Cronica Vaii Jiului Nr.1714, Luni 17 dec 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1714

Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Decembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

VALEA JIULUI SUB NÃMEÞI,

Se dã verdictul pentru CEH

M

agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia decid marþi dacã va intra în insolvenþã Complexul Energetic Hunedoara. Încã de la începutul acestui an, Tribunalul Hunedoara a respins cererea de intrare în insolvenþã formulatã de conducerea Complexului Energetic, dar atunci, instanþa de fond a a arãtat cã CEH nu este în încetare de plãþi. Complexul energetic, însã, are mari datorii, acesta

fiind ºi unul dintre motivele pentru care sentinþa a fost atacatã ºi astfel cauza a ajuns pe rolul Curþii de Apel. În plus, în acest dosar au fost formulate trei cereri de intrevenþie din partea sindicatelor: ”Noroc Bun”, reprezentat de Adrian Jurca, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara de la Termocentrala Mintia, sindicat reprezentat de Cristian Istoc, iar cea de a treia de Sindicatul ”Muntele”, sindicatul reprezentativ la nivelul CEH. Complexul Energetic Hunedoara a mai fost în insolvenþã, dar a ieºit în urma unei decizii a instanþei de judecatã, iar instanþa va decide în data de 18 decembrie dacã acest angajator mai poate sã continue în acest fel.

Diana MITRACHE

localitãþi fãrã curent electric

T

oate firmele care ar fi trebuit sã facã deszãpezirea în Valea Jiului au uitat, duminicã, sã iasã din garaje. ªi, dacã la Lupeni primarul Lucian Resmeriþã a amendat firma care ar fi trebuit sã iasã în stradã, în rest a fost atât de liniºte, încât oamenii au ieºit duminicã, pe la ora 10,00, sã degajeze ei strãzile. >>> PAGINA A 4-A

Investiþie preconizatã pentru Pasul Vâlcan peratorul de apã potabilã ºi canal din O Valea Jiului a finalizat studiile necesare introducerii serviciului de alimentare cu apã potabilã în staþiunea turisticã a municipiului Vulcan. În anul 2019 va fi demaratã partea de proiectare ºi execuþie.

Alimentarea cu apã potabilã a micuþei staþiuni din vestul Vãii Jiului,

Pasul Vâlcan, este realizatã de Apa Serv Valea Jiului SA, în colaborare

cu Consiliul Local Vulcan ºi Consiliul Judeþean Hunedoara.

”În momentul de faþã, din banii alocaþi pentru Pasul Vâlcan am fãcut tot ce înseamnã studii referitoare la calitatea apei brute, care sã confirme cã acea apã poate sã fie potabilizatã.

Pentru anul urmãtor am prins în buget, împreunã cu Consiliul Local Vulcan ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, sã se ºi realizeze partea de proiectare ºi execuþie”, a

declarat Cristian Ionicã, directorul Apa Serv Valea Jiului SA. Staþiunea turisticã va fi alimentatã din trei izvoare care vor fi captate de operator, iar mai apoi va fi tratatã ºi va ajunge la cabanele din staþiune. În prezent, cabanele din Pasul Vâlcan folosesc apa brutã captatã de la izvoare, ceea ce poate prezenta riscuri pentru consumatori.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Amenzi de aproape 40.000 de lei uma contabilizeazã S sancþiunile acordate într-o singurã lunã de poliþiºtii locali din municipiul Hunedoara.

Astfel, au fost aplicate 115 sancþiuni, dintre care 42 au fost avertismente ºi 73 de amenzi. evacuare. Poliþiºtii au verificat ºi contractele de închiriere ale persoanelor care locuiesc în blocul G2 de pe strada Mureºului, dar au efectuat ºi misiuni de ordine publicã cu ocazia desfãºurãrii unor manifestãri la Castelul Corvinilor, aplanarea unor stãri conflictuale. Tot în luna noiembrie 2018, poliþiºtii Biroului Control

Biroul Ordine Publicã ºi Evidenþa Persoanelor a aplicat 43 de amenzi în valoare de 24.300 de lei ºi 11 avertismente. Totodatã, poliþiºtii din cadrul acestui compartiment au participat împreunã cu reprezentantul Asociaþiilor de Proprietari ºi executorul judecãtoresc la punerea în aplicare a mai multor hotãrâri de

Prins cu patru kilograme de trufe

T

ânãrul a fost amendat de poliþiºti iar ciupercile confiscate. Trufele au fost recoltate dintr-o pãdure din Gorj, fãrã acordul proprietarilor ºi fãrã autorizaþie.

Comercial, Disciplinã în Construcþii ºi Mediu au verificat 59 de societãþi comerciale, aplicând 19 sancþiuni – 16 avertismente verbale ºi trei avertismente scrise. ”De asemenea, pe linie de disciplinã în construcþii ºi afiºaj stradal, au fost efectuate 34 de controale, în urma cãrora poliþiºtii au aplicat douã sancþiuni contravenþionale:

Hunedoara, care ar fi recoltat 3,822 de kilograme de trufe albe ºi 322 de grame de trufe negre, din pãduri, fãrã acordul proprietarilor terenurilor ºi fãrã a avea autorizaþie de recoltare”, informeazã IGPR. Tânãrul a fost sancþionat contravenþional cu 2.000 de lei, potrivit Legii nr.

171/2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice, iar cantitatea de trufe gãsitã a fost confiscatã.

Maximilian GÂNJU

Deveanul de 23 de ani a fost prins de poliþiºtii de ordine publicã din Gorj, în timpul unei acþiuni derulatã în baza planului "SCUTUL PÃDURII", ce a avut ca scop prevenirea ºi combaterea delictelor silvice, în localitatea Peºtiºani, judeþul Gorj. ”În cadrul acesteia, a fost identificat un bãrbat, de 23 de ani, din judeþul

Neatenþia face victime

C

ele patru victime au ajuns la spital, printre ele ºi ºoferul din vina cãruia s-a produs accidentul rutier.

ducea o autoutilitarã ºi a ieºit de pe un drum

S

alvatorii montani spun cã la peste 1800 de metri altitudine existã un pericol extrem de ridicat de producere a unor avalanºe.

Inspecþiile fãcute de salvamontiºtii din Parâng aratã un risc de grad 4, ceea ce înseamnã cã stratul de zãpadã pleacã aproape instantaneu. Astfel turiºtii care doresc sã practice sporturi de iarnã în zona montanã din exteriorul staþiuni sunt sfãtuiþi sã renunþe la planurile lor, pentru cã ºansele de a fi suprinºi de o avalanºã de zãpadã sunt ridicate. (M.G.)

secundar direct în DN 66A, fãrã a acorda prioritate unui alt autoturism condus de un tânãr de 23 de ani. În urma

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

una pentru lucrãri de modificare construcþii fãrã autorizaþie de construcþie, alta pentru lucrãri de extindere ºi modificare spaþiu comercial fãrã autorizaþie de construcþie”, informeazã municipalitatea Hunedoara.

