Cronica Vaii Jiului Nr.1677, Miercuri 24 octombrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1677

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Câþi bani vrea sã aloce CJH pentru sãrbãtorile de iarnã? onsilierii C judeþeni urmeazã sã dezbatã

proiectul de hotãrâre prin care se doreºte alocarea unei sume de bani pentru finanþarea acþiunilor ce se vor desfãºura în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã 2018. Suma propusã a se aloca este de 100.000 de lei.

“Având în vedere respectarea tradiþiilor prilejuite de sãrbãtorile de iarnã, propunem organizarea de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara, în luna decembrie 2017, a unor evenimente cu o semnificaþie aparte, care sã promoveze spiritul acestor obiceiuri ºi sã contribuie la menþinerea acestora. Având în vedere Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.26/2018 privind aprobarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2018 ºi estimãrile pe anii 2019 – 2021, Capitolul 51.02 – Autoritãþi publice ºi acþiuni externe Titlul II art.20.30.30 –

alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii, propun utilizarea sumei de 100 mii lei, pentru organizarea evenimentelor din luna decembrie 2018”, aratã documentul.

Potrivit oficialilor judeþeni, aceste acþiuni de sfârºit de an sunt un bun prilej de a promova tradiþiile populare specifice zonei noastre, manifestarea obiceiurilor de iarnã constituind o practicã des întâlnitã la nivelul instituþiilor publice, cu aceste ocazii.

Decontarea sumei se va face pe baza documentelor justificative prezentate de cãtre compartimentele de specialitate care organizeazã acþiunile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Când vine ANAF sã îþi verifice nunta?

D

e aproximativ o sãptãmânã, a apãrut în spaþiul public rumoarea legatã de cei care fac nunþi ºi care plãtesc sã fie filmaþi ºi fotografiaþi. S-a spus cã ANAF solicitã mirilor sã completeze o declaraþie în care sã menþioneze numele persoanelor ºi firmelor, cu numere de telefon, adrese ºi alte date despre formaþia muzicalã, locul evenimentului ºi serviciile foto-video. >>> PAGINA A 4-A Monika BACIU

Jandarmi montani pe Vârful Parângul Mare chipa Jandarmeriei E Române a ajuns pe Vârful Parângul Mare în cadrul proiectului montan "O echipã.

Un steag. Un ideal".

Proiectul dedicat Centenarului Marii Uniri ºi memoriei eroilor neamului care au fãcut posibilã Marea Unire de la 1918, urmãreºte

cucerirea celor mai importante vârfuri montane ale þãrii.

Un jandarm montan hunedorean face parte din proiectul "O echipã.

Un steag. Un ideal", acesta fiind angajat în cadrul Postului de Jandarmi Montani din Staþiunea Parâng. Plutonierul major Cristian Cernãianu a fost ghidul echipei care a plecat în ”cucerirea”

Parângului. Echipa Naþionalã Montanã a Jandarmeriei Române a ajuns pe Vârful Parângul Mare, pentru omagierea eroilor neamului.

Participanþii, printre care instructorii Centrul Montan Sinaia, Florin Vintilã, Ciprian Goran ºi Mihail Mihalcea, au arborat drapelul României ºi au strigat într-un glas: "La mulþi ani, România!

Pe aici nu se trece!"

Maximilian GÂNJU

Foto: Jandarmeria Românã

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

Spãrgãtorii de la Altex Petroºani, cãutaþi de anchetatori S

pãrgãtorii au furat bunuri de circa 400 de mii de lei. Poliþiºtii încearcã sã dea de urma lor. Spargerea a fost surprinsã de camerele de supraveghere ale magazinului.

Spargerea a avut loc în noaptea de sâmbãtã spre duminicã, în jurul orei 3, iar suspecþii au deschis uºa de sticlã a magazinului aflat într-un complex comercial de la ieºire din Petroºani, folosindu-se de o rangã ºi forþa brutã. Trei indivizi apar pe imaginile sistemului de supraveghere, doi dintre ei forþând uºa magazinului iar cel de-al treilea supraveghea zona, pentru a-i alerta în cazul în care ar fi fost surprinºi de cineva. Indivizii au reuºit în urma jafului sã facã o pagubã de circa 400 de mii de lei din primele

estimãri. Cazul a fost preluat de o echipã complexã a IPJ Hunedoara ºi, sub coordonarea procurorilor, se fac cercetãri pentru identificarea ºi prinderea autorilor. ”Se desfãºoarã activitãþi specifice de urmãrire ºi prindere a autorilor. Cercetãrile sunt desfãºurate de poliþiºtii din cadrul Biroului Investigaþii Criminale al IPJ Hunedoara, în cauzã fiind întocmit un dosar penal sub

Urmãrit de francezi

I

ndividul a fost condamnat în Franþa pentru furt ºi tâlhãrie, însã a fugit în România înainte de a fi încarcerat.

Hunedorean de 35 de ani a fost prins în urma unei acþiuni derulate de poliþiºtii din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale al IPJ ºi cei ai Poliþiei Municipiului Brad. ”Pe raza municipiului Brad au depistat un bãrbat

aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat”, a precizat Carla Strujan, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Surse neoficiale vorbesc despre cel puþin un suspect care ar fi fost identificat de cãtre echipele de cercetare. Acesta ar fi fost surprins de camerele de supraveghere din zonã în timp ce studia ”terenul”, însã informaþia nu a fost confirmatã.

Maximilian GÂNJU

în vârstã de 35 de ani, din municipiul Hunedoara, pentru care Biroul SIRENE Naþional din Franþa a introdus pe numele persoanei solicitate o semnalare în SIS, solicitându-se arestarea în vederea extrãdãrii cãtre autoritãþile judiciare din Franþa, în baza unui mandat european de arestare, fiind condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani ºi 6 luni pentru comiterea unor infracþiuni de furt ºi tâlhãrie pe teritoriul acestui stat”, informeazã IPJ Hunedoara.

Individul, Ioan Ceteras a fost arestat provizoriu de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia în vederea extrãdãrii.

Maximilian GÂNJU

Poliþia Românã, dotatã cu 40 de autospeciale de reþinere

ANGAJARE Caut femeie pentru îngrijire familie de vârstnici în Vulcan TELEFON 0722747056

P

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

oliþia Românã are de marþi în dotare 40 de maºini Dacia Logan care sunt adaptate reþinerii ºi arestãrii preventive.

Maºinile sunt adaptate condiþiilor de reþinere ºi arestare preventivã. Concret, în interiorul acestor maºini existã o delimitare, un grilaj, a spaþiului dintre ºofer ºi bancheta din spate, unde se va afla persoana reþinutã. Aceste elemente pot fi vãzute la maºinile din dotarea poliþiei americane. De asemenea, bancheta din spate nu

PETROªANI

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

este tapiþatã, pentru a fi curãþatã mai uºor cu furtunul cu apã (este prevãzut ºi un orificiu de scurgere).

Potrivit reprezentanþilor Poliþiei Române, ºoferul ºi pasagerul din dreapta acestuia poate urmãri ce se întâmplã pe bancheta din spate cu ajutorul unei camere video.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

Riscul de faliment amânã numirea unui management profesionist la CEH R iscul de faliment cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara amânã numirea unui management profesionist la nivelul societãþii.

De altfel, singurul care a fost numit în baza ordonanþei corporatiste a fost Emil Floruþ, cel care a ocupat pentru câteva luni funcþia de director general, fiind mai apoi revocat de Consiliul de Administraþie. Oficialii Ministerului Energiei menþioneazã cã societatea nu are management profesionist din cauza riscului de faliment.

