Cronica Vaii Jiului Nr.1688, Joi 8 nov 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VIII z Nr. 1688

Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Noiembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Exerciþiu de salvare la peste 2000 de metri altitudine n exerciþiu complex la U care au luat parte ºi salvamontiºti din cadrul Salvamont Hunedoara a fost derulat de salvatorii montani argeºeni, zilele trecute.

Scenariul a presupus salvarea a cinci turiºti accidentaþi, blocaþi la cota 2000, într-o zonã abruptã, pentru care a fost nevoie de intervenþia salvatorilor alpiniºti.

La antrenament au participat ºi salvamontiºti din Cluj ºi Sibiu, în total 52 de participanþi.

Antrenamentul a avut ca obiectiv pregãtirea continuã a salvatorilor montani.

Astfel, dupã ce victimelor li s-a acordat primul ajutor, au fost

imobilizate ºi apoi evacuate cu echipamentul specific, extragerea din zona abruptã fãcându-se cu targa UT2000 ºi echipament de alpinism.

Exerciþiul s-a desfãºurat sub supravegherea a patru monitori ai ªcolii Naþionale Salvamont ºi a ºefului Comisiei Terestre din cadrul Salvamont România.

Maximilian GÂNJU

Darius Câmpean: “Închiderea bruscã a minelor Lupeni ºi Lonea poate genera catastrofe naturale”

Foto: Salvamont Argeº

C

omisia Europeanã cere realizarea unui nou studiu legat de minele Lupeni ºi Lonea care, însã sã fie realizat de o societate independentã de statul român. Sindicaliºtii de la Complexul Energetic Hunedoara susþin cã au avut o întâlnire la Ministerul Energiei, iar acolo li s-a expus faptul cã europenii nu agreazã studiul realizat de INSEMEX. >>> PAGINA A 2-A

Strategia energeticã mai presus de deciziile instanþelor de judecatã trategia energeticã a României pare a S fi mai presus de deciziile unor instanþe de judecatã.

Cel puþin asta reiese din documentul oficial al Ministerului Energiei, care vrea în continuare realizãrii hidrocentralei de pe Defileul Jiului, asta deºi lucrãrile au fost stopate printr-o decizie a instanþei. ”Cele mai importante obiective de investiþii în sec-

torul de producere ºi transport al energiei electrice sunt: finalizarea grupurilor 3 ºi 4 la CNE Cernavodã; realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari; realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniþa-Lãpuºteºti; grup energetic nou 400 MW parametrii ultrasupracritici la Turceni; centrala Hidroelectricã TurnuMãgurele – Nicopole, 500 MW; grup energetic nou

200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu funcþionare flexibilã inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Gherceºti; grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcþionare flexibilã – Mintia; centrala Hidroelectricã Rãstoliþa – 35 MW; centralele hidroelectrice de pe râul Jiu – 90 MW; centrale hidroelectrice pe râul Olt (defileu) – 145 MW. (…) Totalul investiþiilor pentru perioada 2019-2030 este de circa

14 mld euro”, aratã documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.

încheiat la P roces finele lui 2017

Procesul dintre activiºtii de mediu ºi Hidroelectrica s-a încheiat, teoretic definitiv, la finele anului 2017. Atunci, Curtea de Apel Bucureºti a dispus

anularea ambelor autorizaþii de construire eliberate pentru realizarea unui complex de hidrocentrale, respectiv autorizaþia eliberatã de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi avizul Consiliul Judeþean Gorj. Între timp au fost reluate procedurile pentru obþinerea unor noi avize.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

Darius Câmpean: “Închiderea bruscã a minelor Lupeni ºi Lonea poate genera catastrofe naturale” C

omisia Europeanã cere realizarea unui nou studiu legat de minele Lupeni ºi Lonea care, însã sã fie realizat de o societate independentã de statul român.

Sindicaliºtii de la Complexul Energetic Hunedoara susþin cã au avut o întâlnire la Ministerul Energiei, iar acolo li s-a expus faptul cã europenii nu agreazã studiul realizat de INSEMEX. O societate care ar mai putea realiza astfel de studii nu mai existã în România, INSEMEX fiind singurã entitate specializatã în domeniu.

Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele susþine cã se încearcã o discreditare a celor de la INSEMEX, iar închiderea minelor Lupeni ºi Lonea fãrã exploatarea rezervelor deschise ar putea duce la adevãrate catastrofe.

“Se încearcã discreditarea INSEMEX-ului, iar aceastã discreditare se face cu oameni care nu au nicio legãturã cu mineritul, începând cu secretarul de stat în Ministerul Energie, Doru Viºan, ºi terminând cu oameni din Valea Jiului care nu ºtiu ce înseamnã o rezervã deschisã ºi un risc de autoaprindere. Studiul nu trebuia sã rãspundã nici unei întrebãri a Comisiei Europene. Studiul spune clar cã o rezervã deschisã de huilã se poate închide doar dupã ce este epuizatã prin exploatare. Sperãm ca ministerul sã acþioneze conform legilor ºi conform acestui studiu pentru cã închiderea bruscã a minelor Lupeni ºi Lonea poate genera catastrofe naturale”, a declarat

Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În întreaga Europã mai existã doar câteva firme care ar putea întocmi un asemenea raport Însã pentru Complexul Energetic Hunedoara timpul trece în defavoarea sã.

“Nu înþeleg de ce Comisia Europeanã nu ia în calcul toate închiderile care s-au fãcut, pentru cã acestea s-au realizat doar dupã exploatarea rezervelor deschise. O altã problemã este cã, din pãcate, atât la Ministerul Energiei, cât ºi la DG Competition nu existã oameni specializaþi în minerit. Acum, cei de la Comisia Europeanã vor un studiu fãcut de o entitate independentã a statului român. INSEMEX este singurul organism specializat în acest sens în România, iar alte 3-4 astfel de firme de profil mai sunt în toatã Europa. De altfel, CTE-urile fãcute la minele Lupeni, Lonea ºi CEH valideazã concluziile studiului realizat de INSEMEX ºi ar trebui ca Ministerul Energiei sã organizeze un CTE care sã dea o soluþie la problemele actuale”, a mai spus sursa citatã.

De altfel, ºi reprezentanþii INSEMEX au precizat cã studiul este întocmit corespunzãtor, iar concluziile acestuia sunt

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

mai mult decât elocvente.

“La momentul la care Comisia Europeanã a solicitat niºte lãmuriri, studiul nici mãcar nu era finalizat, era în termenul de predare, nici mãcar nu ajunsese la Compania (Complexul Energetic Hunedoara – n.r.). Ei ne-au întrebat aspecte care sunt cuprinse în studiu, nu ne-au întrebat pe noi, ci au cerut CEHului. Toate aspectele sunt prevãzute în acest studiu ºi o sã facem, din nou, o sin-

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

tezã a lor. Studiul era bine fãcut ºi bine întocmit”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani.

De altfel, documentul aratã faptul cã “la încetarea activitãþii de producþie rezervele deschise trebuie sã fie epuizate”. În plus, documentul scoate în evidenþã faptul cã închiderea minelor Lupeni ºi Lonea fãrã epuizarea rezervelor de cãrbune din capacitãþile deschise poate constitui un real pericol, dat fiind faptul cã la “EM Lupeni, a rezultat cã stratul de cãrbune este clasificat în categoria de „cãrbuni cu risc ridicat de autoaprindere”, iar la perimetrul “EM Lonea a rezultat cã stratul de cãrbune este clasificat în categoria “cãrbunilor auto inflamabili cu tendinþã pronunþatã la autoaprindere”.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

O problemã, douã abordãri pe degerãturile abonaþilor P

roblema termoficãrii din Valea Jiului este pasatã dintr-o parte în alta. Falimentul societãþii de termoficare din Petroºani i-a lãsat, cel puþin pentru moment, pe abonaþi fãrã agent termic.

Autoritãþile locale încearcã sã concesioneze distribuþia agentului termic cãtre Complexul Energetic Hunedoara.

