Cronica Vaii Jiului Nr.1696, Marti 20 nov 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1696

Cronica Vãii Jiului Marti, 20 Noiembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

LCC Compania Cãrbunelui a rãmas fãrã autorizaþie CC Compania Cãrbunelui a L rãmas fãrã autorizaþie de gospodãrire a apelor, aceasta fiindu-i retrasã de Apele Române. În acest context, Complexul Energetic Hunedoara nu a putut sã achiziþioneze cantitatea de cãrbune necesarã de la LCC. "Cantitatea de cãrbune energetic programat a se achiziþiona de la LCC Compania Cãrbunelui a fost 24.000 tone, telefonic, LCC a comunicat cã nu a putut realiza cantitãþile contractate din perioada menþionatã deoarece societatea nu a putut funcþiona în lunie iunie ºi iulie, fiindcã Administraþia Naþionalã Apele Române le-a suspendat autorizaþia de gospodãrirea apelor.

Funcþionarea a fost reluatã în luna august

în baza Autorizaþiei Nr. 222/24,07,2018 dar au exploatat zone în care concentraþia de cãrbune a fost foarte scãzutã", aratã un document al Ministerului Energiei.

Nu este pentru prima datã când LCC este acuzatã de autoritãþile de mediu de faptul cã polueazã Jiul.

De-a lungul anilor firmei i-a mai fost retrasã autorizaþia ºi i-au fost aplicate amenzi pentru faptul cã nu respectã normele de mediu.

Monika BACIU

Rectorul ASE, Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani

P

rof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, Rectorul Academiei de ªtiinþe Economice din Bucureºti, este, din aceastã sãptãmânã, Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani. Distincþia i-a fost acordatã de mediul academic de la noi, pentru meritele pe care aceastã ilustrã personalitate a învãþãmântului economic le are în acest domeniu, al învãþãmântului economic universitar. >>> PAGINA A 2-A

Debut timid de iarnã, fãrã probleme N

u s-au înregistrat probleme pe arterele din hunedoara.

Drumarii spun cã su lucrat toatã noaptea pe defileul Jiului, pentru ca traficul sã nu sufere din cauza zãpezii care a cãzut pe carosabil ºi le recomandã ºoferilor sã circule cu maºinile echipate corespunzãtor.

„Singurul drum închis este DN 67 C între Obârºia Lotrului ºi Rânca,

este vorba de o porþiune din Transalpina. În Oltenia ºi Hunedoara s-a circulat în regim de iarnã, dar nu am avut drumuri închise. Vreau sã spun cã pe Defileul Jiului s-a lucrat toatã noaptea de duminicã spre luni ºi nu a fost niciun moment în care sã avem blocaje sau accidente de circulaþie.

Totuºi, iarna abia a început, iar în trafic am vãzut vehicule care se miºcau foarte greu ºi cu cauciucuri destul de uzate.

Atragem atenþia cã sunt obligatorii cauciucurile de iarnã ºi lanþurile obligatorii, atunci când se

impune o tracþiune mai sigurã”, a precizat Ion Tudor, ºef CNAIR Craiova.

Vremea va continua sã fie rece ºi precipitaþii sub formã de ninsoare urmeazã sã cadã în zona Vãii Jiului ºi în urmãtoarele zile. CNAIR face apel la conducãtorii auto sã circule prudent, sã adapteze viteza la condiþiile din trafic, sã plece la drum doar dacã au autovehiculele echipate corespunzãtor pentru condiþii de iarnã ºi sã se informeze în prealabil cu privire la condiþiile de trafic din zonele tranzitate.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

Rectorul ASE, Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani

P

rof. univ. dr.

Nicolae ISTUDOR, Rectorul Academiei de ªtiinþe Economice din Bucureºti, este, din aceastã sãptãmânã, Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani.

Distincþia i-a fost acordatã de mediul academic de la noi, pentru meritele pe care aceastã ilustrã personalitate a învãþãmântului economic le are în acest domeniu, al învãþãmântului economic universitar. CV –ul profesorului este unul impresionant, iar la acest eveniment au luat parte ºi prorectorii de la ASE „Considerãm cã acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa, profesorului universitar doctor Nicolae Istudor

este o bine-venitã rãsplatã în raport cu eforturile sale permanente de autoperfecþionare, iar pentru întreaga comunitate academicã a Universitãþii din Petroºani este un motiv de gratitudine ºi onoare. Ne manifestãm convingerea cã, prin intermediul acestui demers, comunitatea academicã a UP ºi-a atras un nou membru valoros, care prin dãruirea ºi eforturile sale, va cotribui ºi pe viitor la dezvoltarea

ºi creºterea vizibilitãþii în plan internaþional a universitãþii noastre”, a spus prof univ dr univ Sorin Radu, Rectorul Universitãþii Petroºani.

Rectorul de la ASE s-a arãtat deosebit de onorat de distincþia pe care a primit-o la Petroºani ºi le-a mulþumit celor din comunitatea academicã pentru aceasta. „Pentru mine este o mare onoare cã, o universitate cu tradiþie tehnicã proeminentã în

istoria academicã a þãrii, cum este Universitatea din Petroºani, a decis sã îmi acorde, ca reprezentant al unei universitãþi economice, titlul de Doctor Honoris Causa.

Pe lângã faptul cã mã emoþioneazã, gestul pe care îl faceþi mã îndeamnã sã acord deplinã atenþie cooperãrii dintre universitãþile noastre, pentru ceea ce ne animã pe noi toþi, ºi anume, grija pentru profilul intelectual al tânãrului aflat în faþa viitorului plin de provocãri”, a spus, dupã ce i-a fost înmânat titlul, prof. Univ dr Nicolae Istudor, Rectorul ASE. Rectorul Universitãþii din Petroºani i-a înmânat, cu acest prilej, un simbol brâncuºian, arãtându-i profesorului Nicolae Istudor cã, la Petroºani s-a turnat Coloana Infinitului, un simbol naþional cu o mare însemnãtate culturalã.

Diana MITRACHE

Proiect educaþional în domeniul energiei destinat elevilor din învãþãmântul profesional

A

sociaþia Copii pentru Viitor Lupeni ºi Liceul Tehnologic Lupeni desfãºoarã în anul ºcolar 2018-2019 proiectul Meserii pentru Viitor – Electricitatea Pas cu Pas.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Este un proiect de educaþie non-formalã ºi activitãþi practice în domeniul electricitãþii, destinat elevilor de clasa a X- a ºi a XI-a din învãþãmântul profesional.

"Elevii vor fi îndrumaþi de cãtre un specialist al organizaþiei noastre sã îºi însuºeascã abilitãþi practice de bazã în meseria de electrician, ºi anume cum sã monteze un panou electric, o prizã, un circuit electric. În plus, avem în vedere ºi modalitãþi de generare a energiei verzi, regenerabile, astfel ca, pânã la finalul cursului, elevii vor învãþa cum sã instaleze panouri solare ºi fotovoltaice", spune Anca Iordãnescu, reprezentant Asociaþia Copii pentru Viitor.

Scopul acestor activitãþi de a-i pregãti pe tineri în însuºirea unor abilitãþi practice, menite sã îi ajute sã îºi gãsescã mai uºor un loc de muncã dupã terminarea studiilor, utilizând metode ºi mijloace educaþionale moderne ºi un cadru ambiant favorabil învãþãrii ºi

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

formãrii.

"Acest proiect vine într-un context în care, organizaþia noastrã, ca membru al reþelei REPER 21, ne-am luat angajamentul sã contribuim, cu toate resursele, la atingerea unora din cele 6 prioritãþi legate de Educaþia pentru Dezvoltare Durabilã, stabilite prin Declaraþia de la Bautmi în 2016, în special a prioritãþii numãrul 3 - dezvoltarea învãþãmântului tehnic ºi profesional care contribuie la economia verde", mai spune Anca Iordãnescu.

Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

O primã decizie favorabilã lui Romeo Beja F

ostul adjunct al lui Miron Cozma a trecut primul hop în încercarea de a ieºi din penitenciar. Judecãtoria Timiºoara i-a admis cererea de liberare condiþionatã. Totuºi, Beja n-a putut respira aerul libertãþii din cauzã cã procurorul a contestat decizia.

Comisia pentru individualizarea regimului de exe-

cutare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Timiºoara a propus liberarea condiþionatã a condamnatului Romeo Beja, deþinut în Penitenciarul Timiºoara, iar judecãtorii din Timiºoara au dispune liberarea condiþionatã. Numai cã decizia n-a fost definitivã ºi a fost contestatã, astfel cã contestaþia formulatã de procuror este suspensivã de executare. Mai exact, Romeo Beja rãmâne încã în peniten-

Exerciþiu al jandarmilor montani

J

andarmii montani hunedoreni au efectuat un exerciþiu de cãutare-salvare-evacuare în zona montanã ºi în alte zone cu acces dificil.

Exerciþiul a avut loc în zona Baru Mare – Vârful Tuliºa ºi a presupus cãutarea ºi evacuarea a douã persoane rãtãcite în baza coordonatelor GPS. ”Exerciþiul a durat peste 10 ore ºi s-a desfãºurat în conformitate cu ,,Procedura de sistem privind

ªoferi bãuþi, inconºtienþi la volan ãutura face victime ºi, B nu o datã, poliþiºtii au avut campanii de conºtientizare a ºoferilor de a nu se urca la volan dupã ce au consumat bãuturi alcoolice.

Cu toate acestea încã existã inconºtienþi care se urcã bãuþi la volan ºi devin un pericol pe ºosele. Astfel, în doar o zi, poliþiºtii de la rutierã au depistat în trafic mai multe persoane care au bãut alcool înainte de a se urca la volan. În fapt, în data de 17 noiembrie, în jurul orei 19:15, poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Baia de Criº, în timp ce efectuau activitãþi de patrulare pe DN76, au identificat un autoturism rãsturnat în ºanþ (pe raza comunei Baia de Criº), pe partea dreaptã a sensului de mers Oradea-Brad. În apropierea autoturismului a fost identificat conducãtorul acestuia, un bãrbat în vârstã de 40 de ani, din comuna Baia de Criº, care nu suferise vãtãmãri corporale ca urmare a evenimentului rutier.

Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,71 mg/l, alcool pur

ciar pânã când contestaþia se va judeca la Tribunalul Timiº.

Fostul lider sindical din Valea Jiului executã o

pedeapsã de cinci ani de închisoare ºi se aflã în spatele gratiilor încã din anul 2016. Romeo Beja a fost

managementul informaþiilor ºi coordonarea resurselor în cazul acþiunilor de cãutare-salvare în zona montanã ºi alte zone cu acces dificil”, elaboratã de cãtre Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã al Ministerului Afacerilor Interne”, precizeazã IJJ Hunedoara. Tot în urma simulãrii s-a verificat ºi modul de cooperare cu Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara ºi Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara. La nivelul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara existã 9 posturi de jandarmi montani, ºi douã echipe de intervenþie montanã, respectiv una în zona Haþeg ºi una în zona Vãii Jiului. (M. GÂNJU) GÂNJU)

în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Municipal Brad, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. De asemenea, în aceeaºi zi, în jurul orei 03:15, poliþiºtii rutieri din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara au depistat în trafic, pe strada Victoriei, din municipiul Hunedoara, un bãrbat în vârstã de 44 de ani, din municipiul Hunedoara, care conducea un autoturism, având permisul de conducere anulat din anul 2006.Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraþie de 1.42 mg/l, alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la secþia U.P.U. Hunedoara, unde i-a fost recoltatã o probã biologicã de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. În sarcina bãrbatului au fost reþinute douã infracþiuni, respectiv: conducerea unui vehicul fãrã permis de conducere ºi conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului (comise în stare de recidivã), acesta fiind

reþinut de poliþiºti pentru o perioadã de 24 ore ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al I.P.J. Hunedoara. În data de 18.11.2018, hunedoreanul a fost prezentat magistraþilor Judecãtoria Hunedoara, care au dispus arestarea sa preventivã pentru o perioadã de 30 de zile. Tot în data de 17noiembrie în jurul orei 23:55, un bãrbat în vârstã de 46 de ani, din municipiul Vulcan, a condus un autoturism pe bulevardul Pãcii, din municipiul Lupeni, iar când a efectuat manevra de întoarcere în intersecþia cu strada Policlinicii, nu a acordat prioritate ºi a acroºat autoturismul care se deplasa regulamentar pe bulevardul Pãcii, din direcþia Vulcan-Uricani, condus de un tânãr în vârstã de 21 de ani, din Lupeni. Bãrbatul care a produs evenimentul rutier (fãrã victime) a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraþie de 0,43 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

Iar în jurul orei 00.50, poliþiºtii care efectuau activitãþi control al traficului rutier pe strada 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, au oprit autoturismul condus de un tânãr de 25 de ani, din Petroºani. Tânãrul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,53 mg/l, alcool pur în aerul expirat. În cauzele prezentate, poliþiºtii au întocmit dosare de cercetare penalã.

Actualitate 3 gãsit vinovat de mineriada din anul 1999, dar a fugit imediat din þarã ºi a obþinut azil politic în Austria. În februarie 2016 s-a întors ca sã îºi susþinã cauza, o contestaþie la executare, pentru cã instanþa nu era dispusã sã îi judece cererea în lipsã. Acest lucru a însemnat o mare eroare tacticã pentru fostul lider sindical. A reþinut de jandarmii instanþei de judecatã ºi predat poliþiºtilor, ca mai apoi sã ajungã în penitenciar.

Maximilian GÂNJU

Vulcãnean judecat pentru omor ulcãneanul care ºi-a înjunghiat un amic de pahar a fost trimis în V judecatã pentru omor. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara, dupã ce procurorii au finalizat ancheta.

Nicolae Maier în vârstã de 47 de ani, din Vulcan, se aflã în arest preventiv ºi este învinuit cã a înjunghiat un bãrbat de 45 de ani, în urma unui conflict spontan. Dosarul sãu a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara ºi se aflã în procedura de filtru. Crima de care este acuzat vulcãneanul a avut loc într-un cartier aflat la periferia municipiului din vestul Vãii Jiului. Suspectul s-a întâlnit cu victima accidental, a avut un schimb de replici iar individul a scos un cuþit cu care a lovit. A încercat sã-ºi piardã urma profitând de locul retras ºi de întuneric. Bãrbatul înjunghiat a apucat sã doar sã strige dupã ajutor.

Poliþiºtii l-au gãsit acasã pe suspect ºi la audieri ºi-a recunoscut fapta. Maier a susþinut cã a fost agasat de victimã, un bãrbat care muncea cu ziua în cãtunul în care locuieºte, pentru cã îi cerea bãuturã. Pe de altã parte, suspectul a încercat în mai multe rânduri sã-I convingã pe magistraþi sã-l plaseze în arest la domiciliu, însã toate încercãrile sale au fost sortite eºecului.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Zãpadã în staþiunile Primar Bansko: “Când investitorul potrivit a venit în Bansko, proiectul turistic pur ºi simplu s-a întâmplat” montane din Valea Jiului

B

ansko este considerat un model de succes în ceea ce priveºte dezvoltarea turisticã.

Cu fonduri ale investitorilor privaþi, Bansko a devenit una din cele mai mari staþiuni montane de schi, ºi nu numai din Europa.

