Cronica Vaii Jiului Nr.1702, Miercuri 28 nov 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1702

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 Noiembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Avram Iancu, oaspete de onoare la Cotroceni

A

vram Iancu, bibliotecarulsportiv din Petroºani, va fi oaspete de onoare la Palatul Cotroceni.

Administraþia prezidenþialã organizeazã, la fel ca în fiecare an, recepþia de la Palatul Cotroceni.

Evenimentul dedicat Zilei Naþionale va avea loc în data de 30 noiembrie. „De asemenea, am fost invitat ºi la Parada Militarã de la Arcul de Triumf din data de 1 decembrie 2018. Se întâmplã asta dupã cinci ani de muncã în care am traversat înot Canalul Mânecii, am înotat întregul curs al Dunãrii ºi am înotat ºi Marea Neagrã de la Sulina la Istanbul.

Domnule Preºedinte, observând cã faptul de a mã invita este plãcerea dumneavoastrã, mã vãd nevoit sã vã mulþumesc pentru invitaþie. Stimaþi compatrioþi, nu am fãcut aceastã postare pentru a

mã lãuda. ªi domnului Preºedinte puteam sã-i mulþumesc la Recepþie ºi, evident, o voi face ºi acolo. Important este faptul cã un om din popor a fost invitat pe criteriul exclusiv al meritelor deosebite.Am dorit sã ne reamintim de faptul cã prin muncã, tenacitate, perseverenþã, sacrificiu ºi credinþã se poate împlini orice vis”, spune Avram Iancu.

Petroºãneanul s-a fãcut remarcat dupã ce a trecut prin mai multe aventuri extreme.

A înotat în Canalul Mânecii, a parcurs toatã lungimea Dunãrii ºi a traversat Marea Neagrã de la Sulina la Istanbul.

Monika BACIU

Minerii protesteazã ca sã fie concediaþi

M

inerii de la mina Lupeni au protestat pentru cã nu mai vor sã lucreze în minã. E greu ºi spun cã protestul lor, în premierã absolutã, are loc din cauzã cã se simt discriminaþi. Unii pot sã plece ºi alþii nu, iar asta a adunat aproximativ 200 de oameni la birourile la care se fac listele pentru disponibilizãri. Pentru prima datã în istoria mineritului de huilã, aceºti oameni nu mai vor sã stea sub pãmânt, cer închiderea minei, iar ºefii ºi liderii lor de sindicat cer, inclusiv forurilor de la Bruxelles, continuarea activitãþii. >>> PAGINA A 5-A

1800 de porþii de fasole de post ºi de fasole cu cârnaþi

1

800 de porþii de fasole de post ºi fasole cu ciolan pregãtesc autoritãþile locale de la Petroºani de 1 Decembrie.

La fel ca în fiecare an, în Parcul Central Carol Schreter, vor avea loc manifestãrile dedicate Zilei Naþionale.

Anul acesta este mai deosebit. Se aniverseazã 100 de ani de la Marea

Unire de la 1918.

“Pe 1 decembrie, aºa cum am fãcut în fiecare an se va arbora steagul naþional, iar apoi va fi un spectacol de muzicã popularã susþinut de copiii din Petroºani ºi tradiþionala fasole cu cârnaþi sau fasole de post”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Acum 100 de ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naþionalã de la

Alba Iulia a adoptat proclamaþia prin care s-a declarat unirea

Transilvaniei cu România.

A fost momentul care a întregit teritoriul naþional,

dupã ce tot în 1918, pe 27 martie Basarabia s-a unit cu þara, urmatã cu Bucovina în 28 noiembrie.

Transilvania a fost practic ultimul teritoriu al þãrii pentru care românii au luptat în Primul Rãzboi Mondial ºi au profitat strategic de destrãmarea marilor imperii Þarist ºi Austro-Ungar. În plus, parcul central va fi decorat cu steguleþe, iar participanþii vor primi cocarde/insigne.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Pe ultima sutã de metri I

nvestiþia ar urma sã fie funcþionalã pe deplin în ultimele zile ale acestui an, iar în acest fel sã scãpãm de sancþiunea returnãrii banilor europeni.

Astfel, sistemul integrat de gestionare a deºeurilor din judeþul Hunedoara va fi pânã la finele lui decembrie a.c. ”Sistemul integrat al managementului deºeurilor va

funcþiona în judeþul Hunedoara. În condiþiile acestea, judeþul ºi primãriile care fac parte din aceastã Asociaþie de Dezvoltare nu vor fi nevoiþi sã returneze banii europeni. Lucrurile vor merge pe fãgaºul normal”, declarã Costel Avram, administratorul public al

Curtea de Apel Alba Iulia trimite la Bucureºti dosarul procurorului general al României

I

nstanþa din Alba Iulia a admis ieri excepþia de necompetenþã teritorialã, astfel cã dosarul va pleca la Curtea de Apel Bucureºti. Curtea de Apel Alba Iulia a avut de judecat solicitarea procurorului general Augustin Lazãr cu privire la suspendarea procedurii de revocare din funcþie.

Excepþia a fost formulatã de cãtre Ministerul Justiþiei ºi de Tudorel Toader, aceºtia cerând prin consilierul juridic instanþei din Alba Iulia admiterea excepþiei necompetenþei teritoriale ºi declinarea competenþei cãtre Curtea de Apel Bucureºti. În replicã, avocatul Ovidiu Podar, care îl reprezintã pe Augustin Lazãr, a adus în discuþie art. 10 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ, spunând cã instanþa competentã se stabileºte þinând cont de domiciliu. Pe 2 noiembrie, procurorul general Augustin Lazãr a depus la instanþa din Alba Iulia, oraº în care îºi are domiciliul, o acþiune în contencios administrativ, prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcþie, care a fost demaratã de ministrul Justiþiei. Lazãr solicita, de asemenea, ºi suspendarea executãrii actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerialã.

Augustin Lazãr a motivat cã propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanþelor de contencios administrativ.

Secþia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ propunerii formulate de ministrul Tudorel Toader privind revocarea lui Lazãr.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

judeþului. Proiectul realizat cu fonduri europene a fost întârziat din cauza contestaþiilor ori a litigiilor ajunse în instanþa de judecatã.

Proiectul vizeazã rezolvarea problemelor ecologice ºi operaþionale semnificative asociate generãrii ºi gestionãrii deºeurilor, precum ºi dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deºeurilor la nivelul judeþului, care sã îmbunãtãþeascã nivelul de trai al cetãþenilor.

Astfel, pentru acest proiect judeþul Hunedoara a atras circa 60 de milioane de euro bani europeni ºi a dus la închiderea depozitelor neconforme din Deva, Orãºtie, Haþeg, Hunedoara, Cãlan, Rapoltu Mare, Petrila, Aninoasa ºi Lupeni.

Maximilian GÂNJU

Douã victime din cauza unui ºofer beat

A

tât ºoferul vinovat cât ºi cel în a cãrui maºina a intrat au suferit rãni ºi au ajuns la spital. Individul care a produs accidentul avea o alcoolemie cu mult peste limitã.

