Cronica Vaii Jiului Nr.1676, Marti 23 octombrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1676

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Amenzi pentru primarii care nu organizeazã conferinþe de presã rimarii ar putea P fi amendaþi dacã nu organizeazã

conferinþe de presã. În acest sens a fost depusã o iniþiativã legislativã, prin care edilii vor avea obligaþia sã organizeze o datã pe lunã conferinþe de presã pentru aducerea la cunoºtinþã a informaþiilor de interes public “Autoritãþile publice au obligaþia sã organizeze periodic, o datã pe lunã, conferinþe de presã pentru aducerea la cunoºtinþã a informaþiilor de interes public. (…)

Conducãtorul instituþiei publice sau autoritãþii care nu organizeazã o datã pe lunã aceste conferinþe de presã va fi sancþionat cu amenzi cuprinse între 2.000 ºi 5.000 lei.

Aplicarea amenzilor se va face pe plan local de cãtre instituþia prefectului, iar pe plan central – de cãtre Guvern, prin Secretariatul General”, prevede proiec-

tul. Edilii vor fi obligaþi sã organizeze conferinþe de presã lunar. “În acest fel, organizarea lunarã a acestor conferinþe va deveni obligatorie. Aceste precizãri sunt necesare pentru furnizarea informaþiilor de interes public într-o manierã corectã ºi obiectivã, ca o premisã necesarã pentru participarea societãþii civile, a mediului de afaceri ºi, nu în ultimul rând, a cetãþenilor la procesul de decizional”, a precizat iniþiatorul în expunerea de motive a proiectului. În Valea Jiului doar douã administraþii locale se încadreazã în propunerile legislative.

Este vorba de Primãria municipiului Petroºani ºi Primãria municipiului Lupeni, acolo unde primarii organizeazã, lunar, câte o conferinþã de presã. Senatul este prima camerã sesizatã cu acest proiect, Camera Deputaþilor fiind for decizional.

Monika BACIU

Mai vor minerii sã scoatã cãrbune la Lupeni ºi Lonea?

S

indicatele luptã acum sã nu închidã unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni ºi spun, aºa cum a arãtat ºi un studiu recent, cã mai este huilã în acele abataje deschise deja, iar minerii i-am auzit la fiecare grevã cã ar dori închiderea acestora. >>> PAGINA A 3-A

INSEMEX testeazã apa freaticã de la fostele gropi de gunoi NSEMEX Petroºani va presta “servicii de Iprelevare probe, analizã

apã freaticã ºi apa de suprafaþã monitorizare post-inchidere” la fostele gropi de gunoi din judeþ.

Studiul a fost solicitat de Consiliul Judeþean Hunedoara, care va plãti pentru aceste servicii suma de 16.950 de lei.

Astfel, la Cãlan se va monitoriza apa freaticã în 3 puþuri/depozite; se va monitoriza calitatea apei de suprafaþã - 2 puþuri/ depozite.

Contractul prevede ºi “Depozit urban neconform din Uroi-Rapoltu Mare:2.1 Monitorizarea apei freatice - 3 puþuri /depozite; III. Depozit urban neconform din Hunedoara: 3.1 Monitorizarea apei freatice - 3 puþuri /depozite; 3.2.

Monitorizarea calitãþii apei de suprafaþã-2 puþuri/ depozite IV. Depozit urban neconform din Haþeg: 4.1 Monitorizarea apei freatice - 3 puþuri /depozite; V. Depozit urban neconform din Deva: 5.1 Monitorizarea apei freatice - 3 puþuri/depozite; 5.2.

Monitorizarea calitãþii apei de suprafaþã-2 puþuri/ depozite; 5.3.

Monitorizarea calitãþii levi-

gatului (apã uzatã) - 1 put/depozit; VI. Depozit urban neconform din Orãºtie: 6.1 Monitorizarea apei freatice - 3 puþuri /depozite; 6.2.

Monitorizarea calitãþii apei de suprafaþã-2 puþuri/ depozite; 6.3.

Monitorizarea calitãþii levigatului - 1 put /depozit; VII. Depozit urban neconform din Aninoasa: 7.1 Monitorizarea apei subterane- 3 puþuri /depozite; VIII. Depozit urban neconform din Petrila: 8.1 Monitorizarea apei subterane- 3 puþuri /depozite; IX. Depozit urban neconform din Lupeni: 9.1 Monitorizarea apei subterane- 3 puþuri/depozite”.

Depozitele de deºeuri menþionate au fost închise în baza unor contracte cu finanþare europeanã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

Gropile de gunoi neecologizate condamnã România la Curtea de Justiþie a Uniunii Europene

G

ropile de gunoi neecologizate condamnã România la Curtea de Justiþie a Uniunii Europene. Forul european a condamnat România pentru cã nu s-a conformat obligaþiei de a lua toate mãsurile necesare închiderii cât mai rapid posibil a unui numãr de 68 de depozite de deºeuri.

proiectare se elaboreazã de cãtre beneficiarul investiþiei aºa cum este prevãzut conþinutul temei în Anexa nr. 2 la H.G. 907/2016 ºi se adapteazã în funcþie de specific ºi complexitatea de investiþii propuse. În conformitate cu prevederile art.

126 din Legea administraþiei publice locale, nr. 215/2001, republicatã, lucrãrile de construcþii ºi reparaþii de interes public, finanþate din bugetele locale, se executã numai pe baza unor documentaþii tehnico-economice aprobate de consiliul local ºi numai în baza unei achiziþii publice în limitele ºi în condiþiile prevãzute de lege”, aratã documentul aprobat, anul trecut, de consilierii locali de la Vulcan.

Anul trecut, edilii au reuºit sã facã schimb de terenuri cu Complexul Energetic Hunedoara. groapa de gunoi s-a extins ºi pe suprafaþa de teren deþinutã de CEH. “Pentru obþinerea finanþãrii este necesar ca întreaga suprafaþã ocupatã de groapã de deºeuri sã aparþinã domeniului public al municipiului Vulcan. Pentru realizarea acestui lucru, s-a gãsit soluþia schimbului de terenuri, prin care Consiliul Local oferã Complexului Energetic Hunedoara S.A. o suprafaþã egalã cu cea pe care este extinsã groapa de deºeuri, în zona minei Paroºeni. Consilierii au aprobat acest proiect de hotãrâre cu unanimitate. Reprezentanþii Primãriei au obligaþia depunerii la

România nu a închis cele 68 de depozite de deºeuri care nu au primit autorizaþia care sã le permitã sã funcþioneze în continuare, neîndeplinindu-ºi astfel obligaþiile ce îi revin în temeiul articolului 14 literã (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta, a anunþat CJUE, care obligã România la plata cheltuielilor de judecatã.

Una din gropile de gunoi neînchise este ºi cea de la Vulcan. Groapa de gunoi de la Vulcan a deþinut autorizaþia de funcþionare pânã în iulie 2016.

“Tema de proiectare exprimã intenþiile investiþionale ºi nevoile funcþionale ale beneficiarului investiþiei, evidenþiate în nota conceptualã, determinând concepþia de realizare a obiectivului de investiþii, în funcþie de condiþionãrile tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecþie a mediului natural ºi a patrimoniului cultural sau alte condiþionãri specifice obiectivului de investiþii. Tema de

Telefon furat, hoþi prinºi P

oliþiºtii din Vulcan au dat dovadã de operativitate în cazul unui adolescent care a fost tâlhãrit la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai exact joi, 18 octombrie.

