Cronica Vaii Jiului Nr.1675, Luni 22 oct 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1675

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Colectare ecologicã la Uricani

A

utoritãþile locale de la Uricani vor sã modernizeze sistemul de colectare a deºeurilor.

Astfel se achiziþioneazã mai multe containere ce vor fi amplasate pe domeniul public. În acest sens, edilii au alocat suma de 24.200 de lei pentru achiziþionarea unor containere zincate de 1.1 mc cu capac rotund, volum nominal de 1100 litri, greutate netã de 125 kg ºi capacitate maximã de încãrcare de 440 kg.

Potrivit specificaþiilor, capacul containerului este semirotund, rabatabil, cu banda din cauciuc continuu pe

Insolvenþa CEH, între pierderea drepturilor ºi schimbarea planurilor

toatã lungimea de etanºare.

Containerele sunt dotate cu 4 roþi de tip pivotante, jante metalice, rotire 360 grade, bandaj din cauciuc, 2 roþi cu sistem de autoblocare (frânare).

Proiectul Consiliului Judeþean Hunedoara care vizeazã colectarea deºeurilor din Valea Jiului este blocat de contestaþii.

Problema deºeurilor este una extrem de delicatã ºi Valea Jiului riscã sã nu poatã gestiona corect acest udecarea dosarului în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic sistem, pentru cã Hunedoara a fost amânatã, din nou. Dupã ce, în primã fazã, Sindicatul licitaþiile nu sunt Noroc bun condus de Adrian Jurca a fãcut cerere de intervenþie în acest dosar, gata, sunt mereu contestate, iar acum a venit rândul Sindicatului Muntele. Un an de zile a fost tãrãgãnatã neregulile se þin lanþ. insolvenþa societãþii energetice, timp în care s-au judecat cererile de

J

Monika BACIU intervenþie. Acum, dosarul este amânat din nou.

>>> PAGINA A 3-A

Este zãcãmânt, la Lupeni ºi Lonea, încã 5 ani mina Lupeni ºi la din Lonea mai Îsuntnceazãcãminte ce pot fi exploatate, cu deschiderile din fronturile actuale, cel puþin încã 5 ani.

O spun specialiºtii de la INSEMEX Petroºani care au întocmit un raport ce a ajuns în aceste zile la Ministerul Energiei, tocmai pentru a veni în sprijinul ideii cã aceste rezerve nu s-au luat în calcul când s-a stabilit închiderea celor

douã mine în 2018. Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, spune cã îºi pune mari speranþe în continuarea activitãþii extractive ºi cã acest act va conta pânã la Bruxelles. „Acest studiu se terminã cu o concluzie clarã ºi fãrã echivoc: rezervele de la cele douã exploatãri, rezerve deschise, trebuie exploatate pânã la epuizare ºi abia dupã aceea acele perimetre trebuie închise. Asta aratã ceea ce noi am susþinut

mereu cã, activitatea celor douã exploatãri trebuie prelungitã pânã la epuizarea acestor rezerve deschise. Rezervele deschise sunt estimate

pentru EM Lupeni undeva la 5 ani ºi pentru EM Lonea, ceva mai mult, mai exact cam 6 ani de zile”, a declarat Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Dosarul cu acest studiu a ajuns la Ministerul Energiei ºi acum se fac demersuri pentru aplicarea lui. În plus, aceste calcule ale specialiºtilor, care au pus în balanþã rezervele existente, tectonica zonei ºi au luat din teren date concrete, vor ajunge ºi la cei de la

Bruxelles. „Cred cã acest studiu are tocmai acest rol sã îi convingã cã, cei care au întocmit programele de închidere pentru cele douã exploatãri miniere le-au fãcut fãrã o analizã aplicatã, pe picior ºi cu alte interese”, a mai adãugat Darius Cîmpean.

Minerii vor cere astfel continuarea activitãþii de extracþie a huilei din cele unitãþi miniere, pentru cã sunt rezerve, este nevoie de cãrbune ºi ideea de a le închide contravine realitãþii.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Angajaþii de la Spitalul din Vulcan vor stimulente financiare S

alariile din sistemul medical au crescut anul acesta, atingând grila de salarizare de la nivelul anului 2022. Nici în aceste condiþii nu toatã lumea este mulþumitã de nivelul de salarizare, astfel cã la unitatea medicalã se impune acordarea unor stimulente de ordin financiar.

Angajaþii Spitalului municipal din Vulcan vor beneficia de stimulente financiare. O parte dintre angajaþi, nu toþi.

Cel puþin despre acest lucru ar fi vorba în documentele prezentate de conducerea unitãþii medicale Consiliului Local, care a aprobat, însã, solicitarea celor de la spital.

Potrivit informaþiilor,

Consiliul de Administraþie al spitalului va decide care vor fi persoanele beneficiare de stimulente “Prin adresa spitalului municipal Vulcan (…) înregistratã la Primãria municipiului Vulcan (…) ne solicitã aprobarea de stimulente financiare în conformitate cu prevederile art. 199, alin. 2 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, republicatã, cu modi-

ficãrile ºi completãrile ulterioare. Conform acestui articol “autoritãþile administraþiei publice locale pot acorda personalului medical ºi de specialitate din spitalele publice din reþeaua sanitarã proprie stimulente financiare lunare, în limita a douã salarii minime brute pe þarã, în baza hotãrârii autoritãþilor deliberante ale autoritãþilor administraþiei publice locale, în

limita bugetului aprobat”, aratã documentul aprobat de consilierii locali de la Vulcan.

Astfel, o parte dintre angajaþii unitãþii medicale vor beneficia de stimulente a cãror valoare este de douã salarii minime brute pe þarã. Potrivit documentelor aprobate de Consiliul Local Vulcan “acordarea stimulentelor financiare se va face la propunerea managerului spitalului în baza unui Regulament propriu propus de Comitetul Director ºi aprobat de Consiliul de Administraþie al spitalului”.Cuantumul lunar al stimulentelor financiare a fost stabilit în sumã maximã de 20.000 lei. Conducerea Spitalului municipal Vulcan nu a putut fi contactatã pentru a oferi informaþii suplimentare pe marginea acestui subiect.

Monika BACIU

Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

ANGAJARE

RESTRICÞII DE APÃ

Caut femeie pentru îngrijire familie de vârstnici în Vulcan

Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru luni, 22.10.2018, în localitatea: - PETROªANI - între orele 8:00 – 18:00. Zona afectatã: Colonia, Petroºani Nord. Motivul restricþiei: remediere pierdere pe branºament, str.

1 Decembrie 1918, bl. 67, sc. I + II / Reparare vanã Dn 300 str. Constructorul intersecþia cu str. Eroilor.

- între orele 9:00 – 15:00. Zona afectatã: str. Saºa. Motivul restricþiei: remediere pierdere pe conducta Dn 125, zona pod Livezeni.

Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumeºte pentru înþelegere.

Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani

Telefon 0722747056

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Insolvenþa CEH, între pierderea drepturilor ºi schimbarea planurilor J

udecarea dosarului în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost amânatã, din nou. Dupã ce, în primã fazã, Sindicatul Noroc bun condus de Adrian Jurca a fãcut cerere de intervenþie în acest dosar, acum a venit rândul Sindicatului Muntele.

Un an de zile a fost tãrãgãnatã insolvenþa societãþii energetice, timp în care s-au judecat cererile de intervenþie.

Acum, dosarul este amânat din nou.

Acordarea drepturilor prevãzute de contractul colectiv de muncã angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara s-ar fi aflat sub semnul întrebãrii dacã societatea ar fi intrat, din nou, în insolvenþã.

Cel puþin asta declarã Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, cel care a depus o cerere de inter-

venþie în dosarul insolvenþei societãþii energetice.

“Toate acþiunile mele au fost pentru a prelungi producþia de cãrbune. Noi vom face cereri de intervenþie de câte ori sunt lezate interesele membrilor noºtri de sindicat.

Exista un risc foarte mare sã revenim la o situaþie de insolvenþã. Noi am mai trecut prin lucruri de genul acesta ºi ºtim cã asta înseamnã o funcþionare cu probleme ºi drepturi din contractul colectiv de muncã uneori neacordate. Vom interveni de câte ori considerãm cã existã un pericol în a fi lezate interesele angajaþilor pe care îi reprezentãm”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Conducerea Complexului Energetic Hunedoara apreciazã cã este binevenitã aceastã cerere de intervenþie, iar în contextul în care societatea nu a intrat în insolvenþã lucrurile se pot desfãºura conform graficului stabilit.

C

CM denunþat

La prima intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara primul contract denunþat de cãtre administratorul judiciar a fost chiar contractul colectiv de muncã. Atunci, minerii ºi energeticienii au rãmas fãrã o serie de drepturi prevãzute de document.

"Mãsura denunþãrii Contractului Colectiv de Muncã se impune având în vedere intenþia de

reorganizare a societãþii manifestatã de cãtre administratorul judiciar, Casa de Insolvenþã GMC, ºi din cauza faptului cã mãsurile aplicate pânã în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea unei economii la un nivel care sã permitã, în continuare, susþinerea activitãþii", arãta în anul 2016 conducerea CEH, imediat dupã denunþarea contractului colectiv de muncã.

De altfel ºi documentele Ministerului Energiei aratã cã

Cãldurã, dar cu ce preþ?

P

uþinii abonaþi ai sistemului de termoficare din Petroºani ar putea avea cãldurã în aceastã iarnã. Asta dacã licitaþia organizatã de municipalitatea de la Petroºani va reuºi sã concesioneze distribuþia reþelei de agent termic.

Deocamdatã nu se ºtie care vor fi costurile agentului termic, asta în cazul în care acesta va ajunge în casele celor puþin peste 2000 de abonaþi. “În luna aprilie a fost pentru prima datã când am atras atenþia cã sistemul de termoficare ºi CEH vor avea o problemã ºi nu ºtiu dacã se va mai furniza agent termic. În luna iunie, administratorul judiciar al societãþii de termoficare a anunþat cã nu va mai furniza agent termic în regim

centralizat pentru cã firmã va intra în faliment, lucru care s-a ºi întâmplat. În acel moment am ieºit public ºi am spus cã este important ca cei 2000 de abonaþi ai sistemului de termoficare sã îºi gãseascã o sursã alternativã de încãlzire pentru aceastã iarnã pentru cã existã aceastã incertitudine de a mai furniza agent termic.

Pânã la urmã, am gãsit aceastã soluþie, ca administraþia publicã sã reia patrimoniul care a fost dat în administrare

cãtre SC Termoficare SA ºi am dat hotãrârea de consiliu prin care se urcã pe SEAP concesiunea acestui serviciu, urmând ca în termen de 30 de zile dacã nu se întâmplã nimic din punct de vedere birocratic sã putem sã avem un câºtigãtor al acestei licitaþii ºi sã se reia furnizarea agentului termic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în cadrul emisiunii Punctul pe I de la MONDO TV. Deocamdatã nu se

ºtie care vor fi costurile pe care beneficiarii agentului termic le vor plãti. Incertitudinea planeazã ºi asupra posibilitãþii acordãrii, în continuare, a subvenþiei.

“Nu ºtim la ce preþ se va furniza gigacaloria dupã ce licitaþia va fi atribuitã. În momentul în care vom avea clar un câºtigãtor atunci vom putea ºtii exact cât va costa gigacaloria în sistem centralizat. Va fi, cu siguranþã, o creºtere de preþ a gigacaloriei”, a mai spus sursa citatã. În cazul în care pro-

riscul de insolvenþã sau de faliment cresc gradul de incertitudine la nivelul societãþii.

“Riscul de insolvenþã/ faliment – este cel mai mare risc cu care se confruntã societatea. Orice mãsuri de restructurare/ reorganizare s-ar implementa la nivelul societãþii, odatã cu o eventualã intrare în insolvenþã, sã fie stopate”, aratã Ministerul Energiei într-un document recent.

Curtea de Apel Alba Iulia a fixat un nou termen de jucatã dupã ce Sindicatul Muntele, de aceastã datã, a depus cerere de intervenþie în dosar.

29 noiembrie este noua datã pentru care instanþa a fixat termen de judecatã, asta în timp ce cauzã a fost tergiversatã mai bine de un an de zile, tocmai din cauza unor astfel de cereri de intervenþie.

Complexul Energetic Hunedoara se situeazã pe poziþia a doua în topul marilor datornici. Societatea hunedoreanã figureazã cu restanþe în valoare de 735 de milioane de lei. La asta se adaugã ºi datoriile comerciale ale societãþii.

Monika BACIU

cedura nu se va complica, abonaþii vor beneficia de agent termic, cel târziu, începând cu data de 1 decembrie.

Alimentarea cu energie termicã în sistem centralizat este un serviciu comunitar de utilitate publicã.

Aceste serviciu a fost asigurat prin intermediul SC Termoficare SA, care odatã intratã în faliment nu mai poate presta acest serviciu. Astfel, s-a luat decizia delegãrii distribuþiei agentului termic.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Italienii la un deceniu de Pollicino ºi 15 ani de înfrãþire Absolvenþii nu sunt interesaþi de muncã

S

ala de marmurã a Primãriei din Petroºani a rãsunat de glasurile alpinilor ºi a voluntarilor veniþi din Ponte nelle Alpi, vineri, la prânz.

A fost un moment unic, când aceºti oameni au cântat imnul naþional al Italiei, la deschiderea manifestãrilor dedicate unui deceniu de când ei susþin întreaga activitate a Casei Pollicino. Într-un cadru festiv, italienii din Ponte nelle Alpi au fost primiþi la Petroºani, locul de care s-au ataºat, graþie unor proiecte care au scos copiii cu dizabilitãþi de la noi, într-o luminã excelentã. Au creat Casa Pollicino la noi acum un deceniu ºi de 15 ani ne sunt ca fraþii, lucru pentru care, primarul din Petroºani i-a acordat o distincþie de onoare vicepri-

marului din Ponte nelle Alpi.

