Cronica Vaii Jiului Nr.1709, Luni 10 dec 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1709

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Decembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ministerul Energiei nu vede nicio ieºire pentru CEH

Petroºani-Varpalota, activitãþi comune pentru anul 2019

R

eprezentanþii localitãþilor înfrãþite PetroºaniVarpalota stabilesc calendarul acþiunilor comune din anul ce urmeazã.

O delegaþie din partea municipalitãþii petroºãnene se aflã la Varpalota unde participã la o nouã sesiune comunã a comisiei mixte a Consiliilor locale din cele douã oraºe înfrãþite. ”În acest an am macat împlinirea a 20 de ani de la semnarea tratatului de înfrãþire cu oraºul maghiar Varpalota, una dintre cele mai active relaþii

de parteneriat european pe care le are Petroºaniul. Momentul aniversar a fost deja marcat la Petroºani ºi, cu acest prilej, el va fi marcat printr-o festivitate care va avea loc la sediul Primãriei din Varpalota”, spune Eduard Wersanski.

Tot cu acest prilej, comisia mixtã a celor douã Consilii locale vor face o analizã a îndeplinirii obiectivelor din programul comun al acþiunilor prevãzute pentru acest an ºi vor avea discuþii asupra temelor care vor constitui programul de activitãþi comune al anului 2019.

Monika BACIU

P

roblemele Complexului Energetic Hunedoara exced competenþa Ministerului Energiei. Situaþia criticã cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã reuneºte la aceeaºi masã mai multe ministere ºi instituþii ale statului. Decizia Comisiei Europene în ceea ce priveºte rambursarea de cãtre CEH a ajutoarelor de stat aruncã compania într-o situaþie ºi mai delicatã. >>> PAGINA A 3-A

ApaServ a scos la licitaþie un contract de 23,5 milioane O ficialii de la ApaServ încearcã, pentru a doua orã, sã gãseascã o societate care sã realizeze reabilitarea aducþiunii Valea de Peºti, pe tronsonul Vulcan – Petroºani.

Lucrãrile prevãzute în proiect au în vedere reabilitarea prin înlocuire a conductei existente de aducþiune pe o lungime

de aproximativ 10,6 km pe tronsonul VulcanPetroºani. Execuþia de lucrãri are ca termen de

finalizare 24 luni, la care se adaugã o perioadã de garanþie de 36 luni.

Valoarea estimatã a contractului este de 23.589.694 lei ºi nu include sumele reprezentând ,,cheltuieli diverse ºi neprevãzute’’.

Proiectul este finanþat prin Programul Operaþional Infrastructura Mare – POIM, 85% fiind contribuþia UE – Fondul de Coeziune.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

Internet gratuit în spaþiile publice din trei localitãþi ale Vãii Jiului T

rei localitãþi ale Vãii Jiului vor beneficia de internet gratuit în spaþiile publice.

Este vorba de Petrila, Vulcan ºi Lupeni.

Comisia Europeanã (CE) a anunþat localitãþile câºtigãtoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU, iar 225 de localitãþi din România vor primi bonuri valorice de 15.000 de euro fiecare pentru instalarea de puncte de acces public ºi gratuit la internet wireless. ”În urma proiectului depus pentru Programul WiFi4EU, Primãria Municipiului Lupeni va beneficia de finanþare europeanã pentru instalarea de puncte de acces public ºi gratuit la internet wireless”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi la Vulcan, cetãþenii vor putea naviga, gratuit pe internet, în spaþiile

publice.

“Municipiul Vulcan va beneficia de internet gratuit! Mulþumim echipei de proiecte ºi informaticianului primãriei Topala Vasile, pentru eforturile depuse ºi pentru rezultatul obþinut! Suntem cea mai tare echipã!!!

Comisia Europeanã a publicat lista cu cele 224 de localitãþi din România în care internetul va fi gratuit, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În total au fost alocate 42 de milioane de euro pentru toate cele 2.800 de municipalitãþi din întreaga Uniune

Europeanã (UE) care vor beneficia de finanþare.

Bonurile pot fi utilizate de localitãþile selectate pentru a pentru a achiziþiona ºi instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fãrã fir) în locuri precum bibliotecile, muzeele, parcurile sau pieþele publice.

Comisia Europeanã (CE) a anunþat, vineri, lista localitãþilor câºtigãtoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU, prin care 224 de localitãþi din România vor primi bonuri valorice de 15.000 de euro fiecare pentru instalarea de puncte de acces

public ºi gratuit la internet wireless. Printre municipiile care vor avea internet gratuit în spaþii publice se numãrã Bucureºti, Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Hunedoara, PiatraNeamþ ºi Paºcani.

Alte municipii din România care vor avea internet gratuit în spaþiile publice sunt Aiud, Oneºti, Dorohoi, Caransebeº, Vulcan, Dej, Arad, Râmnicu Vâlcea, Târnãveni, Rãdãuþi, Zalãu, Drobeta-Turnu Severin, Orºova, Lupeni, Constanþa, Tulcea, Târgu Jiu ºi Feteºti.

Monika BACIU

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ PUBLICITAR

Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 20.12.2018, ora 10, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcãrile de reºedinþã amenajate pe b-dul Mihai Viteazu, zona Dincã, respectiv zona blocurilor 76-69 (anexa nr.1); zona blocurilor 80÷82 ºi 76 (anexa nr.2).

Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr.98/2018, preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei/ loc parcare/lunã, pentru parcãrile amenajate în zonã, conform anexelor 1 ºi 2.

Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei.

Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan,

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 12.12.2018.

Taxa de participare la licitaþie este de 20 lei.

Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei.

Condiþii de participare: nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitelor ºi taxelor cãtre bugetul local, deþin garaj, curte cu posibilitate de parcare sau loc de parcare închiriat pe domeniul public, cu excepþia celor care deþin mai multe autoturisme.

Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 19.12.2018, ora 13.

Pentru parcelele-parcare neatribuite, respectiv nelicitate, se va organiza o nouã licitaþie publicã.

Dacã ºi în urma acesteia vor rãmâne parcele libere, ele vor fi închiriate în baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan, la preþul cel mai mare ofertat ºi atribuit.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 10 00 – 14 00.

PRIMAR, ing. GHEORGHE ILE

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

Ministerul Energiei nu vede nicio ieºire pentru CEH

P

roblemele Complexului Energetic Hunedoara exced competenþa Ministerului Energiei.

Situaþia criticã cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã reuneºte la aceeaºi masã mai multe ministere ºi instituþii ale statului.

Decizia Comisiei Europene în ceea ce priveºte rambursarea de cãtre CEH a ajutoarelor de stat aruncã compania într-o situaþie ºi mai delicatã. Comisia Europeanã a constatat cã producãtorul de energie Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" (CE Hunedoara) a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finanþate din fonduri publice, ºi în consecinþã a decis joi cã România trebuie sã recupereze ajutorul ilegal ºi dobânzile aferente, informeazã un comunicat de presã al Executivului comunitar.

“Conform legislaþiei comunitare, Ministerul Finanþelor Publice, în calitatea sa de furnizor al ajutoarelor de stat, va trebui sã stabileascã suma totalã (principalul ºi dobânzile de recuperare) care urmeazã a fi recuperatã de la beneficiar.