Poliþiºtii locali au efectuat 48 de controale la societãþi comerciale, în vederea verificãrii respectãrii obligaþiilor privind întreþinerea curãþeniei, a locurilor de depozitare a diferitelor materiale, a trotuarelor, cãilor de acces, a parcãrilor, precum ºi verificarea existenþei contractelor de salubritate.

Totalizate, sancþiunile aplicate de poliþiºtii Direcþiei Poliþia Localã sunt în valoare de 39.265 de lei.

Maximilian GÂNJU

Risc extrem de ridicat de avalanºã

Evenimentul rutier a avut loc în localitatea Vulcan din vina unui ºofer 29 de ani, din localitate. Acesta con-

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018

impactului dintre cele douã autoturisme, cei doi ºoferi ºi doi pasageri aflaþi în autoturisme au fost rãniþi. Poliþiºtii i-au testat pe ºoferi pentru a vedea dacã au bãut înainte de a urca la volan, iar rezultatul a fost negativ.

Vulcãneanul vinovat de producerea accidentului este cercetat penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018

Clãdirile din triajul CFR Petroºani ajung în Consiliul Local M

ai multe construcþii, care se aflã în zona depoului de la Petroºani, ajung în atenþia Consiliului Local de la Petroºani.

Unele dintre acestea sunt un adevãrat pericol ºi cel care a luat decizia de a cere o mai mare atenþie forului local a fost un consilier, care a ºi apelat la pãrerea celor de la Oficiul Pentru Protecþia Consumatorilor. „Ce am vãzut acolo e de neimaginat pentru mileniul III. Sunt 26 de familii care trãiesc în niºte condiþii inumane. Am adunat semnãturile lor ºi prima mãsurã a fost sã sesizez Comisariatul Naþional pentru Protecþia Consumatorilor. O sã informez ºi Consiliul Local, în ºedinþa din luna decembrie, ºi pe domnul primar, pentru cã zona aceea a triajului, pe care Regionala CFR

Timiºoara o administreazã, constituie ºi o agresiune vizualã pentru oamenii din Valea Jiului, dar ºi pentru cei aflaþi în trafic”, spune Viorel Pascu, consilier local Petroºani.

Oamenii care locuiesc în ce a mai rãmas din blocurile din triajul gãrii din Petroºani trãiesc un adevãrat coºmar, fie varã, fie iarnã. Vara, din cauza cãldurii mirosurile din subsolurile inundate cu dejecþii sunt insuportabile, iar acum, iarna, stau cu gea-

murile deschise, din acelaºi motiv. Sunt oameni sãraci, chiriaºi încã la CFR, însã construcþiile s-au degradat cu fiecare an ce s-a scurs de când aceºtia au primit repartiþiile pe vremea când lucrau la CFR. Acum toate stau sã cadã ºi sã se prãbuºeascã, iar lipsa canalizãrii, care nu a existat niciodatã acolo, îi face sã nu mai suporte traiul de zi cu zi. ªi asta, în condiþiile în care Regionala nu i-a lãsat baltã pe angajaþii care lucreazã

acolo. „Între blocurile ce sunt de nelocuit ºi totuºi au locatari, existã o clãdire a Regionalei CFR întreþinutã, unde funcþionarii lucreazã ºi constituie o cireaºã frumoasã în comparaþie cu restul”, mai afirmã consilierul Pascu.

Pentru toate acestea, consilierul local crede cã forul local de la Petroºani va putea sã cearã celor de la Regionalã sã se ocupe de aceste clãdiri. „Primãria poate sã ia ºi mãsuri de sancþionare financiarã împotri-

va celor de la Regionala CFR Timiºoara. Primarul ºi Consiliul Local au pâine ºi cuþitul”, a mai precizat Viorel Pascu.

Construcþiile degradate sunt chiar la intrarea dinspre Haþeg în Petroºani ºi s-au degradat continuu, însã, în unele dintre ele continuã sã trãiascã oameni, lucru pentru care ºi cei de la Apa Serv s-au gândit sã caute o soluþie, aºa încât sã vadã ce se poate face cu canalizarea lor.

Diana MITRACHE

Norma de hranã reacordatã poliþiºtilor locali

Avram Iancu, recompensat de oliþiºtii locali P din municipiul administraþia localã Petroºani vor beneficia, din nou, de la Petroºani de normã de hranã.

La începutul acesonsiliul Local tui an, Consiliul C va decide dacã Local a luat decizia aprobã alocarea de a suspenda aceste plãþi pentru a realiza economii la bugetul local.

sumei de 4000 de lei pentru a-l premia pe bibliotecarul care, în toamna acestui an, a înotat de la Sulina ºi pânã la Istanbul. ”Avram Iancu este unul dintre sportivii de mare valoare ai comunitãþii locale, care face cinste localitãþii noastre ºi ale cãrui rezultate aduc dupã sine ºi promovarea imaginii oraºului nostru la nivel naþional ºi internaþional. Dupã cum ºtiþi, în data de 2 septembrie 2018, Avram Iancu a plecat de la Sulina ºi, dupã un traseu de înot prin Marea Neagrã, a ajuns la Istanbul, pe 31 octombrie. Pentru concitadinul nostru, aceastã cursã ineditã

este o continuare a performanþelor obþinute în anii precedenþi, respectiv traversarea înot a Canalului Mânecii sau traversarea înot a fluviului Dunãrea, rezultate excepþionale care ne obligã sã-i acordãm o cuvenitã recompensã”, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Premiul îi va fi atribuit sportivului Avram Iancu în cadrul unui eveniment public, pânã la finalul acestui an.

Monika BACIU

Mãsura a fost necesarã ca urmare a modificãrilor aduse Codului Fiscal.

Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale de la Petroºani, începând cu data de

1 decembrie a fost reintrodusã acordarea normei de hranã angajaþilor Poliþiei Locale.

Angajaþii din Poliþia localã au pierdut sporul pentru norma de hranã, la începutul acestui an. Primãria din Petroºani, faþã de alte instituþii din zonã, l-a acordat lunã de lunã, de doi ani încoace, deºi nu avea obligaþia legalã. „Poliþiºtii locali au pierdut un spor de hranã, în cuantum de 1.000 de lei pe lunã, pe persoanã, care se putea acorda de cãtre

Consiliul Local.

Impactul bugetar al acestei indemnizaþii este undeva la 4,3 miliarde de lei vechi, anual, la 40 de persoane ºi am avut aceastã discuþie, ca prima datã sã

reducem aceste cheltuieli ºi nu salariile”, a spus la începutul anului, dupã implementarea mãsurii, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Începând cu data de 1 decembrie poliþiºtii locali vor beneficia, din nou, de normã hranã.