Oficialii Ministerului Energiei susþin, însã cã rezolvarea problemei cade în sarcina autoritãþilor locale din Petroºani ºi Vulcan.

“Autoritãþile locale ale municipiilor Petroºani ºi Vulcan au obligaþia sã asigure un sistem eficient de termoficare inclusiv prin alocãri de la bugetul local ºi/sau alte surse de finanþare, cu sprijinul efectiv al Ministerului Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice. În concluzie, nici Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA ºi nici Ministerul Energiei nu au, în conformitate cu prevederile

legale aplicabile, atribuþii în ceea ce priveºte furnizrea agentului termic în iarna 2018-2019 în municipiul Petroºani”, aratã Ministerul Energiei.

Complexul Energetic Hunedoara poate furniza agent termic abonaþilor. Asta spun cei de la Ministerul Energiei, care însã sunt contraziºi tocmai de cei pe care îi apãrã.

“Sucursala Electrocentrale Paroºeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA deþine capacitãþi de producere ºi transport a energiei termice care pot asigura alimentarea cu agent termic în toate localitãþile din Valea Jiului, iar conducerea societãþii ºi-a exprimat disponibilitatea pentru

continuarea acestei activitãþi prin livrarea agentului termic consumatorilor la un tarif aprobat de cãtre ANRE în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, mai aratã ministerul.

Sãptãmâna trecutã, CEH a trimis un comunicat prin care arãta cã vrea sã furnizeze agent termic abonaþilor, însã nu prea poate. „Chiar dacã acest serviciu va fi atribuit societãþii noastre, ulterior încheierii contractului de concesiune, vor fi necesare noi intervale de timp pentru soluþionarea unor aspecte organizatorice referitoare la încheierea de contracte individuale cu consumatorii interesaþi de furnizarea serviciilor de termoficare, angajarea ºi instruirea

personalului care va deservi, exploata ºi întreþine reþelele de distribuþie ºi punctele termice, preluarea instalaþiilor, a reþelelor de distribuþie, a aparatelor de mãsurã, efectuarea tuturor verificãrilor ºi reparaþiilor necesare pentru asigurarea serviciului de distribuþie cãtre consumatori. În acest context, deºi pregãtitã sã demareze în orice moment producerea ºi transportul agentului termic în vederea livrãrii acestuia, precizãm cã, dacã nu va fi posibilã furnizarea acestuia în iarna 2018–2019, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA nu îºi asumã nici o responsabilitate, neputându-i-se imputa vreo culpã”, arãta

Petroºani: Grad de încasare a taxelor ºi impozitelor de peste 90% G

radul de încasare a taxelor ºi impozitelor este la Petroºani trecut de 90 de procente în ceea ce priveºte persoanele fizice.

La persoanele juridice situaþia este diferitã, însã reprezentanþii Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale estimeazã cã pânã la finalul anului ºi aceastã categorie de contribuabili va trece pe la ghiºee pentru a-ºi achita dãrile cãtre bugetul local.

“Gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor la data de 30 septembrie este de 90% pentru persoanele fizice ºi de 40% pentru

persoanele juridice. Dupã 30 septembrie s-au aplicat deja accesorii de 1% pe lunã. Este mai mare gradul de încasare faþã de anul trecut. Persoanele juridice mai plãtesc ºi pânã la sfârºitul anului chiar dacã plãtesc cu accesorii”, a declarat Alin Gal,

ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani.

Potrivit prevederilor în vigoare, termenele de platã pentru datoriile la bugetul local sunt 31 martie ºi 30 septembrie. În cazul neachitãrii datoriilor aferente semestrului II, la data scadentã, respectiv 30 septembrie, vor fi calculate majorãri de întârziere de 2% din cuantumul obligaþiilor fiscale principale neachitate în termen, calculate pentru fiecare lunã sau fracþiune de lunã, începând cu ziua imediat urmãtoare termenului de scadenþã ºi pânã la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Monika BACIU

informarea Complexului Energetic Hunedoara.

Ministerul Energiei îi îndeamnã pe reprezentanþii administraþiei locale sã fie responsabili în relaþia cu cetãþenii. „Descentralizarea nu înseamnã doar independenþa în cheltuirea banilor publici de cãtre autoritãþile locale, înseamnã ºi responsabilizare, prioritizare în alocarea acestora ºi implicare profundã în asigurarea cerinþelor comunitãþii locale”, mai noteazã Ministerul Energiei.

Deocamdatã nu se ºtie când se va finaliza procedura de concesionare a distribuþiei agentului termic. Municipalitatea de la Petroºani aºteaptã avizul ANAP.

ermoficarea, subiectul T fierbinte ºi la

nivelul Prefecturii Hunedoara

Meteorologii anunþã cã temperaturile vor scãdea în zilele urmãtoare, iar abonaþii sistemului de termoficare din judeþul Hunedoara riscã sã îngheþe în locuinþe. Comitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara a constatat existenþa unei stãri potenþial generatoare de situaþii de urgenþã creatã de eºecul serviciilor de

utilitãþi publice ca urmare a imposibilitãþii aprovizionãrii beneficiarilor sistemului centralizat de termoficare din municipiile Deva, Petroºani ºi Vulcan.

Astfel, sãptãmânal vor avea loc discuþii pe aceastã temã.

“Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., primãriile municipiilor Deva, Petroºani ºi Vulcan, S.C. Pregoterm S.A. Vulcan ºi S.C. Termoficare S.A. Petroºani vor lua act de situaþia constatatã ºi vor dispune, de urgenþã, mãsurile legale organizatorice ºi financiare ce se impun pentru remedierea în cel mai scurt timp a situaþiei create.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A ºi primãriile municipiilor Deva, Petroºani ºi Vulcan vor informa sãptãmânal prefectul judeþului, în calitate de Preºedinte al Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara despre stadiul mãsurilor luate”, aratã informarea Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara.

La finalul sãptãmânii trecute, dupã întâlnirea cu cei implicaþi, prefectul judeþului Hunedoara, s-a arãtat îngrijorat de situaþia existentã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

Familia copilei dispãrute era în atenþia autoritãþilor

C

opila de 7 ani care a dispãrut de acasã în ziua de 1 noiembrie, dupã ce a plecat la cerºit, cu un om al strãzii, face parte dintr-o familie dezorganizatã.

Mama micuþei se aflã în atenþia autoritãþilor încã de când era în familia pãrinþilor sãi ºi, potrivit autoritãþilor de la Petroºani, se ºtia situaþia în care trãia ºi cei 3 copii ai familiei erau monitorizaþi. „Familia este în evidenþa asistenþei sociale de mulþi ani de zile. Bunica fetiþei dispãrute, împreunã cu copiii ei, în numãr de 7, este în evidenþa noastrã de ani de zile. Am fost de multe ori acolo. Situaþia nu era foarte bunã, mereu era dezordine ºi aveam probleme, dar, în timp, am crezut cã lucrurile s-au rezolvat. La un moment dat au fost ajutaþi, prin 2016, de Biserica Sfânta Varvara, care le-a zugrãvit ºi pãrea cã lucrurile se îndreaptã”, a spus

Cristina Mraz, director Direcþia Publicã de Asistenþã Socialã.

Mama fetiþei, care mai are acasã doi gemeni de 4 ani, are un handicap ºi asta o ºtiu ºi asistenþii sociali, însã, nu s-a pus problema de a-i lua copiii, pentru cã reuºea sã aibã grijã de ei. „Am discutat un pic cu ea, dar având aceste probleme de sãnãtate, nu poþi sã discuþi foarte multe cu ea. Nu este coerentã. Rãmâne sã gãsim copila ºi pe urmã sã vedem, împreunã cu cei de la DGASPC, sã luãm o mãsurã de protecþie pentru toþi copiii.

Oricum fata va fi dusã în centrul de urgenþã, dupã ce o gãseºte poliþia. De ce i-am lãsat pe copii acasã? Pentru cã nu e chiar aºa simplu. Tot timpul a fost o luptã, ºi am avut discuþii cu bunica fetiþei dispãrute. Tot timpul am fost la ei acasã. Nu este uºor sã îi scoatem din familie ºi numai în situaþii de urgenþã se poate.