“Având în vedere riscul de insolvenþã/faliment cu care se confrun-

tã CEH, nu a fost declanºatã procedura de recrutare ºi selectare a membrilor Consiliului de Administraþie ai Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SÔ, aratã un document al Ministerului Energiei.

Toþi membrii Consiliului de Administraþie al CEH au carnet de partid. De la înfiinþare ºi pânã în prezent, nouã directori au condus Complexul Energetic Hunedoara, cu menþiunea cã Viorel Stancu a ocupat de trei ori aceastã funcþie. Un singur director a fost numit în baza ordonanþei corporatiste, acesta fiind Emil Floruþ. Numai cã nu a rezistat prea mult pe funcþie, fiind înlãturat de Consiliul de Administraþie. Ceilalþi

Nistor a pierdut procesul cu ANI P

reºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor s-a aflat în conflict de interese administrativ. Acesta ºi-a angajat ILEGAL fiica ºi ginerele la cabinetul parlamentar, de unde au încasat 80.000 de lei.

Decizia privind conflictul de interese este definitivã. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a admis recursul formulat de Agenþia naþionalã de Integritate, dupã ce la Curtea de Apel Alba Iulia Laurenþiu Nistor a avut parþial câºtig de cauzã. ”Admite recursul declarat de pârâta Agenþia Naþionalã de Integritate împotriva sentinþei nr. 55 din 11 martie 2016 pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios administrativ ºi fiscal, în dosarul nr. 716/57/2015.

Caseazã sentinþa recuratã ºi, rejudecând : Respinge acþiunea reclamantului Nistor Laurenþiu ca neîntemeiatã.

Respinge recursul declarat de reclamantul Nistor Laurenþiu împotriva sentinþei nr. 55 din 11 martie 2016 pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios administrativ ºi fiscal, ca nefondat. Definitivã.

Pronunþatã în ºedinþã publicã, astãzi 22 octombrie 2018”, aratã decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.

Potrivit ANI, Ioana Liana Nistor (cãsãtoritã Bãlan) a fost angajatã la cabinetul parlamentar al lui Laurenþiu Nistor în perioada 12.01.2009 – 19.12.2012. La acelaºi cabinet parlamentar ºi tot în acea perioadã a fost angajat ºi ginerele lui Laurenþiu Nistor, iar cei doi au încasat în aceastã calitate 80.000 de lei.

Pe de altã parte, preºedintele PSD, Laurenþiu Nistor pretinde cã nu comenteazã decizia magistraþilor ºi spune cã sentinþa datã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu îl afecteazã Monika BACIU

directori au fost numiþi în baza unor înþelegeri politice. Ministerul Energiei susþinea, în vara acestui an, cã nu se justificã implementarea ordonanþei corporatiste la Complexul Energetic Hunedoara. “Încã de la înfiinþare, CEH a avut ca particularitate majorã confruntarea cu un complex de împrejurãri legat de capacitatea societãþii de a face faþã cerinþelor generate de evoluþia generalã a pieþei de energie electricã. Poziþia CEH în Sistemul Energetic Naþional (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societãþii pentru susþinerea cãruia Ministerul Energiei a fost preocupat de identificarea ºi soluþionarea problemelor majore legate de respectarea cerinþelor de mediu, de starea tehnicã a capaci-

tãþilor de producþie, de restructurarea activitãþilor neprofitabile º.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însã nu ºi-au produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adãugãm ºi demersurile legale ºi procedurale legate de privatizarea societãþii confom HG nr.

86/2013, un factor important l-a reprezentat asigurarea unei constanþe ºi coerenþe în administrarea acesteia”, arãta ministerul de resort în vara acestui an.

Evoluþia economicã negativã a CEH, datoratã în principal constituirii unui volum mare de datorii, atât cãtre bugetul de stat, cât ºi cãtre furnizori, dar ºi imposibilitãþii achiziþionãrii certificatelor pentru emisii de gaze cu efect

CE Oltenia are cãrbune pentru la iarnã S

tocurile de cãrbune la nivelul Complexului Energetic Oltenia (CEO) sunt, în prezent, de aproximativ 900.000 de tone, fiind asiguratã cantitatea necesarã pe perioada iernii, aratã un comunicat de presã al companiei.

Conform prevederilor Hotãrârii de Guvern privind aprobarea unor mãsuri pentru realizarea stocurilor de siguranþã ale Sistemului Energetic Naþional pentru perioada de iarnã, la data de 1 noiembrie, CE Oltenia trebuie sã aibã asigurat un stoc de 800.000 tone lignit.

Potrivit reprezentanþilor CE Oltenia mãsurãtorile efectuate indicã, la data de 22 octombrie 20, 645.000 tone de cãrbune în depozitele termocentralelor ºi 250.000 de tone în depozitele Direcþiei Miniere (în total, 895.000 tone lignit). Carierele asigurã, în continuare, completarea stocurilor ºi aprovizionarea ritmicã

de serã care a condus la aplicarea unor sancþiuni bãneºti semnificative, a pus societatea în postura de incapacitate de platã, într-o evoluþie atipicã de alternanþã între intrarea ºi ieºirea din aceastã posturã, evoluþie a cãror consecinþe se manifestã ºi în prezent. ”Acestea considerãm cã explicã fãrã echivoc faptul cã Ministerul Energiei a considerat cã aplicarea principiilor de guvernanþã corporatistã introduse de OUG 109/2011 nu este nici oportunã nici justificatã prin faptul cã numirea unor administratori prin efectul acestui act nor-

mativ presupune un plan de administrare pentru un mandat de 4 ani, ceea ce în cazul CEH ar fi fost imposibil de realizat”, mai aratã ministerul de resort.

Potrivit ministerului, numirea administratorilor a avut ca ºi criteriu de bazã pregãtirea profesionalã de specialitate, “ca factor de asigurare a mãsurilor tehnice, tehnologice ºi organizatorice legate de reorganizarea ºi restructurarea societãþii, inclusive pentru programul de închidere a minelor neperformante”.

Monika BACIU

a centralelor la nivelul consumului. „În iarna 2018-2019, CE Oltenia va funcþiona cu toate grupurile disponibile, în funcþie de consumul din Sistemul Energetic Naþional ºi solicitãrile Dispecerului Energetic Naþional. În fiecare perioadã de iarnã, CE Oltenia a acoperit o cotã de maxim 30% din producþia de energie din SEN, cãrbunele dovedind permanent cã este cea mai sigurã sursã de producere a energiei electrice, indiferent de condiþiile atmosferice”, se mai aratã în comunicatul de presã.

Conducerea CEO precizeazã cã cifrele prezentate reprezintã aportul angajaþilor companiei care au reuºit sã depãºeascã þintele stabilite, dar ºi implicarea Ministerului Energiei în deblocarea unor acte normative necesare producerii energiei pe bazã de cãrbune – parte componentã a siguranþei Sistemului Energetic Naþional.

4 Actualitate

Fã-þi cont on-line la apã!

eschid calculatorul sau telefonul, îmi „D vãd factura, mã duc ºi

plãtesc ºi nu mai am nevoie de facturã la poºtã”.

Aºa sunã orice idee ce îþi poate salva timpul liber, dacã ai acces la internet.

E mai simplu decât credem. Sã ne facem cont on-line este o oportunitate, iar Apa Serv ne stã chiar la dispoziþie. Deocamdatã, doar la Petroºani, însã, angajaþii societãþii spun cã oamenii sunt interesaþi sã le fie mai uºor. „Avantajele creãrii unui cont on line pentru clienþii noºtri sunt, mai mult sau mai puþin, vaste. În primul rând, omul îºi primeºte cu promptitudine factura, imediat ce a fost generatã la noi în sistem.