Preþurile accesibile, dar ºi viziunea au adus în Bansko turiºti din întreaga Europã, precum ºi nenumãraþi investitori imobiliari. Aflat la poalele Munþilor Pirin, Bansko s-a transformat, în ultima decadã, dintr-un sãtuc liniºtit în cea mai importantã staþiune de ski din Bulgaria ºi „staþiunea de iarnã cu cea mai rapidã dezvoltare din Europa”, conform presei internaþionale. Munþii, lacurile ºi pãdurile ce împrejmuiesc oraºul, dar ºi preþurile mici pentru veniturile europenilor au fãcut din Bansko o destinaþie extrem de popularã, mai ales printre iubitorii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

sporturilor de iarnã. În Bansko au fost valorificate toate resursele, aºa dupã cum spune primarul, staþiunea montanã este una allseason. "Sunt mai multe lucruri de avut în vedere atunci când vorbim de proiectele turistice.

Bansko are naturã, Bansko are istorie ºi cel mai important, Bansko are spirit. Când investitorul potrivit a venit în Bansko, proiectul turistic pur ºi simplu s-a întâmplat", a declarat Georgi Ikonomov, primarul municipiului Bansko.

Ce înseamnã investitorul potrivit ºi cum poate fi acesta recunoscut, am vrut sã aflãm de la primarul din Bansko, însã rãspunsul a fost unul complex. Existã nevoie de încredere ºi o permanentã colaborare între administraþia localã ºi investitori, iar astfel proiectele se transformã în unele de succes.

"Doar sperãm sã fie investitorul potrivit ºi este important ca investitorul sã aibã o comunicare bunã cu administraþia localã ºi adminis-

traþia localã sã colaboreze cu investitorul pentru acelaºi obiectiv comun. De asemenea am întâmpinat greutãþi în realizarea proiectelor pentru cã Bansko este parte a UNESCO ºi are o mulþime de reguli. De aceea, noi încercãm sã facem un turism all-season, încercãm sã avem turism de varã, facem o mulþime de festivaluri pe timp de varã. Vara folosim muntele pentru pescuit, echitaþie, ciclism, iar asta face din Bansko o staþiune all-season. Este foarte important pentru afacerile locale, ca antreprenorii locali sã aibã de lucru pe parcursul întregului an, nu doar iarna. În ultimii ani am fost bucuroºi sã vedem cã acest lucru se întâmplã, nu doar iarna, ci ºi vara", a mai spus primarul.

C

ampionate mondiale

Cu douã pârtii ºi un telescaun, Bansko a devenit staþiune de ski în urmã cu 30 ani. Însã investiþiile strãine au început sã curgã dupã anul 2000, iar în câþiva

ani, s-a dezvoltat enorm, ajungând sã beneficieze de 75 km de pârtii pentru toate nivelurile, precum ºi de numeroase instalaþii (telegondolã, telescaune, teleschiuri).

Staþiunea a atras investiþii de aproape patru miliarde euro, bani veniþi exclusiv din buzunarele companiilor europene ºi ai oamenilor de afaceri bulgari, în timp ce guvernul a oferit facilitãþi fiscale. Odatã cu amenajarea pârtiilor, s-au investit sume uriaºe în construcþia de unitãþi de cazare, astfel cã piaþa imobiliarã a înflorit rapid.

Acum, staþiunea montanã gãzduieºte ediþii ale campionatelor mondiale.

"Primul campionat va avea loc în februarie 2019, este pentru bãrbaþi, ski alpin. În anul 2020 vom gãzdui cupa mondialã de schi alpin pentru femei ºi în anul 2021 vom avea cupa mondialã pentru bãrbaþi. În 2021 vom avea campionatul mondial pentru tinerii pânã în 21 de ani.

Pânã acum am gãzduit 7 ediþii ale campionatelor mondiale de schi alpin.

Asta aratã cã Bansko este o gazdã bunã", a mai precizat primarul municipiului Bansko.

M

odel pentru Petroºani

Bansko este un model demn de urmat.

Autoritãþile locale de la

Petroºani au încheiat un parteneriat de înfrãþire cu localitatea din Bulgaria în urmã cu 10 ani. Proiectul ce se dorea a fi implementat ºi aici este cel care priveºte domeniul schiabil din Parâng.

"Momentul înfrãþirii cu Bansko acum 10 ani a fost un demers de-al nostru ºi am urmãrit sã gãsit un model de succes în zona turismului montan în Europa de Est. Acesta a fost motivul principal pentru care am dorit sã ne înfrãþim cu cei din Bansko. Colaborarea dintre noi a avut ca obiect aceastã zonã a turismului.

Bansko s-a dezvoltat foarte mult, sunt în primele 30 de staþiuni de schi din lume, au competiþii mondiale de schi ºi sperãm ºi noi sã ajungem acolo cu domeniul nostru schiabil", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Aflat la o altitudine de 925 metri, Bansko se aflã la o distanþã de 160 km de capitala Sofia ºi 530 km de Bucureºti.

Fondat în secolul al X-lea, Bansko oferã turiºtilor un contrast plãcut între strãduþele pietruite sau bisericile vechi ºi clãdirile noi, pârtiile pline de zãpadã sau instalaþiile moderne.

Turismul reprezintã peste 60% din economia Municipiului Bansko ºi ºomajul este mult sub nivelul mediu din þarã.

Bansko are 5 zone.

Prima zonã este cartierul veche, care este în sine stãtãtoare o capodoperã arhitecturalã din epoca Renaºterii ºi atrage mulþi turiºti. Cea de-a douã zonã este tranzitorie dupã ce urmeazã zona de hoteluri. A patra ºi a cincea sunt zone cu case ºi terenuri agricole.

Traseele din Bansko fac un total de 75 km.

Printre ele sunt pârtii potrivite pentru schiori ºi snowboard-iºti profesioniºti: 25% din toate.

Sunt ºi pârtii pentru avansaþi – 40%. Restul de 35% sunt pârtii potrivite pentru începãtori.

Existã ºi o serie de ºcoli de schi ºi snowboard.

Municipiul Bansko are legãturã cu complexul de schi în partea de sus a muntelui printr-o ºosea de 16 km. Pârtiile ºi lifturile din Bansko sunt menþinute în condiþii optime, ele sunt rapide ºi prevãzute conform tuturor cerinþelor internaþionale. Funicularele ºi lifturile funcþioneazã de la 8:30 dimineaþa pânã la 16:30 dupã-amiazã.

Funicularele ºi lifturile sunt diverse, lungimea totalã ajunge 26 km. Gondola reprezintã o mulþime de cabine cu 8 locuri, existã ºi telescaune – cu 3, 4 ºi 6 locuri. În afarã de confortul pentru turiºti, acestea oferã ºi vederi spectaculoase din natura munþilor ºi obiective turistice aproape de Bansko.

Lifturile sunt noi, construite ºi renovate în ultimii ani. Liftul de 6 scaune Todorka de exemplu, este construit în iarnã din anul 2015. Pe plan circulaþia lui constã în 6 metri pe secundã, ºi poate transporta pânã la 2 000 de persoane pe orã. Acesta a înlocuit liftul deschis în februarie 1986 pentru Balcaniada.

Astfel, Bansko acum este o destinaþie turisticã de lider în iarnã nu numai în Bulgaria ci ºi pe Peninsula Balcanicã.

Monika BACIU

T

emperaturile scãzute din ultimele zile au fãcut ca în staþiunile montane din Valea Jiului sã se aºtearnã un strat subþire de zãpadã.

În ajutorul Mamei Naturi au venit ºi cabanierii din zonele de munte care au scos tunurile de zãpadã. În staþiunea montanã Straja, pregãtirile pentru un nou sezon de iarnã sunt deja în toi.