Reprezentanþi ai Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Autoritãþii Fondului de Mediu, Ministerului Finanþelor Publice, ANAF ºi Consiliul Concurenþei, au constituit un grup de lucru al cãrui obiectiv este acela de a identifica soluþia legalã care sã permitã menþinerea exploatãrii continue a activelor de producere a energiei electrice”, aratã Ministerul Energiei.

La 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, un ajutor de salvare temporar în valoare de 37,7 milioane EUR (167 de milioane RON) pentru Complexul Energetic Hunedoara, un producãtor de energie electricã ºi termicã din România deþinut de stat. Societatea se afla în dificultate din punct de vedere financiar din 2013. În contextul respectivei decizii, România s-a angajat sã

prezinte un plan de restructurare menit sã asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în eventualitatea în care societatea nu avea sã fie în mãsurã sã ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de ºase luni.

Ca urmare a nerambursãrii ajutorului pentru salvare de cãtre societatea CE Hunedoara ºi în absenþa unui plan de restructurare credibil sau a unor mãsuri efective în direcþia lichidãrii societãþii, în martie 2018, Comisia a deschis o investigaþie aprofundatã. În cursul investigaþiei, Comisia a examinat conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a celor cinci împrumuturi finanþate sau sprijinite din fonduri publice acordate societãþii CE Hunedoara. Împreunã, la 30 iunie 2016, împrumuturile se ridicau la aproximativ 73 de milioane EUR (337 de milioane RON).

“Precizãm faptul cã Decizia 2010/787/Ue este o decizie emisã de Consiliul Uniunii Europene, la propunerea Comisii Europene ºi cu avizul Parlamentului European. Decizia a intrat în vigoare la 01.01.2011 ºi prevede cã exploatarea unitãþilor miniere aflate în program de închidere sã se facã pânã la data de 31.12.2018. Orice modificare a termenilor din aceastã Decizie, respectiv prelungirea activitãþii de producþie la minele Lonea ºi Lupeni dupã data de 31.12.2018, trebuie sã urmeze acelaºi parcurs ca

cel de la momentul adoptãrii sale. Ministerul Energiei, la solicitarea Curþii de Apel Alba Iulia, secþia a II-a Civilã a transmis un punctaj al problemelor cu care se confruntã CEH ºi care constituie un risc real pentru continuarea funcþionãrii societãþii”, mai aratã Ministerul.

Oficialii Ministerului energiei aratã cã problemele cu care se confruntã societatea energeticã hunedoreanã sunt extrem de dificile ºi este nevoie de implicarea mai multor ministere ºi autoritãþi ale statului. “În acest moment, orice decizie privind continuarea activitãþii CEH excede competenþele stricte ale Ministerului Energiei, ea neputând fi adoptatã decât în consens cu Ministerul Finanþelor Publice i ANAF (care au instituit sechestre asupra tuturor bunurilor din patrimoniul CEH), cu Ministerului Mediului ºi Autoritatea Fondului de Mediu (faþã de care CEH înregistreazã o datorie de peste 2 mld lei generatã de neachiziþionarea ºi nedepunerea la termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, corespunzãtor anilor 2014, 2015, 2016 ºi 2017, de amenzile aplicate în conformitate cu prevederile art. 28 alin (4) din HG nr.

780/2006 ºi care nu exonereazã compania de obligaþia de a achiziþiona aceste certificate, la care se adaugã ºi sancþiunea stabilitã de Fondul de Mediu aferentã

neachiziþionãrii certificatelor verzi, respectiv amenda datã de ANRE pentru neachiziþionarea certificatelor verzi)”, mai noteazã oficialii Ministerului Energiei.

Comisia a constatat cã, în cazul de faþã, niciun operator economic privat în economia de piaþã nu ar fi acordat, garantat sau prelungit vreunul dintre cele cinci împrumuturi acordate CE Hunedoara, având în vedere deteriorarea situaþiei financiare a societãþii începând din 2013. Prin urmare, mãsurile de sprijin din bani publici acordate de România au conferit CE Hunedoara un avantaj economic necuvenit faþã de concurenþii sãi ºi, prin urmare, constituie ajutor de stat în sensul normelor UE. Ulterior, Comisia a examinat dacã aceste mãsuri puteau fi considerate ca fiind compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Având în vedere cã societatea CE Hunedoara îndeplinea condiþiile pentru declanºarea procedurii de insolvenþã, Comisia a evaluat diferitele mãsuri în lumina Orientãrilor sale privind ajutorul pentru salvare ºi restructurare. Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului sã intervinã în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiarã numai în condiþii specifice ºi impun, în special, ca

respectiva întreprindere sã facã obiectul unui plan de restructurare solid, sã contribuie la costurile aferente restructurãrii sale ºi cã orice eventuale denaturãri ale concurenþei sã fie limitate.

Comisia a constatat cã planul de restructurare prezentat de România în octombrie 2015 ºi modificat în ianuarie 2016 nu asigura viabilitatea pe termen lung a CE Hunedoara fãrã continuarea ajutorului de stat ºi cã, în orice caz, acest plan nu a fost aplicat de întreprindere. În plus, Comisia a concluzionat cã CE Hunedoara nu a avut nicio contribuþie proprie notabilã la costurile de restructurare ºi cã România nu a propus nicio mãsurã pentru a limita posibilele denaturãri ale concurenþei rezultate ca urmare a acordãrii unui sprijin semnificativ din partea statului.

Comisia a concluzionat cã patru dintre cele cinci împrumuturi, în valoare totalã de aproximativ 60 de milioane EUR, plus dobânzile aferente, sunt incompatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat ºi România trebuie sã le recupereze. Al cincilea împrumut reprezintã un ajutor existent, acordat înainte de aderarea României la UE ºi, prin urmare, nu este necesar sã fie recuperat.

Monika BACIU

4 Actualitate

Bani pentru sãtenii din Apuseni M

ai multe localitãþi din Munþii Apuseni, din judeþele Hunedoara, Alba, Arad, Bihor ºi Cluj, dar ºi cele din Delta Dunãrii, vor primi 17,85 de milioane de lei din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018.

Potrivit actului normativ, aceastã mãsurã este necesarã întrucât localitãþile din Apuseni sunt dezavantajate, din cauza suprafeþelor mari de teren ºi a numãrului redus de locuitori.

Locuitorii acestor aºezãri beneficiazã de reducerea cu 50% a impozitelor ºi taxelor locale, precum ºi a tarifelor

pentru energia electricã, energia termicã ºi de apã potabilã din reþeaua publicã, sumele pentru subvenþionarea tarifelor de apã potabilã ºi energie termicã fiind suportate din veniturile proprii ale judeþelor respective.

Potrivit Guvernului, acordarea acestor facilitãþi are un impact social pozitiv pentru populaþie, dar afecteazã negativ nivelul veniturilor proprii ale unitãþilor administrativ-teritoriale, deoarece pentru diferenþa neîncasatã nu existã mecanisme de echilibrare/ alocare de sume de la bugetul de stat în vederea compensãrii reducerilor ºi a subvenþiilor acordate.

