Cronica Vaii Jiului Nr.1685, Luni 5 nov 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1685

Cronica Vãii Jiului Luni, 5 Noiembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Brazi artificiali, ghirlande luminoase ºi alte decoraþiuni vor împodobi Valea Jiului

T

oate localitãþile din Valea Jiului se pregãtesc pentru sãrbãtorile de iarnã.

Peste tot a început deja operaþiunea de montare a instalaþiilor de lumini care vor da o culoare ºi o atmosferã de sãrbãtoare localitãþilor.

Spre exemplu, la Petrila, edilii cumpãrã brazi artificiali, iar la Vulcan se achiziþioneazã ghirlande luminoase de diferite culori.

La Petrila se achiziþio-

neazã doi brazi artificiali cu o valoare totalã de puþin peste 24.000 de lei. Înãlþimea acestora va fi de 4.4 metri.

La Vulcan, autoritãþile locale achiziþioneazã ghirlande luminoase.

Valoarea totalã a achiziþiei se ridicã la 25.088,70 de lei ºi include o serie de ghirlande luminoase.

La Petroºani montarea iluminatului ornamental de sãrbãtoare este în plinã desfãºurare.

Autoritãþile locale ne promit o feerie de culori pentru acest an.

Monika BACIU

Studiul comandat de CEH nu rãspunde la întrebãrile Comisiei Europene

R

aportul întocmit de INSEMEX Petroºani în ceea ce priveºte prelungirea activitãþii cu producþie a minelor Lupeni ºi Lonea trebuie îmbunãtãþit. Potrivit oficialilor din Ministerul Energiei documentul omite o serie de aspecte importante care trebuie prezentate Comisiei Europene, astfel cã au fost solicitate completãri. >>> PAGINA A 3-A

Drumul Vãii Jiului spre Alba Iulia rumul Vãii Jiului „D spre Alba Iulia” aºa se numeºte cartea scrisã de prof. univ. dr. ing. Mircea Baron ºi din care vor fi achiziþionate 30 de volume de cãtre Primãria municipiului Petroºani. În an Centenar, cu mai puþin de o lunã înainte de manifestãrile de 1 decembrie, se cuvine sã ne amintim de înaintaºii noºtri, cei care au fãcut posibilã unirea. În acest

an se comemoreazã 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desãvârºirea statului naþional român, realizatã prin unirea tuturor provinciilor româneºti.

“Cunoaºterea trecutului este importantã pentru a ne înþelege istoria, pentru a putea cinsti memoria tuturor celor care au clãdit cu multã trudã aºezãmintele de astãzi ºi pentru a ne putea înþelege prezentul. Unul cintre cetãþenii municipiului Petroºani preocupat

mereu de istoria antebelicã, interbelicã, postbelicã ºi recentã a municipiului nostru ºi a Vãii Jiului este domnul prof. univ. dr. ing. Mircea Baron, care, de-a lungul carierei sale a publicat numeroase cãrþi ce prezintã evenimente cheie din istoria zonei noastrã. Acestea, prin complexitatea documentãrii, reprezintã un adevãrat izvor de cunoaºtere a istoriei zonei Vãii Jiului”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Continuând seria demersurilor documentaristice, Mircea Baron a scris un nou volum “Drumul Vãii Jiului spre Alba Iulia 1914-1918”.

Cartea are 270 de pagini ºI este structuratã în douã pãrþi. Potrivit autorului, în prima parte se regãseºte un studiu de aproape 90 de pagini, în care valori-

ficând, cu precãdere documente de arhivã s-a reuºit desluºirea câtorva paºi pe care Valea Jiului i-a fãcut în anii primului rãzboi mondial, ºi mai ales, în toamna anului 1918. A doua parte a cãrþii cuprinde “Documente”, pe care se bazeazã textul istoric.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Escroc reþinut de poliþiºti ndividul a reuºit sã îºele zeci de Ipersoane folosindu-se

de acte false.

Anchetatorii au descins în mai multe locaþii din judeþele Hunedoara ºi Timiº. Suspectul a fost reþinut ºi este cercetat pentru fals, înºelãciune ºi falsificare de instrumente oficiale.

Poliþiºtii specializaþi în investigarea criminalitãþii economice din Timiº au efectuat patru percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Timiº ºi Hunedoara, la sediul unor societãþi comerciale ºi domiciliul unei persoane bãnuitã de sãvârºirea infracþiunilor de înºelãciune, falsificare de instrumente oficiale,

folosirea instrumentelor false ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã.

Anchetatorii cerceteazã un bãrbat, de 46 de ani, cã în perioada mai – septembrie 2018, în calitate de reprezentant al unei societãþi comerciale, a indus în eroare mai multe persoane cu privire la facilitarea obþinerii de fonduri europene. Acesta le întocmea contracte fictive de finanþare,

Preotul evazionist cere liberarea condiþionatã

A

cþiunea sa prin care a încercat sã iasã de dupã gratiile închisorii a fost respinsã de Judecãtoria Deva. Preotul a contestat decizia iar Tribunalul Hunedoara are ultimul cuvânt.

Preotul paroh Ioan P., din Luncoiu de Sus, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscalã ºi spãlare de bani.

Preotul hunedorean a încercat sã-i convingã pe judecãtorii deveni cã poate fi eliberat condiþionat, dar cererea sa a fost respinsã. A atacat-o la Tribunalul Hunedoara iar în a doua jumãtate a acestei luni va fi luatã în discuþie de magistraþii instanþei superioare. Bãrbatul a fost cercetat penal într-un dosar instrumentat de DNA, fiind acuzat cã în calitate de administrator a trei societãþi comerciale, a prejudiciat statul cu aproximativ 5,5 milioane de euro. Potrivit

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

semnând în fals în numele reprezentanþilor instituþiilor publice respective. Totodatã pentru realizarea acestor contracte, cel în cauzã, si-a procurat ºtampile false, imitând pe cele folosite de instituþiile competente, ºi a întocmit in fals acte notariale, pe care le autentifica în fals cu ajutorul unui dispozitiv fals de marcare notarial, cauzând astfel un prejudi-

anchetatorilor, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2009, nu a evidenþiat în contabilitatea celor trei firme, din Brad, operaþiunile comerciale efectuate, respectiv comercializarea de produse petroliere, utilaje pentru construcþii, uleiuri minerale, anvelope etc. ºi nici veniturile realizate.

Preotul a fost arestat preventiv ºi într-un alt dosar alãturi de alþi administratori ºi reprezentanþi ai unor societãþi comerciale, hunedoreanul fiind acuzat de complicitate la evaziune fiscalã ºi complicitate la spãlare de bani, ambele în formã continuatã.

Preotul a mai fost obligat de instanþa de apel la plata sumei de 11.911.979 lei, la care se adaugã penalitãþi ºi majorãri de întârziere cãtre partea civilã Statul Român – prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã.

M. GÂNJU

Suspect de crimã prins de poliþiºti

I

ndividul de 30 de ani, din judeþul Hunedoara, se sustrãgea arestãrii preventive.