Datoritã temperaturilor scãzute au fost scoase deja tunurile de zãpadã care acþioneazã la capacitate maximã. Astfel, în staþiunea montanã stratul de zãpadã deja începe sã se aºtearnã. Oficial, sezonul de iarnã va debuta în Straja pe data de 1 decembrie. În plus, anul acesta turiºtii vor fi întâmpinaþi cu o serie de investiþii, între care ºi un telescaun nou. „Pentru sezonul 2018-

2019 am realizat investiþii de peste un milion de Euro, fonduri private pentru dezvoltarea staþiunii Straja. Am hotãrât cã tarifele vor rãmâne aceleaºi ca ºi anul trecut, tocmai pentru a încuraja cât mai mulþi turiºti sã ne viziteze.

Vã aºteptãm la Straja începând cu 1 Decembrie” a declarat în exclusivitate pentru Skipass Magazine Alin Pãrãu, administratorul reþelei pe cablu de la Straja. Pentru fluidizarea ºi dezvoltarea transportului pe cablu, au demontat

teleschiul 3 pentru lãrgirea pârtiei, acesta fiind relocat paralel cu telescaunul 1, de pe pârtia Constantinescu.

Cea mai semnificativã investiþie este cea a telescaunului cu patru locuri debraiabil, din zona Crucii. Acesta se deplaseazã cu viteza de 4m/s, pe o lungime de 1300 metri. Telescaunul debraiabil porneºte din zona crucii ºi urcã pânã spre finalul pârtiei Mutu. În plus, în staþiunea montanã va funcþiona din acest sezon un nou telescaun. Acesta va ajunge pe Vârful Straja, la 1870 de metri. În total, în staþiune vor fi funcþionale 10 instalaþii de transport pe cablu, adicã patru telescaune, o telegondolã ºi cinci teleschiuri. Zãpada artificialã va fi produsã cu ajutorul a 23 de tunuri de zãpadã, cinci dintre acestea fiind achiziþionate anul acesta.

Monika BACIU

Cât a strâns biserica din donaþii la Petroºani?

S

unt peste 50 de bãtrâni de care voluntarii de la Caritas se ocupã zilnic. Le fac cumpãrãturile ºi le aduc zâmbete pe buze, însã, pentru a putea continua aceastã activitate au nevoie de bani, iar cea mai potrivitã perioadã de colectare a donaþiilor a fost duminicã, de Sfânta Elisabeta.

Numai de la biserica catolicã din Petroºani s-a strâns o sumã cu care aceºti oameni vor avea viaþa mai liniºtitã o vreme. „Am strâns, din colecta din Biserica Catolicã Sfânta Varvara de la Petroºani suma de 2.600 de lei. La aceasta se vor aduna donaþiile din Lupeni, Vulcan ºi din alte lãcaºe din tot judeþul Hunedoara. Situaþia nu a fost centralizatã definitiv, însã, avem ºanse sã continuãm ceea ce ne-am propus cu aceºti oameni care au nevoie de sprijinul nostru”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al Organizaþiei Caritas din Petroºani. ªi, dacã anul trecut, cei care au

donat bani au fãcut sãrbãtorile fericite unui copil sãrman, în acest an, pentru cã voluntarii nu prea au mai primit fonduri suficiente, banii vor ajunge la bãtrânii singuri. „În fiecare an avem câte o tematicã ºi, dacã anul trecut tematica noastrã a fost legatã de proiectele pentru copii ºi s-au strâns, la nivelul arhidiecezei, undeva la 200.000 de lei, anul aceasta, având în vedere faptul cã proiectele de îngrijire la domiciliu sunt în pericol de a fi închise, am decis cã banii care vor fi strânºi prin aceastã colectã, vor fi destinaþi programelor de îngrijire la domiciliu ºi la Petroºani ºi la Petrila ºi oriunde mai este nevoie”, a mai spus Alexandru Kelemen.

Colecta a avut loc duminicã la bisericile din Hunedoara, iar banii urmeazã sã ajungã la voluntarii ce le fac cumpãrãturile acestor oameni, care le trec pragul sã le aducã medicamente ºi sã le uºureze traiul în singurãtatea în care au rãmas.

Diana MITRACHE

Activitatea Apa Serv catalogatã cu BINE ºi FB în proporþie de 40% imp de douã luni de zile, oamenii T care ºi-au plãtit facturile la apã au fost întrebaþi ce e bine ºi ce nu la acest sistem în Valea Jiului.

Fiecare a rãspuns sau nu la aceste întrebãri, însã, per ansamblu, cei care au emis sondajele spun acum cã se declarã mulþumiþi.

„Deja sunt douã luni de când am dat drumul acestui sondaj. (...) Din cele peste 1.500 de chestionare, rãspuns am primit la 700 dintre ele.

Gradul de mulþumire al clienþilor a fost în procent de peste 40%, care au rãspuns cu bine ºi foarte bine. Nemulþumiþi sunt 5 – 6 %, motiv pentru care nu am avut nici sugestii cu care sã ne îmbunãtãþim activi-

tatea”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului.

Dar oamenii au avut ºi nemulþumiri, iar acestea sunt legate de calitatea apei, dupã o lucrare, de problemele din subsoluri ºi alte neplãceri create de acestea. „Unele sunt pe partea tehnicã, în care ni se expun problemele de canalizare, dar aici

vorbeau de curãþarea subsolurilor. Asta, însã, nu intrã în atribuþiunile Apa Serv. Avem limita de proprietate la cãminul de la nivelul scãrii de bloc. Noi, însã, intervenim la fiecare solicitare, ca sã dãm drumul la subsolul, ca oamenii sã îºi poatã curãþa subsolul”, a explicat managerul Apa Serv, care a luat în calcul fiecare sesizare.

Nu au lipsit reproºurile cã plãtim pierderi pe scara blocului, sau cã apa conþine clor. „Sunt acele reglãri la nivel de scarã de bloc. Dar, din cele 700 de rãspunsuri primite, au fost numai 13 legate de pierderi. (...) Dar au sesizat ºi cã vor apã fãrã clor. Aºa ceva nu existã, pentru cã noi dezinfectãm apa ºi clorul rezidual care apare în apã este de 0,2 – 0,3 mg /l, deci nesesizabil. Dar, dacã

nu am dezinfecta apa, degeaba o vedem noi curatã, cã singur nu este potabilã, din punct de vedere microbacteriologic”, a spus Ionicã. În urma acestor sondaje, SC Apa Serv

va þine cont de problemele ivite în fiecare zonã ºi în proiectele de investiþii vor fi luaþi în calcul toþi cei nemulþumiþi pe bunã dreptate.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Zãpadã în staþiunile Primar Bansko: “Când investitorul potrivit a venit în Bansko, proiectul turistic pur ºi simplu s-a întâmplat” montane din Valea Jiului

B

ansko este considerat un model de succes în ceea ce priveºte dezvoltarea turisticã.

Cu fonduri ale investitorilor privaþi, Bansko a devenit una din cele mai mari staþiuni montane de schi, ºi nu numai din Europa.

Preþurile accesibile, dar ºi viziunea au adus în Bansko turiºti din întreaga Europã, precum ºi nenumãraþi investitori imobiliari. Aflat la poalele Munþilor Pirin, Bansko s-a transformat, în ultima decadã, dintr-un sãtuc liniºtit în cea mai importantã staþiune de ski din Bulgaria ºi „staþiunea de iarnã cu cea mai rapidã dezvoltare din Europa”, conform presei internaþionale. Munþii, lacurile ºi pãdurile ce împrejmuiesc oraºul, dar ºi preþurile mici pentru veniturile europenilor au fãcut din Bansko o destinaþie extrem de popularã, mai ales printre iubitorii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

sporturilor de iarnã. În Bansko au fost valorificate toate resursele, aºa dupã cum spune primarul, staþiunea montanã este una allseason. "Sunt mai multe lucruri de avut în vedere atunci când vorbim de proiectele turistice.