Astfel, aceste unitãþi administrativteritoriale sunt dublu afectate, atât prin încasarea unor impozite ºi taxe locale reduse, cât ºi prin aplicarea formulelor de repartizare aprobate prin lege, fiind, din punct de vedere bugetar, în imposibilitatea de a asigura funcþionarea aparatului de specialitate ºi a serviciilor publice din subordine.

Bunicii uitaþi în þarã îl aºteaptã pe Moº Crãciun -au învãþat Ifãcut tradiþiile, ni-au mari, ºi-au

crescut copiii ºi, uneori, nepoþii, dar acum sunt absolut singuri, în case prost încãlzite, sau chiar în frig, fãrã sã mai poatã ieºi din apartamentul care acum îi þine captivi.

Sunt bãtrâni ai cãror copii ºi nepoþi au luat calea strãinãtãþii ºi, dupã ce vecinii au anunþat serviciile sociale, de ei se ocupã acum diverse ONG-uri. Altfel, ar fi pierit demult.

Un astfel de ONG este Caritas, care ºi-a propus, în acest an, mai

mult ca oricând, sã se ocupe de bãtrânii rãmaºi singuri acasã. Ajung la ei, le împart un zâmbet, sunt, poate, singurii cu care mai schimbã o vorbã ºi, de sãrbãtori, vor din nou sã le fie alãturi. „Aºa cum am promis, atunci când am fãcut campaniile noastre de strângere de fonduri,

Maximilian GÂNJU ce am colectat pentru „Un milion de stele” ºi în alte campanii, vom face câte un pachet, simbolic, mãcar, pentru aceºti vârstnici. Anul acesta, Organizaþia Caritas a pus accentul pe nevoia de a îngriji mai bine vârstnicii ºi nu vrem sã uitãm aceastã categorie aflatã în mare nevoie, în preajma sãrbãtorilor”, spune Alexandru Kelemen, reprezentantul Organizaþiei Caritas din Valea Jiului.

Peste 60 de bãtrâni din Valea Jiului, dar ºi de la Simeria, sunt în grija acestor voluntari, care, sãptãmânal, le trec pragul, le fac cumpãrãturi, le duc medicamente ºi acum ei sunt singura lor speranþã de Crãciun.

Doar aºa tradiþia lui Moº Crãciun poate reveni în casele lor.

Diana MITRACHE

Peste 4 milioane de lei ajung la Universitatea din Petroºani

GRIPA PORCINÃ „UCIDE” TOT Au interzis târgurile de animale ºi au decimat meºterii

D

P

roiectul “Educaþia, o ºansã pentru Valea Jiului!” manageriat de prorectorul Eduard Edelhauser se dreseazã atât cadrelor didactice universitare, studenþilor, elevilor cât ºi dascãlilor instituþiilor de învãþãmânt preuniversitare.

Universitatea din Petroºani în parteneriat cu SIVECO România S.A., au demarat un proiect de peste 4 milioane de lei, cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020.

Proiectul se deruleazã pe o perioadã de 30 de luni ºi se adreseazã atât studenþilor, viitorilor studenþi cât ºi profesorilor. Potrivit prorectorului Eduard Edelhauser, managerul acestui proiect, grupul þintã este reprezentat de 50 de profesori angajaþi ai Universitãþii din

Petroºani, din care 40 de cadre didactice aferente învãþãmântului terþiar universitar ºi 10 cadre didactice aferente învãþãmântului terþiar non-universitar tehnic. Totodatã, în proiect sunt cuprinºi ºi 300 de studenþi înrolaþi la programele de studii de licenþã ºi master ale celor 3 facultãþi din structura Universitãþii din Petroºani, dar ºi 40 de tineri care au finalizat forma de învãþãmânt secundar superior cu sau fãrã certificare (diploma de BAC) ºi care vor urma cursurile programului de studii terþiar non-universitar tehnic dezvoltat ºi înfiinþat în cadrul proiectului. Conferinþa de deschidere a proiectului are loc astãzi (10 decembrie) la Biblioteca Universitãþii din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Primãria Petrila nu are contract de deszãpezire

N

u a încheiat contract pentru deszãpezire, dar spun cã iarna nu îi va lua prin surprindere, iar traficul în oraº va fi bun, atunci când va ninge.

Vorbim despre cei din primãria Petrila, care administreazã acest oraº ºi care au spus cã, decât sã încheie un contract cu o firmã, au cumpãrat utilaje noi, piese componente de ultimã generaþie ºi deszãpezirea strãzilor o vor face cu angajaþii lor. „Sperãm sã nu ne ia prin surprindere iarna.

Noi încercãm sã ne pregãtim pentru sezonul rece ºi, în vara acestui an, am achiziþionat un utilaj multifuncþional, adicã un camion, care este dotat cu mai multe ansambluri de deszãpezire pe el, gen sãrãriþã, lichid, plug.

Avem mai multe utilaje în competenþa serviciului, printre care un buldoexcavator, maºini care pot transport sarea ºi sã deszãpezeascã arterele principale mici ºi secun-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

dare, trotuarele. Avem pluguri pentru trotuare, gen tractoraºe, utilaje pentru asta ºi pot spune cã suntem dotaþi pentru iarna aceasta, dacã va fi zãpadã”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

La Petrila e pregãtit totul ºi edilul ne explicã de ce nu a agreat ideea încheierii unui contract cu o firmã de specialitate. „Este mult mai ieftin, pentru cã toatã munca o facem cu oamenii pe care îi avem în administraþie.

Sunt muncitorii angajaþi, o echipã cu care facem diverse activitãþi în oraº,

iar acum, iarna, vom face ºi deszãpezirea cu ei.

Neavând obiectul activitãþii pentru care au fost angajaþi, acum, când timpul nu ne permite, vom parcurge traseul pentru curãþirea trotuarelor ºi strãzilor cu aceºti angajaþi. E mult mai ieftin, faþã de a contracta o firmã, care sã ne facã deszãpezirea”, a mai adãugat Curtean.

Nu mai puþin de 320 de milioane de lei au fost alocate din bugetul oraºului Petrila pentru achiziþionarea, în anul 2017, a acestui utilaj ºi a pieselor ce se monteazã pe el, iar dacã vara a fost folosit pentru tot felul de lucrãri, iarna va fi folosit la deszãpezire.

Diana MITRACHE

egeraþi în târguri de produse industriale, cu vânzãri infime ºi cu taxe uriaºe. Aºa sunt acum meºteºugarii din zona noastrã care prelucreazã acele sumane din blãnuri naturale, cele mai cunoscute fiind cojoacele cu care ciobanii îºi pãstoresc iarna, oile.

Anul 2018, însã, i-a decimat efectiv, dupã ce au fost interzise târgurile de animale. ªi asta,

spun adevãraþii meºteºugari, puþini la numãr ºi alungaþi dintr-o piaþã în alta, pentru cã taxele sunt uriaºe, lâna se vinde ieftin, cumpãrãtorii de blãnuri nu prea ºtiu unde sã îi gãseascã acum ºi ei rãmân tot sãraci. În târgul sãptãmânal de la Petrila am gãsit un astfel de meºter, de origine din Sibiu, vechi sas, care acum ne spune cã a avut un an extraordinar de prost.