Este suspectat pentru comiterea infracþiunii de omor ºi a fost depistat de poliþiºtii din Caraº-Severin pe raza localitãþii Bucova, în urma unei operaþiuni derulatã pe raza judeþului învecinat. Individul a fost încarcerat în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã CaraºSeverin. (M.G.)

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Director:

z

ciu de aproximativ 140.000 de lei. ”În urma percheziþiilor au fost ridicate mai multe medii de stocare, ºtampile, documente financiar-contabile precum ºi alte documente necesare documentãrii activitãþii infracþionale a celui în cauzã.Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþii infracþionale a bãnuitului, precum ºi pentru recuperarea în totalitate a prejudiciului”, se precizeazã într-un comunicat al IPJ Timiº. Suspectul a înºelat mai multe persoane din Lugoj, dar ºi din satele învecinate.

Poza într-un om de afaceri ºi a reuºit sã pãcãleascã circa 60 de persoane. Acestea ar fi plãtit sume cuprinse între 1000 ºi 30.000 de lei.

Maximilian GÂNJU

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Studiul comandat de CEH nu rãspunde la întrebãrile Comisiei Europene R

aportul întocmit de INSEMEX Petroºani în ceea ce priveºte prelungirea activitãþii cu producþie a minelor Lupeni ºi Lonea trebuie îmbunãtãþit.

Potrivit oficialilor din Ministerul Energiei documentul omite o serie de aspecte importante care trebuie prezentate Comisiei Europene, astfel cã au fost solicitate completãri.

“A ajuns o variantã care nu este completã ºi am cerut refacerea lui. Documentul nu rãspunde cerinþelor Comisiei Europene. Am discutat cu Compania (Complexul Energetic Hunedoara-n.r.) ºi compania cere INSEMEX completãri”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

În plus, potrivit oficialilor din minister studiul trebuie sã releve faptul cã existã anumite pericole în cazul neexploatãrii rezervelor de cãrbune.

“Studiul e fãcut în alt scop.

Adicã cu scopul de a arãta cã existã anumite pericole generate de nescoaterea cãrbunelui din subteran”, a mai spus sursa citatã.

La încetarea activitãþii de producþie rezervele deschise trebuie sã fie epuizate. Durata de exploatare care asigurã epuizarea rezervelor deschise (asimilatã gradului de asigurare cu rezerve deschise) este de 10,6 ani pentru EM Lonea ºi 8,2 ani pentru EM Lupeni, calculat cã raport dintre rezerva deschisã ºi producþia anualã actualã. Rezultã cã din acest punct de vedere, timpul disponibil pânã la termenul decembrie 2018, preconizat pentru încetarea activitãþii de

producþie, este insuficient fiind imperios necesar, ca acesta sã fie extins. Prevenirea apariþiei fenomenelor nedorite se poate realiza în primul rând prin continuarea exploatãrii pânã la epuizarea rezervelor deschise, lucru care poate fi realizat într-un timp rezonabil, asimilat gradului de asigurare cu rezerve deschise. Închiderea lucrãrilor miniere care sã asigure securitatea în subteran trebuie realizatã cu respectarea procedurilor de închidere pe etape, începând

de la extremitatea câmpului minier, spre lucrãrile de legãturã cu suprafaþa ºi ascendent pe orizonturi, pânã la suprafaþã. Faþã de programul de închidere stabilit anterior au apãrut elemente suplimentare care conduc la necesitatea exploatãrii rezervelor deschise dupã anul 2018 pânã la finalizarea acestora “În cazul EM Lupeni, pe baza cercetãrilor efectuate de cãtre INSEMEX Petroºani referitoare la predispoziþia de autoaprindere a cãrbunilor din stratul 3, din perimetrul EM Lupeni, a rezultat cã stratul de cãrbune este clasificat în categoria de „cãrbuni cu risc ridicat de autoaprindere”, fiind necesarã implementarea de mãsuri tehnice de prevenire a fenomenelor de autoîncãlzire respectiv a focurilor endogene.

Sucursala EM Lupeni la momentul actual are în

evidenþã 3 focuri endogene”, aratã concluziile.

Aceeaºi situaþie se înregistreazã ºi la mina Lonea. “În cazul EM Lonea, pe baza cercetãrilor efectuate de cãtre INSEMEX referitoare la predispoziþia la autoaprindere a cãrbunilor din stratul 3, din perimetrul EM Lonea a rezultat cã stratul de cãrbune este clasificat în categoria “cãrbunilor auto inflamabili cu tendinþã pronunþatã la autoaprindere”, fiind necesarã implementarea de mãsuri tehnice de prevenire a fenomenelor de autoîncãlzire respectiv a focurilor endogene. Sucursala EM Lonea la momentul actual are în evidenþã 2 focuri endogene”, mai aratã raportul. În concluzie, reiese cã din punct de vedere tehnic termenul de încetare a activitãþii de producþie a sucursalelor miniere EM Lonea ºi EM Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie extins dupã decembrie 2018.

Universitatea Petroºani ºi INSEMEX, doi poli ai educaþiei ºi cercetãrii din Petroºani

niversitatea Petroºani ºi U INSEMEX sunt doi piloni importanþi ºi reprezentativi ai Vãii Jiului.

Universitatea din Petroºani are o existenþã de 70 de ani, instituþia de învãþãmânt superior fiind cea care îi specializeazã pe studenþi în anumite domenii, în timp ce INSEMEX Petroºani este un institut de cercetare de succes. Ambele entitãþi sunt recunoscute pe plan mondial.

“Avem proiecte comune, avem sesiunile ºtiinþifice comune, avem o serie de activitãþi de cercetare ºi laborator la INSEMEX, iar specialiºtii de la INSEMEX vin ºi þin ºi cursuri la noi, în aºa fel încât aceastã împletire dintre cercetare ºi învãþãmânt sã fie una realã ºi sã dãm un exemplu de bune practici în acest sens”, a spus prof. univ. dr. ing.

Radu Sorin Mihai.

Activitatea educaþionalã ºi cea de cercetare se îmbinã perfect între cele douã entitãþi.

Activitatea de cercetare a celor de la INSEMEX se regãseºte în cursurile Universitãþii Petroºani, iar specialiºtii absolvenþi ai Universitãþii Petroºani sunt încadraþi la INSEMEX. “85% din angajaþii lor sunt absolvenþi de Universitatea Petroºani, indiferent cã sunt în domeniul economic sãu tehnic. Marea majoritate au doctoratul la noi.

Aceastã colaborare nu numai cã s-a dezvoltat pe niºte baze solide, dar se ºi impunea sã se realizeze pentru cã fãrã o educaþie de calitate ºi

o pregãtire continuã, specialiºtii lor nu pot sã þinã trendul cu evoluþia tehnicã a societãþii, iar pe de altã parte ºi noi avem nevoie de expertizã lor pentru cã fac anumite cercetãri pe care noi trebuie sã le implementãm în activitãþile didactice pe care le facem. Diversitatea activitãþii ºtiinþifice trebuie sã se regãseascã în activitãþile de laborator pe care le avem cu studenþii”, a mai spus sursa citatã.