Deasemena, clientul poate sã o achite atât on –line, poate sã ºi-o tipãreascã în format pdf ºi sã meargã cu ea la un alt canal de platã ºi, de asemenea, poate sã îºi vizualizeze un istoric al consumului ºi, cred cã asta îi creazã clar un confort,

pentru cã nici nu mai este nevoie sã stea la coadã ºi nici sã aºtepte acasã factura”, a spus Alina Pavel, ºef Serviciu Comercial SC Apa Serv Valea Jiului.

Angajaþii de la Ape au venit în centrele de încasare sã îi îndemne pe clienþi sã îºi facã un astfel de cont on-line, de care mulþi nu ºtiau cã pot sã beneficieze. „Da, am venit sã plãtesc factura ºi mi s-a pãrut corect sã accesez ºi treaba aceasta.

O sã mã descurc, sigur”, spune unul dintre cei care ºi-au fãcut, sub îndrumarea angajaþilor de la Apa Serv, un cont on-line. „Toate facturile le aveam pe mail, mai

puþin asta la apã. Acum mã bucur cã nu mai îmi vin facturi. Nu mai taie pãdurile.

Le ºi plãtesc on-line, unele, iar pentru altele, mã duc la roboþel. E mai rapid”, ne-a spus un alt client care venise la ghiºeu ºi care ºi-a fãcut pe loc un cont on-line.

Apa Serv ºi-a dezvoltat aceste serviciu ce vine în sprijinul clienþilor sãi ºi conducerea firmei spune cã deja oamenii vin ºi se intereseazã de aceastã modalitate, datã de accesul la internet. „Ne dorim ca, acum, cât mai mulþi beneficiari ai serviciilor noastre sã aibã un cont on-line, unul care le aduce foarte multe avantaje.

De unde a pornit totul? De aproape un an, noi avem aceastã facilitate, dar am constatat cã, într-un an de zile, nu am avut decât cam 7% din totalul abonaþilor. De când am pus un filmuleþ în care explicãm, în câteva slide-uri, ce înseamnã acest cont on line, am constatat cã în 4 zile s-au fãcut 10 conturi on-line. Acest lucru ne-a determinat sã venim aici, sã mai mediatizãm realizarea contului, care ne aduce beneficii nouã ºi beneficiarilor serviciilor noastre”, a spus Cristian Ionicã, manager general SC Apa Serv Valea Jiului, iar filmuleþul demons-

trativ poate fi accesat la adresa Cristian Ionicã, manager general SC Apa Serv Valea Jiului, iar filmuleþul demonstrativ poate fi accesat la adresa https://www.youtube.com/w atch?v=4LFcA-xeFNw Contul nu este foarte greu de fãcut ºi, dacã ai o adresã de mail, e foarte simplu. „Sunt 3 paºi ºi nu e greu.

Dacã avem o facturã, sunt douã coduri pe care le citim de pe facturã. Trebuie doar sã aibã factura ºi o adresã de e-mail. Toatã operaþiunea nu dureazã mai mult de 30 de secunde, pânã se finalizeazã.

Dacã se întâmplã ca omul sã nu aibã factura la el, vine la noi, iar noi în maxim 5 minute aflã codul sãu intern, al fiecãrui utilizator, iar apoi facem contul. Am început la Petroºani ºi ce am fãcut aici, vom face la toate centrele de încasãri”, mai spune Cristian Ionicã.

Cei care încã nu au un cont on-line la apã pot deci sã acceseze aceastã facilitate ºi chiar sã ºi plãteascã on-line. E valabil ºi pentru cei din asociaþiile de proprietari, însã, aceºtia trebuie sã aducã dovada plãþii la zi ºi, ideal, este sã îºi convingã ºi vecinii sã procedeze la fel, fãrã sã aibã nevoie de racorduri separate.

Diana MITRACHE

Când vine ANAF sã îþi verifice nunta?

D

e aproximativ o sãptãmânã, a apãrut în spaþiul public rumoarea legatã de cei care fac nunþi ºi care plãtesc sã fie filmaþi ºi fotografiaþi.

S-a spus cã ANAF solicitã mirilor sã completeze o declaraþie în care sã menþioneze numele persoanelor ºi firmelor, cu numere de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

telefon, adrese ºi alte date despre formaþia muzicalã, locul evenimentului ºi serviciile foto-video. Aºadar, Fiscul vrea sã facã o listã cu toþi cei care presteazã servicii la nunþi, însã, la noi, în Valea Jiului, nimeni nu ºtie mai mult decât ceea ce s-a auzit prin presã. „Este o informaþie pe care am luat-o ºi eu din mass-media. Din pãcate nu pot sã spun decât cã

este, în faza actualã, doar un proiect legislativ. Se vrea sã se ajungã la o manierã de verificare de acest gen, dar pãrerea mea personalã este cã va fi o chestiune care le va aparþine celor de la antifraudã. Noi, serviciul fiscal municipal din Petroºani nu avem nicio informaþie la acest moment ”, a declarat Valentin Petraru, ºeful ANAF Petroºani.

Potrivit informaþiilor

vehiculate în media, cuplurile care s-au cãsãtorit în ultimii cinci ani se pot aºtepta sã primeascã acasã o astfel de scrisoare de la ANAF, iar cele care nu rãspund solicitãrii fiscului riscã o amendã de pânã la cinci mii de lei. Dupã ce ANAF face acest ”recensãmânt”, inspectorii vor verifica ce sume au declarat la Fisc muzicanþii, proprietarii de restaurante ºi fotografii. ªeful ANAF Petroºani explicã, însã,

cum vede el asta. „Probabil cã va fi la nivel declarativ, în speþã persoanele fizice care vor avea astfel de evenimente, vor avea obligaþia sã depunã, într-un termen rezonabil, o declaraþie ºi bãnuiesc cã cea unicã va fi adaptatã la acest gen de eveniment. Nu va fi retroactiv ºi sigur vor fi termene rezonabile în care se vor stabili dreptul de a declara, dupã care, probabil, se va face un control pen-

tru a verifica realitatea sumelor declarate”, a mai afirmat ºeful ANAF. Se vrea ºi în România fiscalizarea tuturor serviciilor la astfel de evenimente, însã, aºa cum procedeazã ºi lãutarii, ºi restul celor implicaþi vor face la fel, adicã vor declara, cel mai probabil, sume mai mici faþã de cele percepute. ªi, cum românii ºtiu deja sã se descurce ºi cu cei de la FISC, spre exemplu, jurnaliºtii de la profit.ro au gãsit ºi o portiþã de salvare pentru cã persoanele fizice nu au obligaþii în ce priveºte pãstrarea unor documente privind eventualele tranzacþii cu firme, PFA sau oricine altcineva furnizeazã serviciile verificate de ANAF. Rãmâne de vãzut cum se va proceda concret, pentru cã deocamdatã nimeni nu a demarat aici verificãri.

Diana MITRACHE

Rugãciune la înãlþime de 19 ani S

chitul din Straja împlineºte 19 ani de existenþã. Micuþa bisericuþã din inima munþilor Vâlcan se apropie de un moment aniversar. De 19 ani schitul Straja stã de strajã în munþii României.

“Astãzi, cu 3 zile înainte de sãrbãtoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie, bisericuþa Schitului Straja împlineºte 19 ani de la sfinþirea ºi târnosirea ei, de cãtre IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, pe atunci episcop ºi al Hunedoarei. A fost în 23 octombrie 1999. Iar bisericuþa a fost ridicatã, mobilatã ºi pictatã în 3 luni, 3 sãptãmâni ºi 3 zile. Ctitorul ei este dl Emil - Ilie Pãrãu cu familia. Multe rugãciuni s-au spus ºi multe Sfinte Liturghii s-au sãvârºit aici spre cinstea ºi Slava Preabunului Dumnezeu, cel slãvit ºi închinat în Preasfânta Treime”, spune Dimitrie Ivaºco, preotul de la schitul din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinþii Constantin ºi Elena, un turist

a aprins luminã într-o încãpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de cãtre unul dintre turiºti, dar dupã numai douã sãptãmâni fenomenul s-a repetat.