Bansko are naturã, Bansko are istorie ºi cel mai important, Bansko are spirit. Când investitorul potrivit a venit în Bansko, proiectul turistic pur ºi simplu s-a întâmplat", a declarat Georgi Ikonomov, primarul municipiului Bansko.

Ce înseamnã investitorul potrivit ºi cum poate fi acesta recunoscut, am vrut sã aflãm de la primarul din Bansko, însã rãspunsul a fost unul complex. Existã nevoie de încredere ºi o permanentã colaborare între administraþia localã ºi investitori, iar astfel proiectele se transformã în unele de succes.

"Doar sperãm sã fie investitorul potrivit ºi este important ca investitorul sã aibã o comunicare bunã cu administraþia localã ºi adminis-

traþia localã sã colaboreze cu investitorul pentru acelaºi obiectiv comun. De asemenea am întâmpinat greutãþi în realizarea proiectelor pentru cã Bansko este parte a UNESCO ºi are o mulþime de reguli. De aceea, noi încercãm sã facem un turism all-season, încercãm sã avem turism de varã, facem o mulþime de festivaluri pe timp de varã. Vara folosim muntele pentru pescuit, echitaþie, ciclism, iar asta face din Bansko o staþiune all-season. Este foarte important pentru afacerile locale, ca antreprenorii locali sã aibã de lucru pe parcursul întregului an, nu doar iarna. În ultimii ani am fost bucuroºi sã vedem cã acest lucru se întâmplã, nu doar iarna, ci ºi vara", a mai spus primarul.

C

ampionate mondiale

Cu douã pârtii ºi un telescaun, Bansko a devenit staþiune de ski în urmã cu 30 ani. Însã investiþiile strãine au început sã curgã dupã anul 2000, iar în câþiva

ani, s-a dezvoltat enorm, ajungând sã beneficieze de 75 km de pârtii pentru toate nivelurile, precum ºi de numeroase instalaþii (telegondolã, telescaune, teleschiuri).

Staþiunea a atras investiþii de aproape patru miliarde euro, bani veniþi exclusiv din buzunarele companiilor europene ºi ai oamenilor de afaceri bulgari, în timp ce guvernul a oferit facilitãþi fiscale. Odatã cu amenajarea pârtiilor, s-au investit sume uriaºe în construcþia de unitãþi de cazare, astfel cã piaþa imobiliarã a înflorit rapid.

Acum, staþiunea montanã gãzduieºte ediþii ale campionatelor mondiale.

"Primul campionat va avea loc în februarie 2019, este pentru bãrbaþi, ski alpin. În anul 2020 vom gãzdui cupa mondialã de schi alpin pentru femei ºi în anul 2021 vom avea cupa mondialã pentru bãrbaþi. În 2021 vom avea campionatul mondial pentru tinerii pânã în 21 de ani.

Pânã acum am gãzduit 7 ediþii ale campionatelor mondiale de schi alpin.

Asta aratã cã Bansko este o gazdã bunã", a mai precizat primarul municipiului Bansko.

M

odel pentru Petroºani

Bansko este un model demn de urmat.

Autoritãþile locale de la

Petroºani au încheiat un parteneriat de înfrãþire cu localitatea din Bulgaria în urmã cu 10 ani. Proiectul ce se dorea a fi implementat ºi aici este cel care priveºte domeniul schiabil din Parâng.

"Momentul înfrãþirii cu Bansko acum 10 ani a fost un demers de-al nostru ºi am urmãrit sã gãsit un model de succes în zona turismului montan în Europa de Est. Acesta a fost motivul principal pentru care am dorit sã ne înfrãþim cu cei din Bansko. Colaborarea dintre noi a avut ca obiect aceastã zonã a turismului.

Bansko s-a dezvoltat foarte mult, sunt în primele 30 de staþiuni de schi din lume, au competiþii mondiale de schi ºi sperãm ºi noi sã ajungem acolo cu domeniul nostru schiabil", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Aflat la o altitudine de 925 metri, Bansko se aflã la o distanþã de 160 km de capitala Sofia ºi 530 km de Bucureºti.

Fondat în secolul al X-lea, Bansko oferã turiºtilor un contrast plãcut între strãduþele pietruite sau bisericile vechi ºi clãdirile noi, pârtiile pline de zãpadã sau instalaþiile moderne.

Turismul reprezintã peste 60% din economia Municipiului Bansko ºi ºomajul este mult sub nivelul mediu din þarã.

Bansko are 5 zone.

Prima zonã este cartierul veche, care este în sine stãtãtoare o capodoperã arhitecturalã din epoca Renaºterii ºi atrage mulþi turiºti. Cea de-a douã zonã este tranzitorie dupã ce urmeazã zona de hoteluri. A patra ºi a cincea sunt zone cu case ºi terenuri agricole.

Traseele din Bansko fac un total de 75 km.

Printre ele sunt pârtii potrivite pentru schiori ºi snowboard-iºti profesioniºti: 25% din toate.

Sunt ºi pârtii pentru avansaþi – 40%. Restul de 35% sunt pârtii potrivite pentru începãtori.

Existã ºi o serie de ºcoli de schi ºi snowboard.

Municipiul Bansko are legãturã cu complexul de schi în partea de sus a muntelui printr-o ºosea de 16 km. Pârtiile ºi lifturile din Bansko sunt menþinute în condiþii optime, ele sunt rapide ºi prevãzute conform tuturor cerinþelor internaþionale. Funicularele ºi lifturile funcþioneazã de la 8:30 dimineaþa pânã la 16:30 dupã-amiazã.

Funicularele ºi lifturile sunt diverse, lungimea totalã ajunge 26 km. Gondola reprezintã o mulþime de cabine cu 8 locuri, existã ºi telescaune – cu 3, 4 ºi 6 locuri. În afarã de confortul pentru turiºti, acestea oferã ºi vederi spectaculoase din natura munþilor ºi obiective turistice aproape de Bansko.

Lifturile sunt noi, construite ºi renovate în ultimii ani. Liftul de 6 scaune Todorka de exemplu, este construit în iarnã din anul 2015. Pe plan circulaþia lui constã în 6 metri pe secundã, ºi poate transporta pânã la 2 000 de persoane pe orã. Acesta a înlocuit liftul deschis în februarie 1986 pentru Balcaniada.

Astfel, Bansko acum este o destinaþie turisticã de lider în iarnã nu numai în Bulgaria ci ºi pe Peninsula Balcanicã.

Monika BACIU

T

emperaturile scãzute din ultimele zile au fãcut ca în staþiunile montane din Valea Jiului sã se aºtearnã un strat subþire de zãpadã.

În ajutorul Mamei Naturi au venit ºi cabanierii din zonele de munte care au scos tunurile de zãpadã. În staþiunea montanã Straja, pregãtirile pentru un nou sezon de iarnã sunt deja în toi.

Datoritã temperaturilor scãzute au fost scoase deja tunurile de zãpadã care acþioneazã la capacitate maximã. Astfel, în staþiunea montanã stratul de zãpadã deja începe sã se aºtearnã. Oficial, sezonul de iarnã va debuta în Straja pe data de 1 decembrie. În plus, anul acesta turiºtii vor fi întâmpinaþi cu o serie de investiþii, între care ºi un telescaun nou. „Pentru sezonul 2018-

2019 am realizat investiþii de peste un milion de Euro, fonduri private pentru dezvoltarea staþiunii Straja. Am hotãrât cã tarifele vor rãmâne aceleaºi ca ºi anul trecut, tocmai pentru a încuraja cât mai mulþi turiºti sã ne viziteze.