INSEMEX ºi Universitatea din Petroºani au un punct comun. Mineritul.

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU SECURITATEA MINIERA ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ-INSEMEX Petroºani a luat fiinþã în anul 1949 sub denumirea denumirea de “Staþia de Cercetãri pentru Securitatea Securitatea Minerã” cã filialã a I.C.E.M.I.N.

Bucureºti. Înfiinþarea ei a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnica securitãþii în industria minierã din România.

Numele sub care este cunoscut acest institut atât în cadrul industriei miniere cât ºi în cadrul altor industrii cum ar fi cele constructoare de maºini, electrotehnice, chimice sau petrolifere se încadreazã în tradiþia pe care colectivul acestuia, în activitatea lor de peste 65 de ani, au fãurit-o. Universitatea din Petroºani are o lungã ºi frumoasã tradiþie, fiind continuatoarea „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã” care a funcþionat în Bucureºti din anul 1864, iar din anul 1948 la Petroºani pentru început sub numele de Institutul Cãrbunelui. Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit

Universitatea Tehnicã (1991) iar mai apoi Universitatea din Petroºani (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie universitarã ºi prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi

Monika BACIU condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt.

Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi : Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Basarabenii ºi românii, s-au întrecut, la Petroºani, la fotbal Din culisele peliculei Moromeþii 2 A M proape 50 de studenþi din Basarabia ºi din mai multe centre universitare de la noi au venit, la finele sãptãmânii trecute, la Petroºani, la o întrecere de fotbal.

Au venit sã îºi facã noi prieteni ºi acesta este cel mai important lucru, basarabenii fiind foarte încântaþi de ceea ce au gãsit la noi, pentru cã, dincolo de ideea de a se întrece pe terenul de fotbal, obiectivul lor a fost sã marcheze Unirea, în felul lor. „Am venit sã susþin bãieþii, pentru cã am primit o invitaþie frumoasã de la Petroºani ºi jucãm aici colegial, nu neapãrat sã câºtigãm, dar sã simþim împreunã Anul Centenar. Este o activitate care face parte din acest ciclu ºi ne bucurãm

sã fim aici ºi poate, pe viitor, cei de la Petroºani sã vinã la noi”, a spus Liuba Eremia, preºedinta Asociaþiei Studenþilor basarabeni din Craiova. „Am venit cu gânduri frumoase ºi le mulþumim cã ne-au chemat. Am dori sã câºtigãm întrecerea, dar nu conteazã.

Vrem sã fie prietenie între noi”, a adãugat ºi Silviu, Asociaþia studenþilor din Alba Iulia. ªi au venit în campusul universitar, dar nu numai, iar cei mai mulþi au fost încântaþi de tot ce au vãzut aici ºi de felul cum au fost primiþi. „Sper ca activitãþile pe care le desfãºurãm sã fie pe placul tuturor, sã ne simþim bine ºi deasupra spiritului de competitivitate care apare, pânã la urmã, voia bunã sã primeze”, a adãugat Alexandru, de la asociaþia studenþilor din Petroºani, gazdã a

acestui eveniment. „Am organizat acest eveniment cu prilejul Anului Centenar ºi am invitat echipe de la Craiova, Alba Iulia ºi alãturi de douã echipe ale noastre ºi Dorim ca prietenia sã câºtige ºi sã terminãm cu brio”, a conchis Ilie Iucal, preºedintele Studenþilor Basarabeni Petroºani. Întrecerea a fost, aºa cum au vrut ºi organizatorii, un prilej de a se întâlni cu studenþii din

Excursie la Geoparcul Dinozaurilor N

u mai puþin de 20 de copii din clasa pregãtitoare ºi clasele primare, din zona defavorizatã Cuþ din comuna Ghelari, au beneficiat de o excursie gratuitã în Þara Haþegului.

Copiii au vizitat Rezervaþia HaþegSlivuþ ºi au aflat poveºtile zimbrilor, iar apoi urmãtoarea oprire a fost Geoparcul Dinozaurilor Þara

Basarabia ºi la Petroºani, pentru cã, în acest an, sunt cei mai mulþi studenþi din aceastã parte la noi, la Universitate. „În cadrul manifestãrilor dedicate celor 100 de ani de la Unirea României ºi 70 de ani de la înfiinþarea Universitãþii din Petroºani, am cuprins ºi aceste manifestãri sportive, un campionat între studenþi, care sã îi coaguleze mai mult, care sã le creeze

noi prietenii, nu doar competiþia. Poate, cu acest prilej, descoperim cã studenþii noºtri pot ºi trebuie sã facã ºi altceva, decât sã înveþe”, a spus ºi prof univ dr ing habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani, iar despre competiþia în sine ne-a vorbit prorectorul, cel care le-a fost alãturi ºi pe teren studenþilor. „Am adus alãturi de noi 50 de studenþi: 30 din Petroºani, 20 din

afarã ºi suntem aici pentru a socializa, a juca împreunã, a vedea Petroºaniul ºi a fi o activitate frumoasã. Întâmplarea face cã sunt 4 echipe de studenþi basarabeni ºi una de studenþi români. Noi avem 300 de studenþi basarabeni, fiind un record. Dintre ei, 20 joacã fotbal, ei fiind profesioniºti care joacã ºi la Universitatea din Petroºani ºi o echipã de boboci ºi cei de la Craiova ºi Alba Iulia au dat curs invitaþiei noastre, pentru cã ei sunt aici sã ne ajute ºi sã vadã Petroºaniul”, a completat prof univ dr habil Eduard Edelhauser, Prorector al UP. A fost un turneu de fotbal de 7 + 1, iar pânã la finalul sãu, toþi au câºtigat noi prieteni ºi au vizitat împrejurimile.

Diana MITRACHE

oromeþii 2 este cea de-a doua galã de film gãzduitã de Cinematograful Victoria din Petroºani.

Avanpremiera peliculei a avut loc vineri searã, în prezenþa producãtorului filmului ºi a peste 200 de petroºãneni care au venit sã vadã cea mai aºteptatã proiecþie a toamnei.

“Am fãcut aceste avanpremiere înainte de premierã oficialã a filmului pentru cã ne-am gândit, în primul rând la public. Moromeþii este un film emblemã pentru cinematografia româneascã ºi ne-am asumat un mare risc.

Domnul Gulea spunea, la un moment dat, cã

este foarte greu sã te iei la întrecere cu tine. ºi e un pariu foarte mare. E un curaj foarte mare.

Pentru noi, aceste avanpremiere sunt extrem de importante pentru cã este primul feedback pe care îl primim de la public”, a spus Oana Giurgiu, producãtorul filmului.