Interpretarea datã atunci de un cãlugãr a fost legatã de cei opt sute de ostaºi care au murit în zonã în Primul Rãzboi Mondial. Aºa a fost construitã Crucea Eroilor în memoria militarilor români, dupã care a fost ridicat schitul din lemn ºi, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinþi.

Schitul Straja cuprinde o bisericã de lemn ºi câteva chilii. A fost ridicat în anul 1999. Intrarea în curtea schitului se face printr-un tunel artificial de 57 m. Bisericuþa din lemn are douã hramuri: Sfinþii Apostoli Constantin ºi Elena (21 mai) ºi Înãlþarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Schitul a devenit, alãturi de Crucea Eroilor ºi de calendarul pictat din tunelul de acces, unul dintre simbolurile staþiunii. Aici este locul unde se organizeazã slujbe la sãrbãtorile de peste an, cel mai

mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci când este depusã crucea din lemn de paltin ce este purtatã pe umeri de credincioºi cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.

Ninsorile mari din timpul iernii, viscolul care suflã cu putere ºi troieneºte zãpada, dãdeau însã suficient de furcã celor care se ocupau de bisericuþa din lemn ºi care ºi-au dorit ca oamenii sã poatã ajunge oricând la acest lãcaº de rugãciune. Aºa s-a înfiripat ideea construirii unei tunel lung de 54 de metri, care sã facã legãtura între drumul principal din staþiunea

Straja ºi bisericuþa din lemn.

Lucrãrile de construcþie ale tunelului s-au încheiat în anul 2006, iar ceea ce a rezultat din mâinile meºterilor a luat forma unui calendar special, unic în România.

A durat aproape doi ani pânã când pictura interioarã a fost gata. Calendarul ortodox pictat pe interiorul tunelului începe cu data de 1 septembrie, urmând astfel cutuma anului bisericesc.

Lunile anului ocupã partea stângã a tunelului, de la intrare spre curtea interioarã a bisericii, iar pe tavan sunt pictate scene din Vechiul ºi Noul Testament. Pe partea dreaptã sunt reprezentate 12

Termoficarea aºteaptã OK-ul ANAP T

oþi locuitorii din Petroºani, dar ºi cei din instituþiile publice aºteaptã sã porneascã sistemul de termoficare ºi în acest an. Sunt peste 2.000 de abonaþi care încã au caloriferele reci, pentru cã de la paroºeni nu s-a furnizat agent termic încã.

Licitaþia a parcurs toate etapele necesare, însã, acum documentele sunt la verificat. „În data de 17 octombrie, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat delegarea prin concesiune a serviciului de furnizare a energiei termice în sistem centralizat. Evident cã s-a scos foarte repede hotãrârea ºi s-a trimis spre validare prefectului, aºa încât, dupã 2

zile, în data de 19 octombrie a fost pusã în sistem de cei de la achiziþii ºi documentaþia se aflã în procedurã de verificare a documentaþiei de cãtre Agenþia Naþionalã a Achiziþiilor Publice (ANAP) ºi, în momentul în care ni se confirmã cã este în regulã, dãm anunþul ºi sperãm cã CEH va veni ºi va adjudeca licitaþia”, a spus jr. Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

În acest an, însã, pentru cã situaþia s-a tot tergiversat, data de 1 noiembrie nu este sigurã, iar oamenii nu vor avea cãldurã din acest moment. „De la 1 noiembrie nu cred. Respectând toate termenele legale, în situaþia în care ANAP dã OK-ul ºi oferta este eligibilã, probabil cã din jumãtatea lunii noiembrie va fi furnizat agent termic”, a mai precizat

secretarul primãriei din Petroºani.

Administratorul judiciar, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara ºi primarul din Petroºani s-au întâlnit în vara acestui an, când au cãutat soluþia optimã de ieºire din crizã, dupã ce Radu Herlea, cel care reprezintã firma ce a preluat societatea de termoficare din Petroºani, aflatã în faliment, a spus cã ar trebui sã plãtim un preþ de trei ori mai mic, ca populaþia sã fie mulþumitã, în timp ce ca sã mai primim cãldurã, preþul trebuie sã creascã de vreo 3 ori.

Peste 2000 de oameni ºi agenþi economici sunt acum branºaþi la acest sistem, în care, numai la Petroºani s-a investit în ultimii ani, sume importante. Pe de o parte,

prãznicare ortodoxe, alãturi de cele 10 porunci creºtine.

O candelã este veºnic aprinsã în acest tunel ºi este mutatã în fiecare zi în faþa icoanei sfântului care marcheazã data curentã din calendar. Oamenii apreciazã acest inedit tunel al sfinþilor.

Intrã în tunel pe o poartã mare din lemn, îºi cautã ziua de naºtere ºi apoi vãd chipul sfântului din acea zi, aºa dupã cum este trecut el în calendarul ortodox. Dupã câteva minute îºi aduc aminte de cei apropiaþi, din familie sau de prieteni, ºi le cautã zilele de naºtere în orânduirea lor creºtinã.

Monika BACIU

oamenii ºi-au luat gigacalorimetre pentru contorizarea individualã, iar pe de altã parte, toate punctele termice au fost dotate cu aparaturã modernã.

Populaþia este cea mai afectatã, dar existã ºi datorii colosale. Nu

mai puþin de 112.000 de lei sunt de recuperat de la agenþii economici, de la asociaþiile de proprietari - 95.000, de la instituþiile publice - 159.000 de lei, de la persoanele fizice 850.000 de lei.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Fã-þi cont on-line la apã!

eschid calculatorul sau telefonul, îmi „D vãd factura, mã duc ºi

plãtesc ºi nu mai am nevoie de facturã la poºtã”.

Aºa sunã orice idee ce îþi poate salva timpul liber, dacã ai acces la internet.

E mai simplu decât credem. Sã ne facem cont on-line este o oportunitate, iar Apa Serv ne stã chiar la dispoziþie. Deocamdatã, doar la Petroºani, însã, angajaþii societãþii spun cã oamenii sunt interesaþi sã le fie mai uºor. „Avantajele creãrii unui cont on line pentru clienþii noºtri sunt, mai mult sau mai puþin, vaste. În primul rând, omul îºi primeºte cu promptitudine factura, imediat ce a fost generatã la noi în sistem.

Deasemena, clientul poate sã o achite atât on –line, poate sã ºi-o tipãreascã în format pdf ºi sã meargã cu ea la un alt canal de platã ºi, de asemenea, poate sã îºi vizualizeze un istoric al consumului ºi, cred cã asta îi creazã clar un confort,

pentru cã nici nu mai este nevoie sã stea la coadã ºi nici sã aºtepte acasã factura”, a spus Alina Pavel, ºef Serviciu Comercial SC Apa Serv Valea Jiului.

Angajaþii de la Ape au venit în centrele de încasare sã îi îndemne pe clienþi sã îºi facã un astfel de cont on-line, de care mulþi nu ºtiau cã pot sã beneficieze. „Da, am venit sã plãtesc factura ºi mi s-a pãrut corect sã accesez ºi treaba aceasta.