Asta deºi prelucreazã blãnuri ºi piei de animale de douã decenii. „Anul ãsta le vindem

Concertul caritabil, un real succes

C

oncertul caritabil organizat de Casa Pro Urbis pentru susþinerea copiilor cu sindromul Down de la Casa Pollicino a fost un real succes.

Concertul a avut loc în ambianþa deosebitã a Restaurantului ”La Belle Epoque” din Petroºani, sub genericul ”Din suflet pentru suflet de copil !” Potrivit preºedintelui Asociaþiei Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski, anul acesta concertul a fost susþinut de elevii secþiei de muzicã a ªcolii gimnaziale ”I.G. Duca” din Petroºani.

Astfel, pe scenã au urcat:

pe internet, cã nu avem altã soluþie. Cã astea sunt târguri sãptãmânale de mãrfuri ºi nu de animale, pentru cã acolo se vând bine aceste produse, la crescãtori.

Foarte mult am pierdut, cã nu au deschis târgurile de animale ºi atunci noi am câºtigat foarte puþin. Am plãtit impozitul aferent meseriei ºi plus taxele din pieþe, iar de vândut, nu vindem mai nimic”, a spus Norbert Schenk, meºter din Haþeg.

Nu prea se mai ocupã oamenii cu astfel de meserii. Sunt puþini ºi din ce în ce mai puþini, iar ciobanii îºi aruncã lâna, blãnurile nu

Radu Török, Andrei Ititesc, Andreea Ititesc, Delia Maria Stana, Alessia Goldan, Adonia Antonescu, Zsolt Kutaºi ºi Alexandru Iacob. ”Aºa cum ne-am aºteptat, copiii au cântat ºi ne-au

încântat cu performanþele lor artistice deosebite, cu talentul ºi sensibilitatea interpretãrii, motiv pentru care le mulþumesc. De asemenea, le mulþumesc tuturor celor care au rãspuns invitaþiei noastre ºi au participat la acest concert caritabil, prin care dorim ajutorarea copiilor speciali ai Asociaþiei de Voluntariat ”Casa Polliccino” Petroºani”!, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis din Petroºani.

Monika BACIU

au trecere, în timp ce pe piaþã apar haine din fire sintetice, incomparabil mai slabe calitativ ca acestea. „Câþi mai suntem?

Foarte puþini! Meseriaºi adevãraþi nu prea mai suntem. Mai sunt cei din Poianã Sibiului, dar ei fac altceva, ocazional.

Noi prelucrãm blãnurile la un meºter ºi apoi le facem cojoace”, a explicat, cu deznãdejde, meºterul Norbert.

L-am gãsit degerat într-un târg de haine vechi ºi noi, dar produsele sale se distingeau de departe.

Cojoacele de oi, pe care le îmbracã ciobanii în munte, erau frumos

aºezate, alãturi de traiste din lânã, de bâtele ciobãneºti, frumos sculptate ºi, alãturi, avea un stând cu cãciuli ºi blãnuri naturale. Rar, însã, îl întreba cineva de marfã ºi ºi mai rar cumpãrau. Niºte doamne probau cãciuli, un bãtrân a venit sã vadã cojoacele, în amintirea vremurilor când era cioban ºi, cam atât.

Preþurile variazã în funcþie de alegerea pe care o faci, iar cei mai mulþi, în astfel de târguri, cautã cãciuli ori haine de oraº. O cãciulã cu blanã de vulpe argintie costã cel puþin 300 de lei, însã, ciobanii adevãraþi nu ajung la astfel de târguri ºi pierderea meºterilor, care tocmai pe ei se bazeazã, este uriaºã.

Asta, pentru cã într-un suman intrã între 5 ºi 8 blãnuri de oi ºi preþul este de peste 400 de lei, în funcþie de mãrime. „Cumpãrãtori ar fi oamenii de la þarã ºi

ciobanii de la munte.

Avem ºi cãciuli ºi lânã ºi bâte pentru ciobãnie, iar un cioban gãseºte aici echipamentul de lucru.

Anul trecut, acum doi ani, am avut încasãri bune ºi a meritat sã lucrãm, dar ca acum nu am pãþit de 20 de ani de când umblu sã vând blãnuri în pieþe. Pe internet mai merge, dar ºi acolo unii le returneazã, cã la noi e mai greu”, afirmã Norbert.

Târgurile de animale au fost interzise în þara noastrã odatã cu izbucnirea focarelor de pestã porcinã, iar dacã nu au mai avut voi sã îºi vândã vitele, nimeni nu s-a mai gândit la produsele pe care crescãtorii de animale le-ar putea achiziþiona din târguri.

Meºterii fac cãciuli, cojoace, haine de blanã ºi vând chiar gulere din blanã de vulpe argintie, însã, dacã nu se organizeazã târguri, vânzãrile sunt ca ºi inexistente.

Diana MITRACHE

Uricani: Paºi pentru realizarea unei grãdiniþe

A

utoritãþile locale de la Uricani au demarat procedurile pentru realizarea unei grãdiniþe în localitate. Investiþia a cãrei valoare se ridicã la circa 1.545.110 lei vizeazã realizarea unei grãdiniþe cu program normal în oraºul Uricani, judeþul Hunedoara.

Obiectivul de investiþii se va racorda la urmãtoarele reþele de utilitãþi: - alimentare cu apa; reþea canalizare; - reþea

energie electricã; - reþea gaze naturale de joasã presiune. Banii pentru realizarea lucrãrii vin de la bugetul de stat.

Grãdiniþa va fi structuratã pe 4 grupe ºi va fi prevãzutã cu toate funcþiunile specifice ºi dotãrile tehnico-edilitare pentru 80 de copii cu vârsta cuprinsã între 3-6 ani.

Grãdiniþa va avea în componenþã 4 grupe de câte 20 copii, 4 educatoare ºi personal auxiliar, un asistent medical ºi un administrator. Va fi compartimentatã cu holuri, cabinet medical

cu grup sanitar, oficiu, douã vestiare, cancelarie, izolator, 4 sãli de activitãþi, 4 bãi, o camerã opþionalã, o terasã închisã, facilitãþi

pentru persoanele cu handicap, loc de joacã.

Firmele specializate pot depune ofertele pânã în data de 8 ianuarie.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Bani pentru sãtenii din Apuseni M

ai multe localitãþi din Munþii Apuseni, din judeþele Hunedoara, Alba, Arad, Bihor ºi Cluj, dar ºi cele din Delta Dunãrii, vor primi 17,85 de milioane de lei din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018.

Potrivit actului normativ, aceastã mãsurã este necesarã întrucât localitãþile din Apuseni sunt dezavantajate, din cauza suprafeþelor mari de teren ºi a numãrului redus de locuitori.

