Cronica Vaii Jiului Nr.1669, Vineri 12 octombrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1669

Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ambasadorul SUA vine la Straja H

ans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureºti, este aºteptat în acest weekend sã efectueze o vizitã în staþiunea Straja din municipiul Lupeni.

Oficialul american ar urma sã asiste la competiþia de ciclism montan derulatã în staþiunea din Valea Jiului, ca mai apoi sã viziteze ºi ale regiuni ale judeþului. Hans Klemm se aflã la final de mandat, acesta urmând sã fie înlocuit efectiv din funcþie în luna decembrie a acestui an.

Hans Klemm este al doilea ambasador american care viziteazã staþiunea turisticã din Masivul Vâlcan în timpul mandatului.

Oficialul american ar urma sã fie prezent la startul STRAJA MTB ENDURO, o competiþie desfãºuratã într-un format tip raliu care cuprinde 6 probe speciale, cronometrate.

Cursa reprezintã o provocare lansatã

tuturor pasionaþilor de ciclism montan ºi este organizatã de Fundaþia Noi Orizonturi Lupeni, în parteneriat cu Asociaþia Bike Attack Reºiþa ºi Clubul Alpin Valea Jiului. La start sunt aºteptaþi 120 de sportivi, întrecerea având loc în zilele de 13-14 octombrie a.c.

STRAJA MTB ENDURO reprezintã cea de-a patra etapã din Campionatul Naþional de Enduro ºi este prima competiþie prin care vor fi valorificate traseele de ciclism montan amenajate în staþiunea Straja.

Maximilian GÂNJU

Închiderea minelor, ÎNTRE REVOLTÃ ªI NEPUTINÞÃ

nchiderea a douã unitãþi miniere este o certitudine. Data la care se vor închide este teoretic incertã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, susþine cã ar trebui acþionaþi în instanþã cei care au semnat pentru închiderea minelor. Una dintre minele care va fi închisã este chiar mina Lupeni, astfel municipalitatea rãmâne fãrã cel mai mare angajator. >>> PAGINA A 3-A

Î

Trimiºi în judecatã pentru furt ºi complicitate

C

ei doi tineri care au speriat afaceriºtii din Lupeni, ca mai apoi sã se mute în centrul judeþului, la Deva, unde au lãsat angajatele unei fabrici fãrã bunuri, au fost trimiºi în judecatã.

Minora de 16 ani, o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor, este acuzatã de procurori de furt calificat iar amicul ei de

18 ani, Pici Isaac de complicitate.

Dosarul celor doi a fost înregistrat la Judecãtoria Deva, pentru faptele comise în municipiul reºedinþã de judeþ. Decizia a fost luatã de judecãtorii Tribunalului Hunedoara, minora urmând sã fie cercetatã pentru furt în stare de arest la domiciliu.

Adolescenta din Lupeni a lãsat angajatele unei

societãþi din Deva fãrã bunurile de valoare. Fata a intrat vestiarul societãþii

ºi a furat tot ce a gãsit în genþile angajatelor, iar complicele ei ”þinea de

ºase”. Amândoi au fost arestaþi preventiv, însã adolescenta a fost ulterior plasatã în arest la domiciliu, magistraþii þinând cont ºi de faptul cã are un copil. Complicele ei n-a avut acelaºi noroc ºi se aflã în arest preventiv la penitenciarul din Aiud.

Suspecþii nu sunt la prima infracþiune de furt ºi complicitate, iar adolescenta a comis prima spargere la vârsta de 12 ani.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

Cea mai modernã clinicã oftalmologicã din judeþ “OpticLine-Dr. Angelescu” ºi-a deschis porþile ºi la Petroºani n prezenþa unui Î numeros public, ieri, a fost inauguratã mult aºteptata clinicã “OpticLine-Dr. Angelescu” de la Petroºani.

“Mã bucur cã avem prilejul sã inaugurãm clinica din Petroºani, mult aºteptatã. Au fost eforturi mari sã ajungem ºi aici datoritã faptului cã mulþi pacienþi de aici au venit la clinica din Deva ºi au beneficiat de serviciile noastre de acolo. Pacienþii ne-au sugerat cã ar fi bine sã deschidem un punct de lucru, o clinicã chiar, ºi la Petroºani ºi atunci noi am fãcut pasul. Chiar cu ajutorul pacienþilor am

gãsit acest spaþiu ºi împreunã cu echipa mea am reuºit sã punem la punct aceastã clinicã.

Nu bucurãm ºi de o colaborare foarte bunã cu medicii oftalmologi din zonã, un lucru foarte important pentru pacienþi, pentru cã, pentru diagnosticarea pacientului este nevoie de o echipã ºi când pacientul ajunge la un medic este foarte bine cã tratamentul sã se facã în echipã, de la diagnosticul primar pânã la diagnosticul chirurgical ºi bineînþeles operaþia în sine”, spune dr. Daniel Angelescu.

Cu aceastã ocazie toþi cei care au fost prezenþi au

avut ocazia sã facã un tur al clinicii, inclusive sã viziteze blocul operator, chiar sub îndrumarea doctorilor Daniel Angelescu ºi Laura Angelescu.

“Este o mare realizare ºi un mare ajutor pentru locuitorii din întreaga Valea Jiului deschiderea acestei clinici la Petroºani.

Mai ales noi, cei care avem probleme oftalmologice ºtim ce mult ne ajutã. Am vizitat toate încãperile de aici ºi am rãmas foarte impresionatã de dotãrile pe care le-am vãzut”, spune unul dintre cei prezenþi la inaugurare.

Clinica aduce la Petroºani nu doar aparaturã performantã, dar ºi un personal care oferã clienþiilor servicii medicale la nivel european. Aici se vor efectua operaþii de cataractã, retinã ºi laser.

De asemenea, se va putea efectua ºi întreg spectrul de investigaþii medicale, pentru cataractã, glaucom, retinopatie diabeticã ºi injecþii intraoculare, sub atenta îndrumare a doctorului Daniel Angelescu, medic specialist oftalmolog, multiplu specializat în chirurgia oftalmologicã, în þarã ºi peste hotare.

Pe lângã publicul venit în numãr mare la inaugurare, deschiderea clinicii a fost salutatã atât de administraþia localã, cât ºi de medicii din zonã.