Potrivit poliþiºtilor, bãrbatul în vârstã de 64 de ani, din localitatea Bucium, conducea un autoturism pe o stradã din Orãºtioara de Sus, iar la o intersecþie a efectuat virajul spre stânga fãrã a acorda prioritate de trecere unui autoturism care venea dinspre Orãºtie-Costeºti. În urma impactului cei doi ºoferi au fost rãniþi uºor iar la testarea pentru alcool, poliþiºtii au stabilit cã ºoferul vinovat de accident avea o concentraþie de 0,78 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Individul s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Pe de altã parte, poliþiºtii au prins ºi un tânãr care se plimba cu maºina prin centrul Petrilei, deºi nu avea permis de conducere. Individul de 29 de ani, din municipiul Hunedoara, este ºi el cercetat penal. (M. GÂNJU) GÂNJU)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Comisia Europeanã indicã, CEH plãteºte C

omisia Europeanã a solicitat un nou studiu în ceea ce priveºte minele Lupeni ºi Lonea. Dupã studiul realizat de INSEMEX, Comisia Europeanã a solicitat încã o pãrere, independentã.

Astfel, s-a ajuns ca polonezii de la GIG sã vinã în Valea Jiului ºi sã elaboreze un astfel de document. În cazul acesta, Complexul Energetic Hunedoara plãteºte ambele studii. Dacã în cazul celor de la INSEMEX existã un contract cadru cu CEH, în cazul polonezilor situaþia se complicã. CEH a cerut o ofertã de preþ, însã deocamdatã nu se ºtie cât va costa studiul ce urmeazã a fi întocmit de polonezi.

C

e se întâmplã dupã 1 ianuarie 2019?

Teoretic, conform acordurilor Comisiei Europene, cele douã unitãþi miniere, respectiv Lonea ºi Lupeni, ar trebui sã îºi înceteze activitatea de producþie la data de 31 decembrie 2018. Ce se întâmplã dupã aceastã datã depinde de rezultatele studiului ºi de Comisia Europeanã.

“Am trimis adresã la

Ministerul Energiei care va notifica Consiliul Concurenþei ºi apoi Comisia Europeanã. Avem un studiu întocmit care spune clar care sunt pericolele în cazul închiderii minelor fãrã epuizarea capacitãþilor deschise”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al CEH. Dupã realizarea studiului de cãtre firma polonezã, la nivel european ar urma sã

fie realizat un manual pentru închiderea minelor.

“Comisia Europeanã ne-a indicat sã facem încã un studiu. Dupã ce firma GIG din Polonia va realiza studiul, se va elabora ºi un manual pentru închiderea minelor. Urmeazã ca polonezii sã se mai deplaseze în Valea Jiului.

Sunt circa 17 experþi specializaþi în diferite domenii”, a mai spus sursa citatã.

Studiul realizat de INSEMEX aratã care sunt riscurile închiderii celor douã unitãþi miniere fãrã epuizarea capacitãþilor de producþie deschise. Bazinul carbonifer din Valea Jiului are un specific deosebit. În condiþiile desfãºurãrii activitãþii de închidere, situaþie în care arhitectura reþelei de lucrãri miniere se modificã brusc, apar

Mina Petrila se închide DEFINITIV

nisterul Energiei face ultimele demersuri pentru închiderea definitivã a minei Petrila.

Mi

Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale va emite decizia de încetare a concesiunii acordatã prin licenþa de exploatare”, mai aratã documentul.

A fost elaborat proiectul de hotãrâre a Guvernului pentru aprobarea închiderii definitive ºi monitorizãrii factorilor de mediu post-închidere a obiectivului Mina Petrila din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. aflatã sub autoritatea Ministerului Energiei.

Planul de închidere întocmit conform prevederilor legislaþiei europene prevede concomitent cu activitatea de producþie ºi lucrãri de închidere ºi ecologizare a perimetrului minier.

“Termenul limitã de finalizare a extracþiei huilei la sucursala Mina Petrila, prevãzut în Planul de închidere, a fost 31 decembrie 2015; încetarea efectivã a extracþiei fiind realizatã la data de 30 octombrie

C

2015. Termenul limitã de finalizare a tuturor lucrãrilor de închidere ºi ecologizare prevãzut în Planul de închidere pentru sucursala Mina Petrila notificat ºi autorizat prin Decizia C(2012) 1020 final a fost 31 decembrie 2016. Acest termen a fost prelungit, ca urmare a Ordinului Ministerului Culturii nr.

2823/21.12.2015 privind clasarea ansamblului Mina Petrila ca monument istoric, grupa A, pânã în anul 2018 ºi aprobat de Comisia Europeanã prin adresa nr.

COMP/CD/MD/jbl* 2016/125983 din data de 20.12.2016”,

aratã documentaþia.

Potrivit documentului, rezervele geologice neexploatate ale Minei Petrila rãmân în gestionarea Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale. „În urma încetãrii definitive a activitãþii de extracþie a huilei de la Mina Petrila, rezervele geologice de cãrbune din perimetrul minier, existente la data de 01.01.2016 vor fi preluate, în condiþiile legii de cãtre Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale, ca autoritatea competentã în domeniul resurselor minerale. Ulterior adoptãrii prezentei Hotãrârii de Guvern, autoritatea competentã

e se întâmplã clãdirile?

O parte din clãdirile care au aparþinut minei Petrila au fost clasate ca monumente istorice. Potrivit documentului elaborat, acestea vor fi valorificate.

“Activele rãmase în incinta principalã, respectiv clãdirile clasate în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valoricã A, conform Ordinului Ministerului Culturii nr.

2.823/2015, prevãzute în anexa nr. 1 ºi clãdirile aflate în zona de protecþie a acestora, prevãzute în anexa nr. 2 se vor valorifica în condiþiile legii. Terenurile aferente obiectivului Mina Petrila, atât cele pe care sunt situate clãdirile clasate ca monumente istorice ºi cele aflate în aria de

modificãri majore în ceea ce priveºte regimul de curgere al aerului, atât la nivelul lucrãrilor active cât ºi la nivelul zonelor închise, riscurile deja existente cresc în amplitudine, conducând la situaþii de risc iminent, iar în acest context, specialiºtii care au lucrat la raport recomandã continuarea activitãþii de extracþie a cãrbunelui pânã când vor fi epuizate rezervele din abatajele aflate în funcþiune.

Monika BACIU

protecþie , cât ºi terenurile ecologizate, prevãzute în anexa nr.

3, se vor valorifica în condiþiile legii”, mai menþioneazã documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.

Ulterior adoptãrii prezentului proiect de hotãrâre a Guvernului, autoritatea competentã Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale va emite decizia de încetare a concesiunii acordatã prin licenþa

de exploatare. Mina Petrila a înregistrat pierderi economice substanþiale în perioada 2007 – 2010, iar explozia subteranã produsã în anul 2008 a redus capacitatea de producþie a minei cu cca. 70%. Astfel a fost luatã decizia închiderii minei ºi includerea ei în Program de închidere.

Activitatea de producþie la Mina Petrila a încetat în 30 octombrie 2015.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Minerii protesteazã ca sã fie concediaþi

Cinema Victoria a devenit ªerban Ionescu in aceastã D sãptãmânã, Cinematograful Victoria din Petroºani poartã numele actorului ªerban Ionescu, în mod oficial.

Placa pe care este inscripþionat numele marelui actor a fost schimbatã luni dimineaþã, iar seara, la cinematograf a avut loc inaugurarea oficialã la care au luat partea Magda Catone, fosta soþie a actorului. „Sunt bucuroasã sã împlinesc acest moment.

Sunt o fiicã a Petroºaniului, adoptatã, aºa cum ºi ªerban era fiu al Petroºaniului, adoptat.