Locuitorii acestor aºezãri beneficiazã de reducerea cu 50% a impozitelor ºi taxelor locale, precum ºi a tarifelor

pentru energia electricã, energia termicã ºi de apã potabilã din reþeaua publicã, sumele pentru subvenþionarea tarifelor de apã potabilã ºi energie termicã fiind suportate din veniturile proprii ale judeþelor respective.

Potrivit Guvernului, acordarea acestor facilitãþi are un impact social pozitiv pentru populaþie, dar afecteazã negativ nivelul veniturilor proprii ale unitãþilor administrativ-teritoriale, deoarece pentru diferenþa neîncasatã nu existã mecanisme de echilibrare/ alocare de sume de la bugetul de stat în vederea compensãrii reducerilor ºi a subvenþiilor acordate.

Astfel, aceste unitãþi administrativteritoriale sunt dublu afectate, atât prin încasarea unor impozite ºi taxe locale reduse, cât ºi prin aplicarea formulelor de repartizare aprobate prin lege, fiind, din punct de vedere bugetar, în imposibilitatea de a asigura funcþionarea aparatului de specialitate ºi a serviciilor publice din subordine.

Bunicii uitaþi în þarã îl aºteaptã pe Moº Crãciun -au învãþat Ifãcut tradiþiile, ni-au mari, ºi-au

crescut copiii ºi, uneori, nepoþii, dar acum sunt absolut singuri, în case prost încãlzite, sau chiar în frig, fãrã sã mai poatã ieºi din apartamentul care acum îi þine captivi.

Sunt bãtrâni ai cãror copii ºi nepoþi au luat calea strãinãtãþii ºi, dupã ce vecinii au anunþat serviciile sociale, de ei se ocupã acum diverse ONG-uri. Altfel, ar fi pierit demult.

Un astfel de ONG este Caritas, care ºi-a propus, în acest an, mai

mult ca oricând, sã se ocupe de bãtrânii rãmaºi singuri acasã. Ajung la ei, le împart un zâmbet, sunt, poate, singurii cu care mai schimbã o vorbã ºi, de sãrbãtori, vor din nou sã le fie alãturi. „Aºa cum am promis, atunci când am fãcut campaniile noastre de strângere de fonduri,

Maximilian GÂNJU ce am colectat pentru „Un milion de stele” ºi în alte campanii, vom face câte un pachet, simbolic, mãcar, pentru aceºti vârstnici. Anul acesta, Organizaþia Caritas a pus accentul pe nevoia de a îngriji mai bine vârstnicii ºi nu vrem sã uitãm aceastã categorie aflatã în mare nevoie, în preajma sãrbãtorilor”, spune Alexandru Kelemen, reprezentantul Organizaþiei Caritas din Valea Jiului.

Peste 60 de bãtrâni din Valea Jiului, dar ºi de la Simeria, sunt în grija acestor voluntari, care, sãptãmânal, le trec pragul, le fac cumpãrãturi, le duc medicamente ºi acum ei sunt singura lor speranþã de Crãciun.

Doar aºa tradiþia lui Moº Crãciun poate reveni în casele lor.

Diana MITRACHE

Peste 4 milioane de lei ajung la Universitatea din Petroºani

GRIPA PORCINÃ „UCIDE” TOT Au interzis târgurile de animale ºi au decimat meºterii

D

P

roiectul “Educaþia, o ºansã pentru Valea Jiului!” manageriat de prorectorul Eduard Edelhauser se dreseazã atât cadrelor didactice universitare, studenþilor, elevilor cât ºi dascãlilor instituþiilor de învãþãmânt preuniversitare.

Universitatea din Petroºani în parteneriat cu SIVECO România S.A., au demarat un proiect de peste 4 milioane de lei, cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020.

Proiectul se deruleazã pe o perioadã de 30 de luni ºi se adreseazã atât studenþilor, viitorilor studenþi cât ºi profesorilor. Potrivit prorectorului Eduard Edelhauser, managerul acestui proiect, grupul þintã este reprezentat de 50 de profesori angajaþi ai Universitãþii din

Petroºani, din care 40 de cadre didactice aferente învãþãmântului terþiar universitar ºi 10 cadre didactice aferente învãþãmântului terþiar non-universitar tehnic. Totodatã, în proiect sunt cuprinºi ºi 300 de studenþi înrolaþi la programele de studii de licenþã ºi master ale celor 3 facultãþi din structura Universitãþii din Petroºani, dar ºi 40 de tineri care au finalizat forma de învãþãmânt secundar superior cu sau fãrã certificare (diploma de BAC) ºi care vor urma cursurile programului de studii terþiar non-universitar tehnic dezvoltat ºi înfiinþat în cadrul proiectului. Conferinþa de deschidere a proiectului are loc astãzi (10 decembrie) la Biblioteca Universitãþii din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Primãria Petrila nu are contract de deszãpezire

N

u a încheiat contract pentru deszãpezire, dar spun cã iarna nu îi va lua prin surprindere, iar traficul în oraº va fi bun, atunci când va ninge.

Vorbim despre cei din primãria Petrila, care administreazã acest oraº ºi care au spus cã, decât sã încheie un contract cu o firmã, au cumpãrat utilaje noi, piese componente de ultimã generaþie ºi deszãpezirea strãzilor o vor face cu angajaþii lor. „Sperãm sã nu ne ia prin surprindere iarna.

Noi încercãm sã ne pregãtim pentru sezonul rece ºi, în vara acestui an, am achiziþionat un utilaj multifuncþional, adicã un camion, care este dotat cu mai multe ansambluri de deszãpezire pe el, gen sãrãriþã, lichid, plug.

Avem mai multe utilaje în competenþa serviciului, printre care un buldoexcavator, maºini care pot transport sarea ºi sã deszãpezeascã arterele principale mici ºi secun-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

dare, trotuarele. Avem pluguri pentru trotuare, gen tractoraºe, utilaje pentru asta ºi pot spune cã suntem dotaþi pentru iarna aceasta, dacã va fi zãpadã”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

La Petrila e pregãtit totul ºi edilul ne explicã de ce nu a agreat ideea încheierii unui contract cu o firmã de specialitate. „Este mult mai ieftin, pentru cã toatã munca o facem cu oamenii pe care îi avem în administraþie.

Sunt muncitorii angajaþi, o echipã cu care facem diverse activitãþi în oraº,

iar acum, iarna, vom face ºi deszãpezirea cu ei.

Neavând obiectul activitãþii pentru care au fost angajaþi, acum, când timpul nu ne permite, vom parcurge traseul pentru curãþirea trotuarelor ºi strãzilor cu aceºti angajaþi. E mult mai ieftin, faþã de a contracta o firmã, care sã ne facã deszãpezirea”, a mai adãugat Curtean.

Nu mai puþin de 320 de milioane de lei au fost alocate din bugetul oraºului Petrila pentru achiziþionarea, în anul 2017, a acestui utilaj ºi a pieselor ce se monteazã pe el, iar dacã vara a fost folosit pentru tot felul de lucrãri, iarna va fi folosit la deszãpezire.

Diana MITRACHE

egeraþi în târguri de produse industriale, cu vânzãri infime ºi cu taxe uriaºe. Aºa sunt acum meºteºugarii din zona noastrã care prelucreazã acele sumane din blãnuri naturale, cele mai cunoscute fiind cojoacele cu care ciobanii îºi pãstoresc iarna, oile.