Casa Pollicino a luat naºtere în 4 octombrie 2008, acum un deceniu, iar acest lucru, ca ºi înfrãþirea cu acest oraº, de acum 15 ani, ne-a adus nouã, celor de la Petroºani, speranþe de mai bine mereu. Totul a pornit de la secþia de distrofici, de unde au fost preluaþi copiii cu diverse afecþiuni ºi acum, aceºtia au o casã a lor unde se simt ca acasã. Pentru toate acestea, comunitatea

noastrã este recunoscãtoare voluntarilor italieni, care susþin financiar întreaga activitate. „Pentru noi, ca ºi comunitate, aceastã înfrãþire înseamnã foarte mult.

Pollicino, prin ceea ce a fãcut, de-a lungul acestor 10 ani, practic, a reuºit, împreunã cu noi, sã aducã cel mai important lucru: zâmbete pe buzele acestor copii speciali ºi ale pãrinþilor lor. Noi am învãþat foarte

multe de la ei, în zona protecþiei sociale ºi a grijii pentru ei, copii speciali, de care noi trebuie sã avem grijã în special”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Lecþiile oferite de voluntarii care, periodic strâng fonduri pentru ca Pollicino sã poatã funcþiona, sunt lecþii cu oameni de mare valoare, care, odatã veniþi aici, nu ne vor abandona. Ce au semnificat toate

acestea pentru ei, ne spune chiar viceprimarul oraºului. „Semnificaþia pe care a avut-o, de-a lungul anilor, a fost aceea de a crede, de a continua sã ajutãm copiii, sã creascã ºi sã aibã o viaþã normalã. Obiectivul nostru este sã continuãm pe aceastã stradã, ca sã putem aduce copiii care au nevoie de noi, din ce în ce mai mult”, a spus ºi Enrico De Bona, viceprimar Ponte nelle Alpi.

Casa Pollicino este locul în care zeci de copii iau masa, unde învaþã sã socializeze, unde ºi-au fãcut prieteni, iar psihologii ºi terapeuþii le-au devenit apropiaþi, ca niºte pãrinþi.

Fãrã un astfel de ajutor, mulþi ar fi fost pierduþi, iar 10 ani de muncã asiduã au dat roadele scontate, aºa încât, nimeni nu e dispus sã cedeze.

Diana MITRACHE

Maria Stein, un centru pentru pãrinþi ºi copii A

u adunat copii din familii sãrace, i-au învãþat sã mãnânce corect ºi chiar sã se spele, le-au dat un sens în viaþã ºi, mai mult, le-au adus pãrinþii împreunã, la activitãþi ce implicã chiar ºi rezolvarea temelor.

Mulþi dintre ei nu au acasã luminã, cãldurã, ori un televizor ºi de jucãrii au dus mereu lipsã, însã, de 10 ani, la centrul de zi Maria Stein, aflat în zona Coloniei din Petroºani, zâmbetele lor au înflorit ºi nu au fost puþine

ocaziile de satisfacþie maximã. Acest centru are acum un deceniu ºi, la bilanþ au venit toþi cei care le-au fost alãturi celor de la Caritas. „În 19 octombrie 2018, împlinim 10 ani de când am deschis acest centru, un program destinat comunitãþii, pentru comunitate, prin care ajutãm copiii din familiile vulnerabile.

De 10 ani, peste 250 de copii au trecut prin programele noastre ºi avem rezultate cu care ne mândrim, iar acum, la momentul festiv, am adus la Petroºani persoanele care au construit acest centru”,

a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

Oameni de bine din Germania, Austria, dar ºi din parohiile catolice care au pus umãrul, au venit acum sã vadã cum exemplul dat de ei ºi

sprijinul pe care l-au oferit necondiþionat, a meritat, iar cei care au venit aici au avut de câºtigat. „Noi am încercat sã le oferim acestor copii, care ne-au fost beneficiari, posibilitatea de a pãstra o igienã adecvatã, am încercat sã le oferim spaþiul necesar de dezvoltare, pentru cã foarte mulþi nu au spaþiul necesar sã

îºi facã lecþiile în casele lor ºi atunci noi þinem ca aici, la Maria Stein sã se poatã dezvolta pe viitor, altfel decât în familia lor. De asemena, noi am realizat ºi cã trebuie sã lucrãm cu familiile lor ºi asta este o muncã mai grea decât cea cu copiii.

Programul nostru presupune ore de consiliere ºi voluntariat ºi pãrinþii sunt pãrþi

Ajutor pentru nou-nãscuþi M ai multe spitale din þarã primesc scutece pentru bebeluºi din partea unei companii româneºti, printre acestea fiind ºi Secþia de neonatologie din Deva.

active a acestei case, care a devenit una a pãrinþilor, a copiilor din comunitatea noastrã”, a mai adãugat Alexandru Kelemen.

Centrul de zi aduce zilnic copiii ºi pãrinþii în zona socializãrii ºi pentru comunitatea noastrã aceastã casã a fãcut minuni în cei 10 ani, care s-au scurs. „Sunt cam 50 de copii care primesc aici asistenþã, pe lângã masa pe care o servesc zilnic. κi fac lecþiile aici ºi multe alte lucruri pe care acasã nu au posibilitatea sã le facã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

La ceas aniversar, la Centrul de zi Maria Stein s-au adunat toþi cei din comunitate ca sã celebreze momentul ºi sã arate cã le pasã ºi le va pãsa ºi în continuare.

Diana MITRACHE

Scutecele sunt distribuite de filiala hunedoreanã a Crucii Roºii Române. Donaþia a fost fãcutã de compania Noriel, în total fiind distribuite peste 1500 de pachete de scutece marca Noriel Bebe. (M. GÂNJU)

M

ai puþin de 30 de persoane, nu toþi absolvenþi, au venit vineri la Petroºani, singurul loc din Valea Jiului în care s-a organizat Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi.

Au fost locuri de muncã în mai multe domenii ºi, de la cablaje, la firma chinezeascã de biciclete, toþi au cãutat tineri, ºi nu numai, cã sã îi angajeze. „Nu mi-am gãsit nimic de lucru”, a ripostat un absolvent venit la bursã, dar care era interesat mai

mult sã se semneze pe lista de prezenþã, ca sã mai ia ºomaj.

A recunoscut ulterior cã o sã plece la muncã în strãinãtate pe un salariu mai bun, dar cã pânã atunci vrea sã ia ajutorul de ºomaj.

Nu prea s-au arãtat, însã, mulþi interesaþi ºi asta, chiar dacã unul dintre angajatori cãuta un expert în munca pe calculator. „Avem 31 de locuri de muncã declarate pentru absolvenþi, dar ºi locuri de muncã ce nu se adreseazã neapãrat absolvenþilor”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Nu a prea contat asta ºi, cei care au venit, mai mult au vrut sã semneze pe listele celor de la agenþie, ca sã arate cã au participat. ªi asta, în condiþiile în care sunt peste 100 de ºomeri din rândul lor, luaþi în evidenþã acum, dupã ce s-a încheiat examenul de Bacalaureat. „Din absolvenþii promoþiei 2018, 136 sunt înregistraþi în evidenþele noastre în Valea Jiului, din care aproximativ 50 beneficiazã de indemnizaþia de ºomaj”, a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani.

