Cronica Vaii Jiului Nr.1711, Miercuri 12 dec 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1711

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Decembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ªcolari lãsaþi fãrã telefoanele mobile de doi hoþi

A

utorii au fost prinºi de jandarmi cu bunurile furate asupra lor, respectiv telefoanele mobile ale elevilor ºi banii primiþi de la pãrinþi pentru supliment.

Incidentul a avut loc în municipiul Orãºtie, la o ºcoalã generalã, iar furtul a fost anunþat de un angajat al unitãþii de învãþãmânt.

Un echipaj de jandarmi aflat în misiune de menþinere a ordinii publice în zona instituþiilor de învãþãmânt a intervenit la solicitare. ”Jandarmii din cadrul Detaºamentului 4 Orãºtie au fost

sesizaþi de cãtre numita D.R., în calitate de secretar al ªcolii Generale Dr. Aurel Vlad cu privire la faptul cã în incinta ºcolii a avut loc sustragerea unor bunuri ºi sume de bani de la elevi.

Jandarmii au identificat autorii faptei, aceºtia fiind doi elevi ai aceleiaºi instituþii de învãþãmânt, au restituit bunurile sustrase respectiv douã telefoane mobile”, informeazã IJJ Hunedoara. Cei doi ºcolari bãnuiþi de furt au fost predaþi poliþiºtilor din localitate ºi sunt cercetaþi penal.

Maximilian GÂNJU

500 de mineri primesc de astãzi servicii de preconcediere

A

JOFM Hunedoara, prin agenþiile din Valea Jiului, încep de astãzi, serviciile de preconcediere pentru minerii de la douã unitãþi miniere din Valea Jiului. Este vorba de peste 500 de oameni care vor deveni ºomeri cu acte în regulã. >>> PAGINA A 3-A

Dosarul fraþilor Gãrdean a ajuns la final agistraþii M Tribunalului Hunedoara au rãmas în pronunþare, în dosarul în care afaceriºtii hunedoreni sunt acuzaþi de dare de mitã. Soluþia ar urma sã fie datã sãptãmâna viitoare.

Dosarul instrumentat de procurorii DNA a ajuns în instanþã dupã ºapte ani de la producerea faptelor fiind disjuns

din celebrul dosar „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnatã pentru infracþiuni de corupþie.

Dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalul Hunedoara, iar cei doi afaceriºti, Adrian ºi Miron Dorel Gãrdean, au fost inculpaþi pentru comiterea infracþiunii de dare de mitã. La mai bine de jumãtate de an de la începerea procesului, judecãtorii Tribunalului

Hunedoara ar putea sã se pronunþe cu privire la vinovãþia sau nevinovãþia celor doi afaceriºti.

Termenul a fost stabilit

pentru data de 18 decembrie a.c., dupã o amânare la începutul acestei luni.

Fraþii Gãrdean sunt acuzaþi de procurorii DNA cã în

cursul anului 2010 au promis ºi transmis foloase materiale fostului ministru Elena Udrea, pentru a asigura finanþarea la timp a unor contracte de lucrãri încheiate de SC Termogaz Company SA (al cãrei administrator era Miron Dorel Gãrdean) cu mai multe unitãþi administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România“. În dosarul „Gala Bute”, Adrian Gãrdean are calitatea de martor denunþãtor.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

Componentã de catering din programul Bahtalo, neatractivã pentru firmele de profil utoritãþile locale din Lupeni A încearcã sã obþinã acordul pentru o majorare a tarifelor la contractul privind serviciile de catering în cadrul Programului ”Bahtalo”.

De trei ori a fost scos contractul la licitaþie, însã nu s-a prezentat nicio firmã ºi asta din cauzã cã tarifele nu sunt atractive pentru potenþialii ofertanþi.

De precizat este faptul cã tarifele au fost calculate la valoarea de acum doi ani, când a fost depus proiectul pentru finanþare. În plus, câºtigãtorul licitaþiei ar trebui sã menþinã preþurile circa 3 ani, lucru aproape imposibil de realizat în condiþiile date. ”Din pãcate, partea de catering nu s-a rezolvat nici la a treia licitaþie. Am solicitat mãrirea preþului ºi cât de curând va fi scoasã

din nou la licitaþie. Preþul a fost stabilit în funcþie de ofertele pe care le-am avut la momentul respectiv, de acum doi ani, când s-a lucrat la proiect. Dar acum, preþul nu a mai fost agreat. Dar am solicitat o creºtere de buget ºi avem acceptul. Trebuie doar sã urmãm din nou paºii de licitaþie”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã.

Trei licitaþii au mai fost organizate pânã acum, însã niciun ofertant nu a îndeplinit condiþiile. La

prima procedurã s-a prezentat un singur ofertant care, însã, nu a avut documentele prevãzute de lege. Cea de-a doua procedurã care s-a încheiat pe data de 27 august a întâmpinat o problemã similarã. Nu a fost depusã nicio ofertã, asta deºi, la nivel teoretic, în Valea Jiului existã societãþi cu astfel de profil.

La fel s-a petrecut ºi la cea de-a treia încercare.

Obiectivul contractului constã în asigurarea – prepararea, livrarea,

servirea, debarasarea – unui numãr stabilit de porþii, sub forma unui pachet format din felul 1, felul 2, desert, pâine ºi apã mineralã/platã. Durata contractului este datã de activitãþile desfãºurate în cadrul proiectului, respectiv 27 de luni din momentul semnãrii lui.

Municipiul Lupeni este beneficiarul proiectului cu titlul ”BAHTALO! Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea”, co-finanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman, cu o valoare totalã de 26.803.625,25 lei, din care 26.334.205,91 lei reprezintã valoarea cofinanþãrii Uniunii Europene.

Proiectul a demarat la 25 ianuarie 2018 ºi se va finaliza în 24 ianuarie 2021.

Monika BACIU

Dupã lucrãrile ApaServ, terenul va fi adus la starea iniþialã

L

ucrãrile executate la reþeaua de alimentare cu apã potabilã sau cea de canalizare au nãscut mereu discuþii. Au existat probleme în ceea ce priveºte aducerea terenului la starea iniþialã.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Acum, reprezentanþii ApaServ Valea Jiului susþin cã imediat dupã finalizarea lucrãrilor de investiþii, terenul va fi adus la forma iniþialã.