Anul 2018, însã, i-a decimat efectiv, dupã ce au fost interzise târgurile de animale. ªi asta,

spun adevãraþii meºteºugari, puþini la numãr ºi alungaþi dintr-o piaþã în alta, pentru cã taxele sunt uriaºe, lâna se vinde ieftin, cumpãrãtorii de blãnuri nu prea ºtiu unde sã îi gãseascã acum ºi ei rãmân tot sãraci. În târgul sãptãmânal de la Petrila am gãsit un astfel de meºter, de origine din Sibiu, vechi sas, care acum ne spune cã a avut un an extraordinar de prost.

Asta deºi prelucreazã blãnuri ºi piei de animale de douã decenii. „Anul ãsta le vindem

Concertul caritabil, un real succes

C

oncertul caritabil organizat de Casa Pro Urbis pentru susþinerea copiilor cu sindromul Down de la Casa Pollicino a fost un real succes.

Concertul a avut loc în ambianþa deosebitã a Restaurantului ”La Belle Epoque” din Petroºani, sub genericul ”Din suflet pentru suflet de copil !” Potrivit preºedintelui Asociaþiei Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski, anul acesta concertul a fost susþinut de elevii secþiei de muzicã a ªcolii gimnaziale ”I.G. Duca” din Petroºani.

Astfel, pe scenã au urcat:

pe internet, cã nu avem altã soluþie. Cã astea sunt târguri sãptãmânale de mãrfuri ºi nu de animale, pentru cã acolo se vând bine aceste produse, la crescãtori.

Foarte mult am pierdut, cã nu au deschis târgurile de animale ºi atunci noi am câºtigat foarte puþin. Am plãtit impozitul aferent meseriei ºi plus taxele din pieþe, iar de vândut, nu vindem mai nimic”, a spus Norbert Schenk, meºter din Haþeg.

Nu prea se mai ocupã oamenii cu astfel de meserii. Sunt puþini ºi din ce în ce mai puþini, iar ciobanii îºi aruncã lâna, blãnurile nu

Radu Török, Andrei Ititesc, Andreea Ititesc, Delia Maria Stana, Alessia Goldan, Adonia Antonescu, Zsolt Kutaºi ºi Alexandru Iacob. ”Aºa cum ne-am aºteptat, copiii au cântat ºi ne-au

încântat cu performanþele lor artistice deosebite, cu talentul ºi sensibilitatea interpretãrii, motiv pentru care le mulþumesc. De asemenea, le mulþumesc tuturor celor care au rãspuns invitaþiei noastre ºi au participat la acest concert caritabil, prin care dorim ajutorarea copiilor speciali ai Asociaþiei de Voluntariat ”Casa Polliccino” Petroºani”!, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis din Petroºani.

Monika BACIU

au trecere, în timp ce pe piaþã apar haine din fire sintetice, incomparabil mai slabe calitativ ca acestea. „Câþi mai suntem?

Foarte puþini! Meseriaºi adevãraþi nu prea mai suntem. Mai sunt cei din Poianã Sibiului, dar ei fac altceva, ocazional.

Noi prelucrãm blãnurile la un meºter ºi apoi le facem cojoace”, a explicat, cu deznãdejde, meºterul Norbert.

L-am gãsit degerat într-un târg de haine vechi ºi noi, dar produsele sale se distingeau de departe.

Cojoacele de oi, pe care le îmbracã ciobanii în munte, erau frumos

aºezate, alãturi de traiste din lânã, de bâtele ciobãneºti, frumos sculptate ºi, alãturi, avea un stând cu cãciuli ºi blãnuri naturale. Rar, însã, îl întreba cineva de marfã ºi ºi mai rar cumpãrau. Niºte doamne probau cãciuli, un bãtrân a venit sã vadã cojoacele, în amintirea vremurilor când era cioban ºi, cam atât.

Preþurile variazã în funcþie de alegerea pe care o faci, iar cei mai mulþi, în astfel de târguri, cautã cãciuli ori haine de oraº. O cãciulã cu blanã de vulpe argintie costã cel puþin 300 de lei, însã, ciobanii adevãraþi nu ajung la astfel de târguri ºi pierderea meºterilor, care tocmai pe ei se bazeazã, este uriaºã.

Asta, pentru cã într-un suman intrã între 5 ºi 8 blãnuri de oi ºi preþul este de peste 400 de lei, în funcþie de mãrime. „Cumpãrãtori ar fi oamenii de la þarã ºi

ciobanii de la munte.

Avem ºi cãciuli ºi lânã ºi bâte pentru ciobãnie, iar un cioban gãseºte aici echipamentul de lucru.

Anul trecut, acum doi ani, am avut încasãri bune ºi a meritat sã lucrãm, dar ca acum nu am pãþit de 20 de ani de când umblu sã vând blãnuri în pieþe. Pe internet mai merge, dar ºi acolo unii le returneazã, cã la noi e mai greu”, afirmã Norbert.

Târgurile de animale au fost interzise în þara noastrã odatã cu izbucnirea focarelor de pestã porcinã, iar dacã nu au mai avut voi sã îºi vândã vitele, nimeni nu s-a mai gândit la produsele pe care crescãtorii de animale le-ar putea achiziþiona din târguri.

Meºterii fac cãciuli, cojoace, haine de blanã ºi vând chiar gulere din blanã de vulpe argintie, însã, dacã nu se organizeazã târguri, vânzãrile sunt ca ºi inexistente.

Diana MITRACHE

Uricani: Paºi pentru realizarea unei grãdiniþe

A

utoritãþile locale de la Uricani au demarat procedurile pentru realizarea unei grãdiniþe în localitate. Investiþia a cãrei valoare se ridicã la circa 1.545.110 lei vizeazã realizarea unei grãdiniþe cu program normal în oraºul Uricani, judeþul Hunedoara.

Obiectivul de investiþii se va racorda la urmãtoarele reþele de utilitãþi: - alimentare cu apa; reþea canalizare; - reþea

energie electricã; - reþea gaze naturale de joasã presiune. Banii pentru realizarea lucrãrii vin de la bugetul de stat.

Grãdiniþa va fi structuratã pe 4 grupe ºi va fi prevãzutã cu toate funcþiunile specifice ºi dotãrile tehnico-edilitare pentru 80 de copii cu vârsta cuprinsã între 3-6 ani.

Grãdiniþa va avea în componenþã 4 grupe de câte 20 copii, 4 educatoare ºi personal auxiliar, un asistent medical ºi un administrator. Va fi compartimentatã cu holuri, cabinet medical

cu grup sanitar, oficiu, douã vestiare, cancelarie, izolator, 4 sãli de activitãþi, 4 bãi, o camerã opþionalã, o terasã închisã, facilitãþi

pentru persoanele cu handicap, loc de joacã.

Firmele specializate pot depune ofertele pânã în data de 8 ianuarie.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Salvaþi Copiii: Ultima dotare a maternitãþilor, acum 10 ani.