Bursa din luna

Avram Iancu a ajuns în Turcia A

vram Iancu, sportivul din Petroºani care a pornit la începutul lunii septembrie într-o noua aventurã acvaticã, a ajuns în Turcia.

Dupã aproape douã luni de înot prin apele Mãrii Negre, pe teritoriul României ºi al Bulgariei, a venit momentul ca acesta sã ajungã în Turcia.

Bibliotecarul spune cã de aici se complicã lucrurile.

“Pânã aici am înotat 510 km, din care 275 în Bulgaria si

235 în România.

Astea sunt distanþele.

Vreau sã mulþumesc echipei mele pt sprijin ºi ajutor. (...)

Prietenele mele, meduzele, se încãpãþâneazã cu administrarea de sãrutãri veninoase.

Strângem din dinþi ºi mergem înainte. Apa este încã suportabilã pentru mine. Doamne ajutã!”, spune Avram Iancu pe pagina sa de socializare.

Avram Iancu a pornit de la Sulina ºi se îndreaptã spre Istanbul. Acesta vrea sã marcheze, astfel anul Centenar.

Proiectul înotãtorului din Petroºani a început pe data de 2 septembrie 2018, la Sulina, acolo unde s-a încheiat ultima sa aventurã acvaticã.

Traseul lui Aveam Iancu însumeazã 630

Spre Dâlja, pe asfalt

P

entru prima oarã în istoria localitãþii de la poalele munþilor, în localitatea denumitã Dâlja este un drum asfaltat.

Lucrãrile au decurs foarte bine ºi covorul de asfalt proaspãt a fost finalizat.

Mai sunt doar lucrãrile necesare la terasament, amenajarea rigolelor de scurgere mai este necesarã, însã, în aceastã iarnã oamenii vor avea posibilitatea sã urce în mod civilizat pe acest drum, impracticabil de cele mai multe ori pânã acum. „Pe drumul din Dâlja s-a

turnat asfalt pe toatã porþiunea.

Suntem gata cu asfaltul ºi continuãm cu lucrãrile la rigole ºi, cel mai probabil, anul viitor, vom finaliza lucrarea, dar covorul asfaltic este gata ºi asta e cel mai bine pentru oamenii de acolo ”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Artera din acest cãtun este de aproximativ 5,2 km ºi întreaga lucrare va costa aproximativ 6 milioane de lei. În acest loc existã peste 170

de kilometru pe malul Mãrii Negre, pânã la Istanbul.

Motivaþia ºi iubirea faþã de patrie îl motiveazã pe Avram Iancu în acest ambiþios demers.

Monika BACIU

octombrie a fost dedicatã absolvenþilor, care, însã, nu sunt pregãtiþi sã vinã ºi sã lucreze. Angajatori au venit chiar ºi de la Constanþa, însã, absolvenþii i-au ocolit ºi pe cei din zonã, ori din oraºele limitrofe.

Potrivit statisticilor întocmite la finalul zilei în care s-a organizat bursa

locurilor de muncã, la Petroºani au fost oferite 31 de locuri de muncã, în condiþiile în care în salã au intrat doar 31 de oameni, nu toþi absolvenþi ºi doar 5 dintre ei au fost angajaþi, în timp ce unul singur avea studii superioare.

Diana MITRACHE

Lume, lume!

Vãru Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan vin la Cinematograful din Petroºani

up-o, mã!, este titlul comediei care va avea premierea la Cinematograful Victoria din Petroºani. Varu P Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan vin la Cinematograful din Petroºani unde se vor întâlni cu spectatorii. Echipa comediei ne promite scene spumoase ºi multe surprize.

“Tradiþii, peisaje pitoreºti, personaje încântãtoare ºi, mai ales, umor autentic românesc. Toate au fost adunate în filmul „Pup-o, mã!”, o comedie savuroasã ce redã perfect spiritul optimist al românului care are o soluþie pentru orice situaþie ºi face haz de necaz”, spun realizatorii comediei “Pup-o, mã!”.

Aceastã comedie spumoasã va avea premiera de Galã la Cinema 3D Victoria Petroºani în 26 octombrie, la ora 18:00, cu participarea: Camelia Popa - regizor, Salex Iatma - scenarist, Vãru Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan - actori.

Preþul unui bilet este de 20 de lei, sumã în care este inclusã bunã-dispoziþie.

Monika BACIU de case, unde locuiesc oameni care au avut mereu dificultãþi sã ajungã în oraº, ori sã cheme salvarea, sau pompierii la ei.

Drumul care se asfalteazã acum face legãtura ºi cu oraºul Aninoasa ºi investiþiile presupun devieri, prin rigole de scurgere, a albiilor apelor ce se se formeazã de pe versanþi.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Italienii la un deceniu de Pollicino ºi 15 ani de înfrãþire Absolvenþii nu sunt interesaþi de muncã

S

ala de marmurã a Primãriei din Petroºani a rãsunat de glasurile alpinilor ºi a voluntarilor veniþi din Ponte nelle Alpi, vineri, la prânz.

A fost un moment unic, când aceºti oameni au cântat imnul naþional al Italiei, la deschiderea manifestãrilor dedicate unui deceniu de când ei susþin întreaga activitate a Casei Pollicino. Într-un cadru festiv, italienii din Ponte nelle Alpi au fost primiþi la Petroºani, locul de care s-au ataºat, graþie unor proiecte care au scos copiii cu dizabilitãþi de la noi, într-o luminã excelentã. Au creat Casa Pollicino la noi acum un deceniu ºi de 15 ani ne sunt ca fraþii, lucru pentru care, primarul din Petroºani i-a acordat o distincþie de onoare vicepri-

marului din Ponte nelle Alpi.

Casa Pollicino a luat naºtere în 4 octombrie 2008, acum un deceniu, iar acest lucru, ca ºi înfrãþirea cu acest oraº, de acum 15 ani, ne-a adus nouã, celor de la Petroºani, speranþe de mai bine mereu. Totul a pornit de la secþia de distrofici, de unde au fost preluaþi copiii cu diverse afecþiuni ºi acum, aceºtia au o casã a lor unde se simt ca acasã. Pentru toate acestea, comunitatea

noastrã este recunoscãtoare voluntarilor italieni, care susþin financiar întreaga activitate. „Pentru noi, ca ºi comunitate, aceastã înfrãþire înseamnã foarte mult.