De altfel, acest lucru este prevãzut ºi în contractele dintre ApaServ ºi

Cronica Vãii Jiului

PETROªANI

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

firma constructoare. ”O cerinþã în cadrul proiectului este tocmai aceasta: aducerea terenului la starea iniþialã. Pe Petroºani sperãm cã va fi o colaborare bunã cu constructorul, astfel ca ca în final sã fie adus terenul – trotuarul, strada – la starea iniþialã. Este o cerinþã în cadrul proiectului. Dacã nu se va întâmpla acest lucru înseamnã cã nu se ating obiectivele din cadrul

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

proiectului. Nici nu se pune aceastã problemã”,a declarat directorul Apa Serv Valea Jiului, Cristian Ionicã.

ApaServ Valea Jiului este beneficiara unui nou program cu fonduri europene a cãrui valoare este de 90 de milioane de euro.

Contractele au început deja sã fie semnate, asta dupã ce au fost soluþionate ºi contestaþiile.

Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

500 de mineri primesc de astãzi servicii de preconcediere

A

JOFM Hunedoara, prin agenþiile din Valea Jiului, încep de astãzi, serviciile de preconcediere pentru minerii de la douã unitãþi miniere din Valea Jiului.

Este vorba de peste 500 de oameni care vor deveni ºomeri cu acte în regulã. „Începând de miercuri, pornim serviciile de preconcediere la persoanele care urmeazã sã fie disponibilizate din cadrul CEH. Miercuri va fi o ºedinþã la mina Lonea, dupã care în 18 ºi 20 decembrie, la mina Lupeni. Vorbim despre 508 persoane care sunt notificate ºi sunt în preavize”, a

spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Cei care pleacã cu aceste servicii de preconcediere au ºi posibilitatea sã spunã acum dacã vor sã urmeze cursuri noi de calificare, dat fiind faptul cã unii dintre ei vor deveni ºomeri cu acte în regulã ºi vor fi puºi în situaþia de a-ºi gãsi un job nou. „În prima fazã, mergem ºi le oferim

informaþii despre Legea ªomajului ºi ei aflã ce drepturi ºi obligaþii vor avea, când vor deveni ºomeri.

Despre ce le putem noi oferi, vom discuta doar dupã ce vor fi în evidenþele noastre.

Dacã putem sã îi plasãm pe alte locuri de muncã, îi plasãm, dar având în vedere ce calificãri au, sunt puþine ºanse, aºa cã majoritatea vor intra în evidenþele noastre”,

mai spune ºefa ALOFM Petroºani.

Practic, ºomerii, care au fost mineri, vor fi ºi chestionaþi dacã sunt interesaþi sã urmeze cursuri care sã îi ajute pe viitor, iar dacã se poate, vor forma grupe ce vor fi calificate. ªansele sã vrea sã lucreze, însã, sunt diminuate de faptul cã, timp de doi ani, primesc bani fãrã sã facã nimic. „Oamenii, la care le vor înceta contractele de muncã pânã la finele anului 2018, vor fi ºomeri beneficiari de Ordonanþa 36. Dacã, din cei care sunt în preaviz, vor fi persoane care îºi vor suspenda preavizul ºi contractele expirã în 2019, aceastã calitate de ºomer beneficiar de

12 decembrie – insolvenþa CEH, la mâna magistraþilor

D

ata de 12 decembrie este stabilitã pentru judecarea dosarului de insolvenþã în care ar urma sã intre Complexul Energetic Hunedoara.

Dacã aceºtia vor da verdictul favorabil, atunci cel mai mare angajator al judeþului Hunedoara va intra în faliment, lucru pe care sindicatele nu ºi-l doresc deloc, în acest moment. „Pe data de 12 este procesul cu insolvenþa ºi poziþia noastrã rãmâne aceiaºi. În momentul de faþã, o insolvenþã pentru CEH, având în vedere ºi modificãrile legislative pe aceastã lege, ne aduc în situaþia

intrãrii în faliment. Noi vom face tot ce se poate sã nu se ajungã aici ºi sperãm ca ºi instanþa sã acþioneze în acest sens”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Minerii ºi energeticieni sunt conºtienþi cã falimentul e cea mai proastã soluþie, motiv pentru care sindicatele au intervenit în acest proces. „În primul rând, am fãcut acea intervenþie în proces, unde ne-am exprimat clar punctul de vedere .ºi ºtim toþi cã am mai trecut prin stãri de insolvenþã ºi cã atunci am avut oameni în stradã, drepturi neîncasate ºi, mai mult, activitãþi pe partea minierã

oprite”, a mai precizat liderul de sindicat.

Complexul Energetic Hunedoara a fost în situaþia de a i se declara insolvenþa încã din 2015, iar acum, dosarul a fost repus pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a respins solicitarea Sindicatului Noroc Bun care a depus o cerere de intervenþie. Potrivit procedurii, instanþa are douã variante, fie admite intrarea în insolvenþã a CEH, fie o respinge.

Compania a fost înfiinþatã în 2012, prin comasarea Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni cu mine de huilã. Datorii istorice de peste un miliard de euro au fost ºterse atunci, pe motiv cã numai aºa poate fi restructuratã activitatea din sistemul energetic. Însã noua companie de stat a mers la fel de prost ca înainte de reorganizare.

Diana MITRACHE

Ordonanþa 36 va înceta ºi nu vor beneficia de sume compensatorii”, a conchis Judith Babþan.

Minele Lupeni ºi Lonea fac disponibilizãri în baza faptului cã sunt în restrângerea

activitãþii, în timp ce la Vulcan ºi Livezeni, celelalte douã unitãþi aflate în subordinea Complexului Energetic Hunedoara se fac angajãri.

Diana MITRACHE

„P

administratorul acestei companii este Ministerul Energiei ºi acesta, alãturi de Guvernul României, trebuie sã gãseascã soluþii ºi trebuie sã pornim aici de la importanþa pentru securitatea energeticã a celor douã termocentrale din cadrul CEH, Mintia ºi Paroºeni”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Decizia Comisiei Europene, în ceea ce priveºte rambursarea de cãtre CEH a ajutoarelor de stat, aruncã acum compania într-o situaþie ºi mai dificilã, dupã ce s-a constatat cã producãtorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finanþate din fonduri publice ºi, în consecinþã a decis cã România trebuie sã recupereze ajutorul ilegal ºi dobânzile aferente.

Diana MITRACHE

Cîmpean: „Poziþia ministerului e hilarã”

roblemele Complexului Energetic Hunedoara depãºesc competenþa Ministerului Energiei.