Aparatele nu mai pot fi folosite

ltimul proiect naþional de dotare a U maternitãþilor ºi secþiilor de terapie intensivã neonatalã are mai bine de 10 ani, timp în care aparatele achiziþionate s-au uzat ºi nu mai pot fi folosite, susþin reprezentanþii Salvaþi Copiii, precizând cã în România, naºterea rãmâne discriminatorie.

„În România, naºterea rãmâne discriminatorie: conteazã maternitatea unde un copil vine pe lume, pentru ca

el sã trãiascã. Datele aratã cã 90% dintre copiii prematuri sau extrem prematuri (sub 32 de sãptãmâni) supravieþuiesc în þãrile dezvoltate, iar în regiunile slab dezvoltate 90% dintre aceºti copii mor (Raport WHO Born too soon), ceea ce înseamnã cã existã o relaþie cauzalã directã între dotarea maternitãþilor ºi ºansa la viaþã. Mortalitatea infantilã – capitol negativ al României Rata mortalitãþii infantile din România rãmâne cea mai ridicatã pentru Uniunea Europeanã, iar cauzele sunt direct

proporþionale cu gradul de dotare al maternitãþilor cu aparaturã vitalã”, se aratã într-un comunicat al Salvaþi Copiii, aceasta fiind, potrivit sursei citate, concluzia de teren la care organizaþia a identificat-o dupã ºapte ani de campanie pentru combaterea mortalitãþii infantile.

Potrivit reprezentanþilor organizaþiei rata mortalitãþii infantile în România este de 7,2 la mie, adicã mor de douã ori mai mulþi nou-nãscuþi înainte de termen decât media europeanã, cel mai adesea pentru cã mater-

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018 nitãþile nu pot oferi asistenþã medicalã cazurilor severe.

Echipamentele medicale insuficiente reprezintã o problemã frecventã în România, conform datelor analizate de Salvaþi Copiii, privind situaþia maternitãþilor din România - 13% dintre maternitãþile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-nãscuþii prematuri, 56% dintre maternitãþile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator ºi 14% dintre maternitãþile de nivel III au o singurã masã de reanimare pentru copii. „Ultimul proiect naþional de dotare a maternitãþilor ºi secþiilor de terapie intensivã neonatalã dateazã de mai bine de zece ani, din 2007, timp în care multe dintre aparate s-au uzat ºi nu mai pot fi folosite”, aratã organizaþia în comunicatul de presã. „Când am demarat programul de reducere a mortalitãþii infantile în 2010, nu ºtiam exact dimensiunile situaþiei. Foarte repede am înþeles cã proporþiile sunt efectiv dramatice ºi ele þin de incapacitatea statului de a formula prioritãþi în privinþa

politicilor publice. ªi astfel, pentru a suplini de urgenþã acest vid al politicilor publice, am început sã identificãm soluþii financiare, sã facem echipe cu medicii, sã lucrãm în comunitãþi, pentru a reuºi dotarea maternitãþilor cu aparaturã medicalã vitalã”, Gabriela Alexandrescu, preºedinte executiv Salvaþi Copiii România. În ultimii ºapte ani, Salvaþi Copiii România a investit aproape 4 milioane de euro în dotarea a 88 de maternitãþi ºi secþii de nou-nãscuþi din 41 de judeþe ale þãrii cu aproximativ 515 echipamente medicale, care au ajutat la supravieþuirea a peste 42.000 de prematuri.

Din fondurile colectate între 2012 ºi 2017 din direcþionarea a 20% din impozitul pe profit, Salvaþi Copiii România a dotat maternitãþile din þarã cu aparaturã medicalã necesarã salvãrii copiilor nãscuþi prematur, în valoare totalã de 1.679.504 de euro. Una dintre dotãri a fost cea din luna noiembrie 2018, la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureºti.

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA - ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, se supune consultãrii publice: ,,Proiectul de hotãrâre privind aprobarea unui program de mãsuri pentru îmbunãtãþirea activitãþii PARCULUI INDUSTRIAL CÃLAN” Proiectul de hotãrâre va fi afiºat în data de 07.12.2018 ºi poate fi consultat la Centrul de Informare a Cetãþeanului, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din Deva, str.1 Decembrie, nr.28, jud.Hunedoara, sau pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025, str.

Bld 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: emilia.stanca@cjhunedoara.ro, pânã la data de 21.12.2018.

Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

Subvenþie modificatã pentru CEH E

xecutivul a modificat subvenþia pentru Complexul Energetic Hunedoara. Nu s-a modificat valoarea totalã a subvenþiei, ci s-au fãcut rocade între anumite capitole.

Ministerul Energiei acordã 118.751 mii lei pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Suma este aferentã acestui an. În acest sens a fost elaborat proiectul de Hotãrâre a Guvernului pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr.

99/2018 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara — S.A pentru anul 2018.

“Ajutorul de stat în sumã totalã de 118.751 mii lei pentru anul 2018, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7.719/final privind închiderea minelor de cãrbune necompetitive din România, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 127/1 din 21 aprilie 2017, ºi Deciziei

Comisiei Europene nr.

C (2018) 1.001/final, astfel: pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat în sumã de 90.656 mii lei se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 247.300 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 108,00 lei; pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 28.095 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã documentul Ministerului Energiei.

Sumele se alocã þinând cont de faptul cã închiderea celor 2 unitãþi miniere trebuie sã se facã în condiþii de siguranþã cu conservarea straturilor de cãrbune ºi evitarea unor

eventuale accidente care ar putea apãrea în condiþiile în care nu se respectã procedura de închidere. În acest sens, s-a constatat cã este necesarã prelungirea termenelor de închidere subteranã astfel EM Lonea pânã la finele anului 2020, EM Lupeni pânã în luna iulie 2021.

“Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S.A. a întocmit un nou Plan de închidere care a fãcut obiectul renotificãrii transmise Comisiei Uniunii Europene. Noul Plan de închidere prevede ca încetarea activitãþii de producþie pentru EM Lonea ºi EM Lupeni sã fie datã de 31.12.2018”, aratã acelaºi document.

CEH S.A. va gestiona ajutorul de stat pentru închiderea celor douã mine necompetitive asigurând evidenþe contabile precise ºi separate

pentru fiecare dintre cele douã unitãþi care beneficiazã de ajutor de stat. suma alocatã iniþial pentru închiderea minelor a fost mai mare. Ministerul Energiei explicã de ce a fost nevoie de rectificarea bugetului.

“Datoritã faptului cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.

78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 nu s-au alocat fonduri suplimentare ºi având în vedere obligaþiile Ministerului Energiei asumate prin Planul de închidere autorizat de Comisia Europeanã, apare necesitatea modificãrii structurii ajutorului de stat aprobat prin Hotãrârea de Guvern nr. 99 /2018 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara S.A. pentru anul 2018, în sensul

Spãrgãtori reþinuþi în urma unei razii atru suspecþi au fost P reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni în urma unei acþiuni de amploare. Aceºtia sunt cercetaþi pentru cã au dat spargeri la mai multe societãþi comerciale.