Monika BACIU

4 Actualitate

T

Valea Jiului sub nãmeþi, localitãþi fãrã curent electric

oate firmele care ar fi trebuit sã facã deszãpezirea în Valea Jiului au uitat, duminicã, sã iasã din garaje. ªi, dacã la Lupeni primarul Lucian Resmeriþã a amendat firma care ar fi trebuit sã iasã în stradã, în rest a fost atât de liniºte, încât oamenii au ieºit duminicã, pe la ora 10,00, sã degajeze ei strãzile.

La Petroºani, abia se zãreau urmele lamei pe drumurile principale, în timp ce, pe cele secundare, zãpada era de jumãtate de metru. “Este o bãtaie de joc.

Bine cã au defilat cu utilajele de deszãpezire pe care le au, iar acum suntem îngropaþi în nãmeþi.

Trotuarele ºi strãzile sunt pline de zãpadã”, spun revoltaþi mai mulþi localnici.

A nins enorm, iar la Lupeni, încã de sâmbãtã seara, primarul Lucian Resmeriþã anunþa cã a amendat firma de deszãpezire. ”Din pãcate ºi de aceastã datã, firma care se ocupã cu deszãpezirea în municipiul Lupeni, a fost

Salvamont: Sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel

S

alvamont România anunþã cã sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel.

S-au primit zeci de apeluri de urgenþã, cele mai multe pentru salvamontiºtii din Lupeni. ”O zi plinã pentru salvamontiºti, semn cã sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel. În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Naþional Salvamont, s-au primit 19 apeluri de urgenþã”, au anunþat, duminicã dimineaþã, reprezentanþii Salvamont România.

Cele mai multe apeluri, respectiv ºase, au fost pentru Salvamont Lupeni. Au mai fost 4 apeluri pentru Salvamont Municipiul Braºov, 3 apeluri pentru Salvamont Cavnic, 2 apeluri pentru Salvamont Predeal, 2 apeluri pentru Salvamont Mureº, 1 apel pentru Salvamont Gorj ºi 1 apel pentru Salvamont Dâmboviþa.

De asemenea, s-au mai primit alte 21 apeluri prin care se solicitau sfaturi ºi informaþii despre zona montanã. Salvamontiºtii recomandã responsabilitate ºi atenþie în desfãºurarea activitãþilor montane.

luatã prin surprindere de venirea zãpezii. Pentru lipsa mãsurilor corespunzãtoare sezonului de iarnã, a fost amendatã cu 10.000 lei”, a anunþat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

La Vulcan, situaþia a fost similarã, pe timpul codului portocaliu de ninsori, iar unul dintre consilierii locali a apostrofat firma de deszãpezire. „Este ora 9,30 iar drumul Nicolae Titulescu nici acum nu este deszãpezit. O maºina era blocatã într-o intersecþie ºi oamenii o împingeau ca sã o poatã porni prin nãmeþi. Despre strãzi lãturalnice, nici nu vorbesc. Probabil fiecare se va descurca aºa cum poate pe cont propriu. Iar au fost luaþi "prin surprindere" de parcã e iulie ºi ninge .Sper ca administraþia sã ia mãsurile necesare ºi

Pregotermul sã îºi facã cât mai bine treaba pentru care sunt plãtiþi”, a scris, pe pagina de socializare Florin Govor, consilier local la Vulcan.

F

ãrã curent electric

Sute de oameni au rãmas în vestul þãrii fãrã curent electric, iar EDistribuþie Banat preciza cã „din cauza condiþiilor meteo

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018 deosebite (cod portocaliu ºi galben de ninsori, viscol în rafale de vânt puternic), au fost afectate reþelele electrice din raza de activitate a societãþii E-Distribuþie Banat.

Printre cauzele care au dus la aceastã situaþie se numãrã copaci rupþi sub greutatea zãpezii depuse, izolatori sparþi, conductoare contorsionate. Duminicã, la ora 8,00, situaþia arãta cã, în judeþul Hunedoara erau nealimentate 19 linii electrice aeriene de medie tensiune parþial, fiind afectate 28 de localitãþi, printre care Petroºani, Haþeg, Uricani, Gurasada, Ilia, Zam. În teren se aflã 53 de echipe de intervenþie ale EDistribuþie Banat ºi ale contractorilor care intervin de duminicã dimineaþã ºi vor continua sã lucreze pentru restabilirea în cel mai scurt timp posibil a alimentãrii cu energie electricã a consumatorilor. Intervenþiile sunt îngreunate de condiþiile meteo severe, de circulaþia rutierã dificilã ºi de necesitatea îndepãrtãrii crengilor ºi a copacilor rupþi.

Colaborãm cu autoritãþile locale, cu care pãstrãm un contact permanent ºi care sprijinã intervenþia echipelor E-Distribuþie”, se aratã în comunicatul E-Distribuþie Banat.

Pompierii Secþiei Ilia ºi ai Detaºamentelor Deva, Petroºani ºi Hunedoara precum ºi echipe ale Secþiei Drumuri Naþionale au intervenit duminicã pentru îndepãrtarea crengilor ºi arborilor cazuþi pe DN 7, pe mai multe portiuni între localitatile Burjuc si Zam, pe DN 76, in localitatea Valisoara, pe DN 66, la intrare in Banita ºi pe DJ 668 la Valea Sangeorgiului.

Circulaþia pe aceste drumuri a fost întreruptã pânã când echipajele au reuºit sã segmenteze materialul lemnos cu ajutorul motofierastraielor si sa-l scoata in afara carosabilului. De asemenea, SVSU Petrila a intervenit pentru degajarea unui stalp de curent cãzut pe un autovehicul în oraº.

Pe drumurile naþionale din judeþ acþioneazã 37 utilaje de deszãpezire, nefiind drumuri închise sau blocate din cauza zapezii.

Diana MITRACHE

Ofertã personalizatã la gaz pentru Primãria Petroºani

A

dministraþia localã de la Petroºani a achiziþionat gaz metan, folosindu-se de o metodã mai practicatã ºi pânã acum.

Pentru a realiza economii, edilii au participat la o licitaþie, iar ofertantul care a venit cu preþul cel mai mic a fost declarat câºtigãtor. Astfel, administraþia localã a achiziþionat gaz metan pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2020.

“Oferta este particularizatã ºi se adreseazã strict pentru Municipiului Petroºani. Furnizare gaze naturale pentru categoria de consum B3, distribuitor Delgaz Grid. Preþul de furnizare este 127,10 lei/MWh la care se mai adaugã tariful de transport ºi de distribuþie. Preþul contractual de 165.72 nu conþine TVA ºi accizã”, aratã compania E-On, cea care a venit cu cea mai bunã ofertã de preþ.

Suma totalã ce va fi achitatã pentru cei 250 MWh de gaz metan este ed 41.430 lei.