Aici am început cariera noastrã de artiºti ai artei actorului. Am fãcut faimã în toatã þara ºi e foarte frumos sã te întorci la începuturi. Seara aceasta ne-a adunat sã inaugurãm un cinematograf, care, frumos, se numea Victoria, cu numele lui ªerban. De acum încolo se va numi ªerban

Tricolor viu la ªcoala I.G Duca S

unt mici, dar au avut un plan bine stabilit: sã facã un Tricolor uriaº, chiar în timpul ºcolii.

Vorbim despre copiii de gimnaziu, de la ªcoala I.G Duca din Petroºani, care, în sãptãmâna celebrãrii Centenarului, s-au adunat, cu mic cu mare în curtea ºcolii ºi, aºa cum a spus profesoara lor, au construit un Tricolor viu, fiecare folosind o foaie, roºie, galbenã, ori una albastrã. A fost un exerciþiu prin care toþi copiii

Ionescu”, a spus Magda Catone, soþia lui ªerban Ionescu.

Au venit oameni mulþi în seara în care cinematograful a luat numele marelui actor, mai ales cã a rulat filmul lui Peter Netzer, ºi el un fiu al Petroºaniului, film în care a jucat ªerban Ionescu.

De altfel, toatã suflarea

au aflat cã pot sã îºi iubeascã culorile naþionale ºi sã le creeze în cele mai diverse moduri. „În aceastã sãptãmânã vom avea 4 activitãþi. Au început de luni ºi se vor încheia joi. Luni am realizat o expoziþie, acum am fãcut un drapel viu, cu toþi copiii din ºcoalã. Miercuri, copiii vor ieºi pe holul ºcolii, îmbrãcaþi în costume populare ºi vom intona Imnul de stat. Joi, este cea mai importantã zi, pentru cã ne vom întâlni cu reprezentanþii cu cei din comunitatea noastrã ºi vrem astfel sã îi învãþãm ce este patria ºi patriotismul”, a spus prof. Luisa Butuza, coordonatoarea activitãþii.

Copiii au fost entuziasmaþi ºi, una dintre recreaþii, au transformat-o în exerciþiul de a crea drapelul României, viu, fiecare regãsindu-se în una dintre pãrþile acestuia.

Diana MITRACHE

s-a declarat încântatã de ideea de a avea astfel de oaspeþi în zona noastrã. „E o mare onoare pentru noi, ca ºi comunitate, dar ºi pentru mine, sã putem sã participãm la un astfel de eveniment ºi sã putem identifica numele acestui cinematograf, cu numele unui mare actor român, aºa cum a fost ªerban Ionescu, care, alãturi de alþi actori, au venit ºi au jucat ºi au trãit la Petroºani momente frumoase”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în prima searã în care Cinematograful de la Petroºani a luat

inerii de la mina Lupeni au protesM tat pentru cã nu mai vor

numele ªerban Ionescu.

La acest moment a fost prezent ºi Dumitru Velea, fost director al Teatrului I.D. Sîrbu din Petroºani, care, atunci când ªerban Ionescu juca pentru prima datã la Petroºani, era secretar literar, dar ºi fostul primar din acel timp Petru Barb. „Teatrul nostru se afla la periferie ºi stadionul era în centrul oraºului, unde este acum Parcul Carol Schreter. Asta a dat

Soluþii pentru Valea Jiului, identificate de cetãþeni inisterul Fondurilor Europene solicitã M soluþii din partea

societãþii civile din Valea Jiului pentru revigorarea regiunii. Cetãþenii ºi organizaþiile locale sunt încurajate sã transmitã propunerile lor de dezvoltare a Vãii Jiului pânã vineri, 30 noiembrie 2018, printr-un email la valea.jiului@fonduri-ue.ro, cu Formularul de propuneri completat.

Uniunea Europeanã s-a angajat sã ofere energie curatã tuturor cetãþenilor ei, iar în acest proces nu este lãsatã în urmã nicio regiune. Astfel, Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziþie, lansatã de Comisia Europeanã anul trecut, include ºi Valea Jiului.

Comisia Europeanã este conºtientã de dificultãþile pe care Valea Jiului le întâmpinã ºi considerã cã acestea pot fi abordate doar în colaborare cu toþi actorii din domeniu. Astfel, alãturi de celelalte regiuni carbonifere, Valea Jiului este susþinutã în tranziþia cãtre o energie curatã, simultan cu încurajarea creãrii de locuri de muncã noi ºi cu promovarea investiþiilor în tehnologii noi.

Fiind parte din aceastã platformã, Valea Jiului va avea ocazia sã colaboreze cu celelalte regiuni aflate în tranziþie ºi sã înveþe din experienþele celorlalþi.

5 organizaþii neguvernamentale din Valea Jiului au

rãspuns deja solicitãrii Ministerului Fondurilor Europene ºi au transmis propuneri pentru revigorarea zonei. Cele 5 organizaþii sunt: Fundaþia Noi Orizonturi, Organizaþia Caritas în Petroºani, Asociaþia Colonia Veselã, Planeta Petrila ºi Valea Jiului Society. Printre proiectele propuse de aceste organizaþii se numãrã: conversia siturilor miniere închise în noi centre economice, sociale ºi culturale ale oraºelor din Valea Jiului; dezvoltarea unui sistem sustenabil de servicii sociale destinat persoanelor vulnerabile din Valea Jiului; înfiinþarea unui birou de promovare turisticã pentru Valea Jiului, precum ºi dezvoltarea turismului activ, valorificând potenþialul zonei în ce priveºte ciclismul montan; reabilitarea cãilor ferate, inclusiv a celor industriale, ºi înfiinþarea unui nod intermodal în Petroºani, care sã deserveascã toate oraºele Vãii Jiului; înfiinþarea unor centre comunitare medico-sociale în fostele colonii muncitoreºti; dezvoltarea de mãsuri de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii în

curs ironiilor bucureºtenilor, vis a vis de felul în care a fost gândit acest oraº. Între timp, lucrurile s-au schimbat”, a fãcut, în spirit de glumã, legãtura cu trecutul, Mihai Barbu, consilier local la Petroºani. În plus, tot cu acest prilej, a putut fi vizionat filmul lui Cãlin Peter Netzer, „Maria”, în care ªerban Ionescu a jucat.

Diana MITRACHE

Valea Jiului, inclusiv prin reabilitarea spaþiilor publice ºi a clãdirilor de patrimoniu; înfiinþarea unui birou de atragere de investitori în Valea Jiului (continuarea iniþiativei „Invest in Jiu Valley” pornitã de primãriile din Vale în aceastã toamnã); înfiinþarea unei unitãþi de asistenþã tehnicã care sã sprijine administraþiile locale, mediul privat ºi cetãþenii în atragerea fondurilor europene.

De asemenea, având în vedere cã societatea civilã din Valea Jiului este una destul de tânãrã ºi rãsfiratã, s-a propus ºi înfiinþarea unui hub al organizaþiilor neguvernamentale locale în vederea colaborãrii mai strânse dintre acestea ºi a facilitãrii implicãrii active a cetãþenilor Vãii Jiului în dezvoltarea comunitãþii locale.