Situaþia criticã cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã ar trebui sã reuneascã la aceeaºi masã mai multe ministere ºi instituþii ale statului” - sunt afirmaþii pe care liderii sindicatelor din mineritul Vãii Jiului nu pot sã le accepte. Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH, spune cã poziþia celor din minister este nedreaptã ºi cã ei sunt singurii care trebuie sã ºtie ce e de fãcut, din moment ce sunt pe aceste funcþii. „Din punctul meu de vedere este o poziþie cel puþin hilarã, pentru cã aceastã entitate economicã nu a fost niciodatã nici pe profit, nici cu o situaþie roz vreodatã. Mereu aceastã companie a avut, are ºi va avea probleme. Este clar cã

4 Actualitate

Concert de Crãciun în Peºtera Bolii U

Altfel de activitãþi ºcolare V

alea Jiului este o zonã cu multe tradiþii ºi obiceiuri.

Momârlanii au o serie de ritualuri pe care le practicã la diferite ocazii.

n concert extraordinar de colinde va avea loc în Peºtera Bolii, aflatã la 6 kilometri de municipiul Petroºani.

Concertul de Crãciun din mãruntaiele Peºterii Bolii se aflã la cea de-a X-a ediþie. Prin acest concert, organizatorii au reluat o veche tradiþie a recitalurilor în sala mare a peºterii, ce dateazã din perioada interbelicã.

Evenimentul va aduce în faþa publicului vechi obiceiuri ale momârlanilor, precum colindul Crailor dar ºi cântece bisericeºti. De altfel, concertul are loc în prezenþa unui sobor de preoþi, cu participarea lui PS Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei.

Manifestarea îºi doreºte ºi sã promoveze aceastã destinaþie turisticã ce a devenit în ultimii ani ºi una culturalã.

Concertul din acest an va oferi o bucurie în plus celor prezenþi, motivul

De aceastã datã nunta a fost în atenþia elevilor de la ªcoala Gimnazialã Nr. 5 din Vulcan, care au învãþat cum se petrecea odinioarã în rândul bãºtinaºilor. Nuntã la români ilustratã de fiind participarea la eveniment a Preasfinþitului Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Manifestarea este menitã sã renascã în sufletele creºtinilor bucuria sfântã a apropierii Slãvitului Praznic al Naºterii Domnului.

Producãtorul evenimentului este Ionuþ Drãgotesc. Evenimentul va avea loc în data de 17 decembrie, începând cu ora 17:00.

Monika BACIU

elevi, strigãturile, cântecul ºi dansul momârlãnesc, au bucurat întreaga audienþã. Îmbrãcaþi în costume tradiþionale, cei mici au încins horã. De altfel, elevii au aflat, încã de mici, în ce constã o nuntã

Concert de colinde ºi muzicã sacrã la Biserica Greco-Catolicã „Immaculata”-Deva C orul ORFEU va susþine, în data de 13 decembrie, ora 18.00, alãturi de Corul de copii ARLECHINO de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã”Deva, tradiþionalul Concert de colinde ºi muzicã sacrã ce va avea loc la Biserica Greco-Catolicã „Immaculata”-Deva.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

Concertul vine dupã ce, în perioada 6-9 decembrie 2018 a avut loc la BratislavaRepublica Slovacã, ediþia a XIII-a a Festivalului Muzical Internaþional de Crãciun ºi Advent care a inclus ºi o secþiune de concurs pentru ansambluri (orchestre ºi coruri) . În competiþie s-au înscris 11 formaþii din Austria, Belarus, Republica Cehã, Estonia, Irlanda, Polonia, Africa de Sud

ºi România, care au participat la una sau mai multe secþiuni din concurs.

Corul ORFEU al Liceului de Arte „Sigismund Toduþã”Deva, dirijat de prof.

Gelu Onþanu-Crãciun ºi acompaniat la pian de prof. Mariana OnþanuCraciun a fost singurul ansamblu participant din România. În cadrul festivalului, corul a susþinut în data de 6 decembrie un concert la

Biserica Iezuitã, în data de 7 decembrie un alt concert, la Sala de concerte „Klarisky”, iar în data de 8 decembrie a participat la concurs în cadrul categoriei „Coruri de tineret sub 21 de ani”, unde s-au înscris cele mai multe formaþii.

Competiþia a fost una dificilã, corurile participante dovedind un înalt nivel de pregãtire ºi þinutã artisticã. Punctajul

obþinut de Corul ORFEU (90 de puncte) a situat formaþia în partea superioarã clasamentului, corul fiind distins cu Diploma „Gold Band”, adicã AUR. Comunicarea rezultatelor a avut loc în seara zilei de 8 decembrie ºi a fost urmatã de Gala Laureaþilor, formaþiile laureate concertând pe scena amenajatã în Târgul de Crãciun din piaþa centralã a

tradiþionalã la români. Nu a lipsit nici vornicul care le-a urât “tinerilor cãsãtoriþi”. Nunta este a ºasea tainã a Bisericii ortodoxe, iar acest eveniment fericit nu se rezumã numai la distracþie cu muzicã ºi mâncãruri alese, ci la români se respectã o serie de obiceiuri ºi tradiþii.

Cei mici au fost învãþaþi, astfel, care sunt tradiþiile pentru cã acestea definesc identitatea poporului român.

Monika BACIU Bratislavei. În cadrul galei, Corul Orfeu a þinut sã dedice un moment special sãrbãtoririi Centenarului, intonând piesa „Binecuvânteazã, Doamne, România” ºi fluturând cu mândrie steagul tricolor.

Corul ORFEU mulþumeºte pentru sprijinul acordat în acest proiect conducerii ºi colectivului liceului, profesorilor însoþitori, pãrinþilor ºi nu în ultimul rând Primãriei Municipiului Deva care a acordat finanþare pentru deplasarea la acest festival.

Ziua Muntelui, cu gândul la domeniul schiabil nerealizat

untele conteazã” este sloganul „M ales de cei care, la 11

decembrie sãrbãtoresc Ziua Internaþionalã a muntelui. ªi dacã în alte zone muntele chiar conteazã, la noi, în Parâng, spre exemplu, muntele este cel care încã aºteaptã proiectul Schi în Carpaþi.

Avem nevoie de dezvoltare ºi de o mai bunã colaborare cu cei care au afaceri ºi interese în acest loc, iar asta o spun cei din Asociaþia Pro Parâng,

acum, ca la un moment de bilanþ, dar la începutul unui nou sezon al cãrui start Parângul l-a pierdut, în comparaþie cu alte staþiuni. „Noi tot stãm cu speranþa, cel puþin pe perioada de iarnã, la Domeniul schiabil. Din pãcate, lipsa de instalaþii îºi spune cuvântul, pârtiile nu sunt funcþionale, pentru cã nu sunt mijloace de transport. Partea de iarnã are foarte mult de suferit”, a spus Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro Parâng.