Monika BACIU

Apa Serv apeleazã la jandarmi, în cazul furturilor

P

referã sã fure apã, sã declare consumuri infime ºi sã asta în pofida tuturor celor care locuiesc în jurul lor. Vorbim despre cei pe care angajaþii de la ape se feresc sã îi numeascã hoþi, dar existã peste 150 de plângeri penale pe rol. În plus, ca sã facã razii în apartamente, angajaþii de la ape apeleazã la oamenii în uniforme. „În ultima vreme, avem contract

de la Jandarmerie ºi, când vãd uniforme, nu mai reacþioneazã aºa cum o fac când mergem noi, singuri”, spune Cristian Ionicã, managerul SC Apa Serv din Valea Jiului.

Ciudat este, însã, cã tocmai cei care furã vin sã reclame ºi se înscriu la audienþe. Asta, dupã ce se trezesc debranºaþi, desigur. „Constatãm cã 70% dintre persoanele care se înscriu în audienþe la noi sunt persoane care, sã zic, cã nu plãtesc, nu cã furã apa. Acesta este, însã, adevãrul. Îi prindem ºi de câte 10 ori, dar încep sã înþeleagã, pentru cã, împreunã cu locatarii, reuºim sã îi identificã. Apoi îºi fac angajamente de platã”, mai spune managerul Ionicã. În plus, hoþii de apã, ajung ºi în instanþã, dar ideea este cã aceºtia sã devinã, înainte de a rãspunde în faþa legii, clienþi care înþeleg sã plãteascã la timp un bun consumat. „Avem, anul acesta, depuse, în jur de 160 de plângeri penale, pentru furt de apã. Noi acum întreprindem mãsuri nu doar pentru constituirea prejudiciului ºi depistarea furturilor,

ci încercãm sã intervenim prin reconfigurãri, sau debranºãri cu utilajul, depinde ce mãsuri se impun la locaþii, aºa încât sã împiedicãm furturile. Dar, totodatã, vrem sã îi convingem pe oameni ca ei sã devinã buni-platnici. ªi atunci încheiem angajamente de platã cu o duratã mai lungã, dar ne arãtãm astfel deschiderea, aºa încât sã reuºim sã facem din clientul debranºat, un bun platnic”, a precizat ºi Roxana Benke, director economic SC Apa Serv.

Apa Serv a reuºit, în ultimii ani sã creascã progresiv încasãrile ºi chiar facturile restante sã le aducã la zi. Statisticile din acest an aratã cã în acest an, deºi sunt facturate cu 30% mai puþine facturi, din cauza celor care au plecat în alte localitãþi, gradul de încasare este unul bun. Au fost recuperate ºi creanþele ºi astfel consumatorii înþeleg cã ºi acest serviciu trebuie achitat, aºa cum se întâmplã cu consumul de curent electric sau de gaze naturale.

Diana MITRACHE

ONG-urile din municipiul Vulcan ar putea beneficia de finanþare R eprezentanþii GAL Vulcan s-au întâlnit cu sectorul privat ºi societatea civilã.

A avut loc o informare în ceea îi priveºte, în mod direct pe reprezentanþii ONG-urilor, în privinþa posibilitãþilor de finanþare pe care proiectul integrat în GAL Vulcan le poate genera, în programul de finanþare al UE, prin Programul Operaþional Capital Uman, 2014 – 2020.

Abordãrile vorbitorilor au furnizat informaþii utile legate de informarea, instruirea ºi îndrumarea beneficiarilor ºi

potenþialilor beneficiari POCU/POR ºi a membrilor comunitãþii.

Concret, ONG-urile interesate sã colaboreze cu Primãria în cadrul proiectului GAL, se pot orienta pe baza autorizaþiilor deþinute de acestea, sau în cadrul lor de cãtre colaboratorii acestora, cãtre furnizarea de servicii de consiliere ºi formare, dar ºi cãtre servicii sociale, pentru care se vor putea realiza proiecte dedicate celor 5 zone ZUM, cuprinse în Obiectivul general al GAL Vulcan, dar ºi în Strategia de Dezvoltare Localã.

Monika BACIU

Moº eco responsabil ºi creativ C

ând ajungi în faþa ªcolii Gimnaziale I. D. Sîrbu din Petrila îþi dai seama cã ceva se întâmplã acolo, deoarece de o parte ºi de alta întâlneºti oamenii de zãpadã, bradul de Crãciun ºi Moº Crãciun care intrã pe horn.

Însã privind cu atenþi se vede cã aceste simboluri sunt fãcute din materiale reciclabile, precum anvelopele auto ºi lãdiþele de plastic. Întrând în ºcoalã te întâlneºti cu mascota Eco a ºcolii, broscoiul Hector, care indicã faptul cã e fericit fiind într-un mediu curat ºi prietenos cu natura. În jurul lui se aflã podoabele de Crãciun realizate ingenios de copiii care au participat la concursul regional ,, Moº Eco”. Acest concurs a avut ca scop formarea unei atitudini responsabile faþã de gestionarea resurselor naturale.

Prin aceste activitãþi s-a creat cadrul favorabil exprimãrii libere a tuturor copiilor, s-a stimulat spirit-

ul de echipã, implicarea efectivã în realizarea activitãþilor, în cãutarea ºi sortarea materialelor necesare, în culegerea de informaþii ºi curiozitãþi din mediul înconjurãtor.

Elevii au conºtientizat necesitatea respectãrii drepturilor deºeurilor ºi importanþa valorificãrii lor. În cadrul Simpozionul Exemple de bune practici,,Responsabili pentru mediu, responsabili pentru viaþã ”, cadrele didactice au dezbãtut problemele actuale pentru o dezvoltare durabilã. Amintim faptul cã nu doar copiii ºi cadrele didactice s-au implicat direct la acest proiect, ci ºi pãrinþii care au sprijinit aceastã activitate prin colectarea materialelor reciclabile (anvelope auto, lãdiþe de plastic, pet-uri etc).

Liliana GHEBAN

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

T

Valea Jiului sub nãmeþi, localitãþi fãrã curent electric

oate firmele care ar fi trebuit sã facã deszãpezirea în Valea Jiului au uitat, duminicã, sã iasã din garaje. ªi, dacã la Lupeni primarul Lucian Resmeriþã a amendat firma care ar fi trebuit sã iasã în stradã, în rest a fost atât de liniºte, încât oamenii au ieºit duminicã, pe la ora 10,00, sã degajeze ei strãzile.

La Petroºani, abia se zãreau urmele lamei pe drumurile principale, în timp ce, pe cele secundare, zãpada era de jumãtate de metru. “Este o bãtaie de joc.

Bine cã au defilat cu utilajele de deszãpezire pe care le au, iar acum suntem îngropaþi în nãmeþi.

Trotuarele ºi strãzile sunt pline de zãpadã”, spun revoltaþi mai mulþi localnici.