Proiectele de mai sus sunt exemple de iniþiative pe care societatea civilã din Valea Jiului le-ar lua pentru revigorarea regiunii. Toate aceste propuneri sunt mãsuri sugerate de la firul ierbii, care necesitã, însã, corelarea într-o strategie integratã care porneºte în primul rând de la o viziune precisã, o strategie care are obiective clare, prioritãþi identificate, instrumente de monitorizare ºi evaluare, surse potenþiale de finanþare, responsabilitãþi ºi mãsuri de sancþiune pentru neîndeplinirea acestor responsabilitãþi. Cele 5 organizaþii menþionate anterior încurajeazã toþi cetãþenii ºi toate celelalte organizaþii active în Valea Jiului sã transmitã propunerile lor de dezvoltare a Vãii Jiului, astfel încât urmãtoarea perioadã de programare sã ne gãseascã pregãtiþi cu o strategie coerentã, asumatã de Valea Jiului.

sã lucreze în minã. E greu ºi spun cã protestul lor, în premierã absolutã, are loc din cauzã cã se simt discriminaþi. Unii pot sã plece ºi alþii nu, iar asta a adunat aproximativ 200 de oameni la birourile la care se fac listele pentru disponibilizãri.

Pentru prima datã în istoria mineritului de huilã, aceºti oameni nu mai vor sã stea sub pãmânt, cer închiderea minei, iar ºefii ºi liderii lor de sindicat cer, inclusiv forurilor de la Bruxelles, continuarea activitãþii. „Au vrut sã prelungeascã activitatea de producþie la mina Lupeni, iar oamenii nu îºi mai doresc acest lucru. CEH are datorii foarte mari ºi toatã lumea e conºtientã cã nu mai se poate aºa ºi am înþeles cã, dacã mai continuãm, trebuie sã dãm înapoi 60 de milioane de euro ºi le e fricã de faptul cã pleacã fãrã nimic (n.r. fãrã banii de disponibilizare). Am înþeles cã, de la minister, s-au alocat fonduri pentru 543 de persoane. Nu ºtiu, sunt

vreo 400 la mina Lupeni care vor sã plece. Vor sã plece din cauza condiþiilor foarte grele din abataj. Nu sunt materiale. Au dorinþa de a pleca pentru cã ei zic cã nu mai se poate lucra în minã. De fapt, nimeni nu mai vrea meseria asta de miner în Valea Jiului”, a spus unul dintre cei care au protestat marþi la mina Lupeni.

S-au sãturat, chiar ºi cei care abia s-au angajat ºi, protestul spontan a fost fãcut mai ales pentru cei care nu au minim 5 ani de muncã la minã. „Din câte am înþeles eu, nu ne lasã, cã nu vor ei. Mai multe nu ºtim. Eu aº vrea, pentru cã nu mai este o soluþie sã lucrezi la minã. Sunt

de aproape 5 ani la minã ºi e foarte periculos ºi nu se meritã. Vreau sã lucrez acum ca asistent medical în Germania sau la spital, la noi”, a spus unul dintre cei care nu se încadreazã în criteriile impuse pentru disponibilizare.

Protestul celor aproape 200 de oameni a fost amorsat de directorul CEH, Samuel Dioane, care a spus cã nu poate concedia pe oricine, însã, a menþionat cã mina Lupeni ar fi bine sã nu se închidã la finele acestui an. „Oamenii sunt împãrþiþi în douã categorii: unii care vor lucreze ºi alþii care vor sã iasã la pensie ºi sã beneficieze de Ordonanþã ºi de cei 37.000 de lei, cuprinºi

în CCM, pentru minele care se închid, respectiv Lonea ºi Lupeni. Ca atare, ei nu ºtiau cã sunt criterii ºi au vrut sã plece oameni care au 5 ani de când sunt angajaþi, iar noi am investit în ei, i-am fãcut conducãtori de formaþie de lucru, mineri. Au promovat în urma unor examene, abilitãþi profesionale ºi acum vor sã plece cu ordonanþa. nu mi se pare corect, ca atare, ei nu vor pleca”, a declarat Samuel Dioane, director general al CEH. Dioane a fost ferm ºi a spus cã acelaºi lucru le va zice ºi celor al mina Lonea ºi nu va fi lãsat sã pãrãseascã sistemul niciunul dintre cei care nu au nici mãcar 5 ani de lucru. De altfel, încã

Doru Viºan: “Este al treilea an când ne bazãm cu preponderenþã pe cãrbune” S ecretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan, susþine cã pentru al treilea an consecutiv, cãrbunele are principala contribuþie la menþinerea Sistemului Energetic Naþional.

Datele de la Transelectrica relevã acelaºi lucru. De câteva zile, pe primul loc la producþia de energie electricã la nivel naþional se situeazã cãrbunele. „Când vorbim de noile tehnologii ºi inovaþie, accentul se pune pe energia din surse regenerabile ºi stocare. Trebuie însã sã ne concentrãm mai mult pe tehnologiile ce permit

exploatarea curatã a cãrbunelui.

Este al treilea an când ne bazãm cu preponderenþã pe cãrbune, care reuºeºte sã facã faþã cu toate constrângerile dictate de preþul certificatelor de CO2 ºi mecanismul de expropriere

extrem de greoi. Cãrbunele a reuºit sã îºi menþinã capacitãþile pentru fiecare iarnã, ºi cu mici excepþii sã rãspundã pozitiv la fiecare solicitare”, a declarat Doru Viºan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, la Conferinþa anualã InvesTenergy cu tema „Pregãtiþi pentru NEXTenergy? PREÞuieºte ºi INVESteºte pentru viitor”, organizatã sub patronajul ANRE. Indiferent de condiþiile atmosferice, Complexul Enegetic Oltenia ºi cel din Hunedoara au capacitatea de a menþine echilibrul ºi siguranþa Sistemului Energetic Naþional.

Monika BACIU

nu se ºtie exact care este cifra celor ce vor fi admiºi pe listele de disponibilizare, dar ea se va afla în scurt timp.

Nici faptul cã mina se închide sau nu, nu este acum o certitudine, deºi, datele de pânã acum aratã cã la 31 decembrie asta ar trebui sã se întâmple. „E greu de spus dacã se va închide sau nu.

Clar, noi avem acum un studiu al INSEMEX, care ne spune cã nu se va închide în condiþii de

Actualitate 5 siguranþã. Iar UE ne-a indicat un expert internaþional din Polonia, care va face un studiu ce va deveni un manual de închidere pentru toatã Valea Jiului ºi nu numai pentru acest loc”, a conchis directorul Complexului Energetic Hunedoara.

Liderii minerilor au mers în repetate rânduri la Bucureºti sã cearã prelungirea activitãþii, însã, oamenii care lucreazã efectiv în subteran se pare cã nu mai vor asta.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Minerii protesteazã ca sã fie concediaþi

Cinema Victoria a devenit ªerban Ionescu in aceastã D sãptãmânã, Cinematograful Victoria din Petroºani poartã numele actorului ªerban Ionescu, în mod oficial.

Placa pe care este inscripþionat numele marelui actor a fost schimbatã luni dimineaþã, iar seara, la cinematograf a avut loc inaugurarea oficialã la care au luat partea Magda Catone, fosta soþie a actorului. „Sunt bucuroasã sã împlinesc acest moment.

Sunt o fiicã a Petroºaniului, adoptatã, aºa cum ºi ªerban era fiu al Petroºaniului, adoptat.

Aici am început cariera noastrã de artiºti ai artei actorului. Am fãcut faimã în toatã þara ºi e foarte frumos sã te întorci la începuturi. Seara aceasta ne-a adunat sã inaugurãm un cinematograf, care, frumos, se numea Victoria, cu numele lui ªerban. De acum încolo se va numi ªerban

Tricolor viu la ªcoala I.G Duca S

unt mici, dar au avut un plan bine stabilit: sã facã un Tricolor uriaº, chiar în timpul ºcolii.