Petrila – polul cultural al Vãii Jiului ea mai esticã localitate a Vãii Jiului reprezintã C centrul culturii din zonã.

Dupã închiderea exploatãrii cãrbunelui, mina Petrila se dovedeºte a fi un punct cultural important pe harta Vãii Jiului.

Fosta unitate minierã s-a transformat în cea mai culturalã locaþie a zonei ºi asta datoritã implicãrii unor oameni care au avut viziune. Acum, fosta unitate minierã mai bifeazã o premierã. Aici va avea loc un turneu naþional de pian.

“Turneul naþional de pian în locuri neconvenþionale ajunge toamna asta la Mina Petrila. Unul dintre concertele turneului va avea

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

loc aici, într-un fost spaþiu industrial, care a fost cea mai adâncã minã din partea aceasta a Europei ºi cea mai veche din Valea Jiului. Ne bucurãm cã reuºim sã ajungem la minã cu un concert de muzicã clasicã”, spun cei de la Classic Unlimited, organizatorii turneului.

E.M. Petrila a reuºit sã fie salvatã de la demolare de un grup de activiºti, arhitecþi, artiºti. Dupã clasarea ca monument istoric din 2016, în 2018 este în mijlocul unui program de regenerare prin intervenþii culturale. Turneul naþional de muzicã clasicã Classic Unlimited este finanþat prin programul În stare de bine, susþinut de Kaufland România ºi implementat de Fundaþia pentru

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Dezvoltarea Societãþii Civile.

Deocamdatã nu a fost stabilitã data la care va avea loc concertul de pian Monika BACIU

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

Închiderea minelor, între revoltã ºi neputinþã nchiderea a douã unitãþi miniere este o Îcertitudine.

Data la care se vor închide este teoretic incertã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, susþine cã ar trebui acþionaþi în instanþã cei care au semnat pentru închiderea minelor.

Una dintre minele care va fi închisã este chiar mina Lupeni, astfel municipalitatea rãmâne fãrã cel mai mare angajator.

Tot de închiderea minelor se leagã ºi termoficarea din Valea Jiului, care la acest moment este total inexistentã.

Primarul din Lupeni considerã cã investiþiile în reþelele de termoficare nu îºi au rostul în contextul în care nimeni nu poate garanta funcþionarea acestui serviciu pe o perioadã de câþiva ani.

“Mineritul, din punctul meu de vedere, consider cã avem nevoie de minerit. Tot se vorbeºte despre agentul termic, de ce nu au fãcut primãriile proiecte pentru termoficare... Dintr-un motiv foarte simplu: nu ne garanteazã nimeni cã mai dãm cãldurã în Lupeni. Cum sã fac eu proiect de termoficare dacã nu am certitudinea ºi garanþia Comisiei Europene cã vom mai da cãrbune în continuare. Ce sã fac? Sã pun

pe gaz? Pe gaz au majoritatea apartamentelor din Valea Jiului. Termoficarea trebuie gânditã în felul urmãtor: dau cãrbunele pentru termoficare ca sã eficientizãm blocurile.

Toate blocurile trebuie izolate ºi trebuie fãcute frumos. Acest triunghi dacã l-aº avea, aº fi foarte mulþumit. Sã ºtiu cã se va mai da cãrbune 2, 3, 5, 10 ani... Cum sã fac termoficarea când nu o sã mai dea cãrbune?”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul

municipiului Lupeni.

Primarul din Lupeni este revoltat din cauza incertitudinii care planeazã asupra Complexului Energetic Hunedoara, în speþã asupra minei Lupeni. potrivit edilului, cei care au semnat pentru cã minele Lupeni ºi Lonea sã fie închise ar trebui acþionaþi în judecatã.

“Eu îmi doresc ca mina (mina Lupeni –n.r.) sã funcþioneze. Nu Uniunea Europeanã închide mine, dar Uniunea Europeanã pune condiþii astfel încât sã îþi închizi singur mina. Ei pun niºte condiþii în care noi nu putem trãi. Din punctul meu de vedere, cei care au semnat aceste contracte ar trebui sã plãteascã. Oamenii care au propus aceste lucruri (închiderea minei Lupeni-n.r.) ar trebui daþi în judecatã de statul român ºi ar trebui sã plãteascã. Cineva ar trebui sã se ocupe de aceste cazuri.

Noi, cã ne închidem prin semnãtura unor oameni, aceºtia nu pãþesc nimic.

Ar trebui ca toatã Valea Jiului sã îi dea în judecatã pe aceºti oameni, fiindcã se depopuleazã zona ºi din idea nesiguranþei”, a mai spus sursa citatã. Încã din anul 2016 s-a luat decizia cã minele Lupeni ºi Lonea sã intre pe program de închidere. În perioada 2013 2015 activitatea minierã s-a caracterizat printr-un regres al producþiei ºi o fluctuaþie a cheltuielilor de exploatare în sensul cã, dacã în anul 2014 acestea au crescut faþã de anul anterior, în anul 2015 au scãzut datoritã implementãrii unor mãsuri de reducere a acestora, dar ºi din cauza restrângerii achiziþiilor de bunuri ºi servicii necesare pânã la limita asigurãrii desfãºurãrii activitãþii în condiþii de siguranþã a locurilor de muncã ºi a personalului din subteran.

Monika BACIU

Problemele CEH, în actualitatea Consiliului Judeþean Hunedoara P

roblemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara au ajuns la urechile ºefilor din Consiliul Judeþean.

Florin Mârza (PNL), consilier judeþean le-a expus situaþia termoficãrii ºi a viitorului CEH, conform cu strategia energeticã, oficialilor judeþeni, cãrora le solicitã implicarea.