Moromeþii 2 continuã povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunãrii, ºi-l are în prim-plan pe mezinul Niculae. Anii 19451946 îl gãsesc pe Ilie Moromete îmbãtrânit, dar încã în putere. Între el ºi cea de-a doua soþie, Catrina, tensiunile continuã, în timp ce Niculae este pus la încercare de promisiunile lumii noi, în care totul e posibil dacã te

Copaci interesanþi în parcurile din Petroºani M

ai multe specii deosebite de copaci ornamentali au fost, în aceste zile, sãdiþi în parcurile din Petroºani.

Haþegului. Acþiunea s-a derulat prin proiectul “Comunitatea Ghelari – Acceptã sprijinul nostru” derulat de Asociaþia Non-Profit l&c Consulting, în parteneriat cu Primãria Ghelari.

Maximilian GÂNJU .

Acþiunea vine sã completeze spaþiile verzi cu pomi ornamentali, iar speciile sunt unele absolut inedite. Cei care le cultivã spun cã se preteazã climei de la noi. „Am adus 50 de tuia oocidentalis smarald în balot, de înãlþime peste 3 m, 10 tei americani, care, spre deosebire de teii noºtri, sunt ornamentali ºi þin floarea pânã prin lunile septembrie, octombrie, iar alþi alþi 10 copaci cu coroana globularã, care fac coroane de 5 m diametrul ºi care resping insectele, în special þânþarii ºi muºtele ºi 4 magnolii, care fac flori

mov ºi au o înlãþime de peste 4 m, florile rãmânând tot timpul anului”, a spus Ionel Sfiraþ, inginer silvic Lugoj.

Acþiunea a demarat la Petroºani în parcul de lângã piaþa centralã, acolo unde se face, în paralel cu sãdirea copacilor ºi cosmetizarea copacilor. „Am început cu parcul de la piaþa centralã, cu tot ce înseamnã igienizare, ecologizare ºi curãþare ºi totodatã avem în program, vineri

ºi sâmbãtã, plantarea copacilor ornamentali în acest parc ºi nu numai, vizate fiind ºi alte zone din municipiul Petroºani”, a spus Daniel Viºan, director DADPP. Firma producãtoare este din Lugoj, iar copacii se vor aclimatiza la noi, dat fiind faptul cã nu este pentru prima datã când inginerii silvici de la noi ne aduc astfel de exemplare de copaci ornamentali.

Diana MITRACHE

înregimentezi.

“Aceastã continuare a filmului Moromeþii este practic o adaptare liberã pe care domnul Stere Gulea a fãcut-o dupã volumul 2 din Moromeþii ºi Viaþa ca o pradã ºi spunea cã ºi-a permis acest lucru, sã se îndepãrteze de operele literare, spre deosebire de prima parte pentru cã Marin Preda, în perioada respectivã, nu putea sã scrie aºa cum ºi-a dorit ºi la distanþã de atâþia ani putem sã fim mai oneºti faþã de istoria noastrã ºi ne adresãm unei noi generaþii cu acest film.

Pentru noi, oamenii care lucrãm în film, sã faci film de epocã este foarte antrenant. Sã creezi un film de epocã în zilele noastre este aproape imposibil. ºi în satul românesc s-au schimbat lucrurile foarte mult. Noi când am plecat la drum am plecat convinºi cã vom ajunge în ipostaza de a reconstrui toatã gospodãria lui Moromete undeva în altã parte. Nu a fost aºa pentru cã am avut un mare noroc sã

descoperim cã încã mai existã casa lui Ilie Moromete, undeva nãpãditã de buruieni.

Am reuºit sã o scoatem la luminã ºi sã reconstituim gospodãria lui Moromete. A fost o varã întreagã în care s-a lucrat acolo”, a mai spus sursa citatã.

Provocãrile au fost la tot pasul. Poate cea mai importantã a fost cea în care Victor Rebenciuc, cel care l-a interpretat pe Moromete în prima parte a filmului, a fost înlocuit cu Horaþiu Mãlãele, în cea de-a doua peliculã.

“Pentru noi toþi a fost foarte greu momentul în care domnul Rebenciuc a decis cã nu poate sã fie Moromete 2 pentru cã de la turnarea primului film au trecut 30 de ani, iar în acest film timpul ar fi de vreo 10 ani.

A fost un pariu pe care domnul Stere Gulea l-a fãcut alegându-l pe Horaþiu Mãlãele, pentru Horaþiu Mãlãele a fost un mare curaj sã dea ochii cu publicul în chip de Moromete dupã rolul extraordinar pe care Victor Rebenciuc l-a

fãcut ºi pentru ca noi toþi sã avem curaj, domnul Victor Rebenciuc a venit în prima zi pe platoul de filmare ºi a fost un moment foarte emoþionant pentru toatã lumea ºi ne-a dat curaj”, a mai spus Oana Giurgiu.

Filmul este regizat de Stere Gulea, imaginea este semnatã de Vivi Drãgan Vasile, producþia este realizatã de Oana Giurgiu ºi Tudor Giurgiu, iar în rolurile principale se regãsesc Horaþiu Mãlãele, Dana Dogaru ºi Iosif Paºtina.

Klavier Art, festival concurs ajuns la ediþia cu numãrul VII, susþinut de Consiliul Local Petroºani

J

umãtatea lunii decembrie aduce la Petroºani un eveniment de excepþie destinat tinerilor pianiºti.

În perioada 14-16 decembrie va avea loc o nouã ediþie a Festivalului – concurs Klavier Art. Zeci de artiºti adolescenþi se vor întrece în cea de-a VII-a ediþie a festivalului care a devenit tradiþional pentru Petroºani.

“Acest festival-concurs are ca scop principal promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor ºi a melomanilor ºi sprijinirea tinerilor care se îndreaptã spre acest gen de muzi-

cã, dar ºi plasarea municipiului nostru în circuitul cultural ºi educativ al muzicii clasice.

Pe de altã parte, acest concurs oferã posibilitatea ca elevii ºi copiii cu talent deosebit sã se evidenþieze ºi sã îºi valorifice potenþialul artistic”, mai spun edilii.

7000 de lei a alocat Consiliul Local Petroºani pentru susþinerea acestui eveniment.

Evenimentul este organizat de ªcoala Gimnazialã IG Duca în parteneriat cu Asociaþia Klavier Art din Bucureºti.

Acþiunea este susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

Petroºani. “Activitãþile extraºcolare reprezintã, pentru elevi, ºansa unei dezvoltãri armonioase, iar copiii care sunt implicaþi în astfel de activitãþi descoperã disciplinã, atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare elev care se implicã în activitãþi extraºcolare trebuie

susþinut ºi încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt, care au ca scop principal promovarea talentului copiilor, trebuie sprijinit”, spun edilii de la Petroºani.

An de an, la acest eveniment iau parte pianiºti din toate colþurile tãrii.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Basarabenii ºi românii, s-au întrecut, la Petroºani, la fotbal Din culisele peliculei Moromeþii 2 A M proape 50 de studenþi din Basarabia ºi din mai multe centre universitare de la noi au venit, la finele sãptãmânii trecute, la Petroºani, la o întrecere de fotbal.