Pollicino, prin ceea ce a fãcut, de-a lungul acestor 10 ani, practic, a reuºit, împreunã cu noi, sã aducã cel mai important lucru: zâmbete pe buzele acestor copii speciali ºi ale pãrinþilor lor. Noi am învãþat foarte

multe de la ei, în zona protecþiei sociale ºi a grijii pentru ei, copii speciali, de care noi trebuie sã avem grijã în special”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Lecþiile oferite de voluntarii care, periodic strâng fonduri pentru ca Pollicino sã poatã funcþiona, sunt lecþii cu oameni de mare valoare, care, odatã veniþi aici, nu ne vor abandona. Ce au semnificat toate

acestea pentru ei, ne spune chiar viceprimarul oraºului. „Semnificaþia pe care a avut-o, de-a lungul anilor, a fost aceea de a crede, de a continua sã ajutãm copiii, sã creascã ºi sã aibã o viaþã normalã. Obiectivul nostru este sã continuãm pe aceastã stradã, ca sã putem aduce copiii care au nevoie de noi, din ce în ce mai mult”, a spus ºi Enrico De Bona, viceprimar Ponte nelle Alpi.

Casa Pollicino este locul în care zeci de copii iau masa, unde învaþã sã socializeze, unde ºi-au fãcut prieteni, iar psihologii ºi terapeuþii le-au devenit apropiaþi, ca niºte pãrinþi.

Fãrã un astfel de ajutor, mulþi ar fi fost pierduþi, iar 10 ani de muncã asiduã au dat roadele scontate, aºa încât, nimeni nu e dispus sã cedeze.

Diana MITRACHE

Maria Stein, un centru pentru pãrinþi ºi copii A

u adunat copii din familii sãrace, i-au învãþat sã mãnânce corect ºi chiar sã se spele, le-au dat un sens în viaþã ºi, mai mult, le-au adus pãrinþii împreunã, la activitãþi ce implicã chiar ºi rezolvarea temelor.

Mulþi dintre ei nu au acasã luminã, cãldurã, ori un televizor ºi de jucãrii au dus mereu lipsã, însã, de 10 ani, la centrul de zi Maria Stein, aflat în zona Coloniei din Petroºani, zâmbetele lor au înflorit ºi nu au fost puþine

ocaziile de satisfacþie maximã. Acest centru are acum un deceniu ºi, la bilanþ au venit toþi cei care le-au fost alãturi celor de la Caritas. „În 19 octombrie 2018, împlinim 10 ani de când am deschis acest centru, un program destinat comunitãþii, pentru comunitate, prin care ajutãm copiii din familiile vulnerabile.

De 10 ani, peste 250 de copii au trecut prin programele noastre ºi avem rezultate cu care ne mândrim, iar acum, la momentul festiv, am adus la Petroºani persoanele care au construit acest centru”,

a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani.

Oameni de bine din Germania, Austria, dar ºi din parohiile catolice care au pus umãrul, au venit acum sã vadã cum exemplul dat de ei ºi

sprijinul pe care l-au oferit necondiþionat, a meritat, iar cei care au venit aici au avut de câºtigat. „Noi am încercat sã le oferim acestor copii, care ne-au fost beneficiari, posibilitatea de a pãstra o igienã adecvatã, am încercat sã le oferim spaþiul necesar de dezvoltare, pentru cã foarte mulþi nu au spaþiul necesar sã

îºi facã lecþiile în casele lor ºi atunci noi þinem ca aici, la Maria Stein sã se poatã dezvolta pe viitor, altfel decât în familia lor. De asemena, noi am realizat ºi cã trebuie sã lucrãm cu familiile lor ºi asta este o muncã mai grea decât cea cu copiii.

Programul nostru presupune ore de consiliere ºi voluntariat ºi pãrinþii sunt pãrþi

Ajutor pentru nou-nãscuþi M ai multe spitale din þarã primesc scutece pentru bebeluºi din partea unei companii româneºti, printre acestea fiind ºi Secþia de neonatologie din Deva.

active a acestei case, care a devenit una a pãrinþilor, a copiilor din comunitatea noastrã”, a mai adãugat Alexandru Kelemen.

Centrul de zi aduce zilnic copiii ºi pãrinþii în zona socializãrii ºi pentru comunitatea noastrã aceastã casã a fãcut minuni în cei 10 ani, care s-au scurs. „Sunt cam 50 de copii care primesc aici asistenþã, pe lângã masa pe care o servesc zilnic. κi fac lecþiile aici ºi multe alte lucruri pe care acasã nu au posibilitatea sã le facã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

La ceas aniversar, la Centrul de zi Maria Stein s-au adunat toþi cei din comunitate ca sã celebreze momentul ºi sã arate cã le pasã ºi le va pãsa ºi în continuare.

Diana MITRACHE

Scutecele sunt distribuite de filiala hunedoreanã a Crucii Roºii Române. Donaþia a fost fãcutã de compania Noriel, în total fiind distribuite peste 1500 de pachete de scutece marca Noriel Bebe. (M. GÂNJU)

M

ai puþin de 30 de persoane, nu toþi absolvenþi, au venit vineri la Petroºani, singurul loc din Valea Jiului în care s-a organizat Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi.

Au fost locuri de muncã în mai multe domenii ºi, de la cablaje, la firma chinezeascã de biciclete, toþi au cãutat tineri, ºi nu numai, cã sã îi angajeze. „Nu mi-am gãsit nimic de lucru”, a ripostat un absolvent venit la bursã, dar care era interesat mai

mult sã se semneze pe lista de prezenþã, ca sã mai ia ºomaj.

A recunoscut ulterior cã o sã plece la muncã în strãinãtate pe un salariu mai bun, dar cã pânã atunci vrea sã ia ajutorul de ºomaj.

Nu prea s-au arãtat, însã, mulþi interesaþi ºi asta, chiar dacã unul dintre angajatori cãuta un expert în munca pe calculator. „Avem 31 de locuri de muncã declarate pentru absolvenþi, dar ºi locuri de muncã ce nu se adreseazã neapãrat absolvenþilor”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Nu a prea contat asta ºi, cei care au venit, mai mult au vrut sã semneze pe listele celor de la agenþie, ca sã arate cã au participat. ªi asta, în condiþiile în care sunt peste 100 de ºomeri din rândul lor, luaþi în evidenþã acum, dupã ce s-a încheiat examenul de Bacalaureat. „Din absolvenþii promoþiei 2018, 136 sunt înregistraþi în evidenþele noastre în Valea Jiului, din care aproximativ 50 beneficiazã de indemnizaþia de ºomaj”, a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani.

Bursa din luna

Avram Iancu a ajuns în Turcia A

vram Iancu, sportivul din Petroºani care a pornit la începutul lunii septembrie într-o noua aventurã acvaticã, a ajuns în Turcia.

Dupã aproape douã luni de înot prin apele Mãrii Negre, pe teritoriul României ºi al Bulgariei, a venit momentul ca acesta sã ajungã în Turcia.

Bibliotecarul spune cã de aici se complicã lucrurile.

“Pânã aici am înotat 510 km, din care 275 în Bulgaria si

235 în România.

Astea sunt distanþele.

Vreau sã mulþumesc echipei mele pt sprijin ºi ajutor. (...)

Prietenele mele, meduzele, se încãpãþâneazã cu administrarea de sãrutãri veninoase.