Dacã pãrinþii dau dovadã cã încearcã sã remedieze situaþia, li se redau în familie ºi, ca

C

opila dispãrutã este cãutatã de forþe impresionante

atare, eu am un dosar întreg ºi mereu am fost acolo, dar copiii nu i-am scos, pentru cã s-a întâmpinat o rezistenþã, copiii aveau pãrinþi ºi tatãl este la muncã în Timiºoara, mama, aºa cum este este acasã, gemenii sunt duºi la grãdiniþã ”, explicã Cristina Mraz, care, împreunã cu reprezentanþii DGASPC Hunedoara au fost miercuri la Poliþie, unde ºi mama fetei a fost audiatã.

Circa 50 de poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti locali o cautã pe micuþa dispãrutã încã de pe data de 1 noiembrie.

Echipele au scotocit municipiul Petroºani, însã cãutãrile au fost extinse în întreaga Valea Jiului.

Totodatã, micuþa este datã în urmãrire naþionalã.

Dorobanþu Delia Gabriela (foto), în vârstã de 7 ani a dispãrut de acasã pe data de 1 noiembrie a.c. Copila a fost trimisã la cerºit în cimitir cu un om al strãzii, ambii fiind acum de negãsit. Potrivit IPJ Hunedoara, boschetarul nu are antecedente penale ºi nu era în evidenþele poliþiºtilor ca o persoanã violentã, astfel cã se presupune cã ar fi cu copila tot la cerºit pe undeva. Cert este cã poliþiºtii au discutat cu angajaþii din Staþia CFR Petroºani, cu mecanicii ºi controlorii din trenurile cu navetiºti. Nimeni nu a vãzut-o urcând într-un tren

ºi se presupune cã ar fi tot în Valea Jiului. Ieri, circa 50 de poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti locali încercau sã dea de urma minorei. Tatãl minorei, un tânãr de 26 de ani, a sesizat Poliþia Petroºani abia patru zile mai târziu de la dispariþie.

Copila are o înãlþime de circa 1,30-1,35 m, ten deschis, corpolenþã astenicã, pãr blond, faþã ovalã, ochii albaºtri. La momentul plecãrii de acasã, era îmbrãcatã cu un hanorac alb, cu desene roz ºi cu glugã, bluzã roz cu, o floare cu sclipici în zona pieptului, pantalon de trening roz, iar în picioare purta o pereche de role de culoare neagrã. Poliþiºtii îi roagã pe cei care deþin informaþii utile anchetei, sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de Poliþie sau sã apeleze numãrul de urgenþã 112.

Totodatã a fost deschis un dosar penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

Surprize ºi adrenalinã în Parâng la Run the Lift

âmbãtã dimineaþã, S aproape 300 de atleþi

se iau la întrecere cu telescaunul într-o competiþie iniþiatã de Toma Coconea, iar surprizele se vor þine lanþ. Sunt nume importante care vin sã se întreacã, iar Tomi vorbeºte despre cel puþin 7 favoriþi ai cursei.

„ªtiam cã Run The Lift va lua amploare faþã de anul trecut, când a fost un simplu proiect de început. A prins mai mult decât aº fi crezut ºi foarte mulþi au salutat ideea, aºa cã de anul viitor, ni se alãturã Red Bull Internaþional ºi o sã fie o competiþie internaþionalã. Cu siguranþã, dupã ce anul trecut am pariat pe 3 sportivi cã bat telescaunul, anul

acesta zic cã vor fi 6 sau chiar 7 ºi sunt foarte mulþi pe aproape. M-aº bucura sã mã înºel ºi sã fie mai mulþi”, spune Toma Coconea, organizatorul competiþiei. Întrecerea începe la ora 11,00, când se fac înscrierile oficiale ºi sunt cel puþin 10 serii de competitori, care, pleacã spre Parâng, odatã cu un telescaun.

Telescaunul urcã în ritmul sãu, iar Toma, care a iniþiat aceastã competiþie spune cã el face asta de vreo 20 de ani ºi mulþi au pierdut pariul cu el, pentru cã, de foarte multe ori, deºi diferenþa de nivel este uriaºã ºi trebuie sã alergi uneori pe teren accidentat, poþi ajunge înaintea instalaþiei de transport. „Dintre concurenþi va veni Viorel Pãlici, care a câºtigat anul trecut, ca ºi cei care au fost pe podium.

Vine ºi Tiberiu Uºeriu, Ciprian Bãlãnescu, sportivi de elitã, mai am ºi surprize pe care le veþi vedea sâmbãtã. Vã aºtept la ora 12,00 la baza telescaunului din Parâng, când se va da

startul. Va fi dat pentru 10 serii, din 37 în 37 de secunde, acesta fiind intervalul între scaune, iar spectatorii sunt aºteptaþi sã urce în telescaun, ca sã îi încurajeze pe competitori, deºi pe primii nu o sã îi prindã, cã vor ajunge înainte, dar pe majoritatea îi va prinde sus la finish, unde va fi un spectacol”, mai precizeazã Toma.

Viorel Pãlici, Szabolcs Istvan Gyorgy, Dumitru Nicolaev s-au clasat pe primele 3 locuri în clasamentul întrecerii din Parâng de anul trecut. Toma Coconea a fost cel care a iniþiat competiþia în care alergãtorii s-au întrecut cu telescaunul,

pe un traseu foarte dificil, cu diferenþe de nivel, temperaturã scãzutã ºi chiar zãpadã, însã, acum vremea va fi mai bunã. Toma, însã, îºi aduce aminte de primele lui încercãri. „Îmi amintesc cã sunt aproape 20 de ani de când fãceam provocarea asta. Eram la salvamont ca ºi aspirant ºi de acolo au început toate provocãrile”, susþine Coconea.

Sâmbãtã suntem aºteptaþi cu toþii la telescaunul din Parâng, fie cã alergãm, fie cã doar privim aceastã competiþie, pentru cã surprizele pe care ni le pregãtesc organizatorii sunt inedite.

Diana MITRACHE

Copiii, pregãtiþi pentru Galerie de minã ºi istoria muntelui – la Muzeul Mineritului viaþa de dupã ºcoalã uzeul Mineritului este e pericole ar fi la M complet renovat în aceastã ºcoalã? Pãi sunt C perioadã, iar restauratorii sunt câteva, iar elevii de la angajaþi la o firmã cu experienþã în acest domeniu.

Specialiºtii ne-au spus cum va arãta muzeul, iar ceea ce este cel mai interesant este legat de faptul cã, la subsol, care va fi complet reabilitat, va fi redatã o galerie autenticã de minã, în timp ce sus, în pod, va fi Muzeul Muntelui. „Restaurarea acestei clãdiri presupune mai multe faze. Începem de la infrastructura ei, construirea unei case a liftului, care va deservi atât parterul, subsolul, cât ºi etajul.

Jos se va simula o galerie de minã, iar sus se va recondiþiona tot podul ºi se va monta o duºumea nouã, independentã de structura acoperiºului. Clãdirea va avea încãlzire în pardosealã ºi la parter ºi la subsol, o ventilaþie adecvatã”, a precizat Ion Tupiþa, constructor-restaurator.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã lucrarea se va termina în vara viitoare ºi cã atunci acest muzeu va fi pus în valoare cu adevãrat. „Lucrarea va fi finalizatã anul viitor în luna august. E vorba despre reabilitarea Muzeului Mineritului ºi, dupã cum vedeþi, lucrãrile sunt foarte ample, de la infrastructura de rezistenþã, pânã la ce înseamnã finisaje, iar toatã aceastã lucrare va schimba radical faþa muzeului mineritului, iar pe de altã parte, în afarã de spaþiul pe care îl ºtiam, vom avea ºi un spaþiu în plus, la mansardã, unde vor fi expuse piese pe care le avem ca sã facem Muzeul Muntelui”, a spus Tiberiu Iacob ridzi, primarul municipiului Petroºani.