Au venit sã îºi facã noi prieteni ºi acesta este cel mai important lucru, basarabenii fiind foarte încântaþi de ceea ce au gãsit la noi, pentru cã, dincolo de ideea de a se întrece pe terenul de fotbal, obiectivul lor a fost sã marcheze Unirea, în felul lor. „Am venit sã susþin bãieþii, pentru cã am primit o invitaþie frumoasã de la Petroºani ºi jucãm aici colegial, nu neapãrat sã câºtigãm, dar sã simþim împreunã Anul Centenar. Este o activitate care face parte din acest ciclu ºi ne bucurãm

sã fim aici ºi poate, pe viitor, cei de la Petroºani sã vinã la noi”, a spus Liuba Eremia, preºedinta Asociaþiei Studenþilor basarabeni din Craiova. „Am venit cu gânduri frumoase ºi le mulþumim cã ne-au chemat. Am dori sã câºtigãm întrecerea, dar nu conteazã.

Vrem sã fie prietenie între noi”, a adãugat ºi Silviu, Asociaþia studenþilor din Alba Iulia. ªi au venit în campusul universitar, dar nu numai, iar cei mai mulþi au fost încântaþi de tot ce au vãzut aici ºi de felul cum au fost primiþi. „Sper ca activitãþile pe care le desfãºurãm sã fie pe placul tuturor, sã ne simþim bine ºi deasupra spiritului de competitivitate care apare, pânã la urmã, voia bunã sã primeze”, a adãugat Alexandru, de la asociaþia studenþilor din Petroºani, gazdã a

acestui eveniment. „Am organizat acest eveniment cu prilejul Anului Centenar ºi am invitat echipe de la Craiova, Alba Iulia ºi alãturi de douã echipe ale noastre ºi Dorim ca prietenia sã câºtige ºi sã terminãm cu brio”, a conchis Ilie Iucal, preºedintele Studenþilor Basarabeni Petroºani. Întrecerea a fost, aºa cum au vrut ºi organizatorii, un prilej de a se întâlni cu studenþii din

Excursie la Geoparcul Dinozaurilor N

u mai puþin de 20 de copii din clasa pregãtitoare ºi clasele primare, din zona defavorizatã Cuþ din comuna Ghelari, au beneficiat de o excursie gratuitã în Þara Haþegului.

Copiii au vizitat Rezervaþia HaþegSlivuþ ºi au aflat poveºtile zimbrilor, iar apoi urmãtoarea oprire a fost Geoparcul Dinozaurilor Þara

Basarabia ºi la Petroºani, pentru cã, în acest an, sunt cei mai mulþi studenþi din aceastã parte la noi, la Universitate. „În cadrul manifestãrilor dedicate celor 100 de ani de la Unirea României ºi 70 de ani de la înfiinþarea Universitãþii din Petroºani, am cuprins ºi aceste manifestãri sportive, un campionat între studenþi, care sã îi coaguleze mai mult, care sã le creeze

noi prietenii, nu doar competiþia. Poate, cu acest prilej, descoperim cã studenþii noºtri pot ºi trebuie sã facã ºi altceva, decât sã înveþe”, a spus ºi prof univ dr ing habil Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani, iar despre competiþia în sine ne-a vorbit prorectorul, cel care le-a fost alãturi ºi pe teren studenþilor. „Am adus alãturi de noi 50 de studenþi: 30 din Petroºani, 20 din

afarã ºi suntem aici pentru a socializa, a juca împreunã, a vedea Petroºaniul ºi a fi o activitate frumoasã. Întâmplarea face cã sunt 4 echipe de studenþi basarabeni ºi una de studenþi români. Noi avem 300 de studenþi basarabeni, fiind un record. Dintre ei, 20 joacã fotbal, ei fiind profesioniºti care joacã ºi la Universitatea din Petroºani ºi o echipã de boboci ºi cei de la Craiova ºi Alba Iulia au dat curs invitaþiei noastre, pentru cã ei sunt aici sã ne ajute ºi sã vadã Petroºaniul”, a completat prof univ dr habil Eduard Edelhauser, Prorector al UP. A fost un turneu de fotbal de 7 + 1, iar pânã la finalul sãu, toþi au câºtigat noi prieteni ºi au vizitat împrejurimile.

Diana MITRACHE

oromeþii 2 este cea de-a doua galã de film gãzduitã de Cinematograful Victoria din Petroºani.

Avanpremiera peliculei a avut loc vineri searã, în prezenþa producãtorului filmului ºi a peste 200 de petroºãneni care au venit sã vadã cea mai aºteptatã proiecþie a toamnei.

“Am fãcut aceste avanpremiere înainte de premierã oficialã a filmului pentru cã ne-am gândit, în primul rând la public. Moromeþii este un film emblemã pentru cinematografia româneascã ºi ne-am asumat un mare risc.

Domnul Gulea spunea, la un moment dat, cã

este foarte greu sã te iei la întrecere cu tine. ºi e un pariu foarte mare. E un curaj foarte mare.

Pentru noi, aceste avanpremiere sunt extrem de importante pentru cã este primul feedback pe care îl primim de la public”, a spus Oana Giurgiu, producãtorul filmului.

Moromeþii 2 continuã povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunãrii, ºi-l are în prim-plan pe mezinul Niculae. Anii 19451946 îl gãsesc pe Ilie Moromete îmbãtrânit, dar încã în putere. Între el ºi cea de-a doua soþie, Catrina, tensiunile continuã, în timp ce Niculae este pus la încercare de promisiunile lumii noi, în care totul e posibil dacã te

Copaci interesanþi în parcurile din Petroºani M

ai multe specii deosebite de copaci ornamentali au fost, în aceste zile, sãdiþi în parcurile din Petroºani.

Haþegului. Acþiunea s-a derulat prin proiectul “Comunitatea Ghelari – Acceptã sprijinul nostru” derulat de Asociaþia Non-Profit l&c Consulting, în parteneriat cu Primãria Ghelari.

Maximilian GÂNJU .

Acþiunea vine sã completeze spaþiile verzi cu pomi ornamentali, iar speciile sunt unele absolut inedite. Cei care le cultivã spun cã se preteazã climei de la noi. „Am adus 50 de tuia oocidentalis smarald în balot, de înãlþime peste 3 m, 10 tei americani, care, spre deosebire de teii noºtri, sunt ornamentali ºi þin floarea pânã prin lunile septembrie, octombrie, iar alþi alþi 10 copaci cu coroana globularã, care fac coroane de 5 m diametrul ºi care resping insectele, în special þânþarii ºi muºtele ºi 4 magnolii, care fac flori

mov ºi au o înlãþime de peste 4 m, florile rãmânând tot timpul anului”, a spus Ionel Sfiraþ, inginer silvic Lugoj.