O sã mã descurc, sigur”, spune unul dintre cei care ºi-au fãcut, sub îndrumarea angajaþilor de la Apa Serv, un cont on-line. „Toate facturile le aveam pe mail, mai

puþin asta la apã. Acum mã bucur cã nu mai îmi vin facturi. Nu mai taie pãdurile.

Le ºi plãtesc on-line, unele, iar pentru altele, mã duc la roboþel. E mai rapid”, ne-a spus un alt client care venise la ghiºeu ºi care ºi-a fãcut pe loc un cont on-line.

Apa Serv ºi-a dezvoltat aceste serviciu ce vine în sprijinul clienþilor sãi ºi conducerea firmei spune cã deja oamenii vin ºi se intereseazã de aceastã modalitate, datã de accesul la internet. „Ne dorim ca, acum, cât mai mulþi beneficiari ai serviciilor noastre sã aibã un cont on-line, unul care le aduce foarte multe avantaje.

De unde a pornit totul? De aproape un an, noi avem aceastã facilitate, dar am constatat cã, într-un an de zile, nu am avut decât cam 7% din totalul abonaþilor. De când am pus un filmuleþ în care explicãm, în câteva slide-uri, ce înseamnã acest cont on line, am constatat cã în 4 zile s-au fãcut 10 conturi on-line. Acest lucru ne-a determinat sã venim aici, sã mai mediatizãm realizarea contului, care ne aduce beneficii nouã ºi beneficiarilor serviciilor noastre”, a spus Cristian Ionicã, manager general SC Apa Serv Valea Jiului, iar filmuleþul demons-

trativ poate fi accesat la adresa Cristian Ionicã, manager general SC Apa Serv Valea Jiului, iar filmuleþul demonstrativ poate fi accesat la adresa https://www.youtube.com/w atch?v=4LFcA-xeFNw Contul nu este foarte greu de fãcut ºi, dacã ai o adresã de mail, e foarte simplu. „Sunt 3 paºi ºi nu e greu.

Dacã avem o facturã, sunt douã coduri pe care le citim de pe facturã. Trebuie doar sã aibã factura ºi o adresã de e-mail. Toatã operaþiunea nu dureazã mai mult de 30 de secunde, pânã se finalizeazã.

Dacã se întâmplã ca omul sã nu aibã factura la el, vine la noi, iar noi în maxim 5 minute aflã codul sãu intern, al fiecãrui utilizator, iar apoi facem contul. Am început la Petroºani ºi ce am fãcut aici, vom face la toate centrele de încasãri”, mai spune Cristian Ionicã.

Cei care încã nu au un cont on-line la apã pot deci sã acceseze aceastã facilitate ºi chiar sã ºi plãteascã on-line. E valabil ºi pentru cei din asociaþiile de proprietari, însã, aceºtia trebuie sã aducã dovada plãþii la zi ºi, ideal, este sã îºi convingã ºi vecinii sã procedeze la fel, fãrã sã aibã nevoie de racorduri separate.

Diana MITRACHE

Când vine ANAF sã îþi verifice nunta?

D

e aproximativ o sãptãmânã, a apãrut în spaþiul public rumoarea legatã de cei care fac nunþi ºi care plãtesc sã fie filmaþi ºi fotografiaþi.

S-a spus cã ANAF solicitã mirilor sã completeze o declaraþie în care sã menþioneze numele persoanelor ºi firmelor, cu numere de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

telefon, adrese ºi alte date despre formaþia muzicalã, locul evenimentului ºi serviciile foto-video. Aºadar, Fiscul vrea sã facã o listã cu toþi cei care presteazã servicii la nunþi, însã, la noi, în Valea Jiului, nimeni nu ºtie mai mult decât ceea ce s-a auzit prin presã. „Este o informaþie pe care am luat-o ºi eu din mass-media. Din pãcate nu pot sã spun decât cã

este, în faza actualã, doar un proiect legislativ. Se vrea sã se ajungã la o manierã de verificare de acest gen, dar pãrerea mea personalã este cã va fi o chestiune care le va aparþine celor de la antifraudã. Noi, serviciul fiscal municipal din Petroºani nu avem nicio informaþie la acest moment ”, a declarat Valentin Petraru, ºeful ANAF Petroºani.

Potrivit informaþiilor

vehiculate în media, cuplurile care s-au cãsãtorit în ultimii cinci ani se pot aºtepta sã primeascã acasã o astfel de scrisoare de la ANAF, iar cele care nu rãspund solicitãrii fiscului riscã o amendã de pânã la cinci mii de lei. Dupã ce ANAF face acest ”recensãmânt”, inspectorii vor verifica ce sume au declarat la Fisc muzicanþii, proprietarii de restaurante ºi fotografii. ªeful ANAF Petroºani explicã, însã,

cum vede el asta. „Probabil cã va fi la nivel declarativ, în speþã persoanele fizice care vor avea astfel de evenimente, vor avea obligaþia sã depunã, într-un termen rezonabil, o declaraþie ºi bãnuiesc cã cea unicã va fi adaptatã la acest gen de eveniment. Nu va fi retroactiv ºi sigur vor fi termene rezonabile în care se vor stabili dreptul de a declara, dupã care, probabil, se va face un control pen-

tru a verifica realitatea sumelor declarate”, a mai afirmat ºeful ANAF. Se vrea ºi în România fiscalizarea tuturor serviciilor la astfel de evenimente, însã, aºa cum procedeazã ºi lãutarii, ºi restul celor implicaþi vor face la fel, adicã vor declara, cel mai probabil, sume mai mici faþã de cele percepute. ªi, cum românii ºtiu deja sã se descurce ºi cu cei de la FISC, spre exemplu, jurnaliºtii de la profit.ro au gãsit ºi o portiþã de salvare pentru cã persoanele fizice nu au obligaþii în ce priveºte pãstrarea unor documente privind eventualele tranzacþii cu firme, PFA sau oricine altcineva furnizeazã serviciile verificate de ANAF. Rãmâne de vãzut cum se va proceda concret, pentru cã deocamdatã nimeni nu a demarat aici verificãri.

Diana MITRACHE

Rugãciune la înãlþime de 19 ani S

chitul din Straja împlineºte 19 ani de existenþã. Micuþa bisericuþã din inima munþilor Vâlcan se apropie de un moment aniversar. De 19 ani schitul Straja stã de strajã în munþii României.

“Astãzi, cu 3 zile înainte de sãrbãtoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie, bisericuþa Schitului Straja împlineºte 19 ani de la sfinþirea ºi târnosirea ei, de cãtre IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, pe atunci episcop ºi al Hunedoarei. A fost în 23 octombrie 1999. Iar bisericuþa a fost ridicatã, mobilatã ºi pictatã în 3 luni, 3 sãptãmâni ºi 3 zile. Ctitorul ei este dl Emil - Ilie Pãrãu cu familia. Multe rugãciuni s-au spus ºi multe Sfinte Liturghii s-au sãvârºit aici spre cinstea ºi Slava Preabunului Dumnezeu, cel slãvit ºi închinat în Preasfânta Treime”, spune Dimitrie Ivaºco, preotul de la schitul din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinþii Constantin ºi Elena, un turist

a aprins luminã într-o încãpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de cãtre unul dintre turiºti, dar dupã numai douã sãptãmâni fenomenul s-a repetat.

Interpretarea datã atunci de un cãlugãr a fost legatã de cei opt sute de ostaºi care au murit în zonã în Primul Rãzboi Mondial. Aºa a fost construitã Crucea Eroilor în memoria militarilor români, dupã care a fost ridicat schitul din lemn ºi, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinþi.