A nins enorm, iar la Lupeni, încã de sâmbãtã seara, primarul Lucian Resmeriþã anunþa cã a amendat firma de deszãpezire. ”Din pãcate ºi de aceastã datã, firma care se ocupã cu deszãpezirea în municipiul Lupeni, a fost

Salvamont: Sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel

S

alvamont România anunþã cã sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel.

S-au primit zeci de apeluri de urgenþã, cele mai multe pentru salvamontiºtii din Lupeni. ”O zi plinã pentru salvamontiºti, semn cã sezonul de practicare a sporturilor de iarnã a debutat în forþã, dar nu neapãrat în cel mai fericit fel. În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Naþional Salvamont, s-au primit 19 apeluri de urgenþã”, au anunþat, duminicã dimineaþã, reprezentanþii Salvamont România.

Cele mai multe apeluri, respectiv ºase, au fost pentru Salvamont Lupeni. Au mai fost 4 apeluri pentru Salvamont Municipiul Braºov, 3 apeluri pentru Salvamont Cavnic, 2 apeluri pentru Salvamont Predeal, 2 apeluri pentru Salvamont Mureº, 1 apel pentru Salvamont Gorj ºi 1 apel pentru Salvamont Dâmboviþa.

De asemenea, s-au mai primit alte 21 apeluri prin care se solicitau sfaturi ºi informaþii despre zona montanã. Salvamontiºtii recomandã responsabilitate ºi atenþie în desfãºurarea activitãþilor montane.

luatã prin surprindere de venirea zãpezii. Pentru lipsa mãsurilor corespunzãtoare sezonului de iarnã, a fost amendatã cu 10.000 lei”, a anunþat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

La Vulcan, situaþia a fost similarã, pe timpul codului portocaliu de ninsori, iar unul dintre consilierii locali a apostrofat firma de deszãpezire. „Este ora 9,30 iar drumul Nicolae Titulescu nici acum nu este deszãpezit. O maºina era blocatã într-o intersecþie ºi oamenii o împingeau ca sã o poatã porni prin nãmeþi. Despre strãzi lãturalnice, nici nu vorbesc. Probabil fiecare se va descurca aºa cum poate pe cont propriu. Iar au fost luaþi "prin surprindere" de parcã e iulie ºi ninge .Sper ca administraþia sã ia mãsurile necesare ºi

Pregotermul sã îºi facã cât mai bine treaba pentru care sunt plãtiþi”, a scris, pe pagina de socializare Florin Govor, consilier local la Vulcan.

F

ãrã curent electric

Sute de oameni au rãmas în vestul þãrii fãrã curent electric, iar EDistribuþie Banat preciza cã „din cauza condiþiilor meteo

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018 deosebite (cod portocaliu ºi galben de ninsori, viscol în rafale de vânt puternic), au fost afectate reþelele electrice din raza de activitate a societãþii E-Distribuþie Banat.

Printre cauzele care au dus la aceastã situaþie se numãrã copaci rupþi sub greutatea zãpezii depuse, izolatori sparþi, conductoare contorsionate. Duminicã, la ora 8,00, situaþia arãta cã, în judeþul Hunedoara erau nealimentate 19 linii electrice aeriene de medie tensiune parþial, fiind afectate 28 de localitãþi, printre care Petroºani, Haþeg, Uricani, Gurasada, Ilia, Zam. În teren se aflã 53 de echipe de intervenþie ale EDistribuþie Banat ºi ale contractorilor care intervin de duminicã dimineaþã ºi vor continua sã lucreze pentru restabilirea în cel mai scurt timp posibil a alimentãrii cu energie electricã a consumatorilor. Intervenþiile sunt îngreunate de condiþiile meteo severe, de circulaþia rutierã dificilã ºi de necesitatea îndepãrtãrii crengilor ºi a copacilor rupþi.

Colaborãm cu autoritãþile locale, cu care pãstrãm un contact permanent ºi care sprijinã intervenþia echipelor E-Distribuþie”, se aratã în comunicatul E-Distribuþie Banat.

Pompierii Secþiei Ilia ºi ai Detaºamentelor Deva, Petroºani ºi Hunedoara precum ºi echipe ale Secþiei Drumuri Naþionale au intervenit duminicã pentru îndepãrtarea crengilor ºi arborilor cazuþi pe DN 7, pe mai multe portiuni între localitatile Burjuc si Zam, pe DN 76, in localitatea Valisoara, pe DN 66, la intrare in Banita ºi pe DJ 668 la Valea Sangeorgiului.

Circulaþia pe aceste drumuri a fost întreruptã pânã când echipajele au reuºit sã segmenteze materialul lemnos cu ajutorul motofierastraielor si sa-l scoata in afara carosabilului. De asemenea, SVSU Petrila a intervenit pentru degajarea unui stalp de curent cãzut pe un autovehicul în oraº.

Pe drumurile naþionale din judeþ acþioneazã 37 utilaje de deszãpezire, nefiind drumuri închise sau blocate din cauza zapezii.

Diana MITRACHE

Ofertã personalizatã la gaz pentru Primãria Petroºani

A

dministraþia localã de la Petroºani a achiziþionat gaz metan, folosindu-se de o metodã mai practicatã ºi pânã acum.

Pentru a realiza economii, edilii au participat la o licitaþie, iar ofertantul care a venit cu preþul cel mai mic a fost declarat câºtigãtor. Astfel, administraþia localã a achiziþionat gaz metan pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2020.

“Oferta este particularizatã ºi se adreseazã strict pentru Municipiului Petroºani. Furnizare gaze naturale pentru categoria de consum B3, distribuitor Delgaz Grid. Preþul de furnizare este 127,10 lei/MWh la care se mai adaugã tariful de transport ºi de distribuþie. Preþul contractual de 165.72 nu conþine TVA ºi accizã”, aratã compania E-On, cea care a venit cu cea mai bunã ofertã de preþ.

Suma totalã ce va fi achitatã pentru cei 250 MWh de gaz metan este ed 41.430 lei.

Monika BACIU

Apa Serv apeleazã la jandarmi, în cazul furturilor

P

referã sã fure apã, sã declare consumuri infime ºi sã asta în pofida tuturor celor care locuiesc în jurul lor. Vorbim despre cei pe care angajaþii de la ape se feresc sã îi numeascã hoþi, dar existã peste 150 de plângeri penale pe rol. În plus, ca sã facã razii în apartamente, angajaþii de la ape apeleazã la oamenii în uniforme. „În ultima vreme, avem contract

de la Jandarmerie ºi, când vãd uniforme, nu mai reacþioneazã aºa cum o fac când mergem noi, singuri”, spune Cristian Ionicã, managerul SC Apa Serv din Valea Jiului.