Acþiunea a demarat la Petroºani în parcul de lângã piaþa centralã, acolo unde se face, în paralel cu sãdirea copacilor ºi cosmetizarea copacilor. „Am început cu parcul de la piaþa centralã, cu tot ce înseamnã igienizare, ecologizare ºi curãþare ºi totodatã avem în program, vineri

ºi sâmbãtã, plantarea copacilor ornamentali în acest parc ºi nu numai, vizate fiind ºi alte zone din municipiul Petroºani”, a spus Daniel Viºan, director DADPP. Firma producãtoare este din Lugoj, iar copacii se vor aclimatiza la noi, dat fiind faptul cã nu este pentru prima datã când inginerii silvici de la noi ne aduc astfel de exemplare de copaci ornamentali.

Diana MITRACHE

înregimentezi.

“Aceastã continuare a filmului Moromeþii este practic o adaptare liberã pe care domnul Stere Gulea a fãcut-o dupã volumul 2 din Moromeþii ºi Viaþa ca o pradã ºi spunea cã ºi-a permis acest lucru, sã se îndepãrteze de operele literare, spre deosebire de prima parte pentru cã Marin Preda, în perioada respectivã, nu putea sã scrie aºa cum ºi-a dorit ºi la distanþã de atâþia ani putem sã fim mai oneºti faþã de istoria noastrã ºi ne adresãm unei noi generaþii cu acest film.

Pentru noi, oamenii care lucrãm în film, sã faci film de epocã este foarte antrenant. Sã creezi un film de epocã în zilele noastre este aproape imposibil. ºi în satul românesc s-au schimbat lucrurile foarte mult. Noi când am plecat la drum am plecat convinºi cã vom ajunge în ipostaza de a reconstrui toatã gospodãria lui Moromete undeva în altã parte. Nu a fost aºa pentru cã am avut un mare noroc sã

descoperim cã încã mai existã casa lui Ilie Moromete, undeva nãpãditã de buruieni.

Am reuºit sã o scoatem la luminã ºi sã reconstituim gospodãria lui Moromete. A fost o varã întreagã în care s-a lucrat acolo”, a mai spus sursa citatã.

Provocãrile au fost la tot pasul. Poate cea mai importantã a fost cea în care Victor Rebenciuc, cel care l-a interpretat pe Moromete în prima parte a filmului, a fost înlocuit cu Horaþiu Mãlãele, în cea de-a doua peliculã.

“Pentru noi toþi a fost foarte greu momentul în care domnul Rebenciuc a decis cã nu poate sã fie Moromete 2 pentru cã de la turnarea primului film au trecut 30 de ani, iar în acest film timpul ar fi de vreo 10 ani.

A fost un pariu pe care domnul Stere Gulea l-a fãcut alegându-l pe Horaþiu Mãlãele, pentru Horaþiu Mãlãele a fost un mare curaj sã dea ochii cu publicul în chip de Moromete dupã rolul extraordinar pe care Victor Rebenciuc l-a

fãcut ºi pentru ca noi toþi sã avem curaj, domnul Victor Rebenciuc a venit în prima zi pe platoul de filmare ºi a fost un moment foarte emoþionant pentru toatã lumea ºi ne-a dat curaj”, a mai spus Oana Giurgiu.

Filmul este regizat de Stere Gulea, imaginea este semnatã de Vivi Drãgan Vasile, producþia este realizatã de Oana Giurgiu ºi Tudor Giurgiu, iar în rolurile principale se regãsesc Horaþiu Mãlãele, Dana Dogaru ºi Iosif Paºtina.

Klavier Art, festival concurs ajuns la ediþia cu numãrul VII, susþinut de Consiliul Local Petroºani

J

umãtatea lunii decembrie aduce la Petroºani un eveniment de excepþie destinat tinerilor pianiºti.

În perioada 14-16 decembrie va avea loc o nouã ediþie a Festivalului – concurs Klavier Art. Zeci de artiºti adolescenþi se vor întrece în cea de-a VII-a ediþie a festivalului care a devenit tradiþional pentru Petroºani.

“Acest festival-concurs are ca scop principal promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor ºi a melomanilor ºi sprijinirea tinerilor care se îndreaptã spre acest gen de muzi-

cã, dar ºi plasarea municipiului nostru în circuitul cultural ºi educativ al muzicii clasice.

Pe de altã parte, acest concurs oferã posibilitatea ca elevii ºi copiii cu talent deosebit sã se evidenþieze ºi sã îºi valorifice potenþialul artistic”, mai spun edilii.

7000 de lei a alocat Consiliul Local Petroºani pentru susþinerea acestui eveniment.

Evenimentul este organizat de ªcoala Gimnazialã IG Duca în parteneriat cu Asociaþia Klavier Art din Bucureºti.

Acþiunea este susþinutã de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

Petroºani. “Activitãþile extraºcolare reprezintã, pentru elevi, ºansa unei dezvoltãri armonioase, iar copiii care sunt implicaþi în astfel de activitãþi descoperã disciplinã, atât de necesarã pentru clãdirea unui viitor de succes. Fiecare elev care se implicã în activitãþi extraºcolare trebuie

susþinut ºi încurajat. De asemenea, fiecare proiect iniþiat de cãtre instituþii de învãþãmânt, care au ca scop principal promovarea talentului copiilor, trebuie sprijinit”, spun edilii de la Petroºani.

An de an, la acest eveniment iau parte pianiºti din toate colþurile tãrii.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Un liceu cu douã calificative: Excelent ºi foarte bine Li

ceul Teoretic Mircea Eliade din municipiul Lupeni este o unitate de învãþãmânt care a primit douã calificative în urma evaluãrii realizatã de inspectorii ARACIP.

“Excelent” ºi “foarte bine” sunt cele douã calificative care confirmã calitatea serviciilor educaþionale. O echipã ARACIP, formatã din patru membri a realizat evaluarea periodicã externã a unitãþii de învãþãmânt, în vederea atestãrii nivelului calitãþii serviciilor educaþionale oferite de aceastã instituþie de învãþãmânt, la nivel preºcolar, primar,

gimnazial ºi liceal.

Comisia de evaluare a verificat minuþios toate aspectele desfãºurãrii actului educativ în unitatea de învãþãmânt, la nivel liceal ºi la celelalte niveluri ale ªcolii Gimnaziale nr. 1 ºi ªcolii Gimnaziale nr. 2 de la Liceului Teoretic “Mircea Eliade”. Au fost urmãriþi 43 de indicatori de performanþã, notaþi apoi cu

calificative. Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni a obþinut la 41 dintre indicatori calificativul Foarte bine, iar la existenþa ºi funcþionarea sistemului de comunicare internã ºi externã, precum ºi la existenþa ºi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluãrii învãþãrii au fost acordate douã calificative Excelent, ceea

Incendiu la Hunedoara

Vrei sã faci parte din familia jandarmilor hunedoreni?

ai multe deºeuri rezultate din M activitatea de

dezmembrare a maºinilor, depozitate pe un teren din municipiul Hunedoara, au luat foc iar pompierii militari au intervenit mai bine de o orã ºi jumãtate pentru stingerea focului. ”La sosirea echipajelor de pompieri, incendiul se manifesta violent, cu degajare de fum, pe o

suprafaþã de aproximativ 100 de metri pãtraþi. La faþa locului s-a intervenit cu trei autospeciale de lucru cu apã ºi spumã", a declarat purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Hunedoara, Bogdan Dãnãiaþã.