“Legat de termoficarea Deva, respectiv Mintia ºi Paroºeni pentru Valea Jiului, dupã cum ºtiþi ambele sunt incerte ºi în ambele situaþii nu existã alternativã pentru aceastã iarnã. Consider cã implicarea consiliului judeþean prin pârghiile administrative iar dumneavoastrã împreunã cu colegii din conducerea consiliului judeþean ºi pe cale politicã puteþi sã faceþi în aºa fel încât în aceastã iarnã sã nu avem un colaps al acestor servicii. (...) strategia energeticã naþionalã a fost lansatã în consultare publicã, este pe site-ul Ministerului Energiei, acolo se fac niºte referiri vagi ºi neangajante legate de continuarea producþiei de energie electricã ºi

termicã pe huilã, mã refer doar la aceastã parte din strategie, de asemenea la viitorul Mintiei ºi a Paroºeniului. Aveþi lângã dumneavoastrã oameni care cunosc foarte bine situaþia, domnul Andronache ºi alþii, vã rog sã faceþi ceva ca de la acea poveste înºiratã în strategia energeticã naþionalã sã ajungem la niºte lucruri concrete cel puþin legate de aceastã zonã ºi în prioritãþile fanteziste în proporþie de 50% - cele cinci prioritãþi - sã se situeze Complexul Energetic Hunedoara”, a þinut sã precizeze Florin Mârza, consilier judeþean.

Oficialii judeþeni susþin cã sunt la curent cu problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara.

“Sunt niºte probleme care ne frãmântã ºi ne apasã zi de zi, nu cred cã este o zi sã nu discutãm problema celor douã termocentrale ºi a exploatãrilor miniere, noi am fãcut niºte propuneri Ministerului Energiei, sã sperãm cã vor fi luate în calcul ºi putem sã vã promitem cã facem tot ceea ce depinde legal de noi sã nu lãsãm aceste unitãþi în bãtaia vântului”, a spus

vicepreºedintele CJH, Daniel Andronache, fost director al Complexului Energetic Hunedoara.

De cealaltã parte, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora a explicat cã au prezentat la Ministerul Energiei documente care sã vinã în sprijinul continuãrii activitãþii miniere.

“Termoficarea din Deva ºi Mintia ne-a preocupat încã de anul trecut. Anul trecut dacã vã aduceþi aminte am participat la o ºedinþã în care ne-am spus punctul de vedere deºi noi, consiliul judeþean, eram nu în tocmai miezul problemei, noi neavând pârghiile directe ca ºi consiliu judeþean dar ne-am expus punctul de vedere la întâlnirea de anul trecut la care aþi participat ºi dumneavoastrã. ªi Deva ºi Mintia este ºi constituie în continuare o preocupare pentru ceea ce

înseamnã termoficarea.

Dacã la Deva lucrurile stau un pic mai bine, la Petroºani menþionez cã lucrurile treneazã de mai multã vreme decât privatizarea ENEL-ului ºi sunt responsabilitãþi pentru cei care nu au luat mãsuri în ceea ce înseamnã mentenanþa ºi realizarea unui flux normal de furnizare ºi încasare a energiei termice ºi ºtiþi mult mai bine decât mine cred ce s-a întâmplat în Valea Jiului. La strategia energeticã naþionalã, în toate întâlnirile pe care le-am avut, cum a menþionat domnul Andronache, am venit cu propuneri care sã vizeze funcþionarea în continuare a capacitãþilor de extracþie a huilei ºi menþinerea celor douã termocentrale. Mai mult decât atât, anul trecut le-am arãtat un studiu fãcut de Banca Mondialã cum cã nu e nimic adevãrat în ceea ce înseamnã stoparea

peste tot în lume a producerii de energie electricã pe huilã, cu cifre.

Sigur sunt lucruri la care nu vreau sã mã angajez dând verdicte pentru cã îmi depãºesc atribuþiile ºi nu-mi place sã-mi

depãºesc atribuþiile, dar vis-a vis de strategie ca ºi oameni care am fost mandataþi inclusiv de populaþia Vãii Jiului sã facem demersuri le-am fãcut ºi le vom face în continuare”, a spus Mircea Bobora, preºedintele CJH. Între timp, situaþia societãþii de termoficare din Petroºani a fost tranºatã. Aceasta a intrat în faliment, iar peste 2000 de abonaþi din localitate riscã sã stea în frig în iarna ce urmeazã Monika BACIU

4 Actualitate

INCREDIBIL: Licitaþia pentru deºeurile din Vale poate fi stopatã! Profesori universitari din toatã proape nicio firmã care a lumea susþin lucrãri la Petroºani A participat la licitaþia pentru atribuirea sistemului de colectare ute de lucrãri vor fi prezenal deºeurilor din zona Vãii Jiului S tate în acest weekend la nu poate ajunge operator, pentru Petroºani, la Universitatea de cã dosarele nu sunt complete.

O spun cei care constatã cã de ani buni utilajele ºi întreaga logisticã nou-nouþã zace în magazii, pentru cã licitaþiile se tot împotmolesc. Acum, trãim un nou episod, aproape uluitor, pentru cã de mai bine de doi ani utilajele au ºi ieºit din garanþie. „Mi s-a spus cã existã o problemã în procedura de licitaþie din Valea Jiului, care poate duce la oprirea licitaþiei ºi reluarea ei de la punctul zero. Noi am fãcut o adresã cãtre Autoritatea de management, în care, pentru a nu fi traºi la rãspundere ( fiindcã în 31 decembrie trebuie încheiate toate procedurile, dar nu au cum), în care am cerut o pãsuire de încã 6 luni. Încã sunt toate utilajele la Petroºani, dar nu pot funcþiona, pentru cã nu existã operator pe aceastã zonã. Pânã atunci ele nu pot ajunge la autoritãþile locale ca sã strângã gunoiul. Am înþeles cã sunt hârtii în neregulã la toate firmele participante ”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

În luna septembrie a anului 2015 a fost inauguratã una dintre cele mai importante investiþii din Valea Jiului, staþia de sortare a deºeurilor, care a costat 5 milioane de euro. În 18 noiembrie 2015 s-a încheiat prima etapã a proiectului din Hunedoara privind sistemul integrat de gestionare a deºeurilor, iar staþia de la Petroºani a fost inauguratã cu fast, fãrã sã funcþioneze nici o clipã de atunci. „Sistemul integrat încã nu funcþioneazã ºi nu funcþioneazã nu din cauza unui funcþionar al Consiliului Judeþean, ci din cauza contestaþiilor ce au tot fost fãcute. În judeþ avem acum câºtigãtori clari pe zona I ºi II, este dat un câºtigãtor ºi pe zona III Deva – Hunedoara – Orãºtie. În licitaþie este zona IV, zona Valea Jiului ºi C.M.I.D”, mai spune Avram.