Astfel, poliþiºtii din cadrul Poliþiei municipiului Vulcan au fost sesizaþi de pãrinþii unui adolescent cã în cursul zilei de joi, în timp ce acesta se deplasa de la liceu cãtre casã, a fost oprit ºi deposedat de telefonul mobil pe care îl avea asupra lui de cãtre un grup de adolescenþi.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Ministerul de resort pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni a documentelor necesare clarificãrii situaþiei terenului aflat în discuþie”, arãta informarea Primãriei Vulcan, din luna iulie a anului trecut.

Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã acþioneze în judecatã România la Curtea Europeanã de Justiþie pentru cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã 68 de depozite municipale de deºeuri neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediu. Depozitele trebuiau închise pânã la data de 16 iulie 2009.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeanã (CE) a trimis România în faþa Curþii de Justiþie a UE pentru neîndeplinirea obligaþiei de a revizui ºi adoptã Planul Naþional de Gestionare a Deºeurilor ºi programul de prevenire a generãrii de deºeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deºeurile (Directiva 2008/98/CE) ºi ale economiei circulare.

Monika BACIU

ANGAJARE Caut femeie pentru îngrijire familie de vârstnici în Vulcan TELEFON 0722747056

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE

Imediat dupã ce pãrinþii au sesizat poliþia, pe baza semnalmentelor oferite anchetatorilor agresorii au fost identificaþi la scurt timp dupã comiterea faptei, dând dovadã de operativitate, bunul furat fiind recuperat.

Pe aceastã cale, familia ISZLAY doreºte sã mulþumeascã întregului colectiv al Poliþiei municipiului Vulcan pentru operativitatea de care au dat dovadã ºi modul exemplar în care au acþionat la prinderea agresorilor.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

Mai vor minerii sã scoatã cãrbune la Lupeni ºi Lonea?

S

indicatele luptã acum sã nu închidã unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni ºi spun, aºa cum a arãtat ºi un studiu recent, cã mai este huilã în acele abataje deschise deja, iar minerii i-am auzit la fiecare grevã cã ar dori închiderea acestora.

Tragediile din minã i-au fãcut pe cei cu vechime mai mare în muncã sã vadã cum le-au pierit prietenii sub pãmânt, iar sindicatele spun cã aceºtia formeazã un adevãrat curent ce are ca scop

tocmai promovarea ideii cã minele ar trebui sã fie închise, ba chiar cã era bine dacã deja se închideau. Alþii, însã, cred cã în minã mai e de lucru. „Dacã este

A ucis pentru cinci lei ºi vrea revizuire I

ndividul a ucis în bãtaie un om al strãzii pentru 5 lei. Afost condamnat la 12 ani de închisoare pentru fapta sa.

Pentru cã avea o altã condamnare va ispãºi 15 ani de închisoare.

Crima sãvârºitã de Alexandru Curea, în februarie 2012, avea sã ºocheze comunitatea. Tânãrul a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 12 ani de închisoare pentru omor ºi tâlhãrie, dar cum mai avea o condamnare de trei ani, a primit în total 15 ani de puºcãrie. A atacat soluþia Tribunalului cu apel însã ºi-a retras acþiunea. Acum a cerut judecãtorilor revizuirea, dosarul fiind înregistrat pe

sã stãm de vorbã cu personalul de la unitãþile miniere, sunt douã curente, pe care noi le scoatem în evidenþã, în mod corect. Pe de o parte

rolul Tribunalului Hunedoara.

Teribila faptã avea loc într-o clãdire dezafectatã a fostului restaurant Astoria, unde victima îºi fãcea veacul.

Curea, ºi el fãrã adãpost, l-a lovit pe bãrbatul de 53 de ani pânã când n-a mai miºcat. Dupã ce ºi-a lãsat victima fãrã suflare, individul a chemat Ambulanþa, însã omul a murit la spital. În urma anchetei, poliþiºtii au stabilit cã scopul agresorului era de a fura banii victimei, dupã ce au gãsit asupra acestuia o bancnotã de 5 lei, pe care tânãrul a recunoscut cã a furat-o din haina boschetarului.

M. GÂNJU

Cinci rãniþi în urma a douã accidente P

rimul accident în urma cãruia au fost rãnite patru persoane a avut loc pe D.N.68, în afara localitãþii Zeicani.

Poliþiºtii ajunºi la faþa locului au constatat cã, un tânãr în vârstã de 29 de ani din Haþeg, venea de la Caransebeº spre Haþeg, iar într-o curbã la dreapta, din cauza vitezei, a pierdut controlul asupra direcþiei ºi a intrat în podeþul de trecere peste râul Zeicani. ”În urma accidentului a rezul-

tat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto cât ºi rãnirea a trei pasageri din autoturism cu vârste de 29, 38 ºi o tânãrã de 29 de ani”, informeazã IPJ Hunedoara.

Al doilea accident a avut loc în condiþii similare, pe D.N. 66. ”Din cercetãrile efectuate de cãtre poliþiºti rezultã faptul cã o femeie în vârstã de 59 de ani din localitatea Veþel, în timp ce conducea autoturismul proprietate personalã pe DN 66 din direcþia Simeria spre Cãlan, într-o curbã deosebit de pericu-

sunt angajaþi care mai au foarte puþin pânã la pensie ºi îºi doresc, în mod clar, sã iasã la pensie ºi sã beneficieze de salariile compensatorii ºi celãlalt curent, al celor angajaþi mai târziu, cu vechimi cuprinse între 7 ºi 12 ani, care îºi doresc acum ca activitatea sã continue”.

Dupã ce INSEMEX a elaborat un studiu care argumenteazã cu cifre exacte continuarea exploatãrii zãcãmântului de huilã, la aceste mine, s-a stat de vorbã cu oamenii ºi cu membrii din conducere. Urmeazã acum

ca datele sã ajungã la Ministerul Energiei. „S-au þinut 3 CT –uri (n.r. Comisii Tehnice), unul la mina Lupeni, unul la mina Lonea ºi unul pe companie, pentru a stabili direcþiile de acþiune în perioada urmãtoare vis-a-vis de concluziile enunþate în acest studiu. ªi noi am notificat conducerea CEH ºi le-am cerut sã ne precizeze dacã au fost fãcute demersurile pentru urmãtoarea etapã, ºi anume, CT –ul care ar trebui sã se þinã la nivelul Ministerului Energiei. Ni s-a spus cã a fost notificatã

conducerea ministerului ºi aºteptãm sã vedem când le vor organiza”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele .

Sindicatele au arãtat, în repetate rânduri, cã este nevoie de huilã, au spus cã este nevoie, în egalã mãsurã, de materiale ºi echipamente, deci investiþii, dar vorbesc acum ºi despre continuarea activitãþii de extracþie. Rãmâne de vãzut dacã, dupã ce se vor þine comisiile tehnice ºi la nivel de minister, acestea vor fi trimise spre Bruxelles.

Diana MITRACHE

Scandal la poarta închisorii

I

ndividul s-a enervat la culme pentru cã angajaþii Penitenciarului Deva au confiscat banii unui tânãr care vizitase un deþinut.

Incidentul a avut loc la finele sãptãmânii trecute, iar scandalagiul va fi dat pe mâna procurorilor deveni. Astfel, dupã ce a beneficiat de dreptul la vizitã cu un deþinut, individul s-a întors la intrarea în penitenciar ºi a început sã loveascã cu pumnii în uºa de acces. Nu s-a limitat la atât, ci a început sã-i ameninþe ºi sã-i înjure pe poliþiºtii

loasã la dreaptã nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a pierdut controlul volanului, intrând în impact cu podeþul din dreptul unui imobil”, se mai aratã în comunicatul IPJ Hunedoara. Cei doi ºoferi sunt cercetaþi pentru vãtãmare corporalã din culpã.

M. GÂNJU

aflaþi în Postul de Control.