M.GÂNJU

Voia sã ducã elevii la ºcoalã deºi era bãut

P

oliºtii din Ilia au derulat o acþiune preventivã în urma cãreia au fost vizaþi ºoferii care efectueazã activitãþi de transport public de persoane fãrã a respecta normele rutiere în vigoare. Încã de la primele ore ale dimineaþii, poliþiºtii au fost suprinºi sã descopere cât de incoºntient era ºoferul unei ºcoli. Individul

ce situeazã aceastã unitate de învãþãmânt printre cele de top la nivel judeþean.

“Principalele activitãþi desfãºurate de comisia de evaluare au constat în vizitarea spaþiilor, observarea proceselor care se deruleazã în ºcoalã, identificarea gradului de satisfacþie a beneficiarilor faþã de serviciile educaþionale oferite ºi

de implicare în procesul decizional (aplicarea de chestionare elevilor ºi pãrinþilor, realizare de interviuri), analiza documentelor din diferite compartimente ale unitãþii de învãþãmânt. În urma discuþiilor purtate, echipa de evaluare a subliniat existenþa unei foarte bune colaborãri între elevi, pãrinþi ºi profesori confirmându-se înalta calitate a actului educaþional din aceastã instituþie, deoarece elevii au apreciat implicarea profesorilor în pregãtirea lor, atât pentru concursurile ºi olimpiadele ºcolare, cât ºi pentru susþinerea examenului de bacalaureat. Dovadã sunt numeroasele diplome

de 51 de ani conducea un microbuz ºcolar cu care urma sã transporte elevii unei unitãþi de învãþãmânt, deºi se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice. ”Bãrbatul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,20 mg/litru, alcool pur în aerul expirat. Faþã de cel în cauzã, poliþiºtii au luat mãsura sancþionãrii contravenþionale cu amendã în valoare de 1.305 lei, precum ºi mãsura complemen-

Acum ai o ºansã!Vino alãturi de noi!

Inspectoratul de Jandarmi Judeþean ,,Decebal” Hunedoara organizeazã concurs, prin încadrare directã pentru urmãtoarele posturi: - subofiþer magaziner principal, Compartiment Administrare Patrimoniu Imobiliar ºi Protecþia Mediului, Serviciu Logistic; - subofiþer tehnic principal, Compartiment Tehnologia Informaþiei, Serviciul Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei.

Pentru mai multe date ºi informaþii

Monika BACIU

privind condiþiile de recrutare, accesaþi: www.jandarmihunedoara.ro/cariera/anunturi sau la numãrul de telefon 0254228910, luni-vineri, între orele 08.00-16.00.

Vã aºteptãm sã ne deveniþi colegi!

Mult succes!

Compartiment infor mare relaþii publice ºi cu publicul

tarã a suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule, pentru o perioadã de 90 de zile”, precizeazã IPJ Hunedoara. Poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Ilia au aplicat alte 11 sancþiuni contravenþionale în valoare oi tineri au fost de 3.465 lei ºi au reþinut rãniþi în timp ce douã permise de conducere treceau strada pe trecerea ºi un certificat de înmatriculare mai multor ºoferi care de pietoni, de un ºofer au încãlcat legislaþia. din Deva.

M. GÂNJU Accidentul provocat de ºoferul de 19 ani, din municipiul Deva, a avut loc pe un bulevard din Alba Iulia.

Cei doi rãniþi, o tânãrã de 28 de ani ºi prietenul ei de 27 de ani, au suferit leziuni

Bãgaþi în spital de un ºofer neatent

D

obþinute la fazele judeþeanã ºi naþionalã ale olimpiadelor ºcolare ºi situarea liceului nostru în primele locuri din judeþ în ceea ce priveºte rata de promovare la examenul de bacalaureat”, aratã reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt. În aceeaºi mãsurã, elevii au apreciat climatul cordial din ºcoalã ºi disponibilitatea profesorilor de a-i sprijini în organizarea activitãþilor extraºcolare, care îi ajutã sã-ºi valorifice talentele, sã-ºi dezvolte personalitatea ºi sã simtã cã fac parte din ”familia Eliade Lupeni”.

corporale uºoare ºi au fost transportaþi la spital pentru îngrijiri medicale.

Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Pe numele sãu a fost întocmit dosar penal în care este cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

M. GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

Termoficare în Hunedoara, situaþie de urgenþã istribuþia agentului termic în D judeþul Hunedoara a

fost discutatã, la sediul Prefecturii, cu cei care mai au acces la acest serviciu, respectiv primãriile din municipiile Deva, Petroºani ºi Vulcan.

Prefectul judeþului spune cã le-a cerut primarilor sã spunã dacã vor subvenþiona agentul termic ºi discuþiile urmeazã acum sã fie luate în calcul ºi de consilierii locali, din

cele 3 oraºe, dar ºi în cadrul Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, termoficarea fiind o situaþie de urgenþã în acest moment. „S-a luat în analizã situaþia de la Mintia, la care s-a stabilit forma de ajustare a preþului de livrare ºi distribuþie, aºa încât acesta sã corespundã realitãþilor actuale. Acest lucru va fi analizat în perioada urmãtoare, dar nu mai târziu de sfârºitul lunii noiembrie, când probabil, va face obiectul

unei HCL de cãtre reprezentanþii CEH ºi ai primãriei Deva. În a doua parte s-a discutat despre problema Vãii Jiului, unde CEH a

reliefat faptul cã sunt pregãtiþi sã furnizeze agent pentru Vulcan ºi Petroºani. La întâlnire a participat ºi lichidatorul firmei care a dis-

tribuit agent termic la Petroºani, care a supus spre atenþie faptul cã va trebui sã primeascã aprobarea din partea consiliului creditorilor, a adunãrii lor ºi astfel sã i se permitã sã opereze la nivelul municipiului Petroºani. De la Vulcan, cei de la Pregoterm, spun, printr-o adresã, cã sunt pregãtiþi sã preia ºi sã distribuie agentul termic, iar toate aceste lucruri vor fi aduse în analiza Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, care va

avea loc în ziua de marþi la sediul instituþiei Prefectului”, a precizat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara Rãmâne de vãzut care va fi concluzia finalã ºi, dacã se va furniza agent termic în Valea Jiului, de când va fi posibil. Vremea încã þine cu oamenii din zonã, însã, iarna nu e deloc departe ºi deocamdatã, din varã, s-au fãcut doar comisii ºi întrevederi.