Problema deºeurilor este una extrem de delicatã ºi Valea Jiului riscã sã nu poatã gestiona corect acest sistem, pentru cã licitaþiile nu sunt gata, sunt mereu contestate, iar neregulile se þin lanþ.

Diana MITRACHE

Pregãtiþi sã-ºi gãseascã mai uºor un loc de muncã u mai puþin de 60 de studenþi din anii terminali sunt N prinºi într-un proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 20142020, în urma cãruia ar urma sã dobândeascã competenþelor necesare integrãrii ºi menþinerii piaþa a muncii.

Proiectul derulat de Universitatea Politehnica Timiºoara vizeazã îmbunãtãþirea procesului de inserþie pe piaþa muncii pentru 150 de studenþi înmatriculaþi în sistemul de învãþãmânt superior din regiunea de dezvoltare Vest în perioada 2018-2020. ”Efectele pozitive asupra grupului þintã vor fi multiple ºi integrate într-un set de mãsuri care maximizeazã potenþialul de angajare al persoanelor din grupul þintã: - creºterea nivelului ºi a capacitãþii acestora de ocupare a unui loc de muncã prin derularea stagiilor de practicã (minim 150 de studenþi, inclusiv studenþi din mediul rural); - îmbogãþirea competenþelor ºi cunoºtinþelor profesionale (minim 113 studenþi care dobândesc o calificare - 75%); - studenþi care îºi gãsesc un loc de muncã la încetarea calitãþii de participant (minim 66 de studenþi - 44%); - studenþi care urmeazã studii/cursuri de formare la încetarea calitãþii de participant (minim 14 studenþi - 9%)”, se aratã într-un comunicat al instituþiei de învãþãmânt. (M.GÂNJU)

aici, de lectori ºi profesori universitari din toatã lumea.

Vin cercetãtori de pe mai toate continentele, la SIMPRO 2018, ediþia a VIII-a, în organizarea specialiºtilor de la Universitatea din Petroºani ºi a INSEMEX, sesiunea fiind structuratã pe 9 secþiuni. Sunt nu mai puþin de 218 lucrãri ce vor fi expuse. Jumãtate dintre ele vor fi apoi publicate în revistele de specialitate ale lumii. „Simpozionul este plasat sub tema genericã „Provocãri ºi oportunitãþi pentru dezvoltare durabilã, prin calitate ºi inovare în inginerie ºi managementul cercetãrii”. Este vorba despre lucrãri ale colegilor noºtri din: Belgia, Franþa, Italia, Israel, SUA, Georgia, Rusia, Ucraina, Polonia, Marea Britanie, Malaezia, Indonezia, Republica Moldova, Cehia ºi mulþi cercetãtori ºi universitari care au rãspuns invitaþiei noastre ºi ca urmare a faptului cã ºi la aceastã ediþie, pentru a II-a oarã, 100 de lucrãri din cele care vor fi susþinute vineri, vor fi selectate ºi trimise spre publicare la Revista Calitatea - acces la succes, editatã de Societatea Românã de Asigurare a Calitãþii,

care este indexatã în baze de date ce intereseazã orice coleg, indiferent de meridianul pe care se aflã”, a spus prof univ dr habil Roland Moraru, Prorector al Universitãþii din Petroºani.

Nu sunt oaspeþi doar de peste hotare, ci ºi de la noi, iar cei care vin aici sunt tot mai mulþi de la o ediþie la alta. Este o oportunitate pentru toþi de a-ºi deschide orizonturile ºi de a fi mereu în pas cu ceea ce este nou, cu inovaþiile în domeniu ºi de a fi competitivi. „La aceastã ediþie, vor participa, ºi cu lucrãri, dar ºi efectiv, mult mai mulþi colegi din þarã. Practic, sunt reprezentate, pe de o parte, toate universitãþile mari, începând cu Universitatea Politehnicã Bucureºti, Babeº Bolyai, Politehnica Timiºoara, Universitatea de Vest Timiºoara,

USAMV Timiºoara, USAMV Cluj, Lucian Blaga Sibiu, Academia Forþelor Terestre de la Sibiu, Gheorghe Asachi din Iaºi, dar ºi universitãþile Dunãrea de Jos din Galaþi, din Piteºti, din Târgoviºte, care pânã acum nu au venit la acest simpozion, ceea ce furniza o posibilitate realã pentru toþi colegii noºtri de a extinde ºi la nivelul departamentelor ºi diviziilor, relaþiile de colaborare”, a mai ad[ugat organizatorul simpozionului, prorectorul Roland Moraru.

SIMPRO 2018 este ediþia din Anul Centenar ºi tocmai de aceea, oaspeþii din lume vor ajunge sã cunoascã România, în vatra în care a luat naºtere, pentru cã vor ajunge la Alba Iulia, la finele acestei sãptãmâni.

Diana MITRACHE

Valentin Rãilean - matematician de renume mondial, Doctor Honoris Causa la UP enatul Universitãþii S din Petroºani a decis sã îi acorde titlul de Doctor Honoris Causa al acestei ºcoli superioare, profesorului universitar din Republica Moldova, Valentin Rãilean, un matematician de renume mondial, ºcolit la Moscova ºi reprezentant al Institutului Internaþional de management IMI – Nova de la Chiºinãu.

Universitatea de unde vine profesorul este o instituþie privatã de învãþãmânt superior de la Chiºinãu, fondatã în cadrul unui proiect finanþat de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al Franþei în anul 1995, iar distincþia i-a fost înmânatã într-un cadru festiv celui care a ajuns la

Petroºani, în aceste zile, la SIMPRO 2018. „Este o personalitate a vieþii culturale ºi ºtiinþifice din Chiºinãu, un cadru didactic cu studii la Moscova, dar ºi un cadru didactic care a profesat în Algeria timp de 7 ani, apoi în Franþa ºi are o bogatã activitate reprezentativã în domeniul matematicii aplicate în economie”, a spsu prof univ dr habil Sorin Radu, Rector Universitatea din Petroºani.