ªcoala Gimnazialã I.G Duca, cei care au fost prinºi într-un proiect denumite generic „AVE! - Asta Vreau Eu!”

În cadrul proiectului, ar urma sã se amenajeze o cale de intrare pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii, iar în interior va fi construit un lift care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod.

Muzeul ar urma sã fie dotat cu instalaþii, echipamente pentru asigurarea utilitãþilor ºi condiþiilor de climatizare, dar ºi un sistem antiefracþie. O altã componentã a proiectului vizeazã dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural, dar prevede ºi amenajarea suprafeþei exterioare cu alei, trotuare, spaþii verzi, precum ºi realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii.

Muzeul Mineritului a fost înfiinþat în anul 1962, dar funcþioneazã într-o clãdire veche de circa 100 de ani. A fost deschis ca un omagiu adus minerilor, iniþial fiind axat doar pe tehnicile de exploatare minierã, suma ce va fi investitã aici în reabilitare fiind de 1 milion de euro, banii fiind din fonduri europene, cu o contribuþie de 2% din bugetul local.

Diana MITRACHE

Ne-au spus, aºa cum au ºtiu ei, cam care ar fi acum riscurile de care ei sunt conºtienþi: „Se pot întâmpla foarte multe lucruri: de exemplu, în laboratorul de fizicã, dacã nu respectãm regulile impuse, am putea sã ne curentãm, la anumite experimente. ªi consider cã regulile nu sunt fãcute, ca sã fie încãlcate”, ne-a explicat Alexia, o elevã din clasa a VII-a.

Iar asta, spun elevii, nu se poate întâmpla doar la ore, ci chiar în pauzã. „Cãþãratul pe balustrada de la scãri, poate duce la cãdere ºi accidente, iar dacã la ora chimie nu sunt bine þinute substanþele, sunt riscuri”, ne-a spus ºi Sebastian. ”Nu trebuie sã încãlcãm regulile, pentru cã asta ne poate duce spre Direcþiune, iar ºcoala trebuie sã fie un loc sigur. Cei care chiulesc, se duc la magazin, sau care pleacã din timpul orelor se expun ºi ei unor riscuri. Poate chiar joaca sã degenereze în ceva periculos ºi mulþi copii poate se lovesc, doar printr-o joacã ºi asta este la fel de periculos”, a explicat ºi Iulia.

Copiii sunt conºtientizaþi asupra unor riscuri ºi acum,

desigur, riscurile sunt cele la care se expun ei. „Probleme, de-a lungul timpului, grave, nu au fost, dar, aºa cum se ºtie, în fiecare ºcoalã, copiii au tendinþa de a fi violenþi, uneori, iar pe de altã parte, joaca dusã la o extremã, poate genera incidente. Noi punem, însã, foarte mult accent pe prevenirea în clasã, în ºcoalã. Folosim echipamentele din dotare ºi vorbim ºi de activitãþile din laboratoarele noastre, unde trebuie sã respectãm reguli ºi chiar ora de sport ºi curtea ºcolii”, a spus Nicoleta Demeter, profesoara care a organizat o lecþie deschisã pe aceastã temã.

Totul face parte dintr-o campanie care se desfãºoarã în ºcoli sub directa îndrumare a Inspecþiei Muncii ºi a Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, iar scopul final este acela de a-i pregãti pe copii pentru viitoarea lor viaþã, când vor putea sã munceascã. Asta, pentru cã în scurt timp, ei sunt apþi de muncã, iar conºtientizarea riscurilor se face din copilãrie. „Þintim nu numai informarea

Bustul lui Avram Iancu va fi expus la Guvern I

niþiativa aparþine primarului municipiului Brad, acesta considerând cã toþi politicienii trebuie sã cunoascã testamentul marelui revoluþionar român.

Bustul lui Avram Iancu cu testamentul pe soclu ar urma sã fie amplasat în sediul Guvernului României. ”Am dorit în acest an centenar sã ducem în sediul Guvernului României acest bust al lui Avram Iancu, iar pe soclu se aflã testamentul Crãiºorului Munþilor. Este un dar al moþilor pentru naþiunea românã.

Fiecare politician trebuie sã cunoascã acest testament. Nu ar fi existat 1918 fãrã 1848, fãrã acest

erou al naþiunii române, Avram Iancu. De aceea ne-am propus ca Asociaþia ”Brad- Mileniul 3” împreunã cu cei care au susþinut acest proiect, respectiv Consiliul Judeþean Hunedoara, Consiliul Local Brad, Primãria Municipiului Brad ºi un numãr impresionat de donatori, buni români, sã mergem la Guvern ºi sã ducem acest bust”, a spus primarul municipiului Brad, Florin Cazacu. Statuia se aflã la sediul municipalitãþii Brad ºi mai aºteaptã o aprobare pentru a ajunge în Capitalã. ”În acest moment suntem în procedura de aprobare din partea Ministerului Culturii, pentru a duce monumentul în incinta Guvernului României, monument

Actualitate 5 lor în ceea ce priveºte sãnãtatea ºi securitatea, chiar dacã ei nu lucreazã ºi crearea unei mentalitãþi de siguranþã, care trebuie formatã de copil. Am considerat cã este necesar sã îi informãm ºi, cu aceastã ocazie, am gândit cã ar fi foarte bine dacã i-am orienta ºi cãtre aspectul practic al vieþii. ªi aici mã refer la învãþãmântul dual. Copiii trebuie sã ºtie cã au ºi posibilitatea de a-ºi crea un drum în viaþã fiind instruiþi într-o anumitã meserie, ori dacã se merge pe aceastã cale de a se forma ca strungari sau constructori, noi am considerat cã trebuie sã ºtie ºi care sunt riscurile acestor meserii ºi noi cãtre cãtre aceste informaþii þintim”, a explicat Nicolae Voinoiu, director Inspecþia Muncii Bucureºti, ideea acestei campanii susþinutã în mai multe ºcoli.

Campania se va finaliza în perioada urmãtoare când va avea loc, tot cu sprijinul ITM, o caravanã a carierei, ce se va opri din nou la aceastã ºcoalã.

Copiii sunt instruiþi sã se preocupe de riscurile la care se expun odatã cu creºterea lor, iar când vor ajunge maturi sã fie gata sã se fereascã de toate riscurile existente.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

ce va deveni unul de for public ºi care cu siguranþã va crea o rezonanþã specialã în clãdirea Guvernului”, mai spune edilul ºef al municipiului Brad. Bustul marelui revoluþionar Avram Iancu este realizat de un artist plastic din Tg. Mureº, proiectul fiind susþinut financiar de foarte mulþi donatori, primari din toatã Þara Moþilor dar ºi instituþii importante. Un bust identic va fi construit ºi amplasat la Primãria Municipiului Brad.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

Familia copilei dispãrute era în atenþia autoritãþilor

C

opila de 7 ani care a dispãrut de acasã în ziua de 1 noiembrie, dupã ce a plecat la cerºit, cu un om al strãzii, face parte dintr-o familie dezorganizatã.

Mama micuþei se aflã în atenþia autoritãþilor încã de când era în familia pãrinþilor sãi ºi, potrivit autoritãþilor de la Petroºani, se ºtia situaþia în care trãia ºi cei 3 copii ai familiei erau monitorizaþi. „Familia este în evidenþa asistenþei sociale de mulþi ani de zile. Bunica fetiþei dispãrute, împreunã cu copiii ei, în numãr de 7, este în evidenþa noastrã de ani de zile. Am fost de multe ori acolo. Situaþia nu era foarte bunã, mereu era dezordine ºi aveam probleme, dar, în timp, am crezut cã lucrurile s-au rezolvat. La un moment dat au fost ajutaþi, prin 2016, de Biserica Sfânta Varvara, care le-a zugrãvit ºi pãrea cã lucrurile se îndreaptã”, a spus

Cristina Mraz, director Direcþia Publicã de Asistenþã Socialã.