Diana MITRACHE

Voluntarii IMPACT implicaþi în reabilitarea Zeci de maºini vandalizate în centrul zonei Brãdet din municipiul Petroºani Petroºaniului

F

undaþia Noi Orizonturi Lupeni, prin intermediul cluburilor de voluntariat IMPACT “AREA”, “Români cu normã întreagã “ ºi “INFOPET” din Petroºani, a implementat, în perioada 21 septembrie – 31 octombrie, proiectul “Brãdet - Fun zone, chill zone”.

Scopul acestuia a costat în reabilitarea zonei de agrement Brãdet, din municipiul Petroºani ºi transformarea acesteia într-un spaþiu mai viu, mai interactiv ºi atractiv pentru tineri din toate grupele de vârstã.

Astfel, membri cluburilor de voluntariat IMPACT din Petroºani, sprijiniþi de Clubul Rotary Petroºani – Valea Jiului, Primãria Municipiului Petroºani, Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”, Colegiul Naþional “Carmen Sylva” ºi Fundaþia Noi Orizonturi Lupeni, au recondiþionat foiºoarele din zona de agrement a municipiului Petroºani ºi au personalizat interiorul amfiteatrului din Brãdet pentru a putea fi folosit în scop educaþional – creativ. Mai precis, tinerii voluntari au ºlefuit ºi vopsit fiecare filigorie, au vopsit un teren de tenis, un teren de fotbal-tenis, un joc de ºotron, precum ºi un circuit de probe sportive, dedicat copiilor, în amfiteatrul din Brãdet.

M

ai mulþi proprietari de maºini au ajuns duminicã dimineaþã la Poliþia din Petroºani ca sã reclame cã le-au fost vandalizate maºinile.

ªi cum tinerii din echipa de organizare ºi-au dorit sã promoveze aceastã reuºitã, au realizat ºi un scurt filmuleþ de prezentare a proiectului. ”Brãdet – Fun zone, chill zone” este o iniþiativã localã care a apãrut ca urmare a participãrii tinerilor din cluburile IMPACT din Lupeni la proiectul ”Tineri implicaþi în dezvoltarea comunitarã participativã a Vãii Jiului”, finanþat de MTS, prin intermediul DJST Hunedoara.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

În fapt, persoane rãmase deocamdatã necunoscute, au tãiat toate cauciucurile de la maºinile parcate într-o parcare din zona Aleea Poporului ºi alte câteva din împrejurimi. Oamenii, care au constatat pe rând grozãvia, spun cã roþile sunt atât de ciuruite încât nu mai pot face absolut nimic. „Eu am gãsit ºi sânge pe janta roþii, pentru cã cel mai probabil, individul s-a tãiat în timp ce distrugea cauciucul.

Nu ºtiu ce este asta!”, a spus unul dintre pãgubiþi.

„La maºina mea, roþile sunt atât de distruse încât nu cred cã se mai pot repara.

Sunt vreo 40 de maºini în starea asta. Am aflat de la poliþie cã ar fi zeci de plângeri”, a spus un alt proprietar.

Oamenii s-au dus pe rând la sediul Poliþiei din Petroºani ºi au reclamat ceea ce s-a petrecut în noaptea de sâmbãtã spre duminicã.

Poliþiºtii de la Petroºani au demarat o anchetã ºi sperã sã dea de urmele sceleratului, ori grupului de iresponsabili, care a fãcut aºa ceva.

Diana MITRACHE

8 Sport

70 de ani (1948-2018) de sport universitar la Petroºani (VIII)

Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Noiembrie 2018

n anul jubiliar al Înfiinþãrii Universitãþii din Petroºani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea Îîntr-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar

„M-AM CONSACRAT LA ªTIINÞA” spune Enciu Stoica P entru un iubitor al sportului cu balonul oval, Enciu Stoica reprezintã deja o veche cunoºtinþã prin impresionanta carte de vizitã care-i însoþeºte numele ºi activitatea competiþionalã.

Sunteþi greu de gãsit, Enciu Stoica, în ultima vreme...

Aºa este, aveþi dreptate. Anul trecut a fost bogat în competiþii cu turnee lungi, cantonamente, meciuri de campionat, deci timp enorm de mult dedicat pasiunii mele pentru acest sport, cãruia m-am dãruit ºi în cel mai înalt forum

al sãu, echipa naþionalã. ªi-n 1978, campionatul european, turneul în Anglia, campionatul nostru, la intensitatea ºi ritmul în care se joacã ºi la noi ºi peste graniþã, au reuºit sã ne oboseascã puþin mai mult ca de obicei.

Asta este!

Iar acum, pentru a nu pierde prilejul, vã propun o autoretrospectivã rugbysticã Nu este prea devreme?

Nu. Doar au trecut 10 ani...

Da, au trecut câþiva ani. Începutul l-am fãcut la Liceul Industrial de transporturi din Bucureºti. Devenise tradiþional campionatul

interclase la rugby.

Jucam ºi eu. M-a „vãzut” cel ce avea sã-mi fie primul antrenor, Ion Teodorescu. M-a chemat la R.C. Griviþa Roºie, la juniori. Dupã vreo ºase luni am intrat în echipa seniorilor, iar peste încã trei ani am fost convocat în lotul naþional pentru turneul din Argentina. Debut în meciul cu „Pumas”, am fost înfrânþi dar eu am câºtigat bãtãlia cu tracul (da, ca la actori) ºi emoþiile. În 1974 am venit la ªtiinþa.

Aici, certific eu, cã m-am consacrat, ajutat de echipa noastrã studenþeascã.

Tot în acest rãstimp am avut prilejul sã cunosc ºi sã iau parte la toate evenimentele rugbystistice, care au dat valoare de aur sau argint, renume internaþional, rugyului românesc, iar prin noi, studenþii din Petroºani convocaþi la naþionalã, rugbyului universitar din Valea Jiului.

Presa sportivã din Franþa ºi Anglia v-a

catalogat ca „unul dintre cei mai buni jucãtori de linia a III-a din Europa”. Cum a reacþionat Enciu Stoica?

Omeneºte, emoþionat! Am simþit oarecum confirmarea modului în care am muncit. ªtiind cã viaþa în totalitatea ei este o luptã ºi o muncã permanentã, indicativul meu pentru viitor îºi impune tocmai aceste coordonate.

Ce reprezintã acest an 1979 pentru Enciu Stoica?

Un examen de diplomã. Un loc pe podium cu ªtiinþa, cu naþionala sã învingem Franþa ºi sã-l învãþ pe bãieþelul meu sã spunã „tatã” ºi nu în ultimul rând dorinþa ca XV-le studenþesc de la I.M.P. sã-ºi atraga cât mai mulþi suporteri în tribuna stadionului nostru. În anul 1979,

ªtiinþa Petroºani se claseazã pe locul 6 în campionat, iar în lotul României vor fi mereu Ortelecan, E. Stoica, Tudose, Bucan, C. Dinu, o contribuþie deosebitã având-o sportivii de la Petroºani ºi în câºtigarea de cãtre România a Cupei F.I.R.A. la începutul anilor `80.

Paginã realizatã de GENUTUÞU