Vã aºteptãm la Straja începând cu 1 Decembrie” a declarat în exclusivitate pentru Skipass Magazine Alin Pãrãu, administratorul reþelei pe cablu de la Straja. Pentru fluidizarea ºi dezvoltarea transportului pe cablu, au demontat

teleschiul 3 pentru lãrgirea pârtiei, acesta fiind relocat paralel cu telescaunul 1, de pe pârtia Constantinescu.

Cea mai semnificativã investiþie este cea a telescaunului cu patru locuri debraiabil, din zona Crucii. Acesta se deplaseazã cu viteza de 4m/s, pe o lungime de 1300 metri. Telescaunul debraiabil porneºte din zona crucii ºi urcã pânã spre finalul pârtiei Mutu. În plus, în staþiunea montanã va funcþiona din acest sezon un nou telescaun. Acesta va ajunge pe Vârful Straja, la 1870 de metri. În total, în staþiune vor fi funcþionale 10 instalaþii de transport pe cablu, adicã patru telescaune, o telegondolã ºi cinci teleschiuri. Zãpada artificialã va fi produsã cu ajutorul a 23 de tunuri de zãpadã, cinci dintre acestea fiind achiziþionate anul acesta.

Monika BACIU

Cât a strâns biserica din donaþii la Petroºani?

S

unt peste 50 de bãtrâni de care voluntarii de la Caritas se ocupã zilnic. Le fac cumpãrãturile ºi le aduc zâmbete pe buze, însã, pentru a putea continua aceastã activitate au nevoie de bani, iar cea mai potrivitã perioadã de colectare a donaþiilor a fost duminicã, de Sfânta Elisabeta.

Numai de la biserica catolicã din Petroºani s-a strâns o sumã cu care aceºti oameni vor avea viaþa mai liniºtitã o vreme. „Am strâns, din colecta din Biserica Catolicã Sfânta Varvara de la Petroºani suma de 2.600 de lei. La aceasta se vor aduna donaþiile din Lupeni, Vulcan ºi din alte lãcaºe din tot judeþul Hunedoara. Situaþia nu a fost centralizatã definitiv, însã, avem ºanse sã continuãm ceea ce ne-am propus cu aceºti oameni care au nevoie de sprijinul nostru”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al Organizaþiei Caritas din Petroºani. ªi, dacã anul trecut, cei care au

donat bani au fãcut sãrbãtorile fericite unui copil sãrman, în acest an, pentru cã voluntarii nu prea au mai primit fonduri suficiente, banii vor ajunge la bãtrânii singuri. „În fiecare an avem câte o tematicã ºi, dacã anul trecut tematica noastrã a fost legatã de proiectele pentru copii ºi s-au strâns, la nivelul arhidiecezei, undeva la 200.000 de lei, anul aceasta, având în vedere faptul cã proiectele de îngrijire la domiciliu sunt în pericol de a fi închise, am decis cã banii care vor fi strânºi prin aceastã colectã, vor fi destinaþi programelor de îngrijire la domiciliu ºi la Petroºani ºi la Petrila ºi oriunde mai este nevoie”, a mai spus Alexandru Kelemen.

Colecta a avut loc duminicã la bisericile din Hunedoara, iar banii urmeazã sã ajungã la voluntarii ce le fac cumpãrãturile acestor oameni, care le trec pragul sã le aducã medicamente ºi sã le uºureze traiul în singurãtatea în care au rãmas.

Diana MITRACHE

Activitatea Apa Serv catalogatã cu BINE ºi FB în proporþie de 40% imp de douã luni de zile, oamenii T care ºi-au plãtit facturile la apã au fost întrebaþi ce e bine ºi ce nu la acest sistem în Valea Jiului.

Fiecare a rãspuns sau nu la aceste întrebãri, însã, per ansamblu, cei care au emis sondajele spun acum cã se declarã mulþumiþi.

„Deja sunt douã luni de când am dat drumul acestui sondaj. (...) Din cele peste 1.500 de chestionare, rãspuns am primit la 700 dintre ele.

Gradul de mulþumire al clienþilor a fost în procent de peste 40%, care au rãspuns cu bine ºi foarte bine. Nemulþumiþi sunt 5 – 6 %, motiv pentru care nu am avut nici sugestii cu care sã ne îmbunãtãþim activi-

tatea”, a spus Cristian Ionicã, manager SC Apa Serv Valea Jiului.

Dar oamenii au avut ºi nemulþumiri, iar acestea sunt legate de calitatea apei, dupã o lucrare, de problemele din subsoluri ºi alte neplãceri create de acestea. „Unele sunt pe partea tehnicã, în care ni se expun problemele de canalizare, dar aici

vorbeau de curãþarea subsolurilor. Asta, însã, nu intrã în atribuþiunile Apa Serv. Avem limita de proprietate la cãminul de la nivelul scãrii de bloc. Noi, însã, intervenim la fiecare solicitare, ca sã dãm drumul la subsolul, ca oamenii sã îºi poatã curãþa subsolul”, a explicat managerul Apa Serv, care a luat în calcul fiecare sesizare.

Nu au lipsit reproºurile cã plãtim pierderi pe scara blocului, sau cã apa conþine clor. „Sunt acele reglãri la nivel de scarã de bloc. Dar, din cele 700 de rãspunsuri primite, au fost numai 13 legate de pierderi. (...) Dar au sesizat ºi cã vor apã fãrã clor. Aºa ceva nu existã, pentru cã noi dezinfectãm apa ºi clorul rezidual care apare în apã este de 0,2 – 0,3 mg /l, deci nesesizabil. Dar, dacã

nu am dezinfecta apa, degeaba o vedem noi curatã, cã singur nu este potabilã, din punct de vedere microbacteriologic”, a spus Ionicã. În urma acestor sondaje, SC Apa Serv

va þine cont de problemele ivite în fiecare zonã ºi în proiectele de investiþii vor fi luaþi în calcul toþi cei nemulþumiþi pe bunã dreptate.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

Obligaþiile fiscale achitate Consilierul Judeþean Maria Ivãniºi cere Consiliului Judeþean Hunedoara modernizarea pânã la 15 decembrie se întregului drum spre staþiunea montanã Straja reduc cu 10% sau 5%

M

aria Ivãniºi este consilierul judeþean a cãrei voce se face auzitã ori de câte ori este vorba de dezvoltarea staþiunii montane Straja.

Maria Ivãniºi cere oficialilor Consiliului Judeþean Hunedoara, ca anul viitor, sã aibã în vedere modernizarea întregului drum spre staþiunea montanã Straja. Zona este una deosebit de importantã pentru turism. " Reabilitarea acestui drum este foarte importantã pentru staþiunea Straja, având în vedere nu doar cã este singura cale de acces în staþiune, ci ºi pentru cã aici au loc numeroase concursuri internaþionale de longboard, skateboard, ciclism, motociclism. Dupã cum se ºtie, staþiunea Straja a cunoscut o dezvoltare de amploare, ca

urmare a investiþiilor efectuate de administraþia localã, dar ºi de investitorii din zonã, ceea ce o situeazã în prezent pe locul trei în þarã, ca staþiune de interes turistic, ca urmare a numãrului mare de turiºti care ne viziteazã zona", a spus în plenul Consiliului Judeþean Hunedoara, Maria Ivãniºi.

Turismul este singura alternativã viabilã la minerit. În Straja pare ca toatã lumea sã fii înþeles acest lucru.

Numai cã pentru ca dezvoltarea sã fie completã este nevoie ºi de implicarea Consiliului Judeþean Hunedoara, în administrarea cãruia se aflã drumul care face legãtura între municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã.