Potrivit site-ului Penitenciarul.ro, bãrbatul pus pe scandal era nemulþumit de faptul cã nepotului sãu i-au fost confiscaþi banii descoperiþi în urma efectuãrii percheziþiei, cu ocazia intrãrii în penitenciar, pentru a beneficia de dreptul la vizitã cu acelaºi deþinut.

Angajaþii închisorii au anunþat conducerea despre ultraj ºi va fi sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva pentru a-l cerceta pe individ.

M.GÂNJU

4 Actualitate

Au vrut, dar acum nu mai vor insolvenþa CEH S

indicatele din minerit au explicat exact de ce acum nu mai vor insolvenþa, iar în urmã cu mai mulþi ani, au dorit acest lucru. Este simplu ºi, pe înþelesul tuturor, Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, a explicat datele de acum. „În acest moment, insolvenþa ne-ar aduce în situaþia în care managementul CEH ar fi controlat din afarã, de cãtre o firmã specializatã în acest sens ºi, desigur, cu o puternicã influenþã a celor care ne crediteazã, faþã de care noi avem datorii. Aceste datorii existã, dar din discuþiile mele cu conducerea CEH, ar exista soluþii dacã am avea o piaþã favorabilã, ca aceste lucruri sã fie eºalonate ºi datoriile sã fie plãtite încet – încet. Pot sã vã aduc argumente, ºi anume, atunci când a fost oprit gazul la Mintia ºi Paroºeni, cele douã conduceri, de la CEH ºi Transgaz s-au aºezat la masã, au fãcut o reeºalonare ºi, în acest moment nu sunt probleme. Este un exemplu concret, ca sã nu mai vorbeascã cei care habar nu au despre aceste elemente”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sindicatul Muntele a formulat o cerere de intervenþie în procesul, aflat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, în care se judecã solicitãrile de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Cei de la Muntele, sindicat condus de Darius Cîmpean, se alãturã astfel sindicatului ”Noroc Bun”, reprezentat de Adrian Jurca, dupã ce, în urmã cu doi ani, la prima intrare în insolvenþã a CEH, Sindicatul Muntele susþinea intrarea în insolvenþã, ca sã protejeze interesele angajaþilor ºi sã salveze

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

compania de la faliment. „Poziþia noastrã s-a schimbat, pentru cã ºi datele problemelor ºi situaþia s-a schimbat. Dacã în 2016, la final, 2017 la început, ne confruntam cu neplata drepturilor din salariu, se dãdeau cu întârziere, primã de Crãciun nu aveam, tichetele de masã erau neplãtite, astãzi nu mai suntem în aceastã situaþie ºi suntem la zi cu toate drepturile din contract. De asemenea, conducerea de la acel moment, de pe partea minierã ºi cea energeticã, decideau intrarea noastrã în ITA (n.r. întreruperea temporarã a activitãþii) ºi, de semenea, pe parte minierã, s-a decis oprirea activitãþii la mina Lonea, din cauza lipsei de materiale. Din nou, azi nu suntem în aceastã situaþie.

Este pãcat cã se aruncã în spaþiul public o serie de lucruri”, a mai precizat Darius Cîmpean.

La începutul lunii februarie a anului trecut, Tribunalul Hunedoara a respins cererea de intrare în insolvenþã formulatã de conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

Sentinþa a fost atacatã ºi cauza a ajuns pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, urmãtorul termen de judecatã fiind stabilit pentru data de 29 noiembrie.

Diana MITRACHE

CNAIR a închis Genu Tuþu – martor la debutul lui Ilie Balaci la Petroºani circulaþia pe Transalpina A

ª

oseaua de altitudine a fost închisã de drumari din cauza cãderilor abundente de zãpadã înregistrate în ultimele 3 nopþi. ”Având în vedere specificul drumului – curbe foarte strânse ºi pante – existã riscul ca utilajele care acþioneazã pe acest sector de drum sã fie implicate în evenimente rutiere care pot pune în pericol viaþa deservenþilor”, informeazã CNAIR.

Decizia de închidere a drumului ar putea fi revocatã în zilele urmãtoare dacã vremea se va îmbunãtãþi.

Drumul naþional DN 67C - Transalpina este un obiectiv care atrage numeroºi turiºti români cât ºi strãini, iar cei mai mulþi folosesc ruta de acces prin Valea Jiului, pe DN 7A. Pânã sã ajungã pe ”Drumul Regelui”, vizitatorii sunt nevoiþi sã-ºi strice maºinile pe drumul extrem de rãu.

Autoritãþile judeþene au

cerut de mai multe ori ca situaþia sã fie remediatã. ”Este poarta de intrare în Valea Jiului, de pe Valea Oltului.

Avem ºi Transalpina, iar eu, spun sincer, nu aº veni varã pe acest drum. Poate cei care sunt responsabili nu au vãzut cum e drumul.

Trebuie luate mãsuri urgent”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

cum, când a apus o stea a fotbalului românesc, Ilie Balaci, plecând dintre noi în week-end-ul trecut, colegul nostru Genu Tutu ne-a vorbit despre primul debut al marelui fotbalist pe stadionul de la Petroºani.

Era ºi el un începãtor în arta gazetãriei, deºi manuscrisele lui din acea vreme, aratã mai mult ca oracolele din copilãria celor ce nu am avut internet. Pe foi îngãlbenite, cu decupãri din ziarele vremii ºi autografe bine pãstrate, Genu Tutu ne redã istoria acelor vremuri, cu mare precizie. Mergea mai mult ca spectator ºi recunoaºte cã ºi cu o mai mare plãcere ca la ºcoalã, la meciurile echipei Jiul Petroºani, iar Ilie Balaci venise în primul sãu meci tocmai la Petroºani. „Ilie Balaci a debutat când eu eram prin clasa a XI-a, la 12 august 1973, fapt ce am ºi

consemnat într-un material. Atunci ºi eu începeam sã strâng statisticile mele ºi de aia probabil, în timp m-a ajutat. Ce sã ºtiu de atunci? Era privit cu admiraþie, deºi debutase la acea vârstã fragedã, el fiind nãscut în 1956 ºi a jucat 73 de minute, într-un meci de 1 - 1, scor stabilit în prima reprizã a meciului Jiul – Univesitatea Craiova, pe vechiul stadion. Marcase Oblemenco pentru olteni ºi Stocker de la Jiu, a reuºit egalarea. Erau vreo 10.000 de spectatori ºi de prin Târgu Jiu ºi Craiova”, rememoreazã, cu ajutorul documentelor sale, Genu Tutu, jurnalist sportiv din Valea Jiului.

Genu îºi aminteºte exact ºi echipa, pentru cã, aºa cum v-am spus, era un bun statisti-

cian, într-o epocã fãrã acces la internet ºi la statistici deja existente. „Mi-aº permite sã ºi dau echipa în care a jucat atunci: Oprea - Niculescu, Boc, Bãdin, Velea, Strâmbeanu, Balaci, înlocuit cu Berneanu în minutul 73, Þarãlungã, Nitã, Oblemenco, Bãlan, înlocuit cu C. Panã în minutul 80. Era echipa de start a Craiovei. În etapa I s-a jucat acel meci, a Campionatului din 1973 -74,

un campionat în care Craiova va ieºi campioanã ºi, ca o coincidenþã fericitã, tot atunci Jiul câºtigã Cupa României.

Deci, putem spune cã am anticipat o primã etapã între viitoarea câºtigãtoare a Cupei României ºi viitoarea campioanã a României”, a precizat Genu, el însuºi un licean cãruia îi plãcea sã adune date despre fotbaliºti, pe care le-a pãstrat în cataloage atent îngrijite pânã acum. „Ilie Balaci era doar un puºtan cu zulufi, cãruia i s-a acordat încredere de cãtre antrenor ºi nu ne-a spus mare lucru ºi uite cã acum, din pãcate, legãm un moment nefericit, cu debutul sãu la Petroºani”, mai spune, cu regret, jurnalistul din Vale.