Mama fetiþei, care mai are acasã doi gemeni de 4 ani, are un handicap ºi asta o ºtiu ºi asistenþii sociali, însã, nu s-a pus problema de a-i lua copiii, pentru cã reuºea sã aibã grijã de ei. „Am discutat un pic cu ea, dar având aceste probleme de sãnãtate, nu poþi sã discuþi foarte multe cu ea. Nu este coerentã. Rãmâne sã gãsim copila ºi pe urmã sã vedem, împreunã cu cei de la DGASPC, sã luãm o mãsurã de protecþie pentru toþi copiii.

Oricum fata va fi dusã în centrul de urgenþã, dupã ce o gãseºte poliþia. De ce i-am lãsat pe copii acasã? Pentru cã nu e chiar aºa simplu. Tot timpul a fost o luptã, ºi am avut discuþii cu bunica fetiþei dispãrute. Tot timpul am fost la ei acasã. Nu este uºor sã îi scoatem din familie ºi numai în situaþii de urgenþã se poate.

Dacã pãrinþii dau dovadã cã încearcã sã remedieze situaþia, li se redau în familie ºi, ca

C

opila dispãrutã este cãutatã de forþe impresionante

atare, eu am un dosar întreg ºi mereu am fost acolo, dar copiii nu i-am scos, pentru cã s-a întâmpinat o rezistenþã, copiii aveau pãrinþi ºi tatãl este la muncã în Timiºoara, mama, aºa cum este este acasã, gemenii sunt duºi la grãdiniþã ”, explicã Cristina Mraz, care, împreunã cu reprezentanþii DGASPC Hunedoara au fost miercuri la Poliþie, unde ºi mama fetei a fost audiatã.

Circa 50 de poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti locali o cautã pe micuþa dispãrutã încã de pe data de 1 noiembrie.

Echipele au scotocit municipiul Petroºani, însã cãutãrile au fost extinse în întreaga Valea Jiului.

Totodatã, micuþa este datã în urmãrire naþionalã.

Dorobanþu Delia Gabriela (foto), în vârstã de 7 ani a dispãrut de acasã pe data de 1 noiembrie a.c. Copila a fost trimisã la cerºit în cimitir cu un om al strãzii, ambii fiind acum de negãsit. Potrivit IPJ Hunedoara, boschetarul nu are antecedente penale ºi nu era în evidenþele poliþiºtilor ca o persoanã violentã, astfel cã se presupune cã ar fi cu copila tot la cerºit pe undeva. Cert este cã poliþiºtii au discutat cu angajaþii din Staþia CFR Petroºani, cu mecanicii ºi controlorii din trenurile cu navetiºti. Nimeni nu a vãzut-o urcând într-un tren

ºi se presupune cã ar fi tot în Valea Jiului. Ieri, circa 50 de poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti locali încercau sã dea de urma minorei. Tatãl minorei, un tânãr de 26 de ani, a sesizat Poliþia Petroºani abia patru zile mai târziu de la dispariþie.

Copila are o înãlþime de circa 1,30-1,35 m, ten deschis, corpolenþã astenicã, pãr blond, faþã ovalã, ochii albaºtri. La momentul plecãrii de acasã, era îmbrãcatã cu un hanorac alb, cu desene roz ºi cu glugã, bluzã roz cu, o floare cu sclipici în zona pieptului, pantalon de trening roz, iar în picioare purta o pereche de role de culoare neagrã. Poliþiºtii îi roagã pe cei care deþin informaþii utile anchetei, sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de Poliþie sau sã apeleze numãrul de urgenþã 112.

Totodatã a fost deschis un dosar penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

Surprize ºi adrenalinã în Parâng la Run the Lift

âmbãtã dimineaþã, S aproape 300 de atleþi

se iau la întrecere cu telescaunul într-o competiþie iniþiatã de Toma Coconea, iar surprizele se vor þine lanþ. Sunt nume importante care vin sã se întreacã, iar Tomi vorbeºte despre cel puþin 7 favoriþi ai cursei.

„ªtiam cã Run The Lift va lua amploare faþã de anul trecut, când a fost un simplu proiect de început. A prins mai mult decât aº fi crezut ºi foarte mulþi au salutat ideea, aºa cã de anul viitor, ni se alãturã Red Bull Internaþional ºi o sã fie o competiþie internaþionalã. Cu siguranþã, dupã ce anul trecut am pariat pe 3 sportivi cã bat telescaunul, anul

acesta zic cã vor fi 6 sau chiar 7 ºi sunt foarte mulþi pe aproape. M-aº bucura sã mã înºel ºi sã fie mai mulþi”, spune Toma Coconea, organizatorul competiþiei. Întrecerea începe la ora 11,00, când se fac înscrierile oficiale ºi sunt cel puþin 10 serii de competitori, care, pleacã spre Parâng, odatã cu un telescaun.

Telescaunul urcã în ritmul sãu, iar Toma, care a iniþiat aceastã competiþie spune cã el face asta de vreo 20 de ani ºi mulþi au pierdut pariul cu el, pentru cã, de foarte multe ori, deºi diferenþa de nivel este uriaºã ºi trebuie sã alergi uneori pe teren accidentat, poþi ajunge înaintea instalaþiei de transport. „Dintre concurenþi va veni Viorel Pãlici, care a câºtigat anul trecut, ca ºi cei care au fost pe podium.

Vine ºi Tiberiu Uºeriu, Ciprian Bãlãnescu, sportivi de elitã, mai am ºi surprize pe care le veþi vedea sâmbãtã. Vã aºtept la ora 12,00 la baza telescaunului din Parâng, când se va da

startul. Va fi dat pentru 10 serii, din 37 în 37 de secunde, acesta fiind intervalul între scaune, iar spectatorii sunt aºteptaþi sã urce în telescaun, ca sã îi încurajeze pe competitori, deºi pe primii nu o sã îi prindã, cã vor ajunge înainte, dar pe majoritatea îi va prinde sus la finish, unde va fi un spectacol”, mai precizeazã Toma.

Viorel Pãlici, Szabolcs Istvan Gyorgy, Dumitru Nicolaev s-au clasat pe primele 3 locuri în clasamentul întrecerii din Parâng de anul trecut. Toma Coconea a fost cel care a iniþiat competiþia în care alergãtorii s-au întrecut cu telescaunul,

pe un traseu foarte dificil, cu diferenþe de nivel, temperaturã scãzutã ºi chiar zãpadã, însã, acum vremea va fi mai bunã. Toma, însã, îºi aduce aminte de primele lui încercãri. „Îmi amintesc cã sunt aproape 20 de ani de când fãceam provocarea asta. Eram la salvamont ca ºi aspirant ºi de acolo au început toate provocãrile”, susþine Coconea.

Sâmbãtã suntem aºteptaþi cu toþii la telescaunul din Parâng, fie cã alergãm, fie cã doar privim aceastã competiþie, pentru cã surprizele pe care ni le pregãtesc organizatorii sunt inedite.

Diana MITRACHE

Copiii, pregãtiþi pentru Galerie de minã ºi istoria muntelui – la Muzeul Mineritului viaþa de dupã ºcoalã uzeul Mineritului este e pericole ar fi la M complet renovat în aceastã ºcoalã? Pãi sunt C perioadã, iar restauratorii sunt câteva, iar elevii de la angajaþi la o firmã cu experienþã în acest domeniu.

Specialiºtii ne-au spus cum va arãta muzeul, iar ceea ce este cel mai interesant este legat de faptul cã, la subsol, care va fi complet reabilitat, va fi redatã o galerie autenticã de minã, în timp ce sus, în pod, va fi Muzeul Muntelui. „Restaurarea acestei clãdiri presupune mai multe faze. Începem de la infrastructura ei, construirea unei case a liftului, care va deservi atât parterul, subsolul, cât ºi etajul.