"Turismul reprezintã în prezent singura alternativã viabilã la minerit pentru dezvoltarea economicã a zonei, având în vedere cã exploatarea minierã

P

ersoanele fizice care au depus Declaraþia Unicã pânã la 31 iulie 2018 ºi îºi achitã integral obligaþiile fiscale estimate pentru anul 2018, pânã la 15 decembrie, inclusiv, vor primi o bonificaþie de 5% din totalul sumei datorate, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanþelor Publice.

Lupeni se aflã deja în procedurã de închidere. Ca atare, vã rugãm sã cuprindeþi în bugetul pe anul viitor reabilitarea întregului drum, datã fiind importanþa acestuia pentru dezvoltarea economicã a zonei ºi pentru judeþul Hunedoara, având în vedere importanþa economicã a fiecãrui loc de muncã care se poate crea ºi care poate aduce venituri în

Producþia de cãrbune a scãzut cu 11,1% în primele nouã luni, iar importurile au crescut cu 9,8%

P

roducþia de cãrbune net a României a totalizat, în primele nouã luni ale anului în curs, 3,097 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 11,1% (386.100 tep), mai micã faþã de cea din perioada similarã a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS). În perioada menþionatã, România a importat 428.700 tep cãrbune net, cu 38.400 tep (9,8%) mai mult faþã de cantitatea importatã în ianuarie septembrie 2017.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane tone (124

milioane tep), din care exploatabile în perimetre concesionate 290 milioane tone (52 milioane tep). La un consum mediu al resurselor de 4,5 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani, în condiþiile în care în urmãtorii 25 de ani consumul va rãmâne constant ºi nu vor mai fi puse în valoare alte zãcãminte de lignit.

Resursele de huilã din România, cunoscute, sunt de 232 milioane tone (85 milioane tep), din care exploatabile în perimetre concesionate 83 milioane tone (30 milioane tep). La un consum mediu al rezervelor de 0,3 milioane tep/an gradul de asigurare cu resurse de huilã este de 104 ani, dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiþionatã de fezabilitatea economicã a exploatãrilor.

De asemenea, contribuabilii care vor alege Valea Jiului ºi în judeþul sã-ºi achite obligaþiile fisnostru", a mai spus cale pânã la 15 martie consilierul judeþean.

2019, reducerea este de De-a lungul timpului doar 5% din suma totalã Maria Ivãniºi a ridicat datoratã, dacã Declaraþia problema staþiunii unicã a fost depusã prin montane Straja, din mijloace electronice de postura de consilier transmitere la distanþã. judeþean.

MFP menþioneazã cã CJH a reuºit ca, în Declaraþia Unicã trebuie urmã cu câteva completatã ºi depusã de sãptãmâni, sã cãtre persoanele fizice modernizeze circa care realizeazã, individual 3 kilometri din drumul sau într-o formã de care face legãtura cu asociere, venituri din staþiunea montanã.

România ºi/sau din Monika BACIU strãinãtate, ºi de cele care

datoreazã impozit pe venit ºi contribuþii sociale obligatorii. Persoanele care nu realizeazã venituri ºi aleg sã plãteascã contribuþia de asigurare de sãnãtate au, de asemenea, obligaþia de a depune Declaraþia Unicã. Începând cu anul 2019, Declaraþia Unicã se va depune exclusiv online, potrivit legislaþiei fiscale în vigoare.

Totodatã, persoanele care primesc decizii de impunere pentru definitivarea impozitului pe venit sau a CAS aferente anilor fiscali precedenþi, au ca termen de platã data de 30 iunie 2019 ºi vor beneficia de o bonificaþie de 10% dacã îºi achitã obligaþiile pânã la 15 decembrie 2018.

Contribuabilii care vor primi decizii de impunere pentru definitivarea CASS aferentã anilor fiscali precedenþi, la începutul anului 2019, au acelaºi termen de platã - 30 iunie 2019 - ºi vor beneficia de bonificaþia de 10% dacã îºi achitã obligaþiile pânã la 31 martie 2019.

ªomerii nu se înghesuie sã ocupe un loc de muncã umãrul mediu anual de locuri N de muncã vacante din

economie, un indicator al deficitului de forþã de muncã la nivel naþional, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 2.300 faþã de trimestrul anterior, pânã la 63.700, aratã datele publicate luni de Institutul Naþional de Statisticã (INS).

Comparativ cu acelaºi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncã vacante a crescut cu 0,08 puncte procentuale, iar numãrul locurilor de muncã vacante a crescut cu 4.800. În trimestrul al treilea,

cele mai mari rate ale locurilor de muncã vacante s-au înregistrat în administraþia publicã (3,01%), în alte activitãþi de servicii (2,89%), respectiv în sãnãtate ºi asistenþã socialã (2,15%). În industria prelucrãtoare s-a concentrat peste 28% din numãrul total al locurilor de muncã vacante (18,2 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,53%.

Sectorul bugetar a însumat peste 28% din numãrul total al locurilor de muncã vacante.

Astfel, 8.300 locuri vacante se regãsesc în administraþia publicã, 7.200 locuri vacante în sãnãtate ºi asistenþã socialã, respectiv 2.800 locuri vacante în învãþãmânt.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât ºi ale numãrului locurilor de muncã vacante s-au regãsit în industria extractivã (0,16%, respectiv 100 locuri vacante).

Numãrul mediu anual de locuri de muncã vacante din economie a crescut în 2017 cu 200 faþã de anul anterior, pânã la 60.000.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018

Fabiani Prcsina – concert extraordinar pentru o cauzã nobilã inerii pianiºti ai Fundaþiei Resonannce T România au concertat luni, 19 noiembrie, la Ateneul Român, în cadrul Galei E.ON Resonnance, împlinindu-ºi astfel visul de a cânta în cea mai importantã salã de concerte din România.

Micilor artiºti li s-au alãturat pe scenã preºedinta Fundaþiei Resonnance, renumita pianistã Elizabeth Sombart, Lavinia Dragoº director artistic al Asociaþiei Resonnance, Nino Kupreishvili ºi Cvartetul Regal. Fabiani Prcsina a fost declarat în 2015, la Nisa, cel mai talentat pianist din lume, el fiind din Petroºani, iar alãturi de

Gerard Rusu, Carina Tãnase Ene, Paul Alexandru Ilie, Daria Vasile, Petru Burcea ºi Alexandra Mariþencu este susþinut, în cariera artisticã de Fundaþia Resonnace România.

Sunt tineri care au deja în palmares premii naþionale ºi internaþionale.

„Demersul artistic încununeazã cei doi ani de parteneriat dintre E.ON România ºi Fundaþia Resonnance, în cadrul cãruia tinerii artiºti au adus muzica clasicã în locuri speciale: cãmine pentru persoane vârstnice, aºezãminte pentru copii sau

spitale, instituþiile fiind selectate dintre beneficiarii campaniei „Dãruieºte Luminã”.

Campania derulatã de E.ON România a constat în donarea a 700.000 kWh energie ºi gaze cãtre 42 de instituþii sociale ºi 800 de familii defavorizate din România”, se aratã într-un comunicat remis presei de E-ON România.

Fundaþia Resonnance s-a nãscut din dorinþa de a oferi muzica clasicã tuturor, atât în marile sãli de concerte, cât ºi în locuri de suferinþã.

Alãturi de E.ON România, elevii Resonnance au oferit mai multe concerte de solidaritate la Cãminele pentru Persoane Vârstnice din Bacãu, Jimbolia, Tîrgu Mureº ºi Bocºa, Casa Sf.