Sunt momente de glorie, rememorate într-o vreme în care România ºi toatã Bãnia se pregãteºte sã îl conducã pe ultimul drum pe Ilie Balaci (13 septembrie 1956 – 21 octombrie 2018).

Legenda Craiovei Maxima,

Cum ajunge apa la robinet?

Vine sezonul de schi.

Administratorul pârtiilor din Straja a investit 1,5 mil. euro într-un telescaun ºi zece tunuri de zãpadã mil Pãrãu, proprietarul E companiei Comexim din Lupeni (judeþul Hunedoara), care are în administrare 15 kilometri de pârtie în staþiunea Straja, a investit circa 1,5 milioane de euro într-un telescaun debraiabil cu patru locuri ºi zece tunuri ce produc zãpadã artificialã, ca parte din pregãtirile pentru sezonul de schi din acest an.

Firma are în administrare pârtiile Lupului, Constantinescu, Mutu ºi Sfântul Gheorghe.

„Este al patrulea telescaun pe care îl aducem, în fiecare an am investit într-un telescaun nou, am înlocuit din instalaþiile vechi de teleschiuri. În Straja a crescut numãrul de turiºti, aºteptãm în sezonul de iarnã 3.000 de persoane zilnic. Este nevoie de investiþii în instalaþii de cablu ca sã facem faþã la ce se întâmplã în afarã“, a spus Emil Pãrãu.

Comexim mai are în administrare complexul Montana în Straja, dar ºi

pensiunea Retezat (la poalele munþilor Retezat) ºi pensiunea Gruia, pe malul Dunãrii, în portul Gruia, 250 de locuri de cazare în total. Anul trecut, Comexim, ce activeazã din 1992 pe piaþã, a finalizat cu o cifrã de afaceri de 13,5 milioane de lei ºi un profit net de 218.000 lei, la 187 de angajaþi.

Cei mai mari zece administratori privaþi de pârtii din þarã gestionau anul trecut 37 de kilometri de pârtii în total, adicã 20% din domeniul schiabil.

WWW.ZF .RO WWW.ZF.RO

„A

m învãþat cã apa se curãþã printre niºte drumuleþe”. Aºa ne-a explicat o fetiþã venitã în vizitã la Staþia de tratare a apei. Sunt cuvinte simple ce aratã cât de multe au înþeles cei mici din lecþia oferitã de specialiºti, undeva în afara clasei.

Deºi sunt numai în clasa a III-a, o clasã întreagã de copii din Petroºani a gãsit de cuviinþã sã vinã, în Sãptãmâna altfel, la o staþie de tratare a apei. ªi toþi au avut ce sã înveþe aici, ba, mai mult, ei spun cã le vor povesti ºi pãrinþilor lor despre experienþa aceasta, în urma cãreia au aflat cum apa de la robinet nu vine ea chiar din munte. „Mi-a plãcut azi aici, mai ales în camera în care se verificã calitatea apei, punând clor ºi alte substanþe în apã. Nu ºtiam pânã acum”, ne-a spus unul dintre elevi.

„Am vãzut cum se epureazã apa, cum mizeriile se duc într-un râuleþ, iar în laborator cum se amestecã apa cu Clor. Nu ºtiam. Am avut mult de învãþat. Mã ajutã tot ce am aflat. O sã le povestesc la mami, la bunica ºi la toþi cei pe care îi cunosc”,ne-a spus entuziasmatã o altã fetiþã. ”Am asistat la curãþarea apei, ocazie cu care am aflat cã ea nu vine din munte, ci se curãþã, merge pe un drumuleþ ºi acolo va scãpa de vieþuitoarele ce stau în ea”, spune un alt elev. „Apa este foarte importantã ºi ea vine din

Jiu, este curãþatã de filtre ºi am învãþat cã ea este abia apoi bunã de bãut. Trece aici prin mai multe etape. Vine din Jiu ºi apoi ajunge la robinetele noastre, dupã ce a fost tratatã cu Clor”, a fost explicaþia

unei alte fetiþe.

De fapt, specialiºtii de la staþia de tratare a apei de pe Jieþ nu au fãcut decât sã le arate copiilor cã apa, dupã ce este captatã, este trecutã prin procedee fizice ºi chimice, iar abia apoi ajunge la robinet. „Le-am arãtat fluxul tehnologic al staþiei ºi felul în care se trateazã apa, de când ne intrã în staþie, pânã la ieºire, cu toate treptele de tratare ºi dezinfecþie. Am fãcut-o tocmai ca sã priceapã ºi ei cã apa nu vine uºor la robinet”, a spus Mihaela Sitea, inginer la Staþia de tratare a apei Jieþ.

Ideea unei astfel de vizite a aparþinut

Ilie Balaci, a murit sâmbãtã dimineaþã, la doar 62 de ani, din cauza unui infarctul miocardic acut, însoþit de insuficienþã cardio-respiratorie.

Supranumit “minunea blondã din Bãnie”, Ilie Balaci a jucat aproape 350 de meciuri ºi a fost declarat de douã ori cel mai bun jucãtor român.

Universitatea Craiova a fost marea lui iubire.

Diana MITRACHE

dascãlilor, care cred cã astfel de lecþii îi ajutã pe cei mici sã conºtientizeze cã apã trebuie economisitã ºi preþuitã. „Suntem în Sãptãmâna Altfel ºi copiii sunt foarte încântaþi cã pot învãþa lucruri noi, într-o altã modalitate, decât cea tradiþionalã ºi, drept urmare, au fost foarte dornici sã afle totul despre drumul pe care îl parcurge apa de la sursã

la robinetele noastre ºi cum devine ea potabilã”, a motivat prezenþa lor la staþie, Carmen Cristina Popa, învãþãtoarea clasei.

Lecþiile în afara clasei sunt oricând binevenite, iar pentru toatã lumea are nevoie de apã, cei mici au asistat la o lecþie de care, cu siguranþã îºi vor aminti. Asta, mai ales cã au fost ºi premiaþi pentru participare.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Au vrut, dar acum nu mai vor insolvenþa CEH S

indicatele din minerit au explicat exact de ce acum nu mai vor insolvenþa, iar în urmã cu mai mulþi ani, au dorit acest lucru. Este simplu ºi, pe înþelesul tuturor, Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, a explicat datele de acum. „În acest moment, insolvenþa ne-ar aduce în situaþia în care managementul CEH ar fi controlat din afarã, de cãtre o firmã specializatã în acest sens ºi, desigur, cu o puternicã influenþã a celor care ne crediteazã, faþã de care noi avem datorii. Aceste datorii existã, dar din discuþiile mele cu conducerea CEH, ar exista soluþii dacã am avea o piaþã favorabilã, ca aceste lucruri sã fie eºalonate ºi datoriile sã fie plãtite încet – încet. Pot sã vã aduc argumente, ºi anume, atunci când a fost oprit gazul la Mintia ºi Paroºeni, cele douã conduceri, de la CEH ºi Transgaz s-au aºezat la masã, au fãcut o reeºalonare ºi, în acest moment nu sunt probleme. Este un exemplu concret, ca sã nu mai vorbeascã cei care habar nu au despre aceste elemente”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sindicatul Muntele a formulat o cerere de intervenþie în procesul, aflat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, în care se judecã solicitãrile de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Cei de la Muntele, sindicat condus de Darius Cîmpean, se alãturã astfel sindicatului ”Noroc Bun”, reprezentat de Adrian Jurca, dupã ce, în urmã cu doi ani, la prima intrare în insolvenþã a CEH, Sindicatul Muntele susþinea intrarea în insolvenþã, ca sã protejeze interesele angajaþilor ºi sã salveze

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

compania de la faliment. „Poziþia noastrã s-a schimbat, pentru cã ºi datele problemelor ºi situaþia s-a schimbat. Dacã în 2016, la final, 2017 la început, ne confruntam cu neplata drepturilor din salariu, se dãdeau cu întârziere, primã de Crãciun nu aveam, tichetele de masã erau neplãtite, astãzi nu mai suntem în aceastã situaþie ºi suntem la zi cu toate drepturile din contract. De asemenea, conducerea de la acel moment, de pe partea minierã ºi cea energeticã, decideau intrarea noastrã în ITA (n.r. întreruperea temporarã a activitãþii) ºi, de semenea, pe parte minierã, s-a decis oprirea activitãþii la mina Lonea, din cauza lipsei de materiale. Din nou, azi nu suntem în aceastã situaþie.