Schitul Straja cuprinde o bisericã de lemn ºi câteva chilii. A fost ridicat în anul 1999. Intrarea în curtea schitului se face printr-un tunel artificial de 57 m. Bisericuþa din lemn are douã hramuri: Sfinþii Apostoli Constantin ºi Elena (21 mai) ºi Înãlþarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Schitul a devenit, alãturi de Crucea Eroilor ºi de calendarul pictat din tunelul de acces, unul dintre simbolurile staþiunii. Aici este locul unde se organizeazã slujbe la sãrbãtorile de peste an, cel mai

mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci când este depusã crucea din lemn de paltin ce este purtatã pe umeri de credincioºi cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.

Ninsorile mari din timpul iernii, viscolul care suflã cu putere ºi troieneºte zãpada, dãdeau însã suficient de furcã celor care se ocupau de bisericuþa din lemn ºi care ºi-au dorit ca oamenii sã poatã ajunge oricând la acest lãcaº de rugãciune. Aºa s-a înfiripat ideea construirii unei tunel lung de 54 de metri, care sã facã legãtura între drumul principal din staþiunea

Straja ºi bisericuþa din lemn.

Lucrãrile de construcþie ale tunelului s-au încheiat în anul 2006, iar ceea ce a rezultat din mâinile meºterilor a luat forma unui calendar special, unic în România.

A durat aproape doi ani pânã când pictura interioarã a fost gata. Calendarul ortodox pictat pe interiorul tunelului începe cu data de 1 septembrie, urmând astfel cutuma anului bisericesc.

Lunile anului ocupã partea stângã a tunelului, de la intrare spre curtea interioarã a bisericii, iar pe tavan sunt pictate scene din Vechiul ºi Noul Testament. Pe partea dreaptã sunt reprezentate 12

Termoficarea aºteaptã OK-ul ANAP T

oþi locuitorii din Petroºani, dar ºi cei din instituþiile publice aºteaptã sã porneascã sistemul de termoficare ºi în acest an. Sunt peste 2.000 de abonaþi care încã au caloriferele reci, pentru cã de la paroºeni nu s-a furnizat agent termic încã.

Licitaþia a parcurs toate etapele necesare, însã, acum documentele sunt la verificat. „În data de 17 octombrie, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat delegarea prin concesiune a serviciului de furnizare a energiei termice în sistem centralizat. Evident cã s-a scos foarte repede hotãrârea ºi s-a trimis spre validare prefectului, aºa încât, dupã 2

zile, în data de 19 octombrie a fost pusã în sistem de cei de la achiziþii ºi documentaþia se aflã în procedurã de verificare a documentaþiei de cãtre Agenþia Naþionalã a Achiziþiilor Publice (ANAP) ºi, în momentul în care ni se confirmã cã este în regulã, dãm anunþul ºi sperãm cã CEH va veni ºi va adjudeca licitaþia”, a spus jr. Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

În acest an, însã, pentru cã situaþia s-a tot tergiversat, data de 1 noiembrie nu este sigurã, iar oamenii nu vor avea cãldurã din acest moment. „De la 1 noiembrie nu cred. Respectând toate termenele legale, în situaþia în care ANAP dã OK-ul ºi oferta este eligibilã, probabil cã din jumãtatea lunii noiembrie va fi furnizat agent termic”, a mai precizat

secretarul primãriei din Petroºani.

Administratorul judiciar, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara ºi primarul din Petroºani s-au întâlnit în vara acestui an, când au cãutat soluþia optimã de ieºire din crizã, dupã ce Radu Herlea, cel care reprezintã firma ce a preluat societatea de termoficare din Petroºani, aflatã în faliment, a spus cã ar trebui sã plãtim un preþ de trei ori mai mic, ca populaþia sã fie mulþumitã, în timp ce ca sã mai primim cãldurã, preþul trebuie sã creascã de vreo 3 ori.

Peste 2000 de oameni ºi agenþi economici sunt acum branºaþi la acest sistem, în care, numai la Petroºani s-a investit în ultimii ani, sume importante. Pe de o parte,

prãznicare ortodoxe, alãturi de cele 10 porunci creºtine.

O candelã este veºnic aprinsã în acest tunel ºi este mutatã în fiecare zi în faþa icoanei sfântului care marcheazã data curentã din calendar. Oamenii apreciazã acest inedit tunel al sfinþilor.

Intrã în tunel pe o poartã mare din lemn, îºi cautã ziua de naºtere ºi apoi vãd chipul sfântului din acea zi, aºa dupã cum este trecut el în calendarul ortodox. Dupã câteva minute îºi aduc aminte de cei apropiaþi, din familie sau de prieteni, ºi le cautã zilele de naºtere în orânduirea lor creºtinã.

Monika BACIU

oamenii ºi-au luat gigacalorimetre pentru contorizarea individualã, iar pe de altã parte, toate punctele termice au fost dotate cu aparaturã modernã.

Populaþia este cea mai afectatã, dar existã ºi datorii colosale. Nu

mai puþin de 112.000 de lei sunt de recuperat de la agenþii economici, de la asociaþiile de proprietari - 95.000, de la instituþiile publice - 159.000 de lei, de la persoanele fizice 850.000 de lei.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

Alunecare de teren pe lotul 4 al Autostrãzii Lugoj-Deva, aflat în construcþie

O

alunecare de teren s-a produs pe lotul 4 al Autostrãzii Lugoj-Deva, care ar urma sã fie finalizat la sfârºitul anului, însã reprezentanþii CNAIR spun cã nu sunt probleme, deoarece nu a afectat ºoseaua ºi considerã cã acestea sunt uzuale când se sapã în versanþi.

Purtãtorul de cuvânt al Companiei Naþionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin ªerbãnescu, a declarat, marþi, corespondentului MEDIAFAX, întrebat despre alunecarea de teren de pe lotul 4 al Autostrãzii Lugoj-Deva, cã incidentul nu va afecta finalizarea în termen a lucrãrii. ”Nu este o alunecare de mari dimensiuni, sunt uzuale alunecãrile acestea în ºantiere, în general când se sapã în debleuri, în versaþi.

Constructorul ne-a dat asigurãri cã are capacitatea sã rezolve rapid situaþia acolo. Trebuie sã scoatã plasele - cã erau deja montate -, ancorele, înde-

pãrteazã cantitãþile de pãmânt, dupã care repoziþioneazã plasele ºi, practic, lucrarea aceasta va fi efectuatã destul de repede astfel încât nu o sã afecteze bunul mers al proiectului. Ei zic cã nu va întârzia finalizarea pentru cã au ºi utilaje ºi muncitori suficienþi sã rezolve problema”, a spus Alin ªerbãnescu.

Alin ªerbãnescu a adãugat cã cel mai important este ca astfel de alunecãri sã nu se manifeste dupã finalizarea lucrãrilor. ”Solul este destul de instabil, când se sapã existã ºi acest risc pe care constructorii ºi-l asumã, îl ºtiu din studii de fezabilitate.

Abordeazã în aºa fel lucrãrile astfel încât sã minimizeze

acest risc. Foarte important e cã alunecarea nu a afectat corpul autostrãzii, s-a manifestat pe versant”, a mai spus ªerbãnescu.

Potrivit acestuia, constructorul lotului, UMB Spedition, din România, a susþinut cã va finaliza pânã la 1 decembrie tronsonul, însã în opinia CNAIR va fi gata dupã aceastã datã, dar în acest an.

La circa 400 de metri de zona în care s-a produs alunecarea s-a aflat o peºterã cu lilieci, care a fost mutatã.

Autostrada A1 începe în Bucuresti ºi va asigura ieºirea spre graniþa cu Ungaria la Nãdlac, urmând sã treacã prin Piteºti, Sibiu, Deva, Timiºoara ºi Arad.