Jos se va simula o galerie de minã, iar sus se va recondiþiona tot podul ºi se va monta o duºumea nouã, independentã de structura acoperiºului. Clãdirea va avea încãlzire în pardosealã ºi la parter ºi la subsol, o ventilaþie adecvatã”, a precizat Ion Tupiþa, constructor-restaurator.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã lucrarea se va termina în vara viitoare ºi cã atunci acest muzeu va fi pus în valoare cu adevãrat. „Lucrarea va fi finalizatã anul viitor în luna august. E vorba despre reabilitarea Muzeului Mineritului ºi, dupã cum vedeþi, lucrãrile sunt foarte ample, de la infrastructura de rezistenþã, pânã la ce înseamnã finisaje, iar toatã aceastã lucrare va schimba radical faþa muzeului mineritului, iar pe de altã parte, în afarã de spaþiul pe care îl ºtiam, vom avea ºi un spaþiu în plus, la mansardã, unde vor fi expuse piese pe care le avem ca sã facem Muzeul Muntelui”, a spus Tiberiu Iacob ridzi, primarul municipiului Petroºani.

ªcoala Gimnazialã I.G Duca, cei care au fost prinºi într-un proiect denumite generic „AVE! - Asta Vreau Eu!”

În cadrul proiectului, ar urma sã se amenajeze o cale de intrare pentru persoanele cu dizabilitãþi locomotorii, iar în interior va fi construit un lift care sã asigure accesul de la demisol pânã în pod.

Muzeul ar urma sã fie dotat cu instalaþii, echipamente pentru asigurarea utilitãþilor ºi condiþiilor de climatizare, dar ºi un sistem antiefracþie. O altã componentã a proiectului vizeazã dotarea muzeului cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural, dar prevede ºi amenajarea suprafeþei exterioare cu alei, trotuare, spaþii verzi, precum ºi realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii.

Muzeul Mineritului a fost înfiinþat în anul 1962, dar funcþioneazã într-o clãdire veche de circa 100 de ani. A fost deschis ca un omagiu adus minerilor, iniþial fiind axat doar pe tehnicile de exploatare minierã, suma ce va fi investitã aici în reabilitare fiind de 1 milion de euro, banii fiind din fonduri europene, cu o contribuþie de 2% din bugetul local.

Diana MITRACHE

Ne-au spus, aºa cum au ºtiu ei, cam care ar fi acum riscurile de care ei sunt conºtienþi: „Se pot întâmpla foarte multe lucruri: de exemplu, în laboratorul de fizicã, dacã nu respectãm regulile impuse, am putea sã ne curentãm, la anumite experimente. ªi consider cã regulile nu sunt fãcute, ca sã fie încãlcate”, ne-a explicat Alexia, o elevã din clasa a VII-a.

Iar asta, spun elevii, nu se poate întâmpla doar la ore, ci chiar în pauzã. „Cãþãratul pe balustrada de la scãri, poate duce la cãdere ºi accidente, iar dacã la ora chimie nu sunt bine þinute substanþele, sunt riscuri”, ne-a spus ºi Sebastian. ”Nu trebuie sã încãlcãm regulile, pentru cã asta ne poate duce spre Direcþiune, iar ºcoala trebuie sã fie un loc sigur. Cei care chiulesc, se duc la magazin, sau care pleacã din timpul orelor se expun ºi ei unor riscuri. Poate chiar joaca sã degenereze în ceva periculos ºi mulþi copii poate se lovesc, doar printr-o joacã ºi asta este la fel de periculos”, a explicat ºi Iulia.

Copiii sunt conºtientizaþi asupra unor riscuri ºi acum,

desigur, riscurile sunt cele la care se expun ei. „Probleme, de-a lungul timpului, grave, nu au fost, dar, aºa cum se ºtie, în fiecare ºcoalã, copiii au tendinþa de a fi violenþi, uneori, iar pe de altã parte, joaca dusã la o extremã, poate genera incidente. Noi punem, însã, foarte mult accent pe prevenirea în clasã, în ºcoalã. Folosim echipamentele din dotare ºi vorbim ºi de activitãþile din laboratoarele noastre, unde trebuie sã respectãm reguli ºi chiar ora de sport ºi curtea ºcolii”, a spus Nicoleta Demeter, profesoara care a organizat o lecþie deschisã pe aceastã temã.

Totul face parte dintr-o campanie care se desfãºoarã în ºcoli sub directa îndrumare a Inspecþiei Muncii ºi a Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, iar scopul final este acela de a-i pregãti pe copii pentru viitoarea lor viaþã, când vor putea sã munceascã. Asta, pentru cã în scurt timp, ei sunt apþi de muncã, iar conºtientizarea riscurilor se face din copilãrie. „Þintim nu numai informarea

Bustul lui Avram Iancu va fi expus la Guvern I

niþiativa aparþine primarului municipiului Brad, acesta considerând cã toþi politicienii trebuie sã cunoascã testamentul marelui revoluþionar român.

Bustul lui Avram Iancu cu testamentul pe soclu ar urma sã fie amplasat în sediul Guvernului României. ”Am dorit în acest an centenar sã ducem în sediul Guvernului României acest bust al lui Avram Iancu, iar pe soclu se aflã testamentul Crãiºorului Munþilor. Este un dar al moþilor pentru naþiunea românã.

Fiecare politician trebuie sã cunoascã acest testament. Nu ar fi existat 1918 fãrã 1848, fãrã acest

erou al naþiunii române, Avram Iancu. De aceea ne-am propus ca Asociaþia ”Brad- Mileniul 3” împreunã cu cei care au susþinut acest proiect, respectiv Consiliul Judeþean Hunedoara, Consiliul Local Brad, Primãria Municipiului Brad ºi un numãr impresionat de donatori, buni români, sã mergem la Guvern ºi sã ducem acest bust”, a spus primarul municipiului Brad, Florin Cazacu. Statuia se aflã la sediul municipalitãþii Brad ºi mai aºteaptã o aprobare pentru a ajunge în Capitalã. ”În acest moment suntem în procedura de aprobare din partea Ministerului Culturii, pentru a duce monumentul în incinta Guvernului României, monument

Actualitate 5 lor în ceea ce priveºte sãnãtatea ºi securitatea, chiar dacã ei nu lucreazã ºi crearea unei mentalitãþi de siguranþã, care trebuie formatã de copil. Am considerat cã este necesar sã îi informãm ºi, cu aceastã ocazie, am gândit cã ar fi foarte bine dacã i-am orienta ºi cãtre aspectul practic al vieþii. ªi aici mã refer la învãþãmântul dual. Copiii trebuie sã ºtie cã au ºi posibilitatea de a-ºi crea un drum în viaþã fiind instruiþi într-o anumitã meserie, ori dacã se merge pe aceastã cale de a se forma ca strungari sau constructori, noi am considerat cã trebuie sã ºtie ºi care sunt riscurile acestor meserii ºi noi cãtre cãtre aceste informaþii þintim”, a explicat Nicolae Voinoiu, director Inspecþia Muncii Bucureºti, ideea acestei campanii susþinutã în mai multe ºcoli.

Campania se va finaliza în perioada urmãtoare când va avea loc, tot cu sprijinul ITM, o caravanã a carierei, ce se va opri din nou la aceastã ºcoalã.

Copiii sunt instruiþi sã se preocupe de riscurile la care se expun odatã cu creºterea lor, iar când vor ajunge maturi sã fie gata sã se fereascã de toate riscurile existente.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

ce va deveni unul de for public ºi care cu siguranþã va crea o rezonanþã specialã în clãdirea Guvernului”, mai spune edilul ºef al municipiului Brad. Bustul marelui revoluþionar Avram Iancu este realizat de un artist plastic din Tg. Mureº, proiectul fiind susþinut financiar de foarte mulþi donatori, primari din toatã Þara Moþilor dar ºi instituþii importante. Un bust identic va fi construit ºi amplasat la Primãria Municipiului Brad.

M. GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

”Hunedoara ºi Marea Unire” – ºedinþa A pãtruns omagialã a Consiliului Judeþean Hunedoara pe contrasens ºi a dedicatã Centenarului Marii Uniri acroºat trei maºini Consiliul Judeþean Hunedoara, în parteneriat cu Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva, Centrul de Culturã ºi Artã al Judeþului Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Teatrul de Artã Deva, cinsteºte Centenarul Marii Uniri printr-o ºedinþã omagialã intitulatã Hunedoara ºi Marea Unire, menitã sã evoce, cu emoþie ºi recunoºtinþã, mãreþul act de la 1 Decembrie 1918, punct de cotiturã în istoria României. Evenimentul va avea loc în ziua de 29 noiembrie 2018, ora 11.00, în incinta Teatrului de Artã din Deva. Întreaga manifestare este aºezatã sub semnul bucuriei de a fi împreunã pentru a omagia aºa

cum se cuvine marea sãrbãtoare de suflet a fiecãrui român.

Evenimentul va fi un excelent prilej de rememorare a atmosferei de însufleþitoare efervescenþã ce a premers actul de la 1 Decembrie 1918, de evocare a marilor personalitãþi care au clãdit, cu profundã dragoste de þarã, o Românie mare ºi unitã.

Vor fi, de asemenea, evocaþi hunedorenii care au avut fericirea de a se afla la Alba Iulia în acel memorabil 1 Decembrie 1918.

Solemnitatea evocãrilor istorice ºi a alocuþiunilor rostite cu mândrie patrioticã va fi întregitã de momente emoþionante, pregãtite cu respect ºi preþuire de îndrãgiþi artiºti ce ne vor fi oaspeþi. Momentele oferite de ei vor constitui surprize plãcute ºi

pline de emoþie, care vor aduce un plus de vibraþie patrioticã acestei ºedinþe omagiale.

Sperãm cã ne veþi fi alãturi, dornici sã împãrþiþi cu noi bucuria acestor momente unice în care, uniþi în cuget ºi simþiri, sãrbãtorim Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Biroul de presã

Locuri de muncã în AGRICULTURÃ – în DANEMARCA ºi PORTUGALIA Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, prin intermediul Serviciului EURES din cadrul AJOFM Hunedoara, promoveazã oferta unui angajator din Danemarca de 200 locuri de muncã (100 locuri pentru Danemarca ºi 100 de locuri pentru Portugalia), pentru munca sezonierã, cules de mazãre, campania 2019.

Descrierea locului de muncã Se va munci într-o fermã cu lucrãtori din diverse þãri, cu oportunitãþi de dezvoltare a abilitãþilor de muncã ºi socializare.

Angajatorul danez deþine în Portugalia o filialã a firmei daneze Greenpeas.

Compania promoveazã respectul reciproc, responsabilitatea ºi încrederea reciprocã între lucrãtori.

Durata contractului: Danemarca: iunie – octombrie 2019.

Program de lucru 3040 ore, 6 zile/sãptãmânã; Portugalia: martie – iunie 2019. Program

de lucru 30 - 40 ore, 6 zile/sãptãmânã.

Condiþii: - Pentru Danemarca: Cazarea se face în rulote, în camping sunt disponibile: bucãtãrie, salã de mese, toalete, baie cu duºuri, maºini de spãlat, internet Wireless. Taxa de cazare plãtitã de lucrãtor/zi este de 8 euro ºi acoperã inclusiv gazul, apa ºi electricitatea.

Transportul dusîntors RomaniaDanemarca este în sarcina lucrãtorului.

Pentru transportul de la locul cazãrii la locul de muncã sau pentru cumpãrãturi, angajatorul va pune la dispoziþia lucrãtorilor un autobuz, contracost pentru 1,5 euro/zi/persoanã.

Opþional, lucrãtorii pot sã îºi aleagã alt mijloc de transport la locul de muncã.

- Pentru Portugalia: Cazarea se face în case echipate cu toate utilitãþile. Taxa de cazare plãtitã de lucrãtor/lunã este de 100 - 120 euro, incluzând consumul/utilitãþile.

Transportul dusîntors RomâniaPortugalia este plãtit de angajator, urmând sã recupereze banii din salariile plãtite angajatului.

Transportul de la locul cazãrii la locul de muncã este gratuit, fiind asigurat de cãtre angajator.

Mai multe informaþii despre cazare ºi transport se gãsesc pe website-ul: www.My-green-

peas.com; Plata muncii: - In Danemarca: Plata muncii este în funcþie de cantitatea culeasã, în lãdiþe, caserole cu gramaj specific.

Salariul este 0.6 euro brut/kg+12,5% alocaþie de concediu.

Impozitul ºi contribuþiile sociale se vor deduce din salariu conform legislaþiei daneze. Mai multe informaþii despre impozite: http://www.skat.dk.

- In Portugalia: Plata muncii este în funcþie de cantitatea culeasã, în lãdiþe, caserole cu gramaj specific. Salariul minim/lunã/persoanã pentru 173 de ore de lucru este de 700 euro brut. Dacã se culege mai mult de 1950 kg în 173 de ore, se va plãti, pentru fiecare kg. cules în plus, 0,30 euro/kg, ca bonus.

Impozitul ºi contribuþiile sociale se vor deduce din salariu conform legislaþiei portugheze.

Cerinþe: - Vârstã minimã – 18 ani; - Cunoºtinþe de limba englezã – nivel minim, dar nu este

O femeie în vârstã de 68 de ani, din municipiul Hunedoara, în timp ce conducea un autoturism pe DN 7, la ieºirea din Deva spre Mintia, din direcþia de mers Deva – Arad, în zona amenajãrii rutiere tip „punct de întoarcere”, (situatã la km 394+800 metri), a pãtruns pe contrasens, iar dupã ce a rulat aproximativ 600 de metri, a acroºat autoturismul condus de un prahovean în vârstã de 27 de ani ºi alte douã autoturisme (unul condus de o femeie de 46 de ani ºi altul condus obligatoriu; - Muncã fizicã grea, indiferent de climã.

Mod de aplicare: Candidaþii trebuie sã trimitã un CV model EUROPASS, în limba românã sau englezã, cu pozã inclusã, pe adresa de e-mail: work@greenpeas.dk.

Preselecþia CV-urilor aplicanþilor se va face de cãtre angajator, apoi se va proceda la invitarea la selecþie a persoanelor, în timp util, de cãtre consilierii EURES.

de un bãrbat de 52 de ani), care se deplasau regulamentar pe sensul de mers Arad – Deva. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto de 27 de ani ºi a unei pasagere în vârstã de 2 ani, aflatã în autoturismul condus de acesta. În cauzã a fost întocmit dosar penal.

Detalii referitoare la data, locul ºi programul selecþiei vor fi trimise NUMAI persoanelor invitate. Nu sunt admise alte persoane la interviu.

Instrucþiunile de aplicare se gãsesc pe website-ul: www.Mygreenpeas.com.

Selecþia va avea loc în prima jumãtate a lunii decembrie la Slatina.

Termen limitã de trimitere a CV-ului: 10.12.2018.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

Studii pentru drumul spre Parâng C

onsiliul Judeþean Hunedoara achiziþioneazã servicii privind întocmirea documentaþiei de avizare a lucrãrilor de intervenþie pentru obiectivul de investiþii Modernizare DJ709F: Slãtinioara(DN7A) – Cabana Rusu – Masivul Parâng, km 10+325 - km 12+600 . Suma alocatã pentru realizarea documentaþiilor este de 20.420,16 lei. „Sectorul de drum DJ 709F de la Cabana Rusu pânã în masivul parâng, km 10+325 – km 12+600 pe o lungime de 2,275 km este un drum pietruit având o lãþime a pãrþii carosabile de cca. 4 m, face legãtura între zona de agrement Masivul Parâng ºi DN 7A, cu localitãþile Petroºani, Petrila, iar prin intermediul DN 66 cu restul judeþului. La km 10+525 se aflã cabana parapantiºtilor, iar la km 11+600 se aflã releul Parâng, obiectiv de mare importanþã în ceea ce priveºte comunicaþiile la nivel naþional.

