu 1 ianuarie, toþi bugetarii vor primi lunar, la salariu, indemnizaþia de hranã. Aceasta se calculeazã în funcþie de salariul minim, reprezentând anual douã salarii minime brute pe þarã. Astfel, þinând cont cã de la 1 ianuarie 2019 salariul minim este de 2080 lei, înseamnã cã indemnizaþia de hranã primitã pentru 2019 de bugetari va fi de 4160 lei brut, adicã 347 lei/lunar impozitaþi.

Monika BACIU

Programe de formare profesionalã organizate de AJOFM Hunedoara în luna februarie 2019

A

JOFM Hunedoara prognozeazã pentru luna FEBRUARIE 2019, organizarea a 6 programe de formare profesionalã pentru ºomerii ºi persoanele în cãutarea unui loc de muncã.

Programe de SPECIALIZARE: 1. Inspector Resurse Umane (cod 333304) – 180 ore Locaþia de desfãºurare: Petroºani Programe de CALIFICARE: 1. Instalator Instalaþii de încãlzire centralã (cod

7136.3.4) – 720 ore Locaþia de desfãºurare: Petroºani 2. Zidar, pietrar, tencuitor (cod 7122.3.1) – 720 ore Locaþia de desfãºurare: Orãºtie 3. Brutar, patiser, preparator produse fãinoase (cod

5122.3.1) – 720 ore Locaþia de desfãºurare: Deva 4. Electrician de întreþinere în construcþii (cod 7137.3.2) – 720 ore Locaþia de desfãºurare: Petroºani 5. Agent de securitate (cod 5169.2.3) – 360 ore Locaþia de desfãºurare: Hunedoara Informaþii suplimentare puteþi obþine de la sediile agenþiilor locale ºi punctelor de lucru din localitãþile menþionate mai sus sau la telefon 0755.999.929 ºi 0755.999.930.

Director executiv Nicolae FARA

dar nimeni nu s-a gândit la asta.

Proprietarii acestor terenuri nu au fost niciodatã traºi la rãspundere. De vechea poºtã, clãdire ce aparþinea de Romtelecom, nu s-a mai ales nimic, iar chioºcurile din apropierea ei sunt aproape pãrãsite. ªi toate, în zona zero a oraºului, deºi, aici, ar fi trebuit sã se ridice, încã de prin 2007, un hotel de patru stele. Investitorul, care are acþiuni la SIF Banat s-a rezumat, însã, doar la a demola vechiul hotel ºi la a împrejmui terenul viran, care an de an este nãpãdit de bãlãrii, iar de curând a cumpãrat ºi clãdirea vechii poºte, pe care spunea cã o va demola.

Diana MITRACHE

Transilvania Downhill revine în Pasul Vâlcan ransilvania Downhill revine în Pasul Vâlcan. Competiþia internaþionalã se T va desfãºura în luna iulie.

Dupã succesul rãsunãtor de anul trecut, organizatorii competiþiei revin în Valea Jiului. Micuþa staþiune montanã va fi, din nou, luatã cu asalt de iubitorii sporturilor extreme. Competiþia va avea loc în perioada 22 – 25 iulie, iar biletele se pun în vânzare în data de 8 februarie.

Pe traseul de trei kilometri ai ºoselei de munte, sportivii pot atinge viteze de peste 120 km/h. Urcarea la linia de start o vor face cu telegondola.

Anul trecut, în Pasul Vâlcan a fost doborât recordul de vitezã. Pe drumul spre Pasul Vâlcan a fost stabilit un nou record mondial, de 114 km/orã. Noul record de vitezã înscrie drumul în categoria celui mai bun drum din lume pentru practicarea longboardului.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Cinci ani de puºcãrie pentru cã ºi-a înjunghiat ºeful inci ani de C închisoare cu executare pentru tentativã de omor ºi daune de zeci de mii de lei.

Asta au decis magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia în dosarul femeii din Orãºtie care a vrut sã-ºi ucidã superiorul.

Judecãtorii Curþii de Apel Alba Iulia au mãrit

condamnarea dictatã de Tribunalul Hunedoara în cazul hunedorencei care ºi-a înjunghiat ºeful dupã ce a aflat cã este concediatã. Aceasta avea un

Accident cu doi morþi între Deva ºi Sebeº

D

oi bãrbaþi din Hunedoara au murit dupã ce maºina în care se aflau s-a izbit de un TIR. ªoferul ar fi adormit la volan.

Accidentul rutier grav a avut loc, ieri dimineaþã, în jurul orei 04:20, pe Autostrada A1, între Sebeº ºi Orãºtie, pe raza judeþului Alba. Cele douã victime, doi bãrbaþi din Hunedoara ºi satul Boº, au murit pe loc în urma impactului cu autotrenul, au stabilit echipajele de prim-ajutor ajunse la faþa locului.

De asemenea, ºoferul autoturismului, un bãrbat de 66 de ani, din municipiul Hunedoara a fost rãnit ºi a ajuns la UPU Alba.