Vorbim despre copiii de gimnaziu, de la ªcoala I.G Duca din Petroºani, care, în sãptãmâna celebrãrii Centenarului, s-au adunat, cu mic cu mare în curtea ºcolii ºi, aºa cum a spus profesoara lor, au construit un Tricolor viu, fiecare folosind o foaie, roºie, galbenã, ori una albastrã. A fost un exerciþiu prin care toþi copiii

Ionescu”, a spus Magda Catone, soþia lui ªerban Ionescu.

Au venit oameni mulþi în seara în care cinematograful a luat numele marelui actor, mai ales cã a rulat filmul lui Peter Netzer, ºi el un fiu al Petroºaniului, film în care a jucat ªerban Ionescu.

De altfel, toatã suflarea

au aflat cã pot sã îºi iubeascã culorile naþionale ºi sã le creeze în cele mai diverse moduri. „În aceastã sãptãmânã vom avea 4 activitãþi. Au început de luni ºi se vor încheia joi. Luni am realizat o expoziþie, acum am fãcut un drapel viu, cu toþi copiii din ºcoalã. Miercuri, copiii vor ieºi pe holul ºcolii, îmbrãcaþi în costume populare ºi vom intona Imnul de stat. Joi, este cea mai importantã zi, pentru cã ne vom întâlni cu reprezentanþii cu cei din comunitatea noastrã ºi vrem astfel sã îi învãþãm ce este patria ºi patriotismul”, a spus prof. Luisa Butuza, coordonatoarea activitãþii.

Copiii au fost entuziasmaþi ºi, una dintre recreaþii, au transformat-o în exerciþiul de a crea drapelul României, viu, fiecare regãsindu-se în una dintre pãrþile acestuia.

Diana MITRACHE

s-a declarat încântatã de ideea de a avea astfel de oaspeþi în zona noastrã. „E o mare onoare pentru noi, ca ºi comunitate, dar ºi pentru mine, sã putem sã participãm la un astfel de eveniment ºi sã putem identifica numele acestui cinematograf, cu numele unui mare actor român, aºa cum a fost ªerban Ionescu, care, alãturi de alþi actori, au venit ºi au jucat ºi au trãit la Petroºani momente frumoase”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în prima searã în care Cinematograful de la Petroºani a luat

inerii de la mina Lupeni au protesM tat pentru cã nu mai vor

numele ªerban Ionescu.

La acest moment a fost prezent ºi Dumitru Velea, fost director al Teatrului I.D. Sîrbu din Petroºani, care, atunci când ªerban Ionescu juca pentru prima datã la Petroºani, era secretar literar, dar ºi fostul primar din acel timp Petru Barb. „Teatrul nostru se afla la periferie ºi stadionul era în centrul oraºului, unde este acum Parcul Carol Schreter. Asta a dat

Soluþii pentru Valea Jiului, identificate de cetãþeni inisterul Fondurilor Europene solicitã M soluþii din partea

societãþii civile din Valea Jiului pentru revigorarea regiunii. Cetãþenii ºi organizaþiile locale sunt încurajate sã transmitã propunerile lor de dezvoltare a Vãii Jiului pânã vineri, 30 noiembrie 2018, printr-un email la valea.jiului@fonduri-ue.ro, cu Formularul de propuneri completat.

Uniunea Europeanã s-a angajat sã ofere energie curatã tuturor cetãþenilor ei, iar în acest proces nu este lãsatã în urmã nicio regiune. Astfel, Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziþie, lansatã de Comisia Europeanã anul trecut, include ºi Valea Jiului.

Comisia Europeanã este conºtientã de dificultãþile pe care Valea Jiului le întâmpinã ºi considerã cã acestea pot fi abordate doar în colaborare cu toþi actorii din domeniu. Astfel, alãturi de celelalte regiuni carbonifere, Valea Jiului este susþinutã în tranziþia cãtre o energie curatã, simultan cu încurajarea creãrii de locuri de muncã noi ºi cu promovarea investiþiilor în tehnologii noi.

Fiind parte din aceastã platformã, Valea Jiului va avea ocazia sã colaboreze cu celelalte regiuni aflate în tranziþie ºi sã înveþe din experienþele celorlalþi.

5 organizaþii neguvernamentale din Valea Jiului au

rãspuns deja solicitãrii Ministerului Fondurilor Europene ºi au transmis propuneri pentru revigorarea zonei. Cele 5 organizaþii sunt: Fundaþia Noi Orizonturi, Organizaþia Caritas în Petroºani, Asociaþia Colonia Veselã, Planeta Petrila ºi Valea Jiului Society. Printre proiectele propuse de aceste organizaþii se numãrã: conversia siturilor miniere închise în noi centre economice, sociale ºi culturale ale oraºelor din Valea Jiului; dezvoltarea unui sistem sustenabil de servicii sociale destinat persoanelor vulnerabile din Valea Jiului; înfiinþarea unui birou de promovare turisticã pentru Valea Jiului, precum ºi dezvoltarea turismului activ, valorificând potenþialul zonei în ce priveºte ciclismul montan; reabilitarea cãilor ferate, inclusiv a celor industriale, ºi înfiinþarea unui nod intermodal în Petroºani, care sã deserveascã toate oraºele Vãii Jiului; înfiinþarea unor centre comunitare medico-sociale în fostele colonii muncitoreºti; dezvoltarea de mãsuri de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii în

curs ironiilor bucureºtenilor, vis a vis de felul în care a fost gândit acest oraº. Între timp, lucrurile s-au schimbat”, a fãcut, în spirit de glumã, legãtura cu trecutul, Mihai Barbu, consilier local la Petroºani. În plus, tot cu acest prilej, a putut fi vizionat filmul lui Cãlin Peter Netzer, „Maria”, în care ªerban Ionescu a jucat.

Diana MITRACHE

Valea Jiului, inclusiv prin reabilitarea spaþiilor publice ºi a clãdirilor de patrimoniu; înfiinþarea unui birou de atragere de investitori în Valea Jiului (continuarea iniþiativei „Invest in Jiu Valley” pornitã de primãriile din Vale în aceastã toamnã); înfiinþarea unei unitãþi de asistenþã tehnicã care sã sprijine administraþiile locale, mediul privat ºi cetãþenii în atragerea fondurilor europene.

De asemenea, având în vedere cã societatea civilã din Valea Jiului este una destul de tânãrã ºi rãsfiratã, s-a propus ºi înfiinþarea unui hub al organizaþiilor neguvernamentale locale în vederea colaborãrii mai strânse dintre acestea ºi a facilitãrii implicãrii active a cetãþenilor Vãii Jiului în dezvoltarea comunitãþii locale.

Proiectele de mai sus sunt exemple de iniþiative pe care societatea civilã din Valea Jiului le-ar lua pentru revigorarea regiunii. Toate aceste propuneri sunt mãsuri sugerate de la firul ierbii, care necesitã, însã, corelarea într-o strategie integratã care porneºte în primul rând de la o viziune precisã, o strategie care are obiective clare, prioritãþi identificate, instrumente de monitorizare ºi evaluare, surse potenþiale de finanþare, responsabilitãþi ºi mãsuri de sancþiune pentru neîndeplinirea acestor responsabilitãþi. Cele 5 organizaþii menþionate anterior încurajeazã toþi cetãþenii ºi toate celelalte organizaþii active în Valea Jiului sã transmitã propunerile lor de dezvoltare a Vãii Jiului, astfel încât urmãtoarea perioadã de programare sã ne gãseascã pregãtiþi cu o strategie coerentã, asumatã de Valea Jiului.

sã lucreze în minã. E greu ºi spun cã protestul lor, în premierã absolutã, are loc din cauzã cã se simt discriminaþi. Unii pot sã plece ºi alþii nu, iar asta a adunat aproximativ 200 de oameni la birourile la care se fac listele pentru disponibilizãri.