Profesorul Rãilean s-a simþit extrem de onorat pentru distincþia primitã la

Petroºani ºi le-a mulþumit membrilor Senatului pentru onoarea ce i-a fost acordatã. „Vreau sã vã spun cã sunt atât de emoþionat ca niciodatã în viaþã ºi, din start, vã spun mulþumesc pentru onoarea ºi încrederea pe care mi-aþi acordat-o ºi eu sunt conºtient de faptul cã aceasta impune ºi mari realizãri. Din partea mea, vã promit cã voi face tot posibilul ca sã îndreptãþesc aceastã încredere pe care mi-aþi acordat-o”, a declarat, la festivitatea de decernare a

distincþiei, prof univ dr Valentin Rãilean, Rectorul Institutului Internaþional de Management IMI – Nova Chiºinãu.

Rectorul Valentin Rãilean este prezent cu lucrãri în cadrul simpozionului internaþional SIMPRO 2018 ºi Senatul Universitãþii din Petroºani a considerat oportun momentul pentru a-i acorda cea mai de preþ distincþie de la noi. ªi, pentru cã Universitatea noastrã este cunoscutã ca fiind una dintre cele mai importante din lume, care a ºcolit, de-a lungul anilor, specialiºti mineri, la final, rectorul Sorin Mihai Radu de la Petroºani i-a oferit profesorului Rãilean o bucatã de huilã scoasã din cea mai adâncã minã care a existat în Valea jiului – mina Petrila, din ultimul vagon extras din subteran.

Diana MITRACHE

Scoatem campioni cu pârtii „de jucãrie”

P

ista de sanie din Parâng rãmâne singurul loc de antrenamente al sportivilor din zona noastrã ºi nu numai. ªi asta, în condiþiile în care avem campioni de talie mondialã, care au participat la Jocurile Olimpice chiar, iar autoritãþile locale au tot promis proiecte ce niciodatã pânã acum nu s-au materializat.

Sportivii de la sanie se antreneazã ºi acum pe locul vechi ºi mereu cârpit din Parâng, în timp ce performanþele lor sunt uluitoare. „Noi o menþinem pe cea din Parâng.

Este o pârtie scurtã, dar, la nivelul la care se antreneazã copii acum, este bunã. De altfel, toatã þara vine la noi, când avem competiþii. Mergem în continuare cu ea, o întreþinem”, a spus Adrian Pica, director la CSª Petroºani.

Primarul din Petroºani a declarat, în aceastã varã, cã vom avea o astfel de pârtie nouã în Parâng, pe drumul ce face legãtura între zona A ºi pilonul 17, unde vor fi tãiaþi câþiva brazi. ªi tot edilul din Petroºani a gândit un proiect în zona Brãdet, mai jos, spre oraº, însã, nici acesta nu a fost materializat. Aceasta ar urma sã aibã 750 de metri, iar proiectul vizeazã, dupã cum au afirmat edilii, competiþii pânã la nivelul Jocurilor Olimpice ale tineretului ºi festivalul olimpic al tineretului european.

Fostul director al CSª Petroºani, Zoltan Toth declara acum 2 ani cã la CNI a fost depusã o notã de fundamentare pentru acest proiect, ºi cã este susþinut ºi de Federaþia Românã de bob-sanie. Este vorba despre o pârtie de bob de una ºi douã persoane, sanie ºi scheleton.

Ar fi singura din þarã, iar ca pârtie artificialã, ar fi singura din jurul nostru. Mai sunt în Austria, Germania ºi Lituania.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

INCREDIBIL: Licitaþia pentru deºeurile din Vale poate fi stopatã! Profesori universitari din toatã proape nicio firmã care a lumea susþin lucrãri la Petroºani A participat la licitaþia pentru atribuirea sistemului de colectare ute de lucrãri vor fi prezenal deºeurilor din zona Vãii Jiului S tate în acest weekend la nu poate ajunge operator, pentru Petroºani, la Universitatea de cã dosarele nu sunt complete.

O spun cei care constatã cã de ani buni utilajele ºi întreaga logisticã nou-nouþã zace în magazii, pentru cã licitaþiile se tot împotmolesc. Acum, trãim un nou episod, aproape uluitor, pentru cã de mai bine de doi ani utilajele au ºi ieºit din garanþie. „Mi s-a spus cã existã o problemã în procedura de licitaþie din Valea Jiului, care poate duce la oprirea licitaþiei ºi reluarea ei de la punctul zero. Noi am fãcut o adresã cãtre Autoritatea de management, în care, pentru a nu fi traºi la rãspundere ( fiindcã în 31 decembrie trebuie încheiate toate procedurile, dar nu au cum), în care am cerut o pãsuire de încã 6 luni. Încã sunt toate utilajele la Petroºani, dar nu pot funcþiona, pentru cã nu existã operator pe aceastã zonã. Pânã atunci ele nu pot ajunge la autoritãþile locale ca sã strângã gunoiul. Am înþeles cã sunt hârtii în neregulã la toate firmele participante ”, a spus Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

În luna septembrie a anului 2015 a fost inauguratã una dintre cele mai importante investiþii din Valea Jiului, staþia de sortare a deºeurilor, care a costat 5 milioane de euro. În 18 noiembrie 2015 s-a încheiat prima etapã a proiectului din Hunedoara privind sistemul integrat de gestionare a deºeurilor, iar staþia de la Petroºani a fost inauguratã cu fast, fãrã sã funcþioneze nici o clipã de atunci. „Sistemul integrat încã nu funcþioneazã ºi nu funcþioneazã nu din cauza unui funcþionar al Consiliului Judeþean, ci din cauza contestaþiilor ce au tot fost fãcute. În judeþ avem acum câºtigãtori clari pe zona I ºi II, este dat un câºtigãtor ºi pe zona III Deva – Hunedoara – Orãºtie. În licitaþie este zona IV, zona Valea Jiului ºi C.M.I.D”, mai spune Avram.

Problema deºeurilor este una extrem de delicatã ºi Valea Jiului riscã sã nu poatã gestiona corect acest sistem, pentru cã licitaþiile nu sunt gata, sunt mereu contestate, iar neregulile se þin lanþ.

Diana MITRACHE

Pregãtiþi sã-ºi gãseascã mai uºor un loc de muncã u mai puþin de 60 de studenþi din anii terminali sunt N prinºi într-un proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman 20142020, în urma cãruia ar urma sã dobândeascã competenþelor necesare integrãrii ºi menþinerii piaþa a muncii.