MEDIAFAX MEDIAFAX

„Ziua Porþilor Deschise” RIBUNALUL T HUNEDOARA organizeazã joi, 25

octombrie 2018, la sediul situat în municipiul Deva, strada 1 Decembrie 1918, nr.35, judeþ Hunedoara, între orele 10-13, manifestarea anualã intitulatã „Ziua Porþilor Deschise”, având ca scop asigurarea transparenþei actului de justiþie ºi familiarizarea justiþiabililor cu aspectele specifice activitãþii de judecatã.

Celebrarea în fiecare an în data de 25 octombrie a „Zilei europene a justiþiei civile” are ca raþiune principalã crearea unui eveniment simbolic, pentru a reaminti cã justiþia este în primul rând ºi cel mai important, un serviciu pentru cetãþeni care le dã dreptul de a-ºi rezolva disputele private ºi de a-ºi afirma drepturile.

Agenda manifestãrii cuprinde, în principal, turul instanþei, vizitarea comparti-

mentelor din structura instanþei, informarea celor interesaþi cu privire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare a soluþiilor dosarelor aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara, sau a altor informaþii utile disponibile pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi la info-chioºcuri.

Tribunalul Hunedoara invitã elevi, studenþi, justiþiabili, reprezentanþi ai societãþii civile, jurnaliºti, pe toþi cei interesaþi sã afle mai multe informaþii despre circuitul unui dosar, etapele procesuale ce se parcurg pânã la soluþionarea unei cauze, condiþiile în care lucreazã judecãtorii ºi personalul auxiliar, precum ºi despre cariera de magistrat, sã participe la „Ziua Porþilor Deschise” Biroul de informare ºi relaþii publice Judecãtor Mihaela Aurelia CONTA vicepreºedinte Tribunalul Hunedoara

Fly Go: Primele trei destinaþii de city break preferate de români n aceastã toamnã ÎRoma,suntMilano din Italia ºi Alghero sunt cele mai cãutate destinaþii în aceastã toamnã.

Alghero, Sardinia – nou intrat în top 10 oraºe pentru city break-uri de toamnã Un city break de 3 nopþi în Alghero costã de la 237 de euro Roma, Milano ºi Alghero (Sardinia) sunt cele mai cãutate destinaþii turistice de city break de cãtre români, în aceastã toamnã, potrivit unei analize a agenþiei de turism online Fly Go. Cele trei oraºe care conduc în topul preferinþelor turiºtilor sunt toate din Italia. „Datoritã conexiunilor aeriene foarte bune din România, Italia oferã unele dintre cele mai accesibile destinaþii de city break pentru români. Dacã Roma ºi Milano sunt favoritele

turiºtilor de ani de zile, unul dintre cele mai frumoase oraºe ale Sardiniei, Alghero, este nou intrat în preferinþele acestora.Turiºtii sunt fascinaþi sã descopere în Sardinia o destinaþie foarte ofertantã tot timpul anului, insula din Mediteranã având o temperaturã plãcutã chiar ºi în lunile mai friguroase de pe continent.

Alghero este o alegere excelentã pentru turiºtii care îºi doresc sã descopere locuri noi ºi sã aibã parte atât de vacanþe active, cât ºi de relaxare, sã combine zilele însorite la malul mãrii cu tradiþia ºi cultura sardã”, spune Stefano Iervolino,

(Spania), Amsterdam (Olanda), Praga (Cehia) ºi Valencia (Spania).

C

fondator ºi CEO Fly Go. Între primele 5 cele mai dorite oraºe pentru un city break în aceastã toamnã se situeazã, în continuare, Istanbul (Turcia), pe locul al 4-lea, ºi Atena (Grecia), locul al 5-lea. Clasamentul destinaþiilor preferate de români este completat de Malta (Malta), Barcelona

ât costã un city break în aceastã toamnã

Oraºele din Italia oferã printre cele mai ieftine destinaþii de vacanþã pentru români în aceastã toamnã. Potrivit ofertelor disponibile la acest moment pe Fly Go, un city break la Roma (3 nopþi de cazare, cu mic dejun inclus ºi bilete de avion) costã de la 135 de euro de persoanã, în timp ce la Milano porneºte de la 150 de euro.

Un sejur în Alghero, o destinaþie mai nouã, poate fi rezervat la preþuri de la 237 de euro.

La nivelul întregului an 2018 (nu doar în sezonul de toamnã), costul mediu al unui city break rezervat de români prin agenþia de turism online Fly Go este de 200 euro de persoanã. Cel mai frecvent, cãlãtoria are o duratã de 3 nopþi (4 zile) ºi poate include

sau nu un weekend. Pânã la finalul anului, românii mai pot beneficia de un city break scurt, fãrã sã îºi ia zile de concediu, în weekend-ul prelungit de Sf. Andrei ºi Ziua Naþionalã a României, în intervalul 30 noiembrie (vineri fiind zi liberã legal, de Sf. Andrei) – 2 decembrie.

Informaþiile care stau la baza tendinþelor de cãlãtorie pentru aceastã toamnã au fost analizate de agenþia de turism online Fly Go ºi au avut în vedere cãutãrile realizate de vizitatorii site-ului Flygo.ro, solicitãrile de ofertã ºi rezervãrile fãcute de aceºtia pentru cãlãtorii programate în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2018.

Au fost analizate exclusiv destinaþii de city break în oraºe din Europa, acesta fiind cel mai solicitat produs de vacanþã de cãtre turiºtii români pentru cãlãtoriile programate în lunile de toamnã (septembrie – noiembrie).

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

Ce beneficii aduce drumul spre Straja pentru turismul montan?

C onsiliul Judeþean Hunedoara a reuºit, într-un final, sã demareze lucrãrile pentru reabilitarea drumului care face legãtura dintre municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã Straja.

Asta, dupã ce autoritãþile locale din municipiul Lupeni au fãcut numeroase demersuri în ultimii doi ani cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara prin care au solicitat reabilitarea drumului DJ664A, care leagã municipiul Lupeni de Staþiunea Turisticã Straja. În cursul lunii septembrie al acestui an, primarul Lucian Resmeriþã a fãcut un ultim demers prin care a solicitat începerea în regim de urgenþã a lucrãrilor de asfaltare la acest drum aflat în administrarea

Consiliului Judeþean Hunedoara, starea avansatã de degradare a acestuia pe mai multe tronsoane îngreunând accesul în staþiune.

Iar demersul primarului nu a rãmas fãrã ecou. ”Existã rãmase în planul de mãsuri pe anul 2018 în jur de 13.000 mp pentru îmbrãcãminþi bituminoase. În Valea Jiului, singurul drum judeþean pe care poate fi pus asfalt este drumul de la Straja”, spunea în urmã cu douã sãp-

tãmâni Costel Avram, administratorul public al CJH. Doar 3 kilometri de drum vor fi asfaltaþi în perioada imediat urmãtoare. Potrivit edililor, modernizarea drumului era imperios necesarã, având în vedere afluxul mare de turiºti pe timpul iernii.