Poliþiºtii hunedoreni au efectuat 6 percheziþii domiciliare la o grupare care se ocupa cu furturi din magazine. Ancheta derulatã de poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Hunedoara aratã cã suspecþii, patru tineri cu vârste cuprinse între 18 ºi 32 de ani, toþi din municipiul Hunedoara, acþionau pe timpul nopþii, intrând prin efracþie (forþarea uºilor de

acces) în incinta unor societãþi comerciale (de regulã magazine tip minimarket), de unde sustrãgeau produse alcoolice, þigãri ºi diferite sume de bani gãsite în casierie. Prejudiciul cauzat ca urmare a comiterii infracþiunilor de furt calificat depãºeºte 6.000 de lei. Indivizii au acþionat în perioada noiembrie-decembrie 2018, ºi au comis 10 infracþiuni de furt calificat ºi 3 tentative de furt. ”Cei patru acþionau având feþele acoperite ºi purtând mãnuºi, într-un timp foarte scurt, ºi sustrãgeau bunuri uºor vandabile, dupã care pãrãseau incinta magazinelor înainte de sosirea la faþa locului a agenþilor de pazã alar-

maþi ori a poliþiºtilor”, informeazã IPJ Hunedoara.

Anchetatorii I-au reþinut pe cei patru suspecþi, iar doi dintre spãrgãtori au ajuns în faþa magistraþilor Judecãtoriei Hunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a celor patru hunedoreni.

M. GÂNJU

diminuãrii grantului direct de la suma de 112.347 mii lei la suma de 90.656 mii lei, diferenþa de 21.691 mii lei adãugându-se la suma cheltuielilor excepþionale. Aceastã realocare se datoreazã: economiei realizate ca urmare a evoluþiei preþului cãrbunelui pe terþe pieþe fapt care a condus la realizarea unei norme de subvenþie mai micã decât nivelul programat ceea ce determinã scãderea ajutorului de stat per Gcal; necesitaþii asigurãrii cel puþin a unei parþi din sumele

prevãzute pentru realizarea cheltuielilor excepþionale în anul 2018 în conformitate cu Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1001/ final pentru care nu s-au putut alocat fonduri la prima rectificare bugetarã”, mai aratã ministerul.

Suma de 118.751 mii lei se asigurã din bugetul Ministerului Energiei, aprobat prin Legea nr.2/2018 a bugetului de stat pentru anul 2018, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Monika BACIU

Fugar prins de poliþiºtii hunedoreni

U

n individ de 29 de ani, din judeþul Hunedoara, condamnat la cinci ani de închisoare pentru comiterea infracþiunii de viol, a fost prins de poliþiºtii I.P.J. Hunedoara ºi încarcerat în Penitenciarul Deva.

Individul încercase sã scape de executarea pedepsei ascunzându-se într-o localitate din judeþ. Potrivit Direcþiei de Investigaþii Criminale din Poliþia Românã, la nivel naþional, au mai fost depistate 61 de persoane urmãrite, dintre în temeiul legii.

Dintre acestea, 40 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 8 aveau mandate de arestare preventivã, 7 erau urmãrite în baza unui mandat european de arestare, 5 persoane aveau sentinþe penale de internare în unitãþi medicale de specialitate, iar o persoanã era evadatã. (M. GÂNJU)

8 Sport

70 de ani (1948-2018) de sport universitar la Petroºani (XIII)

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Decembrie 2018

n anul jubiliar al Înfiinþãrii Universitãþii din Petroºani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea Îîntr-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar

Un simbol al sportului cu balonul oval Conf. univ. dr. ing. Mircea Ortelecan – Maestru Emerit al Sportului Data ºi locul naºterii: 11.09.1949 – Supurul de Jos – Judeþul Satul Mare.

Funcþia ºi locul de muncã: Conf. univ. – Universitatea din Petroºani, catedra Topograficã Minierã ºi Construcþii Subterane.

Starea civilã: cãsãtorit, 2 copii.

Studii: Liceul Teoretic din ªimleul Silvaniei, I.M.P., Facultatea de mine, secþia Exploatãri Miniere. În luna Mai 1988 a primit titlul ºtiinþific de Doctor Inginer în specializarea: Geodezie ºi Topografie.

Specializare în Franþa la Institutul Lorena – Nansi.

Distincþii ºi premii: Vicecampion republican lupte grecoromane (1967), maestru al sportuluirugby (1975).

Campion european cu naþionala de rugby în 1979. Membru în biroul FR Rugby din anul 2001.

Mircea Ortelecan, nu s-a gândit niciodatã sã fie jucãtor de rugby. În copilãrie i-au plãcut luptele greco-romane, reuºind sã obþinã o medalie de argint la CN – juniori în 1967. În 1969 când era în anul IV la IMP, a participat la un antrenament al echipei ªtiinþa din divizia B. Antrenorul Nae Iliescu, vãzându-l cum se miºcã, l-a reþinut ºi l-a convocat la cantonamentul centralizat al lotului de pregãtire pentru noul campionat, la Herculane. A urmat, o reprizã cu Agronomia Cluj, meciul cu Griviþa Roºie la Bucureºti ºi de atunci tot titular... la 180 de meciuri în divizia cu echipa de club ºi 20 de meciuri în lotul naþional. O accidentare stupidã în anul 1972 ºi altele mai uºoare au determinat o absenþã la 7 meciuri în 7 ani. În 1972 ºi 1976 a fost titularizat în echipa naþionalã participând la turneul din Noua Zeelandã, Anglia, meciul cu Franþa din toamna lui 1976. A fost recompensat cu titlul de maestru al sportului. Frumoasa comportare la echipa de club ºi la naþionalã s-a realizat cu multã muncã, transpiraþie, viaþã sportivã,

dragoste pentru acest sport, pentru culorile echipei ªtiinþa ºi ale Naþionalei. În 1979 i s-a acordat titlul de maistru emerit al sportului.

Rugbyul pentru el nu era un „hobby” ca oricare altul.

Era „ceva” care-l întregeºte, care-i aureoleazã distincþia.

Succesele sale vor rãmâne în „cartea de aur” a clubului ªtiinþa, a rugbyului românesc, un nume de care pasionaþii acestui frumos ºi bãrbãtesc sport din Valea Jiului îºi vor aminti oricând cu plãcere.

Ortelecan – simbol al sportului cu balonul oval.

Azi este membru în biroul

FR Rugby, în al IV-lea mandat, contribuind cu experienþa sa la revenirea rugbyului la cotele anilor de glorie.

Pentru toate acestea ºi nu numai, în numele prieteniei, domnului profesor, cu dragoste...

SECOLUL XXI SAU ULTIMUL... „BULDOG”!

Ce a urmat dupã anul 2000, a fost mai puþin un deceniu reuºit, comparativ

cu anii `60, `70, `80 sau `90.

Deruta financiarã prin care trecea sportul universitar, schimbul masiv de generaþii, blazarea altora, a dus la alunecarea rugy-ului petroºenean într-o cãdere ireversibilã. Se poate spune cã jucãtorul exponenþial al acestei perioade a fost Marian Constantin, alias „Buldogul”.

Ultima prezenþã de anvergurã la echipa Naþionalã a României, provenitã de la ªtiinþa Petroºani.