Proclamarea acestei

zile este rezultatul succesului Anului internaþional al munþilor, desfãºurat în 2002. Iniþiativa a condus la crearea de comitete naþionale ºi alianþe, cu scopul declarat al creãrii Parteneriatului internaþional pentru

punerea în valoare a regiunilor montane. ªi Parângul nu e un munte nevizitat, însã, potenþialul sãu pãleºte în lipsa investiþiilor ºi a iniþiativelor. „Este, pentru cã oferã posibilitãþi ºi, dupã cum observaþi, schiul liber în domenii de pârtii neamenajate, capãtã adepþi mulþi. ªi schiul de turã prinde viaþã, asta însemnând deplasarea pânã pe vârful muntelui ºi coborârea, care le oferã participanþilor satisfacþii depline, în ciuda instalaþiilor care s-au tot lãsat aºteptate în munte”, a mai adãugat Radvanski.

Acoperind aproximativ 22% din suprafaþa Pãmântului, munþii joacã un rol important în direcþia spre o creºtere economicã sustenabilã.

Munþii nu doar furnizeazã mijloace de subzistenþã ºi asigurã un trai decent pentru milioanele de oameni din întreaga lume care trãiesc la munte, dar alte câteva milioane de persoane beneficiazã de pe urma acestei bogãþii naturale.

Diana MITRACHE

Dosar penal pentru Eveniment cultural cã circula cu maºina - artistic, la Petrila anul Centenarului, neînmatriculatã Înoraºul Petrila marcheazã importanþa istoricã a evenimentului printr-o serie de momente menite a ne reaminti una din cele mai importante pagini din istoria neamului nostru.

U

n automobil fãrã plãcuþele de înmatriculare circulând prin Orãºtie le-a atras atenþia poliþiºtilor rutieri din localitate.

Echipajul a plecat în urmãrirea ºoferului ºi dupã ce l-au oprit, au aflat ºi motivul pentru care acesta circula cu maºina fãrã numere.

”În urma interogãrii bazelor de date, poliþiºtii au constatat cã autoturismul nu este înmatriculat, motiv pentru care, pe numele conducãtorului auto, un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din oraºul Geoagiu, a fost întocmit dosar de cercetare penalã”, a informat IPJ Hunedoara.

M. GÂNJU

Miercuri, 12 decembrie 2018, începând cu ora 16:00, vã invitãm la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila la evenimentul cultural-artistic organizat de Consiliul Local ºi Primãria oraºului Petrila, în parteneriat cu Ministerul

Culturii ºi Identitãþii Naþionale, ”Centenarul Marii Uniri”. κi dau concursul Clubul Copiilor Petrila (Expoziþie fotograficã, expoziþie de picturã ºi teatru de pãpuºi dedicat României Mari), Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere ”Valea Jiului” Petroºani, Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor ”Regina Maria” subfiliala Petrila (lansare ”Cartea de Aur a eroilor petrileni”), HD 365 Production (Proiecþie filme istorice). Momentul artistic va fi susþinut de Iulia Rus. Prezintã: Ioan Velica

Vin brazii în pieþe

e miercuri, în D piaþa de la Petroºani vin

comercianþii cu brazi naturali.

Deocamdatã, vorbim de câþiva producãtori particulari, care îi aduc din zonele în care au pepiniere, iar preþurile vor fi stabilite în funcþie de cerere ºi ofertã. „Am primit douã solicitãri, pânã la ora actualã. Ele vin din zona judeþului Alba, care vor ajunge din 12 decembrie în piaþã, cu brazi tãiaþi.

O altã solicitare a venit din zona Bechet, dintr-o pepinierã proprie urmând sã vinã de sâmbãtã, 15 decembrie”, a declarat Sorin Creþu, administratorul Pieþei Centrale din Petroºani. Pe de altã parte, Direcþia Silvicã Hunedoara scoate la vânzare în acest an 365 de pomi de Crãciun, brazii urmând a fi puºi în vânzare direct de la depozitele direcþiei, la preþuri între 15 ºi 25 de lei pentru molizi ºi 25 ºi 35 de lei pentru brazi. La Petroºani, însã, vin doar cei particulari în pieþe, în locurile deja stabilite din anii anteriori. „Cei din zona Bechet vor avea loc în zona de lângã parcarea pieþei, iar cei de la Alba vor sta pe platoul de unde se vinde pâinea”, a adãugat Sorin Creþu.

Romsilva a iniþiat în acest an o campanie prin care îndeamnã oamenii sã cumpere brazi cu rãdãcinile protejate sau în ghiveci, ca, dupã Crãciun, aceºtia sã poatã fi replantaþi. În acest an, ei oferã spre vânzare 65.650 de pomi de Crãciun din care 53.040 sunt din specia brad, iar 12.610 sunt din specia molid Potrivit reprezentanþilor Romsilva, în judeþul Hunedoara, oferta de pomi de Crãciun în ghiveci nu prea existã, iar preþurile de vânzare pentru pomii din pepinierele Romsilva sunt între 20 ºi 360 de lei, în funcþie de dimensiuni ºi condiþiile de livrare.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Concert de Crãciun în Peºtera Bolii U

Altfel de activitãþi ºcolare V

alea Jiului este o zonã cu multe tradiþii ºi obiceiuri.

Momârlanii au o serie de ritualuri pe care le practicã la diferite ocazii.

n concert extraordinar de colinde va avea loc în Peºtera Bolii, aflatã la 6 kilometri de municipiul Petroºani.

Concertul de Crãciun din mãruntaiele Peºterii Bolii se aflã la cea de-a X-a ediþie. Prin acest concert, organizatorii au reluat o veche tradiþie a recitalurilor în sala mare a peºterii, ce dateazã din perioada interbelicã.

Evenimentul va aduce în faþa publicului vechi obiceiuri ale momârlanilor, precum colindul Crailor dar ºi cântece bisericeºti. De altfel, concertul are loc în prezenþa unui sobor de preoþi, cu participarea lui PS Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei.

Manifestarea îºi doreºte ºi sã promoveze aceastã destinaþie turisticã ce a devenit în ultimii ani ºi una culturalã.