“Am solicitat în numeroase rânduri Consiliului Judeþean Hunedoara reabilitarea urgentã a drumului judeþean care duce în Staþiunea Straja, întrucât

starea avansatã de degradare a acestuia împiedicã accesul în staþiune ºi pune în pericol investiþiile pe care noi le-am fãcut în municipiul Lupeni ºi Staþiunea Straja care au dus la dezvoltarea într-un ritm rapid a turismului, cu efecte benefice pentru comunitatea noastrã. De ieri (nr: marþi) Consiliul Judeþean Hunedoara a început turnarea stratului de uzurã pe DJ664A, Lupeni-Straja ºi vor fi asfaltaþi în acest an aproximativ 3 km, urmând ca în anul care vine aceste lucrãri sã fie finalizate. Lucrãrile se vor derula pe o suprafaþã de aproximativ 3 km. Pe timp de iarnã avem 5000 de turiºti

zilnic, pe timp de varã am avut 1000 de turiºti zilnic ºi au avut un drum destul de impracticabil. Noi trebuie sã prioritizãm aceste lucruri, iar în acest sens am cerut sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara. Fãrã acest drum nu o sã putem sã facem lucrurile pe care ni le-am propus pentru anul viitor, adicã turismul nu o sã mai meargã în condiþii bune”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Sumele pentru realizarea lucrãrilor vin de la Consiliul Judeþean Hunedoara, care are în administrare aceastã arterã rutierã.

Monika BACIU de acest tip la ADR Vest, proiecte care au fost aprobate ºi care îºi punct de vedere termic, aºteaptã finanþarea, iar dn punct de vedere pentru a se trece la estetic ºi imaginea etapa de execuþie. oraºului Petrila are de De altfel, Petrila este câºtigat odarã cu localitatea din Valea finalizarea acestei Jiului cu cele mai multe investiþii”, a declarat clãdiri care au fost primarul Vasile Jurca. incluse în astfel de proAcesta a mai precizat grame de modernizare cã oraºul Petrila mai are cu fonduri europene. depuse alte 14 proiecte Monika BACIU

Fondurile europene schimbã aspectul localitãþilor ondurile F europene destinate modernizãrii blocurilor de locuinþe schimbã, vizual, aspectul localitãþilor.

Dacã majoritatea imobilelor nu au beneficiat de astfel de modernizãri, acestea fiind într-o stare de degradare, sunt clãdiri care odatã modernizate nu doar cã

devin eficiente din punct de vedere termic, ci contribuie ºi la îmbunãtãþirea aspectului vizual.

Lucrãrile la primul bloc de locuinþe din oraºul Petrila, inclus în programul de reabilitare derulat cu fonduri europene, au fost recepþionate astãzi de comisia formatã din reprezentanþi ai Primãriei oraºului Petrila, ai asociaþiei de proprietari, ai constructrorului ºi proiectantului. Este vorba despre blocul 14 din cartierul 8 Martie, pentru care s-a obþinut finanþare prin POR 2014 – 2020.

”Suntem desigur mândri cã oraºul Petrila a finalizat reabilitarea primului bloc din Regiunea 5 Vest, pentru care s-a obþinut finanþare prin POR 2014 – 2020.

Proiectul prin care Bl 14 din Cartier 8 Martie, ”Eficientizare termicã clãdiri rezidenþiale”, a beneficiat de finanþare pe Axa prioritarã 3, prioritate de investiþii 3.1. Regiunea 5 Vest, cuprinde judeþele Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº, iar cetãþenii noºtri au de acum condiþii mai bune, într-un bloc reabilitat din

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 Octombrie 2018

Henþ cu mâna

Dupã 20 de ani (1998)

La rugby reapar speranþele... (II) Echipa de rugby ªtiinþa Petroºani este într-un plin proces de revenire, fiind un lider

detaºat al Diviziei Naþionale de Seniori (DNS), liga a II-a. În urmã cu 20 de ani, se

dãdea startul ediþiei cu numãrul 82 al Diviziei Naþionale (actuala superligã), cu ªtiinþa pe tabloul celor douã echipe din acest campionat. Un campionat cu puternicele Dinamo, Steaua, Farul, Griviþa sau Minerul Lupeni! La Petroºani jucau printre alþii Gh. Iulian, Raþiu, Dragnea, Al. Lupu,

Fotbal, liga a IV-a Hunedoara

Vulcanul pe podium În etapa a 7-a, deºi la pauzã a fost 1 – 1, CSM Vulcan ºi-a revenit dupã pauzã, realizând scorul etapei, 5 – 1 cu Retezatul Haþeg.

Au punctat A. Harangozo, Bãdãrãu, D. Belei resp. Ov. Popescu.

Jiul rãmâne fãrã victorie, 2 – 5 acasã cu Aurul Brad (autori Tuþã ºi Drãgoescu pentru Jiul).

Universitatea Petroºani a egalat la 1 – 1 (gol Atilla Kiss) la Brad, fiind învinsã cu 2 – 1 în minutele de prelungire.

Minerul Uricani (antr. Toni Sedecaru) a reuºit un scor de forfait în meciul cu Victoria Cãlan, 3 – 0 cu ”bãtrânii”, Tr. Câmpean, Rere Moldovan, Mugurel Radu, Gabi Trestian ºi Vajda în teren în total ...

222 de ani!

Douã duble, cinci la unu!

Pancu, Lãcãtuºu sau Revnic; Lupeniul îi avea pe Ivãnuº, Patrichi, Pingert, Locziko, Ceru, Ungureanu, Deak sau Sabãu. ªtiinþa era sponsorizatã de Mina Valea de Brazi, Minerul de Mina Lupeni. An greu, sezon 1998 – 1999 modest, ªtiinþa pe locul 10, Lupeniul pe

În memoriam

Ilie Balaci a debutat la Petroºani!

S-a stins din viaþã la vârsta de 62 de ani, ”Minunea blondã” a fotbalului românesc cel care ca jucãtor al Craiovei a înscris de trei ori în poarta Jiului: Universitatea Craiova – Jiul 2 – 0, Jiul – Craiova 2 – 1 în ediþia 1980 – 1981 ºi Craiova – Jiul 4 – 0 în noiembrie 1982. Dar a fost mereu aplaudat de suporterii Jiului, indiferent, de rezultat.

O mare pierdere, un imens gol. ªi în sufletul jiuliºtilor.

Fie-i þãrâna uºoarã! ”Minunea blondã” a Craiovei a debutat la 12 august 1973, într-un meci Jiul Petroºani – Univ.

Craiova, scor 1 – 1.

CSM VULCAN – RETEZATUL HAÞEG 5 – 1 CSM Vulcan (antr. Doru Mârºava): Ad. Farcaº - Buduroi, Foto: Duel aprig între jiulistul Bãdãrãu, Cismasiu, Arcuºi – D. Belei (min. 80 Viºa), Simoneac, A. Augustin ºi Ilie Balaci (în alb) în Harangozo, Ciocârlan – ªilip (min. 88 V. Epure), Mândreci. jocul Univ. Craiova – Jiul 2 – 0 Retezatul Haþeg (antr. Flavius Itul): Al. Coman – Ardelean, în iunie 1977.

Buzducea, Albulescu, Piþigoi – D. Puºcã, Sterp, Tãmãºiloni, R. Marcu Foto: Aurel Dula (min. 53 Dãncescu) – I. Gavriluþi (min. 68 Ridvald), Ov. Popesc.

Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Autori: 1 – 0 A. Harangozo (min. 4), 1 – 1 Ov. Popesc (min. 18), 2 – 1 D. Belei (min. 47), 3 – 1 Bãdãrãu (min.

72), 4 – 1 A. Harangozo (min.

88), 5 – 1 Bãdãrãu (min. 90).

Foto: Andrei Harangozo deschide scorul pentru CSM Vulcan în min. 4, din penalty pentru un 5 – 1

Paginã realizatã de GENU TUÞU

ultimul... Dar luat ca performanþã, Valea Jiului a jucat cu douã echipe la acest nivel, de actuala Superliga. Între timp, de Minerul Lupeni s-a ales praful (ºi pulberea), la fel ca ºi de sponsorul ªtiinþei de atunci, Mina Valea de Brazi. Rugby-ul mai respirã dupã 20 de ani. Prin ªtiinþa.