Strângem din dinþi ºi mergem înainte. Apa este încã suportabilã pentru mine. Doamne ajutã!”, spune Avram Iancu pe pagina sa de socializare.

Avram Iancu a pornit de la Sulina ºi se îndreaptã spre Istanbul. Acesta vrea sã marcheze, astfel anul Centenar.

Proiectul înotãtorului din Petroºani a început pe data de 2 septembrie 2018, la Sulina, acolo unde s-a încheiat ultima sa aventurã acvaticã.

Traseul lui Aveam Iancu însumeazã 630

Spre Dâlja, pe asfalt

P

entru prima oarã în istoria localitãþii de la poalele munþilor, în localitatea denumitã Dâlja este un drum asfaltat.

Lucrãrile au decurs foarte bine ºi covorul de asfalt proaspãt a fost finalizat.

Mai sunt doar lucrãrile necesare la terasament, amenajarea rigolelor de scurgere mai este necesarã, însã, în aceastã iarnã oamenii vor avea posibilitatea sã urce în mod civilizat pe acest drum, impracticabil de cele mai multe ori pânã acum. „Pe drumul din Dâlja s-a

turnat asfalt pe toatã porþiunea.

Suntem gata cu asfaltul ºi continuãm cu lucrãrile la rigole ºi, cel mai probabil, anul viitor, vom finaliza lucrarea, dar covorul asfaltic este gata ºi asta e cel mai bine pentru oamenii de acolo ”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Artera din acest cãtun este de aproximativ 5,2 km ºi întreaga lucrare va costa aproximativ 6 milioane de lei. În acest loc existã peste 170

de kilometru pe malul Mãrii Negre, pânã la Istanbul.

Motivaþia ºi iubirea faþã de patrie îl motiveazã pe Avram Iancu în acest ambiþios demers.

Monika BACIU

octombrie a fost dedicatã absolvenþilor, care, însã, nu sunt pregãtiþi sã vinã ºi sã lucreze. Angajatori au venit chiar ºi de la Constanþa, însã, absolvenþii i-au ocolit ºi pe cei din zonã, ori din oraºele limitrofe.

Potrivit statisticilor întocmite la finalul zilei în care s-a organizat bursa

locurilor de muncã, la Petroºani au fost oferite 31 de locuri de muncã, în condiþiile în care în salã au intrat doar 31 de oameni, nu toþi absolvenþi ºi doar 5 dintre ei au fost angajaþi, în timp ce unul singur avea studii superioare.

Diana MITRACHE

Lume, lume!

Vãru Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan vin la Cinematograful din Petroºani

up-o, mã!, este titlul comediei care va avea premierea la Cinematograful Victoria din Petroºani. Varu P Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan vin la Cinematograful din Petroºani unde se vor întâlni cu spectatorii. Echipa comediei ne promite scene spumoase ºi multe surprize.

“Tradiþii, peisaje pitoreºti, personaje încântãtoare ºi, mai ales, umor autentic românesc. Toate au fost adunate în filmul „Pup-o, mã!”, o comedie savuroasã ce redã perfect spiritul optimist al românului care are o soluþie pentru orice situaþie ºi face haz de necaz”, spun realizatorii comediei “Pup-o, mã!”.

Aceastã comedie spumoasã va avea premiera de Galã la Cinema 3D Victoria Petroºani în 26 octombrie, la ora 18:00, cu participarea: Camelia Popa - regizor, Salex Iatma - scenarist, Vãru Sãndel, Alin Panc, Alexa Tofan - actori.

Preþul unui bilet este de 20 de lei, sumã în care este inclusã bunã-dispoziþie.

Monika BACIU de case, unde locuiesc oameni care au avut mereu dificultãþi sã ajungã în oraº, ori sã cheme salvarea, sau pompierii la ei.

Drumul care se asfalteazã acum face legãtura ºi cu oraºul Aninoasa ºi investiþiile presupun devieri, prin rigole de scurgere, a albiilor apelor ce se se formeazã de pe versanþi.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

CAMPANIE DE PREVENIRE A FRAUDELOR COMISE PE INTERNET P

ºi/sau servicii. Angajaþii care au atribuþii de efectuare a plãþilor sunt determinaþi sã plãteascã, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.

3.Phishing/Smishing /Vishing. Acest tip de fraudã are loc atunci când autorii apeleazã telefonic victima, îi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail prin care o induc în eroare, astfel încât aceasta sã divulge date personale, financiare ori de securitate.

4.Website-uri bancare contrafãcute Spoofed bank website fraud. În acest caz, autorii folosesc mesaje de tip phishing, cu link-uri cãtre site-uri bancare false. Odatã ce este accesat link-ul, prin metode diverse, se colecteazã ilegal datele personale ºi/sau bancare. Site-ul contrafãcut va arãta precum cel legitim pe care îl imitã, cu foarte mici diferenþe, deseori greu sesizabile.

5.Iubire prefãcutã Românce scam.

Aceasta este situaþia în care autorii pretind cã sunt îndrãgostiþi ºi îºi doresc o relaþie cu potenþiala victimã.

Deºi debuteazã pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau de pe reþelele sociale, pentru menþinerea contactului, câºtigarea ºi exploatarea încrederii.

6.Furtul de date per-

oliþia Românã, împreunã cu Europol ºi Federaþia Europeanã a Bãncilor lanseazã o campanie de prevenire a celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online.

Timp de o sãptãmânã, Poliþia Românã împreunã cu Centrul European Cybercrime din cadrul EUROPOL, agenþiile de aplicare a legii din Statele Membre ale Uniunii Europene, cãrora li se alãturã alte 5 state non-membre, 24 de asociaþii bancare naþionale ºi alþi actori implicaþi în lupta împotriva criminalitãþii informatice vor acþiona pentru creºterea gradului de conºtientizare cu privire la acest fenomen infracþional.

Campania se desfãºoarã, în perioada 17-23 octombrie a.c., în cadrul European Cyber Security Month – Luna Europeanã a Securitãþii Cibernetice, serie de manifestãri care se deruleazã anual în luna octombrie, având la bazã o campanie de comunicare derulatã pe reþelele sociale.

Internetul a devenit foarte atractiv pentru infractorii cibernetici.

Autorii folosesc metode ingenioase ºi promisiu-

ni, cu scopul de a obþine bani sau informaþii financiare valoroase de la potenþialele victime. „Scrisorile nigeriene” nu mai sunt de mult timp singurele tipuri de fraude în mediul online. Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative ºi greu de detectat. Începând cu însuºirea nelegalã a calitãþii de manager al unei companii, pânã la punerea în scenã a unor false relaþii de dragoste, autorii de astãzi fac tot ce pot sã obþinã ceea ce vor – banii ºi/sau datele dumneavoastrã.

Aºa cum a fost menþionat în Raportul EUROPOL- Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA) 2018, acþiunile de tip social-engineering continuã sã se dezvolte, devenind motorul principal al criminalitãþii pe internet, iar phishing-ul este cea mai frecventã formã.