Concertul din acest an va oferi o bucurie în plus celor prezenþi, motivul

De aceastã datã nunta a fost în atenþia elevilor de la ªcoala Gimnazialã Nr. 5 din Vulcan, care au învãþat cum se petrecea odinioarã în rândul bãºtinaºilor. Nuntã la români ilustratã de fiind participarea la eveniment a Preasfinþitului Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei. Manifestarea este menitã sã renascã în sufletele creºtinilor bucuria sfântã a apropierii Slãvitului Praznic al Naºterii Domnului.

Producãtorul evenimentului este Ionuþ Drãgotesc. Evenimentul va avea loc în data de 17 decembrie, începând cu ora 17:00.

Monika BACIU

elevi, strigãturile, cântecul ºi dansul momârlãnesc, au bucurat întreaga audienþã. Îmbrãcaþi în costume tradiþionale, cei mici au încins horã. De altfel, elevii au aflat, încã de mici, în ce constã o nuntã

Concert de colinde ºi muzicã sacrã la Biserica Greco-Catolicã „Immaculata”-Deva C orul ORFEU va susþine, în data de 13 decembrie, ora 18.00, alãturi de Corul de copii ARLECHINO de la Liceul de Arte „Sigismund Toduþã”Deva, tradiþionalul Concert de colinde ºi muzicã sacrã ce va avea loc la Biserica Greco-Catolicã „Immaculata”-Deva.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

Concertul vine dupã ce, în perioada 6-9 decembrie 2018 a avut loc la BratislavaRepublica Slovacã, ediþia a XIII-a a Festivalului Muzical Internaþional de Crãciun ºi Advent care a inclus ºi o secþiune de concurs pentru ansambluri (orchestre ºi coruri) . În competiþie s-au înscris 11 formaþii din Austria, Belarus, Republica Cehã, Estonia, Irlanda, Polonia, Africa de Sud

ºi România, care au participat la una sau mai multe secþiuni din concurs.

Corul ORFEU al Liceului de Arte „Sigismund Toduþã”Deva, dirijat de prof.

Gelu Onþanu-Crãciun ºi acompaniat la pian de prof. Mariana OnþanuCraciun a fost singurul ansamblu participant din România. În cadrul festivalului, corul a susþinut în data de 6 decembrie un concert la

Biserica Iezuitã, în data de 7 decembrie un alt concert, la Sala de concerte „Klarisky”, iar în data de 8 decembrie a participat la concurs în cadrul categoriei „Coruri de tineret sub 21 de ani”, unde s-au înscris cele mai multe formaþii.

Competiþia a fost una dificilã, corurile participante dovedind un înalt nivel de pregãtire ºi þinutã artisticã. Punctajul

obþinut de Corul ORFEU (90 de puncte) a situat formaþia în partea superioarã clasamentului, corul fiind distins cu Diploma „Gold Band”, adicã AUR. Comunicarea rezultatelor a avut loc în seara zilei de 8 decembrie ºi a fost urmatã de Gala Laureaþilor, formaþiile laureate concertând pe scena amenajatã în Târgul de Crãciun din piaþa centralã a

tradiþionalã la români. Nu a lipsit nici vornicul care le-a urât “tinerilor cãsãtoriþi”. Nunta este a ºasea tainã a Bisericii ortodoxe, iar acest eveniment fericit nu se rezumã numai la distracþie cu muzicã ºi mâncãruri alese, ci la români se respectã o serie de obiceiuri ºi tradiþii.

Cei mici au fost învãþaþi, astfel, care sunt tradiþiile pentru cã acestea definesc identitatea poporului român.

Monika BACIU Bratislavei. În cadrul galei, Corul Orfeu a þinut sã dedice un moment special sãrbãtoririi Centenarului, intonând piesa „Binecuvânteazã, Doamne, România” ºi fluturând cu mândrie steagul tricolor.

Corul ORFEU mulþumeºte pentru sprijinul acordat în acest proiect conducerii ºi colectivului liceului, profesorilor însoþitori, pãrinþilor ºi nu în ultimul rând Primãriei Municipiului Deva care a acordat finanþare pentru deplasarea la acest festival.

Ziua Muntelui, cu gândul la domeniul schiabil nerealizat

untele conteazã” este sloganul „M ales de cei care, la 11

decembrie sãrbãtoresc Ziua Internaþionalã a muntelui. ªi dacã în alte zone muntele chiar conteazã, la noi, în Parâng, spre exemplu, muntele este cel care încã aºteaptã proiectul Schi în Carpaþi.

Avem nevoie de dezvoltare ºi de o mai bunã colaborare cu cei care au afaceri ºi interese în acest loc, iar asta o spun cei din Asociaþia Pro Parâng,

acum, ca la un moment de bilanþ, dar la începutul unui nou sezon al cãrui start Parângul l-a pierdut, în comparaþie cu alte staþiuni. „Noi tot stãm cu speranþa, cel puþin pe perioada de iarnã, la Domeniul schiabil. Din pãcate, lipsa de instalaþii îºi spune cuvântul, pârtiile nu sunt funcþionale, pentru cã nu sunt mijloace de transport. Partea de iarnã are foarte mult de suferit”, a spus Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro Parâng.

Proclamarea acestei

zile este rezultatul succesului Anului internaþional al munþilor, desfãºurat în 2002. Iniþiativa a condus la crearea de comitete naþionale ºi alianþe, cu scopul declarat al creãrii Parteneriatului internaþional pentru

punerea în valoare a regiunilor montane. ªi Parângul nu e un munte nevizitat, însã, potenþialul sãu pãleºte în lipsa investiþiilor ºi a iniþiativelor. „Este, pentru cã oferã posibilitãþi ºi, dupã cum observaþi, schiul liber în domenii de pârtii neamenajate, capãtã adepþi mulþi. ªi schiul de turã prinde viaþã, asta însemnând deplasarea pânã pe vârful muntelui ºi coborârea, care le oferã participanþilor satisfacþii depline, în ciuda instalaþiilor care s-au tot lãsat aºteptate în munte”, a mai adãugat Radvanski.

Acoperind aproximativ 22% din suprafaþa Pãmântului, munþii joacã un rol important în direcþia spre o creºtere economicã sustenabilã.

Munþii nu doar furnizeazã mijloace de subzistenþã ºi asigurã un trai decent pentru milioanele de oameni din întreaga lume care trãiesc la munte, dar alte câteva milioane de persoane beneficiazã de pe urma acestei bogãþii naturale.

Diana MITRACHE

Dosar penal pentru Eveniment cultural cã circula cu maºina - artistic, la Petrila anul Centenarului, neînmatriculatã Înoraºul Petrila marcheazã importanþa istoricã a evenimentului printr-o serie de momente menite a ne reaminti una din cele mai importante pagini din istoria neamului nostru.