Proiectul derulat de Universitatea Politehnica Timiºoara vizeazã îmbunãtãþirea procesului de inserþie pe piaþa muncii pentru 150 de studenþi înmatriculaþi în sistemul de învãþãmânt superior din regiunea de dezvoltare Vest în perioada 2018-2020. ”Efectele pozitive asupra grupului þintã vor fi multiple ºi integrate într-un set de mãsuri care maximizeazã potenþialul de angajare al persoanelor din grupul þintã: - creºterea nivelului ºi a capacitãþii acestora de ocupare a unui loc de muncã prin derularea stagiilor de practicã (minim 150 de studenþi, inclusiv studenþi din mediul rural); - îmbogãþirea competenþelor ºi cunoºtinþelor profesionale (minim 113 studenþi care dobândesc o calificare - 75%); - studenþi care îºi gãsesc un loc de muncã la încetarea calitãþii de participant (minim 66 de studenþi - 44%); - studenþi care urmeazã studii/cursuri de formare la încetarea calitãþii de participant (minim 14 studenþi - 9%)”, se aratã într-un comunicat al instituþiei de învãþãmânt. (M.GÂNJU)

aici, de lectori ºi profesori universitari din toatã lumea.

Vin cercetãtori de pe mai toate continentele, la SIMPRO 2018, ediþia a VIII-a, în organizarea specialiºtilor de la Universitatea din Petroºani ºi a INSEMEX, sesiunea fiind structuratã pe 9 secþiuni. Sunt nu mai puþin de 218 lucrãri ce vor fi expuse. Jumãtate dintre ele vor fi apoi publicate în revistele de specialitate ale lumii. „Simpozionul este plasat sub tema genericã „Provocãri ºi oportunitãþi pentru dezvoltare durabilã, prin calitate ºi inovare în inginerie ºi managementul cercetãrii”. Este vorba despre lucrãri ale colegilor noºtri din: Belgia, Franþa, Italia, Israel, SUA, Georgia, Rusia, Ucraina, Polonia, Marea Britanie, Malaezia, Indonezia, Republica Moldova, Cehia ºi mulþi cercetãtori ºi universitari care au rãspuns invitaþiei noastre ºi ca urmare a faptului cã ºi la aceastã ediþie, pentru a II-a oarã, 100 de lucrãri din cele care vor fi susþinute vineri, vor fi selectate ºi trimise spre publicare la Revista Calitatea - acces la succes, editatã de Societatea Românã de Asigurare a Calitãþii,

care este indexatã în baze de date ce intereseazã orice coleg, indiferent de meridianul pe care se aflã”, a spus prof univ dr habil Roland Moraru, Prorector al Universitãþii din Petroºani.

Nu sunt oaspeþi doar de peste hotare, ci ºi de la noi, iar cei care vin aici sunt tot mai mulþi de la o ediþie la alta. Este o oportunitate pentru toþi de a-ºi deschide orizonturile ºi de a fi mereu în pas cu ceea ce este nou, cu inovaþiile în domeniu ºi de a fi competitivi. „La aceastã ediþie, vor participa, ºi cu lucrãri, dar ºi efectiv, mult mai mulþi colegi din þarã. Practic, sunt reprezentate, pe de o parte, toate universitãþile mari, începând cu Universitatea Politehnicã Bucureºti, Babeº Bolyai, Politehnica Timiºoara, Universitatea de Vest Timiºoara,

USAMV Timiºoara, USAMV Cluj, Lucian Blaga Sibiu, Academia Forþelor Terestre de la Sibiu, Gheorghe Asachi din Iaºi, dar ºi universitãþile Dunãrea de Jos din Galaþi, din Piteºti, din Târgoviºte, care pânã acum nu au venit la acest simpozion, ceea ce furniza o posibilitate realã pentru toþi colegii noºtri de a extinde ºi la nivelul departamentelor ºi diviziilor, relaþiile de colaborare”, a mai ad[ugat organizatorul simpozionului, prorectorul Roland Moraru.

SIMPRO 2018 este ediþia din Anul Centenar ºi tocmai de aceea, oaspeþii din lume vor ajunge sã cunoascã România, în vatra în care a luat naºtere, pentru cã vor ajunge la Alba Iulia, la finele acestei sãptãmâni.

Diana MITRACHE

Valentin Rãilean - matematician de renume mondial, Doctor Honoris Causa la UP enatul Universitãþii S din Petroºani a decis sã îi acorde titlul de Doctor Honoris Causa al acestei ºcoli superioare, profesorului universitar din Republica Moldova, Valentin Rãilean, un matematician de renume mondial, ºcolit la Moscova ºi reprezentant al Institutului Internaþional de management IMI – Nova de la Chiºinãu.

Universitatea de unde vine profesorul este o instituþie privatã de învãþãmânt superior de la Chiºinãu, fondatã în cadrul unui proiect finanþat de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al Franþei în anul 1995, iar distincþia i-a fost înmânatã într-un cadru festiv celui care a ajuns la

Petroºani, în aceste zile, la SIMPRO 2018. „Este o personalitate a vieþii culturale ºi ºtiinþifice din Chiºinãu, un cadru didactic cu studii la Moscova, dar ºi un cadru didactic care a profesat în Algeria timp de 7 ani, apoi în Franþa ºi are o bogatã activitate reprezentativã în domeniul matematicii aplicate în economie”, a spsu prof univ dr habil Sorin Radu, Rector Universitatea din Petroºani.

Profesorul Rãilean s-a simþit extrem de onorat pentru distincþia primitã la

Petroºani ºi le-a mulþumit membrilor Senatului pentru onoarea ce i-a fost acordatã. „Vreau sã vã spun cã sunt atât de emoþionat ca niciodatã în viaþã ºi, din start, vã spun mulþumesc pentru onoarea ºi încrederea pe care mi-aþi acordat-o ºi eu sunt conºtient de faptul cã aceasta impune ºi mari realizãri. Din partea mea, vã promit cã voi face tot posibilul ca sã îndreptãþesc aceastã încredere pe care mi-aþi acordat-o”, a declarat, la festivitatea de decernare a

distincþiei, prof univ dr Valentin Rãilean, Rectorul Institutului Internaþional de Management IMI – Nova Chiºinãu.