Este pãcat cã se aruncã în spaþiul public o serie de lucruri”, a mai precizat Darius Cîmpean.

La începutul lunii februarie a anului trecut, Tribunalul Hunedoara a respins cererea de intrare în insolvenþã formulatã de conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

Sentinþa a fost atacatã ºi cauza a ajuns pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, urmãtorul termen de judecatã fiind stabilit pentru data de 29 noiembrie.

Diana MITRACHE

CNAIR a închis Genu Tuþu – martor la debutul lui Ilie Balaci la Petroºani circulaþia pe Transalpina A

ª

oseaua de altitudine a fost închisã de drumari din cauza cãderilor abundente de zãpadã înregistrate în ultimele 3 nopþi. ”Având în vedere specificul drumului – curbe foarte strânse ºi pante – existã riscul ca utilajele care acþioneazã pe acest sector de drum sã fie implicate în evenimente rutiere care pot pune în pericol viaþa deservenþilor”, informeazã CNAIR.

Decizia de închidere a drumului ar putea fi revocatã în zilele urmãtoare dacã vremea se va îmbunãtãþi.

Drumul naþional DN 67C - Transalpina este un obiectiv care atrage numeroºi turiºti români cât ºi strãini, iar cei mai mulþi folosesc ruta de acces prin Valea Jiului, pe DN 7A. Pânã sã ajungã pe ”Drumul Regelui”, vizitatorii sunt nevoiþi sã-ºi strice maºinile pe drumul extrem de rãu.

Autoritãþile judeþene au

cerut de mai multe ori ca situaþia sã fie remediatã. ”Este poarta de intrare în Valea Jiului, de pe Valea Oltului.

Avem ºi Transalpina, iar eu, spun sincer, nu aº veni varã pe acest drum. Poate cei care sunt responsabili nu au vãzut cum e drumul.

Trebuie luate mãsuri urgent”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

cum, când a apus o stea a fotbalului românesc, Ilie Balaci, plecând dintre noi în week-end-ul trecut, colegul nostru Genu Tutu ne-a vorbit despre primul debut al marelui fotbalist pe stadionul de la Petroºani.

Era ºi el un începãtor în arta gazetãriei, deºi manuscrisele lui din acea vreme, aratã mai mult ca oracolele din copilãria celor ce nu am avut internet. Pe foi îngãlbenite, cu decupãri din ziarele vremii ºi autografe bine pãstrate, Genu Tutu ne redã istoria acelor vremuri, cu mare precizie. Mergea mai mult ca spectator ºi recunoaºte cã ºi cu o mai mare plãcere ca la ºcoalã, la meciurile echipei Jiul Petroºani, iar Ilie Balaci venise în primul sãu meci tocmai la Petroºani. „Ilie Balaci a debutat când eu eram prin clasa a XI-a, la 12 august 1973, fapt ce am ºi

consemnat într-un material. Atunci ºi eu începeam sã strâng statisticile mele ºi de aia probabil, în timp m-a ajutat. Ce sã ºtiu de atunci? Era privit cu admiraþie, deºi debutase la acea vârstã fragedã, el fiind nãscut în 1956 ºi a jucat 73 de minute, într-un meci de 1 - 1, scor stabilit în prima reprizã a meciului Jiul – Univesitatea Craiova, pe vechiul stadion. Marcase Oblemenco pentru olteni ºi Stocker de la Jiu, a reuºit egalarea. Erau vreo 10.000 de spectatori ºi de prin Târgu Jiu ºi Craiova”, rememoreazã, cu ajutorul documentelor sale, Genu Tutu, jurnalist sportiv din Valea Jiului.

Genu îºi aminteºte exact ºi echipa, pentru cã, aºa cum v-am spus, era un bun statisti-

cian, într-o epocã fãrã acces la internet ºi la statistici deja existente. „Mi-aº permite sã ºi dau echipa în care a jucat atunci: Oprea - Niculescu, Boc, Bãdin, Velea, Strâmbeanu, Balaci, înlocuit cu Berneanu în minutul 73, Þarãlungã, Nitã, Oblemenco, Bãlan, înlocuit cu C. Panã în minutul 80. Era echipa de start a Craiovei. În etapa I s-a jucat acel meci, a Campionatului din 1973 -74,

un campionat în care Craiova va ieºi campioanã ºi, ca o coincidenþã fericitã, tot atunci Jiul câºtigã Cupa României.

Deci, putem spune cã am anticipat o primã etapã între viitoarea câºtigãtoare a Cupei României ºi viitoarea campioanã a României”, a precizat Genu, el însuºi un licean cãruia îi plãcea sã adune date despre fotbaliºti, pe care le-a pãstrat în cataloage atent îngrijite pânã acum. „Ilie Balaci era doar un puºtan cu zulufi, cãruia i s-a acordat încredere de cãtre antrenor ºi nu ne-a spus mare lucru ºi uite cã acum, din pãcate, legãm un moment nefericit, cu debutul sãu la Petroºani”, mai spune, cu regret, jurnalistul din Vale.

Sunt momente de glorie, rememorate într-o vreme în care România ºi toatã Bãnia se pregãteºte sã îl conducã pe ultimul drum pe Ilie Balaci (13 septembrie 1956 – 21 octombrie 2018).

Legenda Craiovei Maxima,

Cum ajunge apa la robinet?

Vine sezonul de schi.

Administratorul pârtiilor din Straja a investit 1,5 mil. euro într-un telescaun ºi zece tunuri de zãpadã mil Pãrãu, proprietarul E companiei Comexim din Lupeni (judeþul Hunedoara), care are în administrare 15 kilometri de pârtie în staþiunea Straja, a investit circa 1,5 milioane de euro într-un telescaun debraiabil cu patru locuri ºi zece tunuri ce produc zãpadã artificialã, ca parte din pregãtirile pentru sezonul de schi din acest an.

Firma are în administrare pârtiile Lupului, Constantinescu, Mutu ºi Sfântul Gheorghe.

„Este al patrulea telescaun pe care îl aducem, în fiecare an am investit într-un telescaun nou, am înlocuit din instalaþiile vechi de teleschiuri. În Straja a crescut numãrul de turiºti, aºteptãm în sezonul de iarnã 3.000 de persoane zilnic. Este nevoie de investiþii în instalaþii de cablu ca sã facem faþã la ce se întâmplã în afarã“, a spus Emil Pãrãu.

Comexim mai are în administrare complexul Montana în Straja, dar ºi

pensiunea Retezat (la poalele munþilor Retezat) ºi pensiunea Gruia, pe malul Dunãrii, în portul Gruia, 250 de locuri de cazare în total. Anul trecut, Comexim, ce activeazã din 1992 pe piaþã, a finalizat cu o cifrã de afaceri de 13,5 milioane de lei ºi un profit net de 218.000 lei, la 187 de angajaþi.