U

n automobil fãrã plãcuþele de înmatriculare circulând prin Orãºtie le-a atras atenþia poliþiºtilor rutieri din localitate.

Echipajul a plecat în urmãrirea ºoferului ºi dupã ce l-au oprit, au aflat ºi motivul pentru care acesta circula cu maºina fãrã numere.

”În urma interogãrii bazelor de date, poliþiºtii au constatat cã autoturismul nu este înmatriculat, motiv pentru care, pe numele conducãtorului auto, un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din oraºul Geoagiu, a fost întocmit dosar de cercetare penalã”, a informat IPJ Hunedoara.

M. GÂNJU

Miercuri, 12 decembrie 2018, începând cu ora 16:00, vã invitãm la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila la evenimentul cultural-artistic organizat de Consiliul Local ºi Primãria oraºului Petrila, în parteneriat cu Ministerul

Culturii ºi Identitãþii Naþionale, ”Centenarul Marii Uniri”. κi dau concursul Clubul Copiilor Petrila (Expoziþie fotograficã, expoziþie de picturã ºi teatru de pãpuºi dedicat României Mari), Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere ”Valea Jiului” Petroºani, Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor ”Regina Maria” subfiliala Petrila (lansare ”Cartea de Aur a eroilor petrileni”), HD 365 Production (Proiecþie filme istorice). Momentul artistic va fi susþinut de Iulia Rus. Prezintã: Ioan Velica

Vin brazii în pieþe

e miercuri, în D piaþa de la Petroºani vin

comercianþii cu brazi naturali.

Deocamdatã, vorbim de câþiva producãtori particulari, care îi aduc din zonele în care au pepiniere, iar preþurile vor fi stabilite în funcþie de cerere ºi ofertã. „Am primit douã solicitãri, pânã la ora actualã. Ele vin din zona judeþului Alba, care vor ajunge din 12 decembrie în piaþã, cu brazi tãiaþi.

O altã solicitare a venit din zona Bechet, dintr-o pepinierã proprie urmând sã vinã de sâmbãtã, 15 decembrie”, a declarat Sorin Creþu, administratorul Pieþei Centrale din Petroºani. Pe de altã parte, Direcþia Silvicã Hunedoara scoate la vânzare în acest an 365 de pomi de Crãciun, brazii urmând a fi puºi în vânzare direct de la depozitele direcþiei, la preþuri între 15 ºi 25 de lei pentru molizi ºi 25 ºi 35 de lei pentru brazi. La Petroºani, însã, vin doar cei particulari în pieþe, în locurile deja stabilite din anii anteriori. „Cei din zona Bechet vor avea loc în zona de lângã parcarea pieþei, iar cei de la Alba vor sta pe platoul de unde se vinde pâinea”, a adãugat Sorin Creþu.

Romsilva a iniþiat în acest an o campanie prin care îndeamnã oamenii sã cumpere brazi cu rãdãcinile protejate sau în ghiveci, ca, dupã Crãciun, aceºtia sã poatã fi replantaþi. În acest an, ei oferã spre vânzare 65.650 de pomi de Crãciun din care 53.040 sunt din specia brad, iar 12.610 sunt din specia molid Potrivit reprezentanþilor Romsilva, în judeþul Hunedoara, oferta de pomi de Crãciun în ghiveci nu prea existã, iar preþurile de vânzare pentru pomii din pepinierele Romsilva sunt între 20 ºi 360 de lei, în funcþie de dimensiuni ºi condiþiile de livrare.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

ªase drumuri judeþene din Valea Primãria Vulcan Jiului, în atenþia oficialilor judeþeni închiriazã

ª

ase drumuri judeþene din Valea Jiului intrã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Pe acestea se va acþiona cu mai multe utilaje de deszãpezire, astfel încât sã nu existe probleme în perioada de iarnã. În plus, pentru deszãpezire sunt necesare sute de tone de material antiderapant.

“Utilaje de intervenþii specifice activitãþii de iarnã: încãrcãtor frontal tip WOLLA, 2 buldoexcavatoare, 2 buldozere, 1 autogreder. Mijloace

de transport cu care se acþioneazã: 2 autobasculante DCA 665 6x6 cu rãspânditor, tractor auto forestier cu lamã-roºu, tractor auto cu lamã ºi rãspânditor, autobasculantã 8x6 18,6 mc cu lamã, autobasculantã 16T cu lamã ºi rãspânditor, autospecialã,

locurile de parcare

autoutilitarã, autotrailer 24T. Necesar materiale ºi combustibil: nisip 5000mc, sare 434t, combustibil 230t”, aratã dispeceratul înfiinþat la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Drumurile judeþene care intrã în administrarea CJH sunt DJ 664: Pas Vulcan – Vulcan, DJ 664A: Lupeni-Straja, DJ 666: Meriºor-Dealu BabiiVulcan, DJ 672C: lim. jud.Gorj-DN 66A, DJ 709F: Slãtinioara (DN 7A)-Cabana RusuMasivul Parâng ºi DJ 709H: Petrila-Jieþ

A

dministraþia localã de la Vulcan a scos spre închiriere mai multe locuri de parcare.

Licitaþia va avea loc înaintea sãrbãtorilor de Crãciun, în data de 20 decembrie, la ora 10.

Monika BACIU

Este vorba de parcãrile de reºedinþã amenajate pe b-dul Mihai Viteazu, zona Dincã, respectiv: zona blocurilor 76-69 (anexa nr.1); zona blocurilor 80÷82 ºi 76 (anexa nr.2). „Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Condiþii de participare: nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata

Societatea Naþionalã de Închideri Mine încearcã sã vândã echipamentele miniere

S

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine încearcã sã vândã echipamentele miniere pe Bursa Românã de Mãrfuri.

O astfel de procedurã a avut loc ºi luna trecutã, însã echipamentele miniere nu ºi-au gãsit cumpãrãtor.

Acum, procedura a fost reluatã. Potrivit legii, dacã dupã patru încercãribunurile

nu vor fi vândute, acestea vor ajunge la centrele de colectare a fierului vechi.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu poate preda echipamentele miniere cu titlu gratuit. Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã le achiziþioneze la valoarea stabilitã. Ambele societãþi sunt de stat ºi au ca unic acþionar Ministerul Energiei, însã potrivit legilor în vigoare, un astfel de transfer de echipa-

mente între cele douã entitãþi nu este posibil.