Pentru prima datã în istoria mineritului de huilã, aceºti oameni nu mai vor sã stea sub pãmânt, cer închiderea minei, iar ºefii ºi liderii lor de sindicat cer, inclusiv forurilor de la Bruxelles, continuarea activitãþii. „Au vrut sã prelungeascã activitatea de producþie la mina Lupeni, iar oamenii nu îºi mai doresc acest lucru. CEH are datorii foarte mari ºi toatã lumea e conºtientã cã nu mai se poate aºa ºi am înþeles cã, dacã mai continuãm, trebuie sã dãm înapoi 60 de milioane de euro ºi le e fricã de faptul cã pleacã fãrã nimic (n.r. fãrã banii de disponibilizare). Am înþeles cã, de la minister, s-au alocat fonduri pentru 543 de persoane. Nu ºtiu, sunt

vreo 400 la mina Lupeni care vor sã plece. Vor sã plece din cauza condiþiilor foarte grele din abataj. Nu sunt materiale. Au dorinþa de a pleca pentru cã ei zic cã nu mai se poate lucra în minã. De fapt, nimeni nu mai vrea meseria asta de miner în Valea Jiului”, a spus unul dintre cei care au protestat marþi la mina Lupeni.

S-au sãturat, chiar ºi cei care abia s-au angajat ºi, protestul spontan a fost fãcut mai ales pentru cei care nu au minim 5 ani de muncã la minã. „Din câte am înþeles eu, nu ne lasã, cã nu vor ei. Mai multe nu ºtim. Eu aº vrea, pentru cã nu mai este o soluþie sã lucrezi la minã. Sunt

de aproape 5 ani la minã ºi e foarte periculos ºi nu se meritã. Vreau sã lucrez acum ca asistent medical în Germania sau la spital, la noi”, a spus unul dintre cei care nu se încadreazã în criteriile impuse pentru disponibilizare.

Protestul celor aproape 200 de oameni a fost amorsat de directorul CEH, Samuel Dioane, care a spus cã nu poate concedia pe oricine, însã, a menþionat cã mina Lupeni ar fi bine sã nu se închidã la finele acestui an. „Oamenii sunt împãrþiþi în douã categorii: unii care vor lucreze ºi alþii care vor sã iasã la pensie ºi sã beneficieze de Ordonanþã ºi de cei 37.000 de lei, cuprinºi

în CCM, pentru minele care se închid, respectiv Lonea ºi Lupeni. Ca atare, ei nu ºtiau cã sunt criterii ºi au vrut sã plece oameni care au 5 ani de când sunt angajaþi, iar noi am investit în ei, i-am fãcut conducãtori de formaþie de lucru, mineri. Au promovat în urma unor examene, abilitãþi profesionale ºi acum vor sã plece cu ordonanþa. nu mi se pare corect, ca atare, ei nu vor pleca”, a declarat Samuel Dioane, director general al CEH. Dioane a fost ferm ºi a spus cã acelaºi lucru le va zice ºi celor al mina Lonea ºi nu va fi lãsat sã pãrãseascã sistemul niciunul dintre cei care nu au nici mãcar 5 ani de lucru. De altfel, încã

Doru Viºan: “Este al treilea an când ne bazãm cu preponderenþã pe cãrbune” S ecretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan, susþine cã pentru al treilea an consecutiv, cãrbunele are principala contribuþie la menþinerea Sistemului Energetic Naþional.

Datele de la Transelectrica relevã acelaºi lucru. De câteva zile, pe primul loc la producþia de energie electricã la nivel naþional se situeazã cãrbunele. „Când vorbim de noile tehnologii ºi inovaþie, accentul se pune pe energia din surse regenerabile ºi stocare. Trebuie însã sã ne concentrãm mai mult pe tehnologiile ce permit

exploatarea curatã a cãrbunelui.

Este al treilea an când ne bazãm cu preponderenþã pe cãrbune, care reuºeºte sã facã faþã cu toate constrângerile dictate de preþul certificatelor de CO2 ºi mecanismul de expropriere

extrem de greoi. Cãrbunele a reuºit sã îºi menþinã capacitãþile pentru fiecare iarnã, ºi cu mici excepþii sã rãspundã pozitiv la fiecare solicitare”, a declarat Doru Viºan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, la Conferinþa anualã InvesTenergy cu tema „Pregãtiþi pentru NEXTenergy? PREÞuieºte ºi INVESteºte pentru viitor”, organizatã sub patronajul ANRE. Indiferent de condiþiile atmosferice, Complexul Enegetic Oltenia ºi cel din Hunedoara au capacitatea de a menþine echilibrul ºi siguranþa Sistemului Energetic Naþional.

Monika BACIU

nu se ºtie exact care este cifra celor ce vor fi admiºi pe listele de disponibilizare, dar ea se va afla în scurt timp.

Nici faptul cã mina se închide sau nu, nu este acum o certitudine, deºi, datele de pânã acum aratã cã la 31 decembrie asta ar trebui sã se întâmple. „E greu de spus dacã se va închide sau nu.

Clar, noi avem acum un studiu al INSEMEX, care ne spune cã nu se va închide în condiþii de

Actualitate 5 siguranþã. Iar UE ne-a indicat un expert internaþional din Polonia, care va face un studiu ce va deveni un manual de închidere pentru toatã Valea Jiului ºi nu numai pentru acest loc”, a conchis directorul Complexului Energetic Hunedoara.

Liderii minerilor au mers în repetate rânduri la Bucureºti sã cearã prelungirea activitãþii, însã, oamenii care lucreazã efectiv în subteran se pare cã nu mai vor asta.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Proiectul legii pensiilor a fost adoptat de Senat P

lenul Senatului a adoptat cu 81 de voturi ”pentru”, 12 voturi ”împotrivã” ºi 8 abþineri, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Proiectul va merge la Camera Deputaþilor, for decizional în acest caz.

Proiectul prevede creºteri etapizate ale punctului de pensie pânã în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinþã se va indexa anual cu rata inflaþiei ºi 50% din creºterea realã a câºtigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fãrã a lua însã în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaþia fiscalã în vigoare la data adoptãrii programului de guvernare. În proiectul de lege se precizeazã cã nicio pensie în platã nu va scãdea. În cazul în care, în urma recalculãrii, va rezulta o sumã mai micã decât cea aflatã deja în platã, atunci se va menþine suma în platã. În proiectul noii legi se menþine contractul de asigurare facultativã, care suferã, totuºi, câteva modificãri. Astfel, dacã în actuala lege se poate plãti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îºi va putea alege perioade diferite necontributive ca sã totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplãþii integrale, se va lua în calcul suma parþial achitatã. În prezent, asigurarea facultativã se face la nivelul salariului minim, dar în practicã s-a demonstrat cã aceasta nu asigurã nici mãcar pensia minim garantatã, astfel cã s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menþin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bazã de calcul.

Printre noutãþile aduse de acest proiect de lege se numãrã introducerea masteratului ºi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugã facultãþii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creºterea copilului, ºomajului indemnizat, deportãrii, prizonieratului ºi detenþiei politice, prevãzute de legislaþia în vigoare.