Cei mai mari zece administratori privaþi de pârtii din þarã gestionau anul trecut 37 de kilometri de pârtii în total, adicã 20% din domeniul schiabil.

WWW.ZF .RO WWW.ZF.RO

„A

m învãþat cã apa se curãþã printre niºte drumuleþe”. Aºa ne-a explicat o fetiþã venitã în vizitã la Staþia de tratare a apei. Sunt cuvinte simple ce aratã cât de multe au înþeles cei mici din lecþia oferitã de specialiºti, undeva în afara clasei.

Deºi sunt numai în clasa a III-a, o clasã întreagã de copii din Petroºani a gãsit de cuviinþã sã vinã, în Sãptãmâna altfel, la o staþie de tratare a apei. ªi toþi au avut ce sã înveþe aici, ba, mai mult, ei spun cã le vor povesti ºi pãrinþilor lor despre experienþa aceasta, în urma cãreia au aflat cum apa de la robinet nu vine ea chiar din munte. „Mi-a plãcut azi aici, mai ales în camera în care se verificã calitatea apei, punând clor ºi alte substanþe în apã. Nu ºtiam pânã acum”, ne-a spus unul dintre elevi.

„Am vãzut cum se epureazã apa, cum mizeriile se duc într-un râuleþ, iar în laborator cum se amestecã apa cu Clor. Nu ºtiam. Am avut mult de învãþat. Mã ajutã tot ce am aflat. O sã le povestesc la mami, la bunica ºi la toþi cei pe care îi cunosc”,ne-a spus entuziasmatã o altã fetiþã. ”Am asistat la curãþarea apei, ocazie cu care am aflat cã ea nu vine din munte, ci se curãþã, merge pe un drumuleþ ºi acolo va scãpa de vieþuitoarele ce stau în ea”, spune un alt elev. „Apa este foarte importantã ºi ea vine din

Jiu, este curãþatã de filtre ºi am învãþat cã ea este abia apoi bunã de bãut. Trece aici prin mai multe etape. Vine din Jiu ºi apoi ajunge la robinetele noastre, dupã ce a fost tratatã cu Clor”, a fost explicaþia

unei alte fetiþe.

De fapt, specialiºtii de la staþia de tratare a apei de pe Jieþ nu au fãcut decât sã le arate copiilor cã apa, dupã ce este captatã, este trecutã prin procedee fizice ºi chimice, iar abia apoi ajunge la robinet. „Le-am arãtat fluxul tehnologic al staþiei ºi felul în care se trateazã apa, de când ne intrã în staþie, pânã la ieºire, cu toate treptele de tratare ºi dezinfecþie. Am fãcut-o tocmai ca sã priceapã ºi ei cã apa nu vine uºor la robinet”, a spus Mihaela Sitea, inginer la Staþia de tratare a apei Jieþ.

Ideea unei astfel de vizite a aparþinut

Ilie Balaci, a murit sâmbãtã dimineaþã, la doar 62 de ani, din cauza unui infarctul miocardic acut, însoþit de insuficienþã cardio-respiratorie.

Supranumit “minunea blondã din Bãnie”, Ilie Balaci a jucat aproape 350 de meciuri ºi a fost declarat de douã ori cel mai bun jucãtor român.

Universitatea Craiova a fost marea lui iubire.

Diana MITRACHE

dascãlilor, care cred cã astfel de lecþii îi ajutã pe cei mici sã conºtientizeze cã apã trebuie economisitã ºi preþuitã. „Suntem în Sãptãmâna Altfel ºi copiii sunt foarte încântaþi cã pot învãþa lucruri noi, într-o altã modalitate, decât cea tradiþionalã ºi, drept urmare, au fost foarte dornici sã afle totul despre drumul pe care îl parcurge apa de la sursã

la robinetele noastre ºi cum devine ea potabilã”, a motivat prezenþa lor la staþie, Carmen Cristina Popa, învãþãtoarea clasei.

Lecþiile în afara clasei sunt oricând binevenite, iar pentru toatã lumea are nevoie de apã, cei mici au asistat la o lecþie de care, cu siguranþã îºi vor aminti. Asta, mai ales cã au fost ºi premiaþi pentru participare.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

Lupeni: Proiect pentru reducerea abandonului ºcolar ºi integrarea pe piaþa muncii M

unicipiul Lupeni deruleazã un proiect european prin care oferã mãsuri de sprijin în vederea ocupãrii unui loc de muncã, sprijin pentru educaþie ºi reducerea abandonului ºcolar, îmbunãtãþirea condiþiilor de locuit ºi servicii medico-sociale locuitorilor din cartierele Viitorului ºi Tineretului.

Municipalitatea deruleazã un proiect european prin care oferã mãsuri de sprijin în

vederea ocupãrii unui loc de muncã, sprijin pentru educaþie ºi reducerea abandonului ºcolar, îmbunãtãþirea condiþiilor de locuit ºi servicii medico-sociale locuitorilor din cartierele Viitorului ºi Tineretului. Totul se deruleazã în cadrul proiectului Bahtalo!, proiect care a debutat încã de la începutul anului ºi se va derula pânã în data de 24 ianuarie 2021.

“Proiectul se deruleazã în douã cartiere din municipiul Lupeni: Viitorului –zona ”Cioara Alba” ºi Tineretului.

Obiectivul general al proiectului este Reducerea numãru-

-ANUNÞ-

In temeiul prevederilor art.8 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, se aduce la cunoºtinþa publicã faptul cã, în data de 26.10.2018, ora 11,00, va avea loc ºedinþa publicã ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, din municipiul Deva, str. 1 Decembrie nr.28, judeþul Hunedoara, cu

URMÃTOAREA ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea majorãrii capitalului social la SC PARC INDUSTRIAL CÃLAN SRL; 2. Proiect de hotãrâre privind solicitarea de transmitere a unui imobil din domeniul public al Municipiului Deva în domeniul public al Judeþului Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind stabilirea modului de administrare a unor spaþii imobiliare aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de Asociere între Judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara în vederea finanþãrii ºi organizãrii în comun a programului de Tabere „ARC” CENTENAR, ediþia 2018; 5. Proiect de hotãrâre privind utilizarea de la bugetul Judeþului Hunedoara a unei sume în vederea organizãrii acþiunilor ce se vor desfãºura în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã 2018; 6. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pe trimestrul III 2018; 7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul III 2018; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2018 ºi modificarea programului

lui de comunitãþi marginalizate în care exista populaþie aparþinând minoritãþii roma aflate în risc de sãrãcie ºi excluziune socialã, prin implementarea de mãsuri integrate, de care vor beneficia în total un numãr de 960 de persoane”, aratã edilii.

Pânã în prezent 227 de persoane au beneficiat de mãsuri integrate, printre care: servicii de sprijin în vederea ocupãrii unui loc de muncã, prin informare ºi consiliere profesionalã (106 de persoane), medierea muncii (106 persoane), mediere directã cu angajatorul (106

persoane), cursuri de formare profesionalã (47 persoane), 121 copii ºi pãrinþii lor (sau membrii familiei) au participat la servicii educaþionale ºi de consiliere. Pânã în prezent au fost certificate 26 de persoane în ocupaþiile de Lucrãtor în morãrit ºi panificaþie ºi Lucrãtor în structuri pentru construcþii. Dintre acestea 14 persoane au primit ºi diplome de calificare.