Rectorul Valentin Rãilean este prezent cu lucrãri în cadrul simpozionului internaþional SIMPRO 2018 ºi Senatul Universitãþii din Petroºani a considerat oportun momentul pentru a-i acorda cea mai de preþ distincþie de la noi. ªi, pentru cã Universitatea noastrã este cunoscutã ca fiind una dintre cele mai importante din lume, care a ºcolit, de-a lungul anilor, specialiºti mineri, la final, rectorul Sorin Mihai Radu de la Petroºani i-a oferit profesorului Rãilean o bucatã de huilã scoasã din cea mai adâncã minã care a existat în Valea jiului – mina Petrila, din ultimul vagon extras din subteran.

Diana MITRACHE

Scoatem campioni cu pârtii „de jucãrie”

P

ista de sanie din Parâng rãmâne singurul loc de antrenamente al sportivilor din zona noastrã ºi nu numai. ªi asta, în condiþiile în care avem campioni de talie mondialã, care au participat la Jocurile Olimpice chiar, iar autoritãþile locale au tot promis proiecte ce niciodatã pânã acum nu s-au materializat.

Sportivii de la sanie se antreneazã ºi acum pe locul vechi ºi mereu cârpit din Parâng, în timp ce performanþele lor sunt uluitoare. „Noi o menþinem pe cea din Parâng.

Este o pârtie scurtã, dar, la nivelul la care se antreneazã copii acum, este bunã. De altfel, toatã þara vine la noi, când avem competiþii. Mergem în continuare cu ea, o întreþinem”, a spus Adrian Pica, director la CSª Petroºani.

Primarul din Petroºani a declarat, în aceastã varã, cã vom avea o astfel de pârtie nouã în Parâng, pe drumul ce face legãtura între zona A ºi pilonul 17, unde vor fi tãiaþi câþiva brazi. ªi tot edilul din Petroºani a gândit un proiect în zona Brãdet, mai jos, spre oraº, însã, nici acesta nu a fost materializat. Aceasta ar urma sã aibã 750 de metri, iar proiectul vizeazã, dupã cum au afirmat edilii, competiþii pânã la nivelul Jocurilor Olimpice ale tineretului ºi festivalul olimpic al tineretului european.

Fostul director al CSª Petroºani, Zoltan Toth declara acum 2 ani cã la CNI a fost depusã o notã de fundamentare pentru acest proiect, ºi cã este susþinut ºi de Federaþia Românã de bob-sanie. Este vorba despre o pârtie de bob de una ºi douã persoane, sanie ºi scheleton.

Ar fi singura din þarã, iar ca pârtie artificialã, ar fi singura din jurul nostru. Mai sunt în Austria, Germania ºi Lituania.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

Un sondaj realizat în cadrul campaniei FII TREAZ LA VOLAN

Neatenþia în trafic ºi cât ne poate costa z 4 din 10 ºoferi declarã cã li s-a întâmplat sã nu vadã un pieton la timp din cauzã cã nu erau atenþi la trafic z 4 din 10 ºoferi beau, fie ºi ocazional, cafea la volan, iar 5 din 10 mãnâncã la volan, unii chiar în fiecare zi z 1 ºofer din 2 trimite mesaje atunci când e la volan z 6 din 10 ºoferi vorbesc la telefon fãrã a folosi un dispozitiv handsfree Anul acesta, peste 15.000 de participanþi la trafic au rãspuns la sondajul lansat în cadrul campaniei naþionale de prevenþie ºi siguranþã rutierã ”FII TREAZ LA VOLAN”, ceea ce permite evidenþierea unor concluzii referitoare la condiþiile traficului în care ne deplasãm cu toþii, zi de zi.

Ediþia din acest an a campaniei a pus un accent special pe NEATENÞIE! În ultima vreme, aceasta provoacã frecvent evenimente în trafic, unele cu consecinþe chiar foarte grave.

T

elefonul mobil – ajutor sau piedicã în trafic?

1 ºofer din 2 trimite mesaje (SMS, WhatsApp, mail etc.) atunci când e la volan, iar 6 din 10 conducãtori auto vorbesc la telefon fãrã a folosi un dispozitiv handsfree. Aceste date spun multe despre cât de dependenþi am devenit de telefoanele noastre inteligente.

Atunci când te afli la volan, trimiþi mesaje text (SMS, WhatsApp, mail-uri etc.)

Nu – 50,84% Da, din când în când – 13,55% Da, dar rar, atunci când apar urgenþe - 31,05% Da, aproape la fiecare cãlãtorie cu autovehiculul 4,57% Atunci când te afli la volan, vorbeºti la telefon (fãrã a folosi un handsfree)?

Nu - 42.84% Da, din când în când 19.26% Da, dar rar, atunci când apar urgenþe - 30.63% Da, aproape la fiecare cãlãtorie cu autovehiculul - 7.27% De altfel, telefonul mobil pare a fi principalul factor care ne distrage atenþia în ultima perioadã, de când utilizarea de dispozitive inteligente a devenit atât de rãspânditã. Social media, mail-urile ºi aplicaþiile cu

funcþii GPS ne împiedicã uneori sã ne concentrãm la drum, aºa cum ar trebui.

Aproape 2 din 10 ºoferi români declarã cã acceseazã conturi de social media în timp ce sunt la volan. Procentul celor care au recunoscut cã au fãcut live pe Facebook în timp ce erau la volan nu pare mare (3%), însã ºtirile din ultimele luni aratã cum un astfel de gest, fãcut chiar ºi foarte rar, poate duce la pierderea vieþii pentru ºoferi ºi/ sau pasageri.

Atunci când conduci, foloseºti telefonul/ tableta ca sã accesezi conturi de social media (Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter etc.): Nu - 85.67% Da, din când în când - 11.96%. Da, aproape la fiecare cãlãtorie cu vehiculul - 2.37% Ai fãcut vreodatã live pe Facebook în timp ce te aflai la volan?