Condiþia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sã fie de 15 ani. Pentru fiecare an de

perioadã asimilatã se acordã câte 0,25 puncte.

Totodatã, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiazã de pensie de asigurãri sociale ºi a realizat cel puþin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum ºi nevãzãtorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar ºi nevãzãtorul, a cãrui situaþie a fost reglementatã, în toatã succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiþii specifice, determinate de situaþia fizicã, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionãrii este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevãzut de lege pentru asiguraþii sistemului public de pensii.

Condiþiile speciale ºi deosebite ºi fostele grupe de muncã se pãstreazã ºi, de asemenea, se creeazã baza legalã pentru recunoaºterea altor locuri de muncã în condiþii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiþii deosebite, ºi de la 2 ani la un an pentru condiþiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiþii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiþii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limitã de vârstã, cea anticipatã, cea de invaliditate ºi cea de urmaº. Sunt aceleaºi patru categorii ca ºi în vechea lege, dar unele au suferit modificãri de structurã. În cazul pensiei pentru limita de vârstã trebuie îndeplinite cumulativ condiþiile de vechime minimã ºi vârstã standard de pensionare.

Ca ºi excepþie, actuala pensie anticipatã (nepenalizatã) devine pensie pentru limitã de vârstã.

Adicã, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaºi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul ºi se valorificã perioadele

necontributive asimilate.

O altã noutate este aceea cã femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani ºi au nãscut 3 copii pe care i-au crescut pânã la vârsta de 16 ani, beneficiazã de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugã câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Se menþin celelalte prevederi din actuala legislaþie cu privire la pensia pentru limitã de vârstã, precum grupele, condiþiile speciale ºi deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipatã (cu penalizare) este actuala pensie anticipatã parþialã ºi se menþin prevederile legale în vigoare. În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfãºurãrii unor activitãþi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienþã funcþionalã gravã ºi capacitate de muncã diminuatã, gradul II e caracterizat de deficienþã funcþionalã accentuatã ºi capacitate de muncã diminuatã, iar gradul III e caracterizat de deficienþã funcþionalã medie ºi capacitate de muncã diminuatã.

Pensia de urmaº se menþine ºi, în plus de actualele prevederi, apare o nouã prestaþie, ºi anume ajutorul pentru soþul supravieþuitor, care va primi 25% din pensia soþului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimã se calculeazã raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv.

Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe þarã, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugã câte 1% din salariul minim brut pe þarã. Persoanele cu vechime între 10 ani ºi 15 ani, aflate la pensie la data intrãrii în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe þarã, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugã câte 1% din salariul minim brut pe þarã. În cazul în care, din calculul pensiei rezultã o sumã mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusã pentru a remedia o inechitate prevãzutã de legislaþia în vigoare,

din cauza cãreia nu se fãcea nicio diferenþiere în funcþie de anii lucraþi între beneficiarii de pensie minimã. Adicã, în practicã se ajunge în situaþia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, sã primeascã la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie, potrivit iniþiatorilor.

O altã noutate adusã de proiectul de lege este introducerea opþiunii pentru indemnizaþia socialã minimã. Pensionarii aflaþi deja în platã, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie ºi indemnizaþia socialã minimã. Opþiunea se va face prin Poºtã, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naþionalã de Pensii Publice, pentru a evita cozile la ghiºee.

Pensionarii în platã care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiazã de recalculare pe noua formulã, iar dacã suma rezultatã este sub indemnizaþia socialã minimã ei pot opta pentru aceasta din urmã. Pensionarii care nu opteazã rãmân în platã cu suma rezultatã din calculul pe baza contributivitãþii. Sunt exceptaþi pensionarii care beneficiazã de pensie de limitã de vârstã ºi au realizat stagiul minim cuprins între 10 ºi 15 ani, conform legislaþiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Aceastã excepþie este valabilã pentru persoanele deja pensionate la data intrãrii efective în vigoare a legii. În proiectul de lege se prevede cã, pentru a putea

deveni pensionar, este necesarã o vechime de minimum 15 ani.

Persoanele care vor avea o vechime mai micã de la data intrãrii în vigoare a legii vor primi o indemnizaþie socialã ºi vor face obiectul unei alte legi.

Proiectul prevede cã se valorificã toate drepturile de naturã salarialã, pentru care s-au plãtit contribuþii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii ºi alte bonusuri.

Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacã pensionarul va aduce acte doveditoare din care sã rezulte un procent mai mare.

Dacã dupã recalcularea conform adeverinþelor aduse rezultã o pensie mai micã, atunci se pãstreazã pensia calculatã cu majorarea de 10% acordatã iniþial. Aceastã modificare a fost operatã deoarece pentru astfel de venituri s-au plãtit contribuþii ºi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei, aratã Ministerul Muncii.

Pensia va fi reprezentatã de Numãrul Total de Puncte înmulþit cu Valoarea Punctului de Referinþã (VPR). Numãrul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împãrþit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împãrþit la câºtigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 ºi a fost determinatã prin împãrþirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adicã 1.875 de lei, la 25, care reprezintã vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultatã în urma aplicãrii ultimelor patru legi ale pensiilor.

Subvenþii de peste 20 de milioane de lei, în noiembrie, pentru partidele politice utoritatea A Electoralã Permanentã a virat

subvenþii în valoare totalã de 21.317.679,94 de lei în contul partidelor politice în luna noiembrie, potrivit datelor publicate pe site-ul AEP. Potrivit sursei citate, valoarea subvenþiei viratã de AEP în contul fiecãrui partid politic în luna noiembrie este repartizatã astfel: Partidul Social Democrat 12.130.740,84 lei; Partidul Naþional Liberal -

5.557.848,04 de lei; Uniunea Salvaþi România 1.634.412,13 lei; Partidul Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor - 1.208.055,97 lei; Partidul Miºcarea Popularã - 786.622,96 lei.

AEP precizeazã cã acordarea subvenþiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naþionale pentru Progresul României, determinatã potrivit legislaþiei în domeniu, s-a suspendat prin Decizia Preºedintelui AEP din 2016 ºi va fi pãstratã în sumã de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr.

334/2006, republicatã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Salarii mai mari, productivitate mai micã

A

ngajaþii sunt mai puþin productivi, asta în ciuda creºterilor salariale. Informaþia reiese din studiile realizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara.

Astfel, “productivitatea muncii în industrie în luna septembrie a fost mai micã cu 22.6% decât cea din septembrie 2017. În comparaþie cu luna august 2018, productivitatea muncii a crescut cu 8.7%”, potrivit DJS Hunedoara. Efectivul de salariaþi la sfârºitul lunii septembrie 2018 a fost de 111.809 persoane, cu 82 persoane mai mare decât în luna august ºi cu 224 persoane mai mic decât în luna septembrie 2017.

Câºtigul salarial nominal mediu brut în luna septembrie 2018 a fost de 3.683 lei, judeþul

ocupând locul 25.

“Câºtigul salarial nominal mediu net a fost de 2204 lei în septembrie 2018, cu 1.2% mai mare decât în august ºi cu 11.5% mai mare ca în luna septembrie 2017. Pe ramuri de activitate, câºtigul salarial mediu net în septembrie, a fost de 1995 lei în agriculturã, silviculturã ºi servicii anexe, de 2054 lei în industrie ºi construcþii ºi de 2342 lei în servicii, judeþul ocupând locul 25”, mai aratã DJS Hunedoara. Rata inflaþiei în luna septembrie a fost de 0.47%, în timp ce câºtigurile salariale medii nete pe judeþ au fost cu 1.2% mai mare decât luna anterioarã.