Dupã ce a vãzut dezastrul, ºoferul autotrenului a intrat în stare de ºoc dar a refuzat transportul la spital.

cuþit de bucãtãrie la ea, probabil pentru mâncare, ºi l-a înfipt în abdomenul ºefului ei direct, un bãrbat de 38 de ani. Buteº Gabriela a fost condamnatã de

Hunedoreanul care a produs accidentul ar fi adormit la volan ºi a lovit remorca TIR-ului aflat în faþa sa. În urma impactului maºina a fost proiectatã în parapetul autostrãzii, iar cei doi bãrbaþi, unul de 39 de ani ºi celãlalt de 40 de ani, n-au avut nici o ºansã.

Impactul a fost atât de puternic încât victima aflatã pe bacheta din spatele autoturismului a fost proiectatã prin geamul maºinii, iar cea aflatã lângã ºofer a murit strivitã între fiarele contorsionate.

Cei trei se întorceau de la aeroportul din Cluj, unde bãrbaþii care ºi-au pierdut viaþa ajunseserã din Anglia. Poliþiºtii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpã.

M. GÂNJU

instanþa de fond la 3 ani ºi 4 luni de închisoare, însã în urma apelului pedeapsa I-a fost majoratã la 5 ani. Totodatã, instanþa a modificat ºi cuantumului pretenþiilor civile cu titlu de daune morale pe care muncitoarea trebuie sã I le plãteascã victimei.

Astfel, în loc de 6000 de lei cât a decis Tribunalul Hunedoara, femeia trebuie sã achite suma de 50.000 lei.

Soluþia Curþii de Apel Alba Iulia este defintivã.

Maximilian GÂNJU

Accident în lanþ provocat de un tânãr

A

ccidentul a fost provocat de un tânãr de 21 de ani, din Alba Iulia,pe DN1, în afara localitãþii Oiejdea.

Bãrbatul conducea o autoutilitarã ºi nu a pãstrat o distanþã suficientã faþã de un autoturism condus de hunedorean de 64 de ani, de loc din Orãºtie. L-a lovit puternic din spate iar în urma impactului, maºina hunedoreanului a fost proiectatã într-un alt autoturism condus de un bãrbat din Floreºti, judeþul Cluj. Acesta din urmã a fost proiectat într-un autoturism condus de un bãrbat din municipiul Cluj Napoca. În urma accidentului, o femeie, în vârstã de 62 de ani, pasagerã în primul autoturism, a suferit leziuni corporale uºoare ºi a fost transportatã la spital, pentru îngrijiri medicale. ªoferul vinovat de producerea accidentului în lanþ este cercetat pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Poliþiºtii locali au dat amenzi de peste 50 de mii de lei

C

ifra mare de sancþiuni a fost contabilizatã pe ultimele trei luni ale anului 2018, aratã raportul de activitate al Direcþiei Poliþia Localã Deva.

Poliþiºtii locali din Deva au fost nevoiþi sã aplice 907 amenzi pentru diferite abateri, suma totalã a acestora fiind de 51.885 lei.

Cele mai multe (n.r. 464 de amenzi) au fost acordate pentru tulburarea liniºtii ºi ordinii publice, comercializarea de produse pe domeniul public, depozitarea de deºeuri în alte locuri decât cele amenajate special în acest scop. Amendaþi au fost ºi cei legitimaþi de poliþiºtii locali pentru cã au avut cartea de identitate sau buletinul de identitate expirate. În ceea ce priveºte circulaþia pe drumurile publice, circulaþia/staþionarea vehiculelor dar ºi ocuparea abuzivã a locurilor de parcare închiriate/rezervate, poliþiºtii au dat amenzi în valoare de 10.370 lei, respectiv 355 de sancþiuni. ”Serviciul Disciplina în Construcþii, Protecþia Mediului ºi Activitate Comercialã a realizat verificãri în teren a construcþiilor noi ºi a autorizaþiilor de construire, a autorizaþiilor privind reparaþii carosabil ºi pietonal, a lucrãrilor de construcþii executate în apartamente.

De asemenea au fost controlate societãþile comerciale, persoanele fizice autorizate, producãtorii particulari ºi comercianþii ambulanþi.

Pe lista poliþiºilor s-au aflat ºi transportul ºi depozitarea deºeurilor, zonele verzi din intravilanul municipiului Deva, albiile râului Mureº ºi curãþenia stradalã. Angajaþii acestui serviciu au efectuat ºi pânde în locurile unde au primt informaþii cã se depoziteazã ilegal deºeuri.

Valoarea amenzilor date s-a ridicat la suma de 16.600 lei, iar numãrul sancþiunilor la 85”, precizeazã Dana Golea din cadrul municipalitãþii Deva. Poliþia Localã Deva a primit de la cetãþeni în ultimul trimescu aproape 500 de sesizãri.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Ianuarie 2019

Henþ cu mâna

Zice Wikipedia...