Ciudat este, însã, cã tocmai cei care furã vin sã reclame ºi se înscriu la audienþe. Asta, dupã ce se trezesc debranºaþi, desigur. „Constatãm cã 70% dintre persoanele care se înscriu în audienþe la noi sunt persoane care, sã zic, cã nu plãtesc, nu cã furã apa. Acesta este, însã, adevãrul. Îi prindem ºi de câte 10 ori, dar încep sã înþeleagã, pentru cã, împreunã cu locatarii, reuºim sã îi identificã. Apoi îºi fac angajamente de platã”, mai spune managerul Ionicã. În plus, hoþii de apã, ajung ºi în instanþã, dar ideea este cã aceºtia sã devinã, înainte de a rãspunde în faþa legii, clienþi care înþeleg sã plãteascã la timp un bun consumat. „Avem, anul acesta, depuse, în jur de 160 de plângeri penale, pentru furt de apã. Noi acum întreprindem mãsuri nu doar pentru constituirea prejudiciului ºi depistarea furturilor,

ci încercãm sã intervenim prin reconfigurãri, sau debranºãri cu utilajul, depinde ce mãsuri se impun la locaþii, aºa încât sã împiedicãm furturile. Dar, totodatã, vrem sã îi convingem pe oameni ca ei sã devinã buni-platnici. ªi atunci încheiem angajamente de platã cu o duratã mai lungã, dar ne arãtãm astfel deschiderea, aºa încât sã reuºim sã facem din clientul debranºat, un bun platnic”, a precizat ºi Roxana Benke, director economic SC Apa Serv.

Apa Serv a reuºit, în ultimii ani sã creascã progresiv încasãrile ºi chiar facturile restante sã le aducã la zi. Statisticile din acest an aratã cã în acest an, deºi sunt facturate cu 30% mai puþine facturi, din cauza celor care au plecat în alte localitãþi, gradul de încasare este unul bun. Au fost recuperate ºi creanþele ºi astfel consumatorii înþeleg cã ºi acest serviciu trebuie achitat, aºa cum se întâmplã cu consumul de curent electric sau de gaze naturale.

Diana MITRACHE

ONG-urile din municipiul Vulcan ar putea beneficia de finanþare R eprezentanþii GAL Vulcan s-au întâlnit cu sectorul privat ºi societatea civilã.

A avut loc o informare în ceea îi priveºte, în mod direct pe reprezentanþii ONG-urilor, în privinþa posibilitãþilor de finanþare pe care proiectul integrat în GAL Vulcan le poate genera, în programul de finanþare al UE, prin Programul Operaþional Capital Uman, 2014 – 2020.

Abordãrile vorbitorilor au furnizat informaþii utile legate de informarea, instruirea ºi îndrumarea beneficiarilor ºi

potenþialilor beneficiari POCU/POR ºi a membrilor comunitãþii.

Concret, ONG-urile interesate sã colaboreze cu Primãria în cadrul proiectului GAL, se pot orienta pe baza autorizaþiilor deþinute de acestea, sau în cadrul lor de cãtre colaboratorii acestora, cãtre furnizarea de servicii de consiliere ºi formare, dar ºi cãtre servicii sociale, pentru care se vor putea realiza proiecte dedicate celor 5 zone ZUM, cuprinse în Obiectivul general al GAL Vulcan, dar ºi în Strategia de Dezvoltare Localã.

Monika BACIU

Moº eco responsabil ºi creativ C

ând ajungi în faþa ªcolii Gimnaziale I. D. Sîrbu din Petrila îþi dai seama cã ceva se întâmplã acolo, deoarece de o parte ºi de alta întâlneºti oamenii de zãpadã, bradul de Crãciun ºi Moº Crãciun care intrã pe horn.

Însã privind cu atenþi se vede cã aceste simboluri sunt fãcute din materiale reciclabile, precum anvelopele auto ºi lãdiþele de plastic. Întrând în ºcoalã te întâlneºti cu mascota Eco a ºcolii, broscoiul Hector, care indicã faptul cã e fericit fiind într-un mediu curat ºi prietenos cu natura. În jurul lui se aflã podoabele de Crãciun realizate ingenios de copiii care au participat la concursul regional ,, Moº Eco”. Acest concurs a avut ca scop formarea unei atitudini responsabile faþã de gestionarea resurselor naturale.

Prin aceste activitãþi s-a creat cadrul favorabil exprimãrii libere a tuturor copiilor, s-a stimulat spirit-

ul de echipã, implicarea efectivã în realizarea activitãþilor, în cãutarea ºi sortarea materialelor necesare, în culegerea de informaþii ºi curiozitãþi din mediul înconjurãtor.

Elevii au conºtientizat necesitatea respectãrii drepturilor deºeurilor ºi importanþa valorificãrii lor. În cadrul Simpozionul Exemple de bune practici,,Responsabili pentru mediu, responsabili pentru viaþã ”, cadrele didactice au dezbãtut problemele actuale pentru o dezvoltare durabilã. Amintim faptul cã nu doar copiii ºi cadrele didactice s-au implicat direct la acest proiect, ci ºi pãrinþii care au sprijinit aceastã activitate prin colectarea materialelor reciclabile (anvelope auto, lãdiþe de plastic, pet-uri etc).

Liliana GHEBAN

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018

Deszãpezire pe drumurile spre munte

oate drumurile ce aparþin de Consiliul T Judeþean Hunedoara ºi

care, în week-end, au fost asaltate de turiºti, sunt în atenþia drumarilor. Potrivit responsabililor de la CJH, toate utilajele ºi stocurile au fost pregãtite ºi au acþionat pe aceste artere. „Nu numai în week-end drumurile sunt o prioritate, ci ºi în fiecare zi, 24/24 h.

Toate lucrurile sunt sub control. Sper, ca împreunã cu colegii mei din Dispeceratul de iarnã sã rezolvãm toate problemele, care apar. Sunt 5 oameni care se ocupã numai de activitãþile legate de iarnã”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara, imediat ce în zona noastrã au început ninsorile.

A nins încã din noaptea de miercuri spre joi ºi, potrivit celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, s-a luat decizia de a crea aceastã permanenþã pentru a deszãpezi ºi arterele spre obiectivele

turistice de la noi. „La prima orã, joi, s-a acþionat spre cetãþile dacice ºi s-a lucrat pe drumul spre Straja, spre cabanã Rusu, drumul spre Ruºor ºi toate drumurile sunt o prioritate”, a mai precizat Avram, iar pe site-ul destinat deszãpezirii au fost postate permanent date despre modul în care s eface deszãpezirea, în fiecare zi a week-end-ului care a trecut.

Consiliul Judeþean Hunedoara a creat o paginã de facebook https://www.facebook.com/ drumurihunedoara/ unde pot fi urmãrite maºinilede deszãpezire, artele pe care amaºinile de deszãpezire

ajung ºi, pentru cei car au probleme a fost pus la dispoziþie ºi numãrul de telefon 0737 – 553971.