“Iniþiativa de a crea un

cadru legislativ care sã permitã preluarea de bunuri prin transfer de la minele aflate în program de închidere la minele active, al cãror acþionar este statul român, prin ministerul de resort, a fost analizatã, în varianta predãrii-preluãrii între cele douã societãþi, respectiv Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

Având în vedere cã cele douã societãþi sunt persoane juridice cu capital propriu, chiar dacã acþionar este statul român acest lucru nu este posibil decât prin platã.

Minori din Lupeni, prinºi în flagrant la furat

P

oliþiºtii au stopat activitatea infracþionalã a patru minori pe care i-au prins în flagrant, chiar în timp ce încercau sã comitã o infracþiune de furt În noaptea de 10/11decembrie, în jurul orei 02:50, poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã ºi Patrulare Lupeni au surprins în flagrant patru persoane care forþau uºa de acces a unui magazin din Lupeni, situat pe bulevardul Pãcii, cu intenþia de a sustrage bunuri.

Cei patru, toþi din

municipiul Lupeni, cu vârste cuprinse între 12 ºi 17 ani, au fost conduºi la sediul Poliþiei, pentru cercetãri, asupra lor fiind gãsite mai multe bunuri sustrase. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã în noaptea respectivã minorii au comis mai multe infracþiuni de furt ºi tentative de furt, pe raza municipiului Lupeni.

Poliþiºtii au stabilit cã minorii au pãtruns în interiorul unui autoturism parcat pe Aleea Trandafirilor, de unde au sustras mai multe bunuri (4 încãrcãtoare, douã lanterne,

4 stick-uri de memorie, un dispozitiv GPS), care au fost gãsite asupra lor, cu ocazia controlului corporal. În cursul aceleiaºi nopþi, minorii s-au deplasat pe strada Bãrbãteni, unde, cu ajutorul unor chei potrivite, au reuºit sã pãtrundã în interiorul unui alt autoturism, de unde au sustras o pereche de mãnuºi, un card de memorie ºi o mini-boxã portabilã.

Ulterior, cei patru au forþat geamul unei autoutilitare, din care au sustras un casetofon, dupã care au spart geamul unui autoturism, iar din

impozitelor ºi taxelor cãtre bugetul local, deþin garaj, curte cu posibilitate de parcare sau loc de parcare închiriat pe domeniul public, cu excepþia celor care deþin mai multe autoturisme”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan.

Problema locurilor de parcare este una stringentã în localitãþile Vãii Jiului. În ultimii ani numãrul autoturismelor a crescut galopant, iar numãrul locurilor de parcare a rãmas constant. Potrivit edililor, dacã ºi în urma acestei proceduri vor rãmâne parcele libere, ele vor fi închiriate în baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan, la preþul cel mai mare ofertat ºi atribuit.

Monika BACIU

interiorul acestuia au sustras 15 lei.

De asemenea, prin spargerea geamului, au sustras dintr-un autovehicul monezi de 10 bani (însumând circa 7 lei).

Poliþiºtii au mai stabilit cã cei patru s-au deplasat pe bulevardul Pãcii ºi au forþat jaluzelele unui apartament situat la parter, cu intenþia de a pãtrunde în locuinþã ºi a sustrage bunuri, însã vãzând ca proprietarul este acasã, au fugit de la faþa locului.

Bunurile sustrase, gãsite asupra minorilor, au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor, acestea

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului este obligatã sã îºi valorifice activele în condiþiile legii, iar Complexul Energetic Hunedoara se poate înscrie în procedura de valorificare, dacã este interesatã”, aratã Ministerul Energiei. În urmã cu câteva luni, SNIM a scos la vânzare mai multe echipamente miniere recuperate din subteran.

Acestea nu au fost valorificate, teoretic CEH fiind singura societate care le-ar putea achiziþiona pentru dotarea minelor.

urmând a fi restituite pãrþilor vãtãmate.

Activitatea infracþionalã a celor patru a fost stopatã la timp de poliþiºti, care au întocmit dosar penal sub aspectul

Monika BACIU sãvârºirii infracþiunilor de furt calificat ºi tentativã la furt calificat ºi efectueazã cercetãri în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a minorilor.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

STUDIU: Doar 3 din 10 angajatori acordã prime de sãrbãtori angajaþilor în acest an an, aproape Îau înn32%acest dintre companii plan sã acorde prime în bani angajaþilor, 20% vor acorda tichete cadou, iar aproximativ 15,5% îºi vor recompensa angajaþii cu produse specifice de sãrbãtori, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs în 366 de companii.

Trei din cinci angajatori organizeazã în aceastã perioadã petrecerea de Crãciun a companiei, pe lângã alte activitãþi tematice precum împodobirea bradului

la birou împreunã cu echipa (35%) sau diverse ateliere tematice de creare de ornamente ºi decoraþiuni de Crãciun sau ornare de biscuiþi ºi prãjituri specifice perioadei (19,5%). Tot drept recompensã, aproape 10% angajatori acordã angajaþilor cadouri pentru copii ºi tot atâþia ºi-au propus sã ofere zile libere suplimentare în perioada dintre sãrbãtori, mai aratã sondajul. O treime dintre angajatori încurajeazã angajaþii sã fie Secret Santa pentru unul dintre colegi, activitate desfãºuratã cu precãdere în companiile mai mici sau, în cazul multi-

naþionalelor, la nivel de departament.

De partea cealaltã, cei mai mulþi angajaþi (58%) preferã beneficiile în bani, sub forma unei prime sau a unui bonus, în timp ce 24% spun cã ºi-ar dori mai multe zile libere în perioada sãrbãtorilor pentru a le petrece cu familia ºi prietenii. Angajaþii nu mai sunt interesaþi de petrecerile de crãciun - doar 4% dintre respondenþi spun cã aceasta se regãseºte printre preferinþelor lor.

Angajaþii din 36,6% dintre companiile participante la sondaj vor primi beneficii de sãrbãtori de pânã la 500 de

lei anul acesta, valoare aferentã tuturor recompenselor acordate de angajatori. În alte 7,7% dintre companii, beneficiile vor fi cuprinse între 500 ºi 1.000 de lei, în timp ce doar 11,3% dintre angajatori sunt mai generoºi, având în plan prime

ºi beneficii de sãrbãtori de peste 1.000 de lei. La polul opus, 14,1% dintre companii vor acorda recompense de maximum 100 de lei. În cazul a 23,2% dintre companii, aceste beneficii de sãrbãtori sunt acordate tuturor angajaþilor indiferent de performanþa financiarã a companiei în anul în curs, în timp ce 21,1% dintre angajatori stabilesc valoarea în funcþie de evoluþia companiei ºi de profiturile obþinute. Totuºi, jumãtate dintre angajatori susþin cã beneficiile pe care le-au planificat pentru acest an vor avea o valoare similarã cu cele de anul trecut ºi numai 14% dintre companii au redus bugetul pentru prime de Crãciun în 2018.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Conferinþã pe probleme climatice: 50% dintre români considerã cã fiecare dintre noi este responsabil pentru reducerea emisiilor de CO 2

Europenii vor sã contribuie la protejarea mediului C

ine trebuie sã îºi asume responsabilitatea pentru protejarea mediului?