Dai Google ºi le rezolvi pe toate. Asta aºa, la modul superficial. De la Wikipedia ”enciclopedia liberã” aflãm cum cã echipa de fotbal ”Jiul

Petroºani s-a înfiinþat pe 11 martie 1919, cu numele Clubul Atletic al Minelor din Petroºani”.

De discutat...

Evident, nimeni nu

contestã înfiinþarea echipei în 1919, dar ce dovezi avem cã 11 martie este data exactã? O petardã aruncatã în eter? Sã nu uitãm cã la acel moment abia trecuserã trei luni de la Unirea Transilvaniei cu România, mã îndoiesc cã, în lipsa unor docu-

mente clare, s-ar putea vorbi despre înfiinþarea unei echipe de fotbal, când încã lucrurile nu erau aranjate nici pe departe în noul stat naþional român. Deci, cu tot respectul, nu putem lua de bunã data de 11 martie, fãrã o probã concludentã. Nici cel mai

vechi almanah al sportului din Valea Jiului, apãrut în 1929, nu precizeazã data exactã a înfiinþãrii Jiului. Sã nu facem exces de zel cu 11 martie, sã ne bucurãm cã avem la dispoziþie un întreg an 2019 pentru a aniversa centenarul echipei Jiul Petroºani.

Interviu.

”Voi iubi Jiul toatã viaþa”

incolo D de fotbaliºti, antrenori sau con-

ducãtori, existã mulþi oameni în umbra performanþelor unor echipe sportive. Unul dintre aceºtia este Octavian (Bebe) Fage, ”Gefa” cum îi spun apropiaþii, masor-ul de aproape douã decenii în curtea Jiului Reporter: Bebe, sã o luãm cu începutul...

Bebe Fage: Începutul este pe... 26 mai 1971, la Petroºani.

Fotbalul l-am început la 7 – 8 ani, la copii, apoi la juniori ºi tineret, la Jiul Petroºani. La juniori am jucat pânã la 18 ani, cu antrenorii Anton Coºoreanu, Marian Mihai, ”Mãciucã”, apoi la tineret cu Romulus Leca. Am fost generaþia lui Aristicã Cioabã, Fl. Iordache, Zvanciuc, Costel Doroº, Marius Codescu.

Reporter: Ca senior când ai debutat?

Bebe Fage: Se întâmpla în 1990, la Minerul Uricani, sub comanda lui Dorel Maria. La Jiul era mai greu, jucau în divizia ”A”, cu o generaþie formidabilã! Am rãmas pânã în 1993, când am trecut la Minerul ªtiinþa Vulcan, cu antrenorul Petre Libardi, cu bãieþi excepþionali, Doru Mârºava, Gabi Ambruº, Dan Voicu ºi alþii.

Reporter: Ai renunþat relativ repede...

Bebe Fage: Pãi aveam 29 – 30 de ani, am fãcut ºcoala de masori la Centrul de Medicinã Sportivã Bucureºti în anii 2001 – 2002. M-a atras foarte mult aceastã meserie.

Reporter: Meserie care te-a readus la Jiul...

Bebe Fage: Exact!

Din acelaºi moment am ajuns din nou la

echipa despre care pot spune cã o voi iubi toatã viaþa.

Reporter: Cu cine ai avut colaborãri bune?

Bebe Fage: Eu m-am înþeles bine cu toatã lumea conducãtori, jucãtori, antrenori.

Am avut relaþii foarte bune cu George Boboc, Claudiu Valas, Jimi Drãguºanu, mentorul meu, apoi cu antrenorii Ionuþ Chirilã, Ghiþã Poenaru, Gigi Mulþescu, Florin Marin, Aurel ªunda.

Reporter: Putem vorbi despre un moment de vârf în activitatea ta de aproape douã decenii la Jiul?

Bebe Fage: Fãrã îndoialã, 2005 – 2007 în liga I. Au fost vremuri frumoase cu cantonamente în Antalia, Cipru, Croaþia. Mi-am luat mereu munca în serios, n-am pãcãlit niciodatã aceastã meserie.

Fotbalul rãmâne viaþa mea. Aa, ºi mai este un

moment important: în 2005, când am promovat din liga a II-a, dupã acel ultim joc Unirea Dej – Jiul 0 – 3! În aceea perioadã s-a nãscut fiul meu Darius – ”copilul promovãrii” -, care acum joacã la grupele de juniori de la ºcoala de fotbal ”Damian Militaru”.

Aºchia nu sare departe!

JIUL PETROªANI

100 DE FOTOGRAFII PENTRU O SUTÃ DE ANI

începe din acest numãr cu prezentarea unor fotografii inedite V om timp de o sutã de ediþii de ziar, din istoricul echipei Jiul azi.

NAIDIN “OMUL CU CAPUL”

Max Naidin (în stânga, în alb), a marcat de-a lungul anilor multe goluri cu capul.