Potrivit dispecerilor, “pe toate drumurile judeþene se circulã lent, în condiþii de iarnã ca urmare a ninsorilor care cad neîncetat încã de noaptea trecutã. La Dispeceratul Drumuri Judeþene al Consiliului Judeþean Hunedoara s-au înregistrat zeci de apeluri din toate zonele judeþului.

Drumarii acþioneazã cu maºini dotate cu pluguri ºi cu material antiderapant, dar intervenþiile se desfãºoarã cu dificultate din cauza stratului consistent de zãpadã depus

pe carosabil. În Valea Jiului, au cãzut ninsori abundente, astfel cã la aceastã orã stratul de zãpadã mãsoarã între 40 ºi 60 de centimetri în staþiunile montane. Utilajele de intervenþie acþioneazã atât pe DJ 664A Lupeni - Straja, cât ºi pe DJ 709F Slãtinioara Cabana Rusu, drum care asigurã accesul spre staþiunea Parâng. Dacã sâmbãtã pe drumul care duce spre Parâng nu au fost probleme ºi s-a circulat bine, mai ales dupã prânz, astãzi utilajele sunt în teren ºi încearcã sã cureþe drumul de zãpada care nu mai conteneºte.

Circulaþia în zonã este îngreunatã, iar spre Cabana Rusu pot urca, deocamdatã, doar maºinile cu tracþiune integralã ºi maºinile echipate corespunzãtor pentru iarnã”.

I

mportant de ºtiut!

Mai multe drumuri judeþene din Hunedoara sunt închise pe perioada sezonului de iarnã. Pe aceste sectoare de drum nu se va interveni pentru deszãpezire. Decizia

închiderii sectoarelor de drum a fost luatã de consilierii judeþeni încã de acum o lunã de zile.

“Este vorba de tronsoane care nu prezintã siguranþã pentru traficul rutier, situate, de regulã, între versanþi înalþi unde existã riscul producerii de avalanºe în cazul unor ninsori abundente. În alte cazuri, porþiunile de drum închise sunt de pãmânt, prezintã degradãri accentuate ºi sunt greu accesibile ºi în restul anului. În cazul în care întâlniþi pe un drum judeþean bariere ºi indicatorul de Acces interzis vã sfãtuim sã nu le îndepãrtaþi, pentru a nu pune în pericol alþi conducãtori auto care nu cunosc zona. Vã rugãm sã folosiþi rutele alternative”, aratã reprezentanþii Dispeceratului de Drumuri Judeþene Hunedoara.

La nivelul Vãii Jiului este vorba de tronsoanele de drum cuprinse între: Câmpu lui Neag – Cabana Câmpu luI Neag, limitã cu judeþul Gorj – Pas Vâlcan – Vulcan, Meriºor – Dealul Babii – Vulcan.

Monika BACIU Diana MITRACHE

Primãriile din Valea CNAIR scoate la licitaþie Jiului primesc bani de ultima lucrare în Defileu microbuze, care va fi întîrzierilor care au la Consiliul Judeþean C ompania fost generate de mutatã pe partea Naþionalã de expropieri ºi de faptul opusã celei existente Administrare a Hunedoara cã acum drumul va acum ºi care nu este Infrastructurii

Mu

nicipiile Petroºani, Vulcan ºi Brad vor încasa cele mai mari sume din partea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Primãriile din Valea Jiului vor beneficia de sume din partea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Este vorba de sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele provin din încasãrile suplimentare la bugetul de stat pe anul 2018 ºi nu sunt foarte mari.

Banii sunt destinaþi achitãrii datoriilor provenite din neplata cheltuielilor de

funcþionare ºi/sau de capital, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã.

Suma totalã repartizatã cãtre primãriile din judeþ este de 4,8 milioane de lei. Municipiile Vulcan, Brad ºi Petroºani vor încasa sumele cele mai mari, între 200.000 ºi 225.000 de lei. La polul opus, se situeazã primãriile oraºului Uricani, comunelor Bulzeºtii de Sus, Certeju de Sus, Mãrtineºti ºi Rapoltu Mare care nu vor primi niciun leu.

Monika BACIU

Rutiere urmeazã sã desemneze un constructor pentru parcarea de la Mãnãstirea Lainici, din Defileul Jiului.

Este vorba de o parcare pentru autoturisme, autocare ºi

foarte bine amplasatã.

Lucrarea a intrat, potrivit reprezentanþilor CNAIR, în procedura de licitaþie ºi ar putea sã înceapã în primãvarã, dacã nu vor fi contestaþii.

Pânã acum, aceastã lucrare nu a fost posibilã din cauza

trece prin Parcul Naþional.

Pentru construcþia parcãrii, drumarii spun cã a fost nevoie de acorduri pentru a se putea trece la realizarea lucrãrilor propriu-zise. Asta, pentru cã trebuie

detonate stâncile din zonã. Ulterior, parcarea de la Lainici va fi construitã în faþa aºezãmântului monahal ºi turiºtii sau credincioºii nu vor mai fi nevoiþi sã treacã strada ºi sã se expunã accidentelor rutiere.

Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018

Federaþia Solidaritatea Sanitarã se pregãteºte de proteste S

indicaliºtii din Federaþia Solidaritatea Sanitarã anunþã cã vor demara proteste în cazul în care Guvernul va adopta o OUG prin care veniturile salariale vor fi îngheþate ºi nu vor beneficia de creºteri în anul 2019, ei adãugând cã pot ajunge chiar la grevã generalã. „Dacã Guvernul nu-ºi onoreazã obligaþiile faþã de salariaþi vom declanºa proteste! Consiliul de Coordonare al Federaþiei „Solidaritatea Sanitarã”, întrunit în perioada 1415.XII.2018, a decis mobilizarea pentru proteste în situaþia în care Guvernul

va adopta o Ordonanþã de Urgenþã prin care veniturile salariale ar fi îngheþate la nivelul lunii decembrie 2018, respectiv dacã salariaþii nu vor beneficia de creºterea salarialã la care au dreptul legal pentru anul 2019 începând cu luna ianuarie 2019. Protestele vor viza un rãspuns proporþional din partea salariaþilor: dacã se ajunge la situaþia promovãrii unui act normativ de îngheþare a salariilor în perioada sãrbãtorilor mãsurile de protest pot fi declanºate în aceeaºi perioadã, amploarea protestelor ºi formele de manifestare fiind corelate cu nivelul de afectare a intere-

selor angajaþilor”, au transmis reprezentanþii Federaþiei Solidaritatea Sanitarã, printr-un comunicat de presã.

