Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1689
Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Noiembrie 2018
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Muzeul Salvatorului Miner, la fosta minã Petrila ina Petrila a devenit un M reper cultural pe harta localitãþii ºi nu numai. Închiderea exploatãrii miniere a deschis o altã “galerie”, cea culturalã care este exploatatã la potenþial maxim.
Oameni cu viziune aratã cã un sfârºit poate deveni un nou început, iar astfel mina Petrila a devenit un reper important pentru comunitate. Prin proiectele culturale, activitatea minei Petrila continuã. În acest sens, sãptãmâna viitoare va avea loc inaugurarea primului muzeu din incinta minei Petrila. “Exploatarea Culturalã Petrila vã invitã
pe data de 15 noiembrie 2018 la inaugurarea primului muzeu din incinta fostei Mine Petrila. Rugãm pe cei care au devalizat Staþia de Salvare Minierã, în perioada lucrãrilor de închidere a obiectivului, sã facã un pustiu de bine ºi sã aducã înapoi obiectele furate. Le garantãm confidenþialitatea ºi-i asigurãm de iertarea noastrã”, spun cei de la Petrila Paralelã. E.M. Petrila a reuºit sã fie salvatã de la demolare de un grup de activiºti, arhitecþi, artiºti. Dupã clasarea ca monument istoric din 2016, în 2018 este în mijlocul unui program de regenerare prin intervenþii culturale. Monika BACIU
România trebuie sã recupereze aproximativ 60 milioane de euro de la CE Hunedoara
C
omisia Europeanã a constatat cã producãtorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” (CE Hunedoara) a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane euro, prin patru împrumuturi finanþate din fonduri publice. În prezent, România trebuie sã recupereze ajutorul ilegal ºi dobânzile aferente. >>> PAGINA A 3-A
Teoretic nu se stã în munte, dar e plin de gunoaie R
eclamã faptul cã nu se ridicã gunoiul, dar de fapt nu prea locuiesc sau desfãºoarã activitate în zona de munte.
Este vorba de persoanele fizice sau de cele juridice care au declarat cã îºi au domiciliul sau cã desfãºoarã activitãþi în zona staþiunii montane Parâng. Existã depuse sesizãri la Primãrie cum cã ridicarea deºeurilor menajere nu se realizeazã frecvent în munte, iar
oamenii exemplificã prin imagini în care se vede mormanul de deºeuri. Numai cã, puþini sunt cei care stau efectiv sau desfãºoarã activitãþi în zona staþiunii montane. Potrivit reprezentanþilor de la Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale, în zona Parângul Mic sunt declarate un numãr de 126 de persoane juridice ºi 20 de persoane fizice. “În principiu, persoanele juridice care au spaþii de cazare declarã pentru numãrul
de angajaþi, ceilalþi care sunt persoane fizice declarã numãrul de persoane care locuiesc acolo. Numãrul celor care
au declarat cã desfãºoarã activitãþi de turism nu este foarte mare. Nu sunt contracte de salubrizare, ci pur ºi simplu
persoanele juridice declarã un numãr de angajaþi, persoanele fizice declarã dacã locuiesc acolo. Noi cerem ca document justificativ un extras din REVISAL, unde se vede numãrul exact de angajaþi declaraþi ºi la ITM”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Ridicarea deºeurilor menajere din zona staþiunii montane Parâng se realizeazã în baza unui program bine stabilit. Monika BACIU