Cetãþenii, agenþii economici sau factorii politici? Majoritatea europenilor afirmã cã fiecare cetãþean ar trebui ºi poate sã facã ceva.

Dacã majoritatea germanilor, campionii mondiali autoproclamaþi ai protecþiei climatice, considerã cã responsabilitatea este a agenþilor economici ºi a factorilor politici, cei mai mulþi români, în proporþie de 50%, cred cã toþi suntem responsabili pentru reducerea acestora.

Acesta este rezultatul unui sondaj de opinie reprezentativ efectuat de

cãtre institutul de cercetare a pieþei Puls, la solicitarea E.ON, cu puþin înainte de începerea conferinþei pe probleme climatice COP24, desfãºuratã în perioada 2-14 decembrie la Katowice în Polonia.

E

uropenii se bazeazã pe propria iniþiativã

Europenii vãd ca pe o datorie combaterea gazelor de serã, acestea fiind dãunãtoare mediului. Din cele 7.200 de persoane din Germania, Marea Britanie, Suedia, Italia, România, Republica Cehã ºi Ungaria incluse în sondaj, 42,3% considerã cã fiecare individ în parte

are cea mai mare responsabilitate. Mai mult de o treime considerã cã economia ºi industria sunt forþele motrice în reducerea CO 2 , (34,6%), urmate de factorii politici (23,1%). „Schimbãrile climatice reprezintã una din cele mai mari provocãri ale societãþii noastre.

Fiecare dintre noi poate sã reducã emisiile proprii de CO 2 prin schimbarea comportamentului individual – fie cã este vorba de trecerea la utilizarea electricitãþii din surse regenerabile, de achiiþionarea unui autoturism electric sau de creºterea eficienþei energetice în propria locuinþã. Noi ne ajutãm clienþii oferindu-le produsele ºi serviciile

adecvate, pentru a-ºi pune în practicã propriile standarde”, a declarat Karsten Wildberger, membru în Consiliul E.ON, rugat fiind sã comenteze rezultatele sondajului.

Pentru români factorii politici sunt vãzuþi ca responsabili înintea agenþilor economici Pentru români, factorii politici sunt vãzuþi ca principalii responsabili de 25,8% dintre cetãþeni, puþin mai mulþi decât cei 23,9% care cred cã agenþii economici trebuie sã fie în primul rând al luptei pentru reducerea emisiilor de CO2.

Cu toate acestea, industria ºi comerþul, luate împreunã consumã o mare parte a energiei.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Deºi investiþiile companiilor în eficienþã energeticã au crescut semnificativ în ultimii ani, încã mai existã mult potenþial neexploatat. Wildberger: „Exemplele practice ne demonstreazã cã producþia de energie fãrã emisii de CO 2 sau furnizarea de energie pur regenerativã sunt complet posibile în ziua de azi. ªi noi, în calitate de companie, trebuie sã ne convingem clienþii sã accepte astfel de soluþii.”

Sondajul a fost realizat prin metoda CAWI (Computer Assistetd Web Interviewing) în perioada 19-26 noiembrie 2018 în ºapte þãri europene pe eºantioane reprezentative pentru fiecare þarã (1048 persoane din România).

Puls este un institut internaþional de cercetare de piaþã.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 Decembrie 2018

Henþ cu mâna

Eterna speranþã Despre grupa noastrã preliminarã la fotbal pentru Euro 2020, pãrerile sunt împãrþite. De obicei, optimismul ne duce la sapã de lemn.

Realitatea e cã va fi

extrem de greu, chiar ºi cu ãia mici, Feroe ºi Malta.

E drept, conform calculelor, în primele patru duble din (5), România are doar un meci dificil, cel cu

Suedia în deplasare, care însã va fi ºi meciul de start. Bine cã nu începem cu spaniolii, cã ºtiam o treabã de la început!

Aºadar, în intervalul 23 martie – 18 noiembrie 2019 vom fi conectaþi Grupa F în preliminariile Euro 2020 unde din nou întreaga suflare

Fotbal, liga a V-a Hunedoara, ed. 2018 – 2019 tur - Analizã

DIN NOU MÃGURA PUI Î

n ultimii zece ani, cu câteva excepþii izolate, echipa Mãgura Pui a fost mai mereu în fruntea ”bucatelor” ligii a V-a Hunedoara. ªi anul acesta echipa din Þara Haþegului s-a impus categoric, reuºind 12 victorii din tot atâtea meciuri, devansând practic cu 13 puncte ocupanta locului 2! O echipã ce nu ºi-a cruþat adversarul, administrând deseori scoruri mari (8 – 3 la Santos Boz, 5 – 0 cu CSC Ilia ºi Agro Bãcia), impunându-se printr-o forþã ofensivã care a dus la o medie de 4,2 goluri pe meci! Echipa antrenatã de Ovidiu Ciolea s-a bazat pe pofta de gol a tandemului Mailat – Lupulescu, pe experienþa în apãrare a lui Cãpriþã ºi Cristi Ban, pe clarviziunea lui Ov. Ciolea ºi Cr. Sãlãºan în linia medianã. Practic, Mãgura Pui nu a avut adversar în turul de campionat 2018 – 2019!

Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) Echipa standard: L. Militaru – Cãpriþã, Tomescu, Poenar, Cr. Ban – Ov Ciolea, Cr. Sãlãºan, Albu, Grozav (A. Turcu) – I. Lupulescu, Mailat (Ov. Stoica).

fotbalisticã din România trece din nou în zodia eternei speranþe. Chiar dacã noi avem o cotã de piaþã, jenantã – aproape 70 milioane de euro – a valorii financiare a jucãtorilor, comparativ cu miliardul Spaniei, ori de 112 milioane ale Suediei ºi 87 milioane

ale Norvegiei.

Unii joacã pe la Manchester United (suedezul Lindelof), Werder Bremen (suedezul Augustinsson) ori FC Southampton (norvegianul Elyounoussi), alþii pe la FCSB ori Craiova. Rãmânem cu eterna speranþã.