Infractorii utilizeazã tehnicile de social-engineering pentru a atinge mai multe scopuri: obþinerea datelor personale, piratarea conturilor, furtul identitãþii, iniþierea unor plãþi ilicite în numele victimelor, ori sã convingã victima sã facã orice tip de activitãþi împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click, în astfel de situaþii, poate compromite o întreagã organizaþie.

Conform recomandãrilor unui raport elaborat de EUROPOL, cea mai eficientã metodã de apãrare împotriva ameninþãrilor de tip social-engineering este reprezentatã de educaþia potenþialelor victime, care, în cazul de faþã, pot fi reprezentate de toþi cei care acceseazã internetul.

Creºterea gradului de informare ºi conºtientizare a publicului general cu privire la modalitãþile de identificare a com-

portamentelor ºi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranþã ridicatã în mediul online, atât pentru beneficiari, cât ºi pentru patrimoniul acestora.

Materialele de promovare, elaborate pentru aceastã campanie, includ informaþii ºi recomandãri cu privire la cele mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online ºi cum pot fi acestea evitate: 1 Frauda Mesaj de la ºef - CEO fraud vizeazã angajaþii autorizaþi sã efectueze plãþi.

Autorul sunã sau trimite un e-mail, pretinzând cã este unul dintre managerii companiei ºi îi determinã sã plãteascã o facturã falsã ori sã efectueze un transfer din contul firmei.

2 Fraudã cu facturi Invoice fraud are loc atunci când o firmã este contactatã de cineva care pretinde cã este reprezentantul legitim al unui furnizor de bunuri

Dosarul suspectului de trafic de artefacte pleacã de la Tribunalul Hunedoara M

agistraþii Tribunalului Hunedoara au stabilit cã dosarul individului cu dublã cetãþenie, românã ºi germanã, suspectat de spãlarea banilor într-un dosar de trafic de obiecte antice poate fi judecat la Tulcea. Decizia Tribunalului Hunedoara este definitivã, fãrã cale de atac.

Procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie îl acuzã pe suspectul de trafic de comori de spãlare de bani. Pâslaru Constantin ar fi primit un lot de 7005 monede ºi 806 bunuri arheologice, despre care

ºtia cã provin din comiterea unor infracþiuni, iar dupã curãþare, restaurare ºi conservare, a schimbat o

parte dintre ele în piese de colecþie. Urmãrea tranzacþionarea acestora pe piaþa internaþionalã de antichitãþi, prin ascunderea ºi disimularea originii lor ilicite, susþin procurorii. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman, inculpatul a invocat necompetenþa teritorialã a Tribunalului Hunedoara, iar magistraþii au admis excepþia ºi au declinat în favoarea Tribunalului

sonale - Personal data theft: autorii colecteazã nelegitim datele personale de pe reþele de socializare (ex: Facebook, Twitter, Linkedin). Datele victimei pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru accesarea conturilor bancare, contractarea împrumuturilor ori pentru derularea unor afaceri ilegale în numele victimei.

7.Fraude cu investiþii ºi cumpãrãturi online Investment and online shopping scams: Autorii oferã ,,oportunitãþi speciale” de investiþii, cu profituri rapide, sau prezintã ,,oferte-bombã” în mediul online. Întotdeauna sesizaþi autoritãþilor fraudele sau tentativele de fraudã!

Luna Europeanã a Securitãþii Cibernetice The European Cyber Security Month (ECMS) este o campanie de conºtientizare a Uniunii Europene care promoveazã securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice ºi companii, evidenþiind câteva mãsuri simple pe care fiecare persoanã le poate lua pentru a-ºi proteja datele personale, financiare ºi profesionale.

Mai multe informaþii despre cum vã puteþi proteja gãsiþi pe paginã web: https://www.europol.eur opa.eu/report-acrime/report-cybercrimeonline

Tulcea competenþa de soluþionare a cauzei, decizia fiind fãrã cale de atac.

Potrivit anchetatorilor artefactele ce urmau sã fie traficate au fost sustrase din siturile arheologice din judeþele Constanþa ºi Tulcea în urma efectuãrii unor detecþii neautorizate de cãtre o grupare infracþionalã. Comorile erau apoi transferate în strãinãtate cãtre inculpat în vederea valorificãrii lor. Potrivit evaluãrii efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate ºi indisponibilizate se ridicã la suma de 400.000 Euro.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Bicicleta electricã autonomã cu Mii de hoþi panouri solare, premiatã la SAB 2018 de lemn sunt nventatorii unei biciclete electrice autonome Iunicat, cercetaþi penal care foloseºte energia oliþiºtii au solarã ca mijloc de propulsie, P derulat peste au fost premiaþi sâmbãtã, la 35.000 de controale Salonul Auto Bucureºti, de cãtre Muzeul Naþional Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida" din Bucureºti.

Cei doi promotori ai proiectului, masterandul Mircea Moldovan ajutat de inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã, lucreazã acum la un prototip al invenþiei.

"Pentru noi Premiul "Prof. ing.

Dimitrie Leonida", oferit de Muzeul Naþional Tehnic, înseamnã foarte mult deoarece ne reconfirmã, din partea unor specialiºti de marcã, faptul cã viitorul transporturilor va fi unul nepoluant.

Cred cã spre aceastã direcþie ar trebui sã ne îndreptãm atenþia în cercetare ºi inovare. Este clar cã utilizarea propulsiei alternative ºi a surselor de încãrcare autonome, cum sunt cele solare sau eoliene, vor fi domeniile de forþã ale urmãtorilor o sutã de ani", a declarat, pentru Agerpres, inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã.

Potrivit acestuia, proiectul Paco's Custom Solar Bike (PCSB)

este gândit în baza unui concept original care propune o variantã de încãrcare alternativã a bateriilor de la o bicicletã electricã.

Panourile solare sunt integrate în cadrul de metal al bicicletei, în aºa fel încât biciclistul sã nu fie deranjat de prezenþa acestora, iar producþia de energie sã fie maximã. Încãrcarea bateriei este gestionatã de un controler, acesta având ºi rolul de a prelungi durata de viaþã a acumulatorului din sistemul fotovoltaic, susþine inventatorul. Motorul are o funcþie de recuperare a energiei la acþionarea frânei de mânã sau atunci când bicicleta coboarã o pantã, ceea ce permite creºterea autonomiei de circulaþie.

Pentru a economisi energia, farul ºi stopul bicicletei sunt pornite ºi oprite automat. Energia

Riscã ani grei de temniþã pentru cã ºi-a înjunghiat ºeful

P

rocesul femeii are loc la Tribunalul Hunedoara, iar la primul termen de judecatã cauza a fost amânatã dat fiind faptul cã apãrãtorul inculpatei a lipsit motivat.

Magistraþii au cerut Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva sã precizeze o serie de aspecte

solarã devine principalul element de propulsie al bicicletei în situaþia în care persoana care o foloseºte este obositã, ar avea nevoie de un timp de repaus, dar doreºte sã nu se opreascã din drum.