Toþi participanþii vor primi ºi o subvenþie de maxim 5 lei/orã de curs. De asemenea, a început ºi al treilea curs, pentru calificarea de Brutarpatiser-preparator produse

de investiþii anexã la buget; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2018 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea virãrilor de credite în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva pe anul 2018 ºi modificarea programului de investiþii anexã la buget; 11. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2018 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani; 12. Proiect de hotãrâre privind utilizarea excedentului anual al bugetului propriu al Judeþului Hunedoara rezultat la închiderea exerciþiului bugetar al anului 2017, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare în anul 2018; 13. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 14. Proiect de hotãrâre privind modificarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2018; 15. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.8/2017; 16. Proiect de hotãrâre privind revocarea ºi numirea unui reprezentant al Consiliului Judeþean Hunedoara în Consiliul de conducere al Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã a Judeþului Hunedoara; 17. Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Consiliul de Administraþie al Liceului Tehnologic ”Ovid Densuºianu” Cãlan pentru anul ºcolar 2018 – 2019; 18. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 667A: Ohaba de sub Piatra-Nucºoara-Cabana Pietrele – km 14+050 – km 16+800”; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 668A: Streisângiorgiu(DJ668) – Chitid – Boºorod – Luncani –Alun -Târsa – km 12+410 – km 15+410”;

fãinoase, la care s-au înscris 17 persoane.

La începutul ºcolii au primit rechizite noi un numãr de 91 copii participanþi la proiect. Pentru a beneficia de sprijin pentru creºterea accesului ºi participãrii la educaþie, familiile din cartierele Viitorului ºi Tineretului trebuie sã completeze documentele de grup þinta ºi sã îºi dea consimþãmântul în scris pentru participarea la activitãþile proiectului. Primãria Lupeni a pus la dispoziþie un spaþiu în care toþi cei care doresc sã participe la activitãþile desfãºurate în cadrul proiectului BAHTALO! Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea” se pot înscrie la una dintre mãsurile de sprijin puse la dispoziþie prin proiect.

Monika BACIU

20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 687F: Teliucu Superior-Govãjdia-Lelese (tronson 10+800 - 13+410 , tronson 14+000 - 14+600, tronson 15+050 15+500)”; 21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 705D: Bozeº(DJ 705)-Bãcâia-lim.jud. Alba-lim.jud. AlbaStãnija-Buceº ( km 33+100 - 34+900)”; 22. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 705G: DN7-RomosRomoºel km 11+500 – km 12+290”; 23. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 706B: Luncoiu de Jos(DN 76)-Stejãrel-Sârbi(DJ 706) – km 3+800 – km 5+827”; 24. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ” Modernizare DJ 707E: Burjuc(DN 7)Tisa(DJ 707A) – km 0+000 – km 1+100”; 25. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ” Modernizare DJ 709F: Slãtinioara(DN 7A)-Cabana Rusu-Masivul Parâng – km 10+325 – km 12+600”; 26. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ” Modernizare DJ 710: DN7-Aurel Vlaicu-Gelmar – km 2+100 – km 4+950”; 27. Proiect de hotãrâre privind aprobarea notei conceptuale ºi a temei de proiectare pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 761B: Bârsãu-NojagVãrmaga-Banpotoc-DJ107A – km 6+140 – km 10+650”; 28. Proiect de hotãrâre privind aprobarea închiderii temporare a circulaþiei rutiere pe unele sectoare de drumuri judeþene pe perioada iernii 20182019; 29. Proiect de hotãrâre privind aprobarea devizului general revizuit pentru obiectivul de investiþii: ”Modernizare DJ 687, Sântuhalm-HunedoaraCãlan, km.13+050 – km.22+791”; 30. Proiect de hotãrâre privind aprobarea devizului general revizuit pentru obiectivul de investiþii ”Modernizare DJ 709F DN7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng km.6+600 – km.10+325”.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

Sãptãmâna geologiei 2018 – Dialogul Omului cu Pãmântul

Î

n perioada 22-28 octombrie, Societatea Geologicã a României ºi partenerii sãi vã invitã la evenimentul Sãptãmâna geologiei, organizat pentru prima datã la nivel naþional.

Publicul larg este invitat sã descopere frumuseþea ºi importanþa elementelor geologice care ne înconjoarã. Activitãþile propuse în acest scop sunt variate, îndeamnã la descoperire ºi constau în plimbãri ºi excursii în teren, vizite ghidate la muzee ºi puncte de vizitare de interes geologic, ateliere interactive pe teme privind mineralele ºi

fosilele, concursuri de desen, expoziþii, târguri de geoproduse, prezentãri de filme cu tematicã geologicã, lecþii de geologie într-un cadru inedit, mese rotunde, conferinþe ºi dezbateri.

Activitãþile se desfãºoarã în cinci judeþe din þarã (Hunedoara, Prahova, Cluj, Maramureº, Iaºi) ºi în municipiul Bucureºti. Ele sunt organizate de cele cinci filiale ale Societãþii Geologice a României din centrele universitare Bucureºti, Ploieºti, ClujNapoca, Baia Mare ºi Iaºi, alãturi de Universitatea din Bucureºti prin Facultatea de Geologie ºi Geofizicã ºi Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO, institute de cercetare ºi

ONG-uri. În Bucureºti, evenimentele vor avea loc în Parcul Natural Vãcãreºti, la spaþiul de evenimente The Ark ºi în staþia de metrou Politehnica. În judeþul Hunedoara, vor fi organizate vizite ghidate la Casele Geoparcului ºi un workshop dedicat geoproduselor în contextul tradiþiilor creative. În Baia Mare, majoritatea activitãþilor vor fi organizate la sediul Muzeului judeþean de Mineralogie Victor Gorduza, cu o excursie geologicã la Rezervaþia fosiliferã Chiuzbaia. La Cluj-Napoca, activitãþile sunt programate la Muzeul de Mineralogie ºi Muzeul de Paleontologie ale Departamentului de Geologie al Universitãþii Babes-Bolyai. La Ploieºti,

activitãþile vor avea loc la sediul Universitãþii de Petrol si Gaze, iar la Iaºi, la Departamentul de Geologie al Facultãþii de Geologie ºi Geografie.

Sãptãmâna Geologiei este o celebrare anualã a geologiei. Conform Institutului American de Geologie, cel care organizeazã acest eveniment de 20 de ani, principalele obiective ale Sãptãmânii Geologiei sunt implicarea elevilor în descoperirea ºtiinþelor pãmântului, reamintirea faptului ca geologia este peste tot în jurul nostru, încurajarea grijii faþã de planetã prin înþelegerea modului ei de funcþionare, precum ºi motivarea specialiºtilor în geologie sã-ºi împãrtãºeascã cunoºtintele ºi entuziasmul faþã de planeta Pãmânt. La nivel global, evenimentul a devenit unul de tradiþie în þãri precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia. În

Ministerul Sãnãtãþii suplimenteazã numãrul dozelor de vaccin gripal cu 300.000 de fiole

M

inisterul Sãnãtãþii anunþã cã suplimenteazã numãrul dozelor de vaccin pentru campania de vaccinare antigripalã gratuitã cu 300.000 de fiole ºi, pânã la sfârºitul lunii noiembrie, urmeazã sã fie distribuite 1.300.000 de doze.

Momentan, peste 60.000 de persoane s-au vaccinat. Începând cu data de 15 septembrie 2018, Ministerul Sãnãtãþii a distribuit la direcþiile de sãnãtate publicã din teritoriu ºi Bucureºti un numãr de peste 696.000 doze vaccin gripal.

Distribuþia vaccinului pana la totalul de 1.300.000 de doze continuã pânã la sfârºitul lunii

noiembrie, conform calendarului agreat cu distribuitorul Ministerul Sãnãtãþii reaminteºte populaþiei cã, vaccinarea este cea mai sigurã ºi eficientã metodã de prevenire a îmbolnavirilor prin gripã ºi recomandã tuturor celor care sunt în categoriile cu risc crescut de îmbolnãvire sã solicite vaccinul gratuit.Pânã la data de 14

octombrie au fost vaccinate antigripal peste 60.000 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sãnãtãþii.