Starea actualã a sectorului de drum propus pentru modernizare este rea”, aratã documen-

taþia CJH. Terasamentul drumului este construit în proporþie de 95% pe rocã existentã a masivului muntos. Local, platforma drumului este dispusã direct pe rocã de bazã, adicã pe stâncã. Platforma drumului prezintã foarte multe fãgaºe formate în roca stâncoasã, care împiedicã circulaþia normalã pe acest drum.

“Drumul judeþean prezintã o stare tehnicã necorespunzãtoare, care afecteazã negative condiþiile de circulaþie din punct de vedere al siguranþei, confortului ºi vitezei”, mai aratã documentul.

Prin modernizarea acestui sector de drum se realizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de circulaþie ºi a suprafeþei de rulare, realizarea caracteristicilor geo-

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN

- ANUNÞ-

Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 03-06.12.2018 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a unui post contractual vacant din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel: 1. Inspector de specialitate (bibliotecar), debutant – Centrul de educaþie ºi culturã "ªansa" – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã

metrice ale drumului conform normativelor în vigoare, mãrirea capacitãþii de portare ºi de circulaþie, drum de interes judeþean, cu partea carosabilã de lãþime suficientã asigurãrii siguranþei circulaþiei ºi confortului în trafic. Prin modernizarea acestui sector de drum având în vedere cã este o zonã montanã se vor asigura condiþii îmbunãtãþite de circulaþie în special pentru dezvoltarea ºi integrarea zonei în circuitul turistic naþional.

Existenþa unei cãi de comunicaþii moderne va asigura efectuarea unui schimb superior ºi rapid de mãrfuri cu lãrgirea pieþei de desfaceri locale.

Modernizarea va contribui la îmbunãtãþirea aspectului general al zonei, iar noua lui stare va avea un aport favorabil în privinþa ocrotirii mediului prin reducerea noxelor produse de motoare cu combustie internã aflate în sarcinã sporitã din cauza stãrii necorespunzãtoare a suprafeþei de rulare, prin reducerea prafului ºi zgomotului, neajunsuri produse de circulaþia pe drumuri aflate în stare tehnicã mediocrã ºi rea.

Monika BACIU

absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor umaniste (filologie); Concursul se organizeazã astfel: Proba scrisã: 03 decembrie 2018 - ora 11 00 la sediul instituþiei.

Interviul: 06 decembrie 2018 - ora 11 00 la sediul instituþiei.

Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan.

Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 21.11.2018, ora 16 00 .

Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Peste 800 de elevi ºi profesori, evacuaþi din Colegiul Iancu de Hunedoara, în urma unui incendiu

P

este 800 de elevi, 32 de profesori ºi alte 13 s-au autoevacuat din liceu, dupã ce, la subsolul Colegiului Iancu de Hunedoara, din localitatea Hunedoara, a izbucnit un incendiu cu degajare mare de fum.

Imediat la faþa locului au sosit douã echipaje de pompieri ale Detaºamentului Hunedoara au acþionat pentru stingerea unui incendiu produs în subsolul unitãþii de învãþãmânt într-o încãpere în care erau depozitate materiale uºor inflamabile, mai exact hârtie ºi deºeuri de cauciuc.

“Pânã la sosirea echipajelor de pompieri toþi elevii ºi profesorii s-au autoevacuat din clãdirea

ºcolii. Incendiul a generat o cantitate destul de însemnatã de fum care a afectat doi profesori, un bãrbat ºi o femeie, care au suferit intoxicaþii uºoare cu fum.

Ei au primit îngrijiri medicale din partea echipajului SAJ ºi transportaþi la UPU Hunedoara pentru investigaþii suplimentare.”, declarã purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, Anemona Doda.

Cei doi profesori care au suferit intoxicaþii cu fum au primit îngrijiri medicale din partea echipajului SAJ ºi au fost transportaþi la UPU Hunedoara pentru investigaþii suplimentare Incendiul a fost lichidat în câteva minute de pompierii hunedoreni.

PIERDERI KARPAT PIXEL S.R.L, înregistratã la ONRC sub nr. J20/365/2012, CUI 30113770, pierdut certificat constatator la terþi, nr. 510322/24.04.2012. Îl declar nul.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Noiembrie 2018

Henþ cu mâna

SLUGILE LUI BECALI

Aºadar, quod erat demonstrandum: Becali e stãpânul tuturor celor ce respirã, de la Bucureºti pânã la

Voluntari. A arãtat-o prin declaraþiile siderante, cum cã nimeni sã nu se ia de fina lui, recte primarul general al Capitalei,

Fotbal, liga a V-a Hunedoara

Etapã cu 39 de goluri!

Aurul Certej 4 – 2 cu CSC Ilia, încearcã sã se þinã de lider, Ignat (2), Hârceagã ºi Viºan fiind actorii golurilor victoriei, pentru oaspeþi marcând Gabor ºi Iuga.

Joc echilibrat Ponorul Vaþa – AS Sânt. Orlea 2 – 1, între min. 52 ºi 57 fiind marcate cele trei goluri, Bãd ºi Almãºan pentru gazde, Ceuþã pentru oaspeþi.

Douã duble au reuºit Hazulea ºi Rostaº pentru gazde în meciul Sargeþia Bretea Romanã – Unirea Gen. Berthelot 6 – 0. ªapte goluri în meciul Agro Bãcia – Foresta Lunca Cernii 4 – 3.

Mãgura Pui nu iartã!

SANTOS BOZ – MÃGURA PUI 3 – 8 (1 – 6)

Santos Boz : M. Toth – Fl. Roman (min. 46 Duma), I. Popa (min. 46 Todorici), Gorea (min. 60 Jurj), Fenesi – Drãgan (min. 68 Vincze), Ciobanu, Bichescu, Bâc – C. Adam, C. Varga.

Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): Liv. Militaru – Cãpriþã (min. 55 Fl. Neiconi), Albu, Cr. Ban, Poenar (min. 56 ...) – Ov. Ciolea (min. 67 A. Turcu), Ov Stoica (min. 60 Bizera), Tomescu, Stoiconi – Mailat, I. Lupulescu.

Arbitru: Raul Bãdãrãu – Hunedoara Au marcat: Fl. Roman, C. Varga, Ciobanu resp. Mailat (4), Ov. Stoica (2), I. Lupulescu, Stoiconi.

Gabriela Vrânceanu Firea, Pandele, legat de gestionarea proastã a gazonului, de pe Arena Naþionalã.

MM Stoica, cel care a avut curajul (!) sã ridice glasul critic la starea gazonului, a

fost pus la colþ de cel ce-i bagã banii în buzunar, atrâgându-i atenþia sã nu se mai ia de doamna primar general, care este fina lui.

Ce ierarhii, ce probleme oficiale, fina ºi naºul, atât!

ªtiam cã doar Ionuþ Luþu (ãla care a bifat ºi pe Jiul Petroºani) este supãratul casei dar iatã cã ºi MM Stoica a fost pus cu botul pe labe. Cu toate aerele lui s-a dovedit ºi a fi doar o trompetã.

LIDERUL CªTIGÃ...

ªtiinþa Petroºani a demonstrat cã îºi meritã locul de lider, învingând la mare luptã, 24 – 15 ocupanta locului 2, Bucovina Suceava. Au reuºit eseuri M. Nãstãriei (2), transformãrile aparþinând lui Jipa.

RUGBY, DNS, LIGA A 2-A ETAPA A 8-A, 11 NOIEMBRIE 2018

RC Gura Humorului – CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani – Bucovina Suceava CSM Sibiu a stat.

22 – 20 24 – 15

CLASAMENT

1.

2.

3.

4.

5.

ªtiinþa Petroºani 7 Bucovina Suceava 6 RC Gura Humorului 6 CSUAV Arad 7 CSM Sibiu 6 ETAP A A 9-A, ETAPA Bucovina Suceava – CSUAV Arad CSM Sibiu – RC Gura Humorului ªtiinþa Petroºani stã.

7 0 0 389-86 4 0 2 195-101 3 0 3 127-137 2 0 5 104-240 0 0 6 83-334 10 NOIEMBRIE 2018

35p 20p 14p 11p 0p