Conceptul de unicat al bicicletei aparþine lui Mircea Moldovan, cunoscut mai mult sub apelativul de Pako, datoritã modelelor deosebite pe care le-a propus prietenilor sãi încã din 2013, când a început aceastã activitate ca un hobby. Bicicletele sale sunt diferite între ele prin forma cadrului ºi a ghidonului, mãrimea roþilor, a pedalelor sau tiparul ºeii, fiecare fiind unicat. În prezent, Mircea Moldovan Pako este masterand anul I la Facultatea de Inginerie din Hunedoara (FIH) - Universitatea Politehnica Timiºoara, el colaborând cu inventatorul Corneliu Birtok Bãneasã - asistent universitar în cadrul FIH - ºi Asociaþia CorneliuGroup cercetare- inovare, în promovarea acestui concept de bicicletã solarã.

AGERPRES

printre care ºi costurile cu spitalizarea victimei agresiunii. Gabriela Buteº ºi-a înjunghiat ºeful de secþie, un bãrbat de 38 de ani, dupã ce aflase cã a fost concediatã de cãtre conducerea fabricii din municipiul Orãºtie.

Suspecta avea un cuþit de bucãtãrie la ea, probabil pentru mâncare, ºi l-a înfipt în abdomenul ºefului ei direct. Norocul victimei a fost cã lama cuþitului a ajuns în abdomen, sub coaste, rana fiind adâncã de patru-cinci centimetri. El a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Deva, pentru cã la Orãºtie nu era anestezist, a fost operat ºi a rãmas internat. Femeia a fost arestatã preventiv ºi este acuzatã de tentativã de omor.

M.GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

pe linie silvicã, în cele nouã luni scurse ale anului, în urma cãrora au întocmit peste 5.800 de dosare penale în care sunt cercetate 2.287 de persoane.

De asemenea, poliþiºtii au ridicat în vederea confiscãrii peste 42.000 de m.c. de material lemnos, în valoare de peste 13.000.000 de lei, aratã un raport întocmit de IGPR. În raportul dat publicitãþii de Poliþia Românã este evidenþiat ºi cazul din judeþul Hunedoara, unde poliþiºtii din Timiº au efectuat un control la un operator economic din localitatea Haþeg.

Acþiunea a vizat depozitul societãþii, cât ºi în partida de masã lemnoasã aflatã în exploatare. Poliþiºtii au sacþionat societatea cu

trei amenzi în valoare de 11.000 de lei, au confiscat peste 73 metri cub de lemn ºi au întocmit un dosar penal pentru tãiere ilegalã ºi furt de arbori.

Acþiunile au avut ca rezultat ridicarea în vederea confiscãrii sau a stabilirii provenienþei a peste 42.600 de metri cubi de material lemnos, în valoare de peste 13.000.000 de lei.

De asemenea, poliþiºtii au dispus confiscarea sau indisponibilizarea a 278 de ferãstraie mecanice, 157 de topoare ºi securi, a 5 tractoare, 100 de autovehicule ºi a 120 de cãruþe folosite la furturi.

M. GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 Octombrie 2018

Henþ cu mâna

Rugby revival!

Sportul pe echipe stã destul de prost la nivelul Vãii Jiului, în ceea ce priveºte performanþele. E drept,

existã aceastã echipã de fotbal tenis, Comexim Lupeni, cu rezultate la nivel mondial, mai vin ceva ”scoruri” bune de

la tir cu arcul ºi cam atât, neuitând cã odinioarã, popicele dominau campionatele naþionale prin echipele de la Vulcan ºi ulterior Petrila.

Avem acum echipa de rugby, e drept, în liga secundã, dar aceastã grupare merge

ceas: jocuri frumoase, rezultate excelente, jucãtori talentaþi, la toate acestea o mare contribuþie având-o fostul ei jucãtor, actualul antrenor Adrian Costache.

Este un semn bun, echipa ar putea ajunge în fazele superioare ale

competiþiei, care i-ar da dreptul la locul de promovare în superligã (a mai fost de trei ori într-o astfel de situaþie...) unde, desigur, ar fi mai greu de continuat datoritã impedimentelor de ordin financiar.

Dar meritã încercat.

70 de ani (1948-2018) de sport universitar la Petroºani (V) Î

n anul jubiliar al Înfiinþãrii Universitãþii din Petroºani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea într-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar

1975-1976 - UN SEZON MAI PUÞIN PERFORMANT

L

a fel ca ºi în anii precedenþi, reprezentanþii Vãii Jiului în aceastã competiþie, sportivii ªtiinþei Petroºani, s-au numãrat printre protagoniºtii competiþiei, constituind de-a lungul întregului sezon competiþional un obiºnuit obiect de conversaþie pe scena participãrii la lupta pentru supremaþie.

Foarte mult timp, majoritatea pronosticurilor coincideau cu promisiunile rugbyºtilor de la Institutul de Mine, indicând ca sigurã o nouã medalie pentru elevii antrenorului Gh. Bãltãreþu.

Alternând evoluþiile foarte bune (cele din jocurile cu Universitatea Timiºoara – acasã, Griviþa Roºie – ambele jocuri, Agronomia Cluj-Napoca – ambele jocuri, C.S.M. Sibiu – ambele jocuri) cu altele mai

puþin concludente, „cincisprezecele” studenþilor mineri a fost foarte aproape de a pãºi din nou în rândul echipelor ce urmau sã participe la turneul pentru locurile 1-4. Au existat însã douã momente de sincopã în evoluþia ªtiinþei: egalul de la Bucureºti, cu Gloria (3-3) ºi înfrângerea în faþa lui Dinamo, la Petroºani (11-13), momente care au cântãrit decisiv în balanþa finalã a seriei, eliminând-o

din lupta pentru supremaþie.

Având un lot deosebit de valoros, în care experienþa internaþionalilor Ortelecan, Talpã, Stoica Enciu, Neagu, Budicã, Burghelea, Florian Constantin se îmbinã cu dorinþa de afirmare a tinerilor Bãloi, Tudose, Bunduc, Cantea, cu un plus de efort, cu un plus de concentrare în jocurile decisive, rezultatele puteau fi mult mai bune. ªtiinþa Petroºani a fost nevoitã sã se consoleze cu ocuparea primului loc în

turneul pentru locurile 5-8, întâlnind adversare redutabile în rugbiul românesc: Griviþa Roºie, Sportul Studenþesc, Politehnica Iaºi, C.S.M. Sibiu.

Pe de altã parte, linia de treisferturi a avut o evoluþie care nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul valoric al componenþilor ei.

Accidentãrile repetate ale lui Neagu, Burghelea, Abribula, precum ºi imposibilitatea utilizãrii, decât rareori, a fundaºului Tudose au condus la unele dereglãri în mecanismul acestui compartiment, necesar a fi întotdeauna omogen pentru a rãspunde cerinþelor jocului modern, la „mânã”. În final, doar în jocul cu C.S.M. Sibiu, ªtiinþa ne-a reamintit potenþele-i în joculspectacol, fãcându-ne sã regretãm, încã odatã, evoluþiile mai puþin concludente.

Paginã realizatã de GENU TUÞU