Ministerul Sãnãtãþii reaminteºte populaþiei cã vaccinarea este cea mai sigurã ºi eficientã metodã de prevenire a îmbolnavirilor prin gripã ºi recomandã tuturor celor care sunt în categoriile cu risc crescut de îmbolnãvire sã solicite vaccinul gratuit.

La nivel naþional, în cea de-a doua sãptãmânã de supraveghere, numãrul total de cazuri de infecþii respiratorii acute (gripã clinicã, IACRS si pneumonii) a fost de 82 799, cu 1,8% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaºi sãptãmânã a sezonului precedent (84.316).

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

ultimii ani, tot mai multe þãri din lume s-a alãturat acestui demers de promovare a geologiei locale, regionale, naþionale ºi internaþionale, prin evenimente publice, excursii cu tematicã geologicã, ateliere ºi activitãþi interactive având în prim-plan geologia, conferinþe publice, concursuri, etc. Rolul lor este acela al conºtientizãrii importanþei acestui domeniu ºi a modului în care geologia este prezentã în viaþa noastrã de zi cu zi, fãrã sã ºtim sau sã ne dãm seama. În România evenimentul a fost organizat sporadic, în perioada 2007-2010.

România se numãrã printre þãrile în care

geologia nu face parte dintre materiile din programa de bazã. Din acest motiv, un astfel de eveniment îºi propune sã familiarizeze publicul cu noþiuni elementare privind domeniul geologiei.

Societatea Geologicã a României sperã ca în urmãtorii ani evenimentul sã creascã în importanþã ºi sã se desfãºoare în cât mai multe localitãþi din þarã. România are peisaje geologice uimitoare, protejate ca rezervaþii naturale sau geologice ºi situri fosilifere de importanþã internaþionalã, care au obþinut deja recunoaºtere UNESCO prin Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului.

Adina POPA POPA

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Octombrie 2018

Henþ cu mâna

Fotbalul din Vale la pãmânt!

Zece calificãri ratate la turneul euro din 1998 încoace, atâta a ”reuºit” România fotbalisticã! Iatã cã dupã douã decenii Tineretul U21 ne repune pe tablou. 31 de flãcãi au luptat în

campania de calificare la Campionatul European din 2019.

Printre ei ºi doi fotbaliºti cu origini în Valea Jiului Alexandru Mãþan actualmente la Viitorul Constanþa ºi Rãzvan Oaidã de la

FC Botoºani. Acum 20 de ani nu erau nãscuþi. Echipa Jiul Petroºani era în toamna lui 1998 prin coada clasamentului Diviziei ”B” (tocmai retrogradase din ”A”) cu un lot din care fãceau parte Hotoboc, Ghiþan, Irina, Vesa, Fl. Stoica, Sedecaru, Neiconi sau Szoradi.

Unii jucau prin ”C”, Minerul Lupeni cu Ardelean, Chiºcã, Cr. Lazãr, Dodenciu sau

Dobra ºi golgeterul Ov. Brãneþiu, încheie pe locul 8 cu Titi Muia la cârmã. Uricaniul mai jos, locul 9 cu antrenorul Dorel Maria cu A. Ilie în poartã, cu Fl. Iordache, Matache, V. Scurtu, G. Banã, Irimuº, Grecu sau Sorin Henzel printre cei de câmp. În fine aveam ºi patru echipe la liga a IV-a cu Parângul Lonea ºi fireºte, apoi

Fotbal, Liga a II-a

Iarãºi egal la potou!

G

hinion pentru trupa lui Bg. Andone, din nou cu un egal pe ultima sutã, deºi în min. 90 ºi 90 + 3 Rob Petre ºi Stoenac rateazã incredibil victoria!

UTA a început cu o ocazie (min. 8) a lui L. Oprea apoi echipa lui Ionuþ Popa s-a strâns, abia în min. 79 prin Cr. Costin având o ocazie mai clarã. ”Azi am pierdut douã puncte. Cu Vl. Rusu ºi Nicoarã în teren alta ar fi fost situaþia. Din pãcate, trebuie sã ne mulþumim cu atât”, a precizat Bogdan Andone, antrenorul ACS Energeticianul.

* * *

UTA – ACS ENERGETICIANUL TG. JIU 1 – 1 (0 – 1) UTA (antr. Ionuþ Popa): Orlic – Cr. Costin, Al. Manea, Benga (min. 49 Al. Pop), Copaci – L. Oprea (min. 49 Iuga), Hrezdac, Cubleºan (min. 68 Janos), Emeric – Petra, Ciprian Rus. ACS Energeticianul (antr. Bogdan Andone): Bg. Miron – Tomozei, C. Achim, Lung, Drugã (min. 65 C. Ionicã) – Enache (min. 75 R. Petre), Vl. Tudorache, Dragu, C. Neagu (min. 60 C. Cristea) – Stoenac, Manole.

GOLURILE 0 – 1 R. Enache (min. 39) ºut puternic sub transversalã.

1 – 1 Al. Manea (min. 85) cu capul din 6m.

* * *

Snagovul din nou lider

Clinceni – Chindia 0 – 1 oaspeþii înscriind un gol superb prin golgeterul Cerchez, lob de la 12 m. Derbyul Timiºoarei, ACS – ASU 1 – 2 câºtigat de echipa suporterilor deºi ex-divizionara A a condus cu 1 – 0. / Sportul Snagov revine pe locul 1 dupã un clar 3 – 0 cu Metaloglobus Bucureºti al treilea gol fiind marcat în prelungiri. / Dupã ce a condus cu 1 – 0 la Mioveni (gol C. Þârã) Luceafãrul Oradea a fost învinsã cu 2 – 1. / Aerostar Bacãu a condus cu 1 – 0 ºi 2 – 1 la Brãila dar a încheiat la egalitate 3-3. / Antrenorul Adrian Falub a fost demis de la U Cluj, 1 – 1 la Ripensia Timiºoara fiind considerat cu eºec.

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Minerul Aninoasa, Minerul Bãrbãteni, FC Paroºeni, Vulcan.

Jucau la acest nivel Muntoiu, Pilea, Kanduth, G.Apetrei, Vali Pop, Baraghin, fraþii Lumperdean Dan Voicu, Mîrºava, Bebe Fage, Toth, Hluºmaniuc ºi lista poate continua.

Dupã 20 de ani, Naþionala a evoluat.

Noi, în Vale mai bine rãmâneam la nivelul din 1998.

Interviu. Exclusivitate

Rãzvan Oaidã un mare talent! În perioada 2006 – 2010 la centru de juniori Jiul Petroºani a antrenat Cristian Tâlvescu, care l-a avut sub bagheta sa pe Rãzvan Oaidã, actualmente la FC Botoºani ºi Naþionala U.21 Rep: Cristi Tãlvescu, cum era Rãzvan Oaidã?

Cr. Tâlvescu: Un mare talent! L-am avut patru ani la Jiul, l-am descoperit la ªcoala Gimnazialã ”I.G. Duca” Petroºani. În anul 2006 avea opt ani! Fãcea parte dintr-o generaþie cu mulþi copii talentaþi, Ititesc, Ivan Costin, Porfir, Matiþã, Seb, Chertes, din pãcate nu a fost interes. De aceea Rãzvan Oaidã a plecat în 2010 la Atletico Arad.

Rep: Prin ce se remarcã Rãzvan Oaidã?

Cr. Tâlvescu: Avea calitãþi extraordinare, îndemânare, joc de cap excelent, ambiþie, dãruire, voioºie. Nici nu e de mirare cã a ajuns aici.

Veþi vedea în timp, va ajunge un mare jucãtor! Eu mã bucur sincer pentru el, sper sã ajungã cât mai departe!