Iosif din Odorheiul Secuiesc, Asociaþia Acoperãmântul Maicii Domnului din Turda ºi la Spitalul Municipal ”Dr. Gheorghe Marinescu” – Târnãveni.

Resonnance România, este o asociaþie culturalã ºi umanitarã înfiiþatã în mai 2013, fiind o filialã a Fundaþiei Resonnance din Elveþia, a cãrei preºedintã este Elizabeth Sombart.

Misiunea Resonnance România este de a duce muzica în locuri în care ea nu ajunge ºi descoperirea, formarea, susþinereaþi promovarea tinerilor pianiºti supradotaþi, vulnerabili din punct de vedere social dar capabili sã devinã mari soliºti.

Diana MITRACHE

98 de utilaje ºi drumuri împãrþite în categorii CNAIR: Niciun drum naþional nu este închis de utilaje de deszãpezire 98 sau restricþionat din vor acþiona pe drumurile judeþene din Hunedoara.

Potrivit oficialilor Consiliului Judeþean Hunedoara, drumurile judeþene au fost împãrþite în categorii, astfel încât drumarii sã ºtie care sunt zonele

prioritare pe care trebuie sã intervinã atunci când ninge abundent.

S-a stabilit ºi un orar. " Existã de la toþi cei patru operatori planuri operative de acþiune.

Conform planurilor care au venit de la cele patru firme, sunt acoperite toate drumurile judeþene pentru iarnã aceasta. Mai

mult, prima datã am fãcut aceste lucruri, în sensul cã drumurile sunt de categoria 3, 4, 5; categoria trei au termen 6 ore, categoria 4 au 12 ore, iar celelalte 24 de ore. Sigur, în limita în care ei pot, trebuie sã facã asta mai repede, dar acesta este timpul maxim în care ei trebuie sã

acþioneze ºi nu avem nici un impediment pentru ca ºi iarna aceasta lucrurile sã meargã bine pe timp de iarnã în judeþul Hunedoara", spune Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Judeþul a fost împãrþit în patru zone de acþiune ºi patru societãþi de profil se ocupã de deszãpezirea drumurilor judeþene.

98 de utilaje de deszãpezire sunt pregãtite sã intervinã pe drumurile aflate în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Monika BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

cauza fenomenelor meteorologice ompania Naþionalã de C Administrare a

Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunþã, luni, cã niciun drum naþional nu este închis sau restricþionat din cauza fenomenelor meteorologice.

Potrivit CNAIR, drumarii au acþionat pentru a menþine reþeaua rutierã naþionalã practicabilã, în condiþii de siguranþã, cu 686 utilaje ºi au rãspândit aproximativ 4.618 tone material antiderapant. ”Frontul atmosferic a afectat iniþial Oltenia ºi Muntenia, iar treptat fenomenele meteorologice s-au deplasat spre Transilvania ºi Moldova. În aceste condiþii, Direcþiile regionale ale CNAIR au început sã acþioneze încã de asearã pentru a menþine circulaþia deschisã pe drumurile

publice”, au anunþat reprezentanþii CNAIR. Potrivit acestora, frontul atmosferic se manifestã, luni dimineaþã, mai puternic în Transilvania ºi Moldova. ”Facem apel la conducãtorii auto sã circule prudent, sã adapteze viteza la condiþiile din trafic, sã plece la drum doar dacã au autovehiculele echipate corespunzãtor pentru condiþii de iarnã ºi sã se informeze în prealabil cu privire la condiþiile de trafic din zonele tranzitate”, au mai transmis reprezentanþii CNAIR. Meteorologii au prelungit, luni, codul galben de ninsori, pânã la ora 22.00, în zona Carpaþilor Orientali ºi în Moldova. În plus, în întreaga þarã este în vigoare o informare meteorologicã ce vizeazã polei, precipitaþii moderate cantitativ, pânã marþi la ora 10.00.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 20 Noiembrie 2018 (?!) la Pandurii, echipã sindicalã (vezi sponsorii USMO, CEO CJ Gorj) a trata cu sictir ºi chiar duºmãnie delegaþia oaspeþilor... din Tg. Jiu. Dacã am vãzut, în campionatul spaniol, de exemplu, cum stau braþ la braþ, în lojã, preºedinþii echipelor partenere de joc, aici

Henþ cu mâna

Exemplul spaniol, necunoscut în Gorj Dintre can-can-urile de culise din meciul Pandurii Tg. Jiu – ACS Energeticianul (cu sediul social tot în Tg. Jiu) unul a sãrit în

atenþia presei. Modul în care gazdele, recte Pandurii, au tratat psihologic (?!) acest joc. Marin Condescu preºedinte ºi patron

Fotbal, liga a II-a Pandurii Tg. Jiu – ACS Energeticianul Tg. Jiu 2 – 0 (0 – 0)

Gazdele cu golurile , oaspeþii cu barele...

Dupã mai bine de o lunã de secetã, fãrã puncte câºtigate, echipa Pandurii Tg. Jiu, s-a impus, pe o vreme friguroasã, în faþa a doar 200 de spectatori

zgribuliþi a reuºit o victorie de orgoliu în faþa echipei ACS Energeticianul. Joc modest în prima reprizã, cu doar o fazã de gol în min. 32 creatã de N. Pârvulescu portarul Bg. Miron opunându-se golului.

Fazã controversatã la finalul primei reprize, cu un gol marcat de Nsiah, apoi anulat de arbitrii. La reluare, dupã o ocazie a lui Lung cu capul, gazdele deschid scorul în min. 61, apoi energeticienii au douã bare prin Vl. Rusu ºi Cioiu va fi 2 – 0 în min. 84, gazdele rãmân în zece jucãtori prin eliminarea lui Raicea (min. 86), dar nu se mai întâmplã nimic.

F

arul a prins strãlucire!

Una dintre echipele modeste ale ligii a II-a, Farul Constanþa a spulberat cu 5 – 0 Luceafãrul Oradea, chiar dacã golgeterul Alex. Grigoraº nu a marcat.

Liderul Chindia Târgoviºte s-a chinuit, 0 – 0 la Metaloglobus Bucureºti. ªi Petrolul Ploieºti s-a chinuit cu ultima clasatã ACS Poli Timiºoara, 1 – 0, gol L. Marinescu.

Baloteºtiul învinge cu 1 – 0 pe ASU Poli Timiºoara golul fiind marcat de fostul timiºorean Predescu.

Dacia Unirea Brãila 2 – 1 cu Daco Getica Bucureºti, reuºeºte prima victorie în campionat deºi echipa de la Dunãre era condusã în min. 1.

”aflarãm” cu stupoare cã ºefii oaspeþilor (?!) ”furã” obligaþi sã îºi cumpere bilet. Un bilet dublat ca preþ, cicã datoritã importanþei meciului ca un derby între douã echipe, oficial din Tg. Jiu. Mare-i grãdina lui Dumnezeu ºi necontrolate tainele ºicanelor!

Pandurii Tg. Jiu (antr. Adrian Bogoi): Cotolan – D. Ciobanu, Konate, Al. Vasilescu – Raicea, Szorik – Tudoran (min. 82 P. Popescu), Vodã, Pârvulescu (min. 89 Blejdea) – Nsiah (min.

86 Rob. Licã) ACS Energeticianul (antr. Bogdan Andone): Bg. Miron – Lung, Ioniþã, Dragu, Drugã – C. Cristea (min. 82 C. Ionicã), Rob. Petre – Neacºa (min. 73 C. Neagu), Cioiu, Stoenac – Vl. Rusu (min. 88 Misãraº) Arbitru: Eduard Ioniþã – Galaþi / Spectatori: 200 Golurile: 1 – 0 D. Ciobanu (min. 61) cu capul; 2 – 0 N. Pârvulescu (min. 84) cu un ºut de la 12m.