Monika BACIU

Peste 28.800 de locuri de muncã, vacante la nivel naþional. În Hunedoara sunt 371

P

este 28.800 de locuri de muncã sunt vacante în întreaga þarã, cele mai multe fiind în Bucureºti, Prahova ºi Arad, potrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM). Cei mai cãutaþi sunt muncitorii necalificaþi pentru asamblarea de piese, agenþii de securitate ºi lãcãtuºi.

Potrivit datelor furnizate de agenþii economici privind locurile de muncã vacante, în evidenþele ANOFM sunt înregistrate 28.811 locuri de muncã.

Dintre acestea, în Bucureºti sunt 5.782, în Prahova - 2.851, în Arad - 2.127, în Timiº 1.412, în Cluj - 1.112, în Sibiu 891, în Argeº - 852, în Dolj 814 ºi în Iaºi - 777.

De asemenea, sunt disponibile 756 de locuri de muncã în

Ilfov, 738 în Gorj, în timp ce în Neamþ sunt 617, în Harghita 612, în Constanþa - 598, în Braºov - 594, în Maramureº 583, în Alba - 562, în Olt - 538, în Dâmboviþa - 477, în Mureº 448, iar în Hunedoara - 371.

Angajatorii din BistriþaNãsãud cautã 367 de persoane, cei din Brãila - 355, cei din Vaslui - 348, alte 347 de locuri de muncã fiind oferite în Tulcea, 346 în Bihor, 345 în Teleorman, 342 în Buzãu. În Mehedinþi sunt 336 de oferte de angajare, în Vâlcea 298, în Covasna - 297, în Satu Mare - 292, în Cãlãraºi - 268, în

Vrancea - 260, în Botoºani 247, în Galaþi - 192, în Bacãu 146, în Ialomiþa - 142, în Suceava - 107, în Sãlaj - 98, în Giurgiu 92 ºi în Caraº-Severin - 74.

La nivel naþional, cele mai multe locuri de muncã sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.716), agent de securitate (1.908), lãcãtuº mecanic (1.606), lucrãtor comercial (1.474), muncitor necalificat în industria confecþiilor (1.354), manipulant mãrfuri (1.006), confecþioner-asamblor articole din textile (996), montator subansamble (726), muncitor necalificat la demolarea clãdirilor, cãptuºeli, zidãrie, plãci mozaic, faianþã, gresie, parchet (721), vânzãtor (688).

Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã se pot adresa agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau de reºedinþã ale cãror date de contact se aflã pe site-ul www.anofm.ro.

ªCOALASANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Propunere: Impozitul pe venit sã rãmânã integral la primãrii ficialii O Ministerului de Finanþe susþin cã se doreºte ca în proiectul de buget aferent anului viitor, impozitul pe venit sã rãmânã integral la primãrii.

O modificare în acest sens a existat anul acesta, iar primãriile au pierdut sume importante de bani. Asta ar însemna mai mulþi bani la bugetele primãriilor.

“Pentru proiectul de buget pe anul 2019 se intenþioneazã modificarea legislaþiei privind impozitul pe venit, în sensul ca acest impozit sã rãmânã integral la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale, aceastã mãsurã fiind prevãzutã în programul de guvernare”, aratã un document al Ministerului de

Finanþe.

Totodatã se lucreazã ºi la normele privind echilibrarea bugetelor. “În ceea ce priveºte sistemul de echilibrare avut în vedere pentru anul 2019, menþionãm cã, în prezent Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, împreunã cu Ministerul Finanþelor Publice ºi structurile asociative ale administraþiei publice locale analizeazã modul de echilibrare a bugetelor locale urmând a propune Guvernului, în cel mai scurt timp, un proiect de act normativ care sã reglementeze acest aspect”, mai aratã documentul.

Decizia finalã prin care impozitul pe venit rãmâne integral la administraþiile locale va fi luatã printr-un act normativ înainte de a se finaliza bugetul pe anul 2019.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Noiembrie 2018

Henþ cu mâna

Supravieþuitorul S-a apucat de tir cu arcul pe când avea 10 ani, în 1968. Pe atunci, secþia de tir cu arcul de la Minerul Aninoasa avea zece ani de existenþã. Era perioada legendarului

Vasile Tamaº, ajuns acum la venerabila vârstã de 83 de ani.

Cel care i-a fost mentor lui Viorel Habian, ajuns acum la 50 de ani. Omul care se identificã cu tirul cu

APROAPE GATA! Golgeterul Mailat marcheazã

De

ani de zile, pasiunea pentru fotbal în comuna Pui din Þara Haþegului este materializatã prin locul 1, obþinut mai mereu, la liga a V-a Hunedoara. ”Mai bine fruntaºi la sat decât codaºi la oraº” este deviza grupãrii care a evitat mereu sã meargã în liga a IV-a. ”Prin 2010 am cedat locul celor de la Jiul Petroºani, aflaþi atunci într-o situaþie limitã cu identitatea echipei. Era pãcat sã disparã un asemenea brand”, spun oficialii de la Pui. Acum au încheiat un nou tur pe primul loc, cu maximum de puncte, 26, din 11 partide Liviu Militaru, un portar disputate. O echipã formatã din jucãtori maturi mereu conectat (Cristi Ban, Cãpriþã, Cristi Sãlãºan) cu un antrenor – jucãtor cu longevitatea lui Arsene Wenger, Ovidiu Ciolea, o echipã ce se aliniazã în plan naþional altor grupãri neînvinse la nivelul turului sezonului 2018 – 2019: CSS Sânmartin (Bihor), Minerul Rodna (Bistriþa Nãsãud), Viitorul Albeºti (Botoºani), CSA Steaua (Bucureºti), etc.

E

Cristi Sãlãºan se pregateºte sã intre în joc

sãu. El crede ºi se bucurã în generaþiile care vin, care se ataºeazã de acest sport. ”Microbul” care l-a cuprins pe Viorel Habian în 1978, iatã dureazã de 40 de ani, el fiind ”transmis” ºi la cei ce vin din urmã.

Viorel Habian duce, acum la 50 de ani, steagul mai departe.

Fotbal, liga a V-a Hunedoara

Fotoreportaj

Mãgura Pui, 100%!

arcul aninosean. 50 de ani împliniþi pe 19 septembrie. Cel care duce mai departe pasiunea ºi bucuria acestui sport, poate prea neglijat de media, dar atât de frumos. Viorel Habian a crescut multe generaþii de arcaºi ºi se încãpãþâneazã în continuare în demersul

le sunt aevãratele...

....CSA Steaua, Carmen, CS Dinamo, Prograsul, fostele mari echipe ale României, aflate acum în Liga a IV-a Bucureºti.

Chia ºi aceastã CS FC Dinamo! Deci, cea din Liga I este o parodie...

În week-end-ul trecut au avut loc jocurile ultimei etape a turului ligii a V-a Hunedoara, dar despre un clasament final al sezonului de toamnã nu se poate vorbi decât dupã disputarea celor douã jocuri restante din etapa a 2-a: Ponorul Vaþa – Agro Bãcia ºi etapa a 6-a: Unirea Gen. Berthelot – Foresta Lunca Cernii, practic cele douã jocuri nemai influenþând poziþiile superioare de clasament.

Liderul Mãgura Pui a încheiat en fanfare cu 12 victorii din tot atâtea meciuri!

La polul opus Santos Boz nu a reuºit nici un punct în toate meciurile susþinute.