Potrivit sursei citate, în situaþia în care creºterea salariilor începând de la 1 ianuarie 2019 nu va fi stabilitã prin legea bugetului de stat, ei cer Guvernului adoptarea unui act normativ în regim de urgenþã care sã asigure acordarea acestui drept salariaþilor. Sindicaliºtii anunþã cã se poate ajunge la grevã generalã. „Reamintim cã la ora actualã sistemul public de sãnãtate este marcat de puternice convulsii sociale generate de introducerea

unor ritmuri diferite de creºtere a salariilor de bazã între diferitele categorii de personal. Aceastã mãsurã a fost adoptatã de Parlament prin legea 153/2017 la iniþiativa Guvernului, împotriva solicitãrilor consecvente ale Federaþiei

INSP anunþã cã, de la începutul Investiþiile sezonului, 28 de cazuri de în industria gripã au fost confirmate

extractivã, stopate

28

de cazuri de gripã au fost confirmate de la începutul sezonului, anunþã Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã, precizând cã peste un milion de persoane din grupele de risc au fost vaccinate antigripal cu fiole distribuite de Ministerul Sãnãtãþii.

Potrivit Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã, de la începutul sezonului au fost confirmate 28 de cazuri de gripã, 17 fiind înregistrate în perioada 3-9 decembrie.

“La nivel naþional, numãrul total de cazuri de infecþii respiratorii acute (gripa clinicã, IACRS ºi pneumonii) a fost de 8.8387, cu 7.3% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaºi sãptãmânã a sezonului precedent (82341) ºi cu 13.2% mai

icio investiþie în sectorul N industriei miniere nu va mai fi finanþatã. Banca

Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare a anunþat cã va opri finanþarea proiectelor pe mare comparativ cu cel din sãptãmâbazã de cãrbune ºi a majoritãþii na anterioarã (78061)”, se aratã în proiectelor pe bazã de petrol, ca informarea publicatã de Institutului parte a eforturilor globale de Naþional de Sãnãtate Publicã. protecþie a mediului.

Din cele 28 de cazuri de gripã de la începutul sezonului cinci cazuri au fost de gripã cu virus AH1, douã cu virus AH3, 20 cu virus A nesubtipat ºi un caz cu virus B. Sursa citatã mai spune cã au fost vaccinate antigripal 1.093.977 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sãnãtãþii.

Decarbonizarea sectoarelor energetice din regiunile unde este prezentã Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare necesitã renunþarea la cei mai poluanþi combustibili, a afirmat Nandita Parshad,

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

„Solidaritatea Sanitarã ca creºterile salariale sã se aplice tuturor categoriilor de salariaþi simultan, ea afectând în mod negativ buna funcþionare a sistemului sanitar. Având în vedere cã suntem în perioada negocierii Contractului colectiv de muncã la nivel de sector sanitar ºi multe dintre drepturile salariaþilor fac parte din solicitãrile pe care Federaþia „Solidaritatea Sanitarã” le are în cadrul acestei negocieri, în cazul neonorãrii aºteptãrilor fireºti ale salariaþilor, create de angajamentele Guvernului, protestele vor merge pânã la greva generalã”, mai spun sindicaliºtii.

director general BERD pentru energie ºi resurse naturale.

Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinþatã în 1991 pentru a înveºti în fostele state din blocul comunist ºi a le ajuta sã facã tranziþia la economia de piaþã. În ultimii ani, BERD a început sã-ºi reorienteze atenþia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord ºi Orientul Mijlociu. În România, BERD se numãrã printre investitorii instituþionali de top.

Pânã în prezent, banca a investit aproape 8 miliarde de euro în þarã în peste 400 de proiecte. Numai în 2017 a investit 550 milioane de euro în România. Din aceastã finanþare, peste 500 milioane de euro au fost furnizate sectorului privat, cel mai înalt nivel din ultimii ºapte ani.

Monika BACIU

8 Sport

70 de ani (1948-2018) de sport universitar la Petroºani (XIV)

Cronica Vãii Jiului | Luni 17 Decembrie 2018

n anul jubiliar al Înfiinþãrii Universitãþii din Petroºani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea Îîntr-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar

SECOLUL XXI SAU ULTIMUL... „BULDOG”!

C

e a urmat dupã anul 2000, a fost mai puþin un deceiu reuºit, comparativ cu anii `60, `70, `80 sau `90.

Deruta financiarã prin care trecea sportul universitar, schimbul masiv de generaþii, blazarea altora, a dus la alunecarea rugy-ului petroºenean într-o cãdere ireversibilã. Se poate spune cã jucãtorul exponenþial al acestei perioade a fost Marian Constantin, alias „Buldogul”.

Ultima prezenþã de anvergurã la echipa Naþionalã a României, provenitã de la ªtiinþa Petroºani.

O PORECLÃ DEVENITÃ RENUME Carte de vizitã Locul ºi data naºterii: Pantelimon (Ilfov) 17.08.1972 Studii: Facultatea de Maºini ºi Instalaþii a Universitãþii din Petroºani (promoþia 1999).

Depistat de când era elev la ºcoala generalã din Pantelimon de Dumitru Stelian, antrenorul de rugby

– AS Gloria Bucureºti; component al echipei de juniori ai clubului, în anii 1984-1990; selecþionat în lotul naþional de juniori unde a jucat 10 meciuri, participând la CM de juniori de la Toulouse (Franþa).

La seniori a jucat la Locomotiva Bucureºti (1991), Dinamo Bucureºti (iulie 1991-1992 – efectuând stagiul militar); Gloria Bucureºti (1993).

Din 1994 a venit la ªtiinþa Petroºani la solicitarea antrenorului Drumea. În 2001 a fost selecþionat în lotul naþional de seniori, a jucat în partida amicalã cu Portugalia, a efectuat cu naþionala un turneu în Anglia ºi a fost în lotul naþional în cadrul

partidelor ale Cupei Europene a naþiunilor 2002.

Alte pasiuni: muzicã clasicã, uºoarã, popularã româneascã, romane de literaturã clasicã internaþionalã, de preferinþã francezã.

Marian, primeºte afecþiunea pentru sport de la tatãl sãu Stan Constantin, fost luptãtor la stilul greco-romane. ªi-a consolidat aceastã pasiune de la antrenorul Gloriei Bucureºti, care dupã ce l-a descoperit, l-a racolat de când era elev la ªc. Generalã din

Pantelimon.

Porecla de „Buldog” a primit-o de la gaºca de colegi a ºcolii.

Nu-i plãcea sã fie învins.

Dacã întâlnea un adversar mai mare sau mai tare la luptã ºi simþea cã va pierde îl muºca pentru a scãpa de el.

Porecla i-a rãmas ºi acum în rândul colegilor de echipã ºi a fanilor lui.

Nu se supãrã, o considerã o alintare. În cei

aproape 8 ani petrecuþi cu antrenorii Drumea ºi Raþiu, „Buldogul” a dat dovadã de multã seriozitate la antrenamente ºi ºi-a adus o contribuþie la rezultatele echipei atât în campionat cât ºi în cupã. Prin muncã ºi dãruire a devenit jucãtorul numãrul 1 al echipei ºi component al echipei naþionale, cu care a câºtigat Cupa Europei în 2002.