Nu - 94.79% Da, de mai multe ori - 0.80% Da, o datã sau de douã ori - 2.08% Nu, dar am fost pasager într-o maºinã/ într-un autovehicul în care ºoferul a fãcut acest lucru 2.34% E adevãrat cã aplicaþiile de tipul Waze au simplificat mult vieþile ºoferilor dar, folosite iresponsabil, acestea pot face destul de mult rãu. Iatã cã aproape 2 din 10 ºoferi îºi introduc destinaþia în aplicaþia GPS în timp ce sunt la volan, în trafic. Pentru aceste cazuri, ratarea adresei de destinaþie devine cea mai mica problemã a ºoferului ºi a pasagerilor sãi…

Cauþi pe GPS/ Waze adresa la care trebuie sã ajungi: - Cu ceva timp înainte de a pleca la drum - 38.89% - Dupã ce m-am urcat în maºinã, înainte sã pornesc motorul - 46.13% - La volan, dar aºtept sã mã opresc la un semafor - 9.62% - La volan, în timp ce conduc - 5.36%

Conºtienþi de efectele pe care le pot produce dispozitivele mobile utilizate necorespunzãtor, producãtorii acestora au introdus ºi funcþii cu rol preventiv, cum este ”Do not Disturb”. Doar 1 din 10 ºoferi declarã, însã, cã a testat-o ºi cã o foloseºte.

Ai folosit vreodatã o aplicaþie/ funcþie a telefonului de tip „do not disturb” în timp ce conduci?

- Nu am folosit niciodatã o astfel de aplicaþie - 89.72% - Da, folosesc o astfel de aplicaþie foarte des, ca sã evit sã vorbesc la telefon la volan 5.69% - Am testat o datã sau de douã ori astfel de aplicaþii 4.59% Ce ne mai face neatenþi la volan?

Alþi factori care ne afecteazã atenþia ºi care pot duce la producerea de accidente sunt gesturi pe care le putem considera simple, cum ar fi bãutul unei cafele sau mâncatul în timpul condusului.

4 din 10 ºoferi beau, fie ºi ocazional, cafea la volan, iar 5 din 10 mãnâncã la volan, unii chiar în fiecare zi. Îþi bei cafeaua la volan?

Destul de rar, o datã sau de douã ori pe lunã - 11.14% Nu îmi beau niciodatã cafeaua la volan - 61.07% Destul de des, o datã sau de douã ori pe sãptãmânã 7.56% Foarte rar, o datã sau de douã ori pe an - 12.68%

Des, aproape în fiecare dimineaþã/ zi - 7.54% Mãnânci în timp ce conduci?

Nu mãnânc niciodatã la volan - 46.80% Destul de rar, o datã sau de douã ori pe lunã - 17.94% Foarte rar, o datã sau de douã ori pe an - 25.05% Destul de des, o datã sau de douã ori pe sãptãmânã 7.36% Des, aproape în fiecare zi - 2.85% Nu în ultimul rând, atitudinea pe care o adoptãm la volan poate sã ne influenþeze siguranþa în trafic. Nu degeaba se spune cã furia te poate face sã vezi roºu în faþa ochilor.

Nervii la volan dãuneazã nu doar sãnãtãþii, ci ºi integritãþii noastre corporale ºi celei a maºinii noastre. 5 din 10 ºoferi declarã cã se enerveazã la volan, 2 din 10 aproape în fiecare zi.

Te enervezi la volan?

Foarte rar - 44.86% Da, aproape în fiecare zi 18.54% Niciodatã - 8.77% Da, dar nu foarte des, de câteva ori pe lunã - 27.83% Lãsãm deseori toþi aceºti factori sã ne distragã atenþia, iar efectele nu întârzie sã aparã.

4 din 10 ºoferi declarã cã li s-a întâmplat sã nu vadã un pieton la timp din cauzã cã nu erau atenþi la trafic, iar 3 din 10 au pierdut chiar controlul maºinii, fiind distraºi la volan. Þi s-a întamplat vreodatã sã nu vezi la timp un pieton

din cauzã cã nu erai atent în timp ce conduceai?

Nu - 59.29% Da, de câteva ori - 38.56% Da, de mai multe ori - 2.15% Ai fost vreodatã atât de distras (din varii motive), încât sã pierzi controlul maºinii, chiar ºi pentru o secundã?

Nu - 79.04% Da, de câteva ori - 20.03% Da, de mai multe ori - 0.93% Dar pietonii? Cum e cu pietonii?

Vina pentru incidentele petrecute în trafic nu este însã exclusiv a ºoferilor. Pietonii sunt adesea distraºi de factori precum telefonul mobil sau muzica, ceea ce îi expune la riscul de a fi victimele unui accident rutier. 5 din 10 pietoni sunt atenþi la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradã ºi aproape 3 din 10 ascultã muzicã în cãºti. În calitate de pieton, eºti atent la ecranul telefonului în timp ce mergi pe stradã (scrii mesaje, te joci etc.)?

Ocazional - 42.92% Nu - 47.64% Da, foarte des - 9.44% În calitate de pieton, asculþi muzicã în cãºti în timp ce mergi pe stradã: Nu - 71.90% Da, în ambele cãºti, dar la un volum redus - 9.46% Da, doar într-o cascã 10.03% Da, în ambele cãºti, la un volum ridicat - 8.61% De asemenea, 6 din 10 pietoni afirmã cã s-au ferit de cel puþin câteva ori din calea unui ºofer care nu era atent la volan. În calitate de pieton, te-ai ferit în ultima secundã din calea unui ºofer care nu era atent la volan?

Da, de câteva ori - 44.23% Nu - 39.67% Da, de mai multe ori 16.09% Sondajul ale cãrui rezultate au fost prezentate mai sus a fost realizat online, în perioada 20 iulie – 17 septembrie 2018. În cadrul acestuia, au participat 15.150 de respondenþi, dintre care 13.102 ºoferi (86%). 73% dintre aceºtia conduc zilnic, iar aproape 20%, de câteva ori pe sãptãmânã. Aproape 72% dintre participanþii la sondaj au fost bãrbaþi, iar, în ceea ce priveºte vârsta respondenþilor, majoritatea acestora s-a încadrat în categoria 18 - 25 de ani (58,63%), urmatã de categoria 26 – 34 ani (17,7%) ºi 35-55 ani (16,64%).

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018

Angajatorii din Spaþiul Economic European oferã peste 2.000 de locuri de muncã, majoritatea în Spania, la cules de cãpºuni ngajatorii din Spaþiul Economic European A oferã peste 2.000 de locuri de muncã, cele mai multe oferte de angajare fiind în Spania, unde se cautã persoane pentru cules de cãpºuni, anunþã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM).

Potrivit ANOFM, angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei Eures România, 2.086 de locuri de muncã vacante. În Spania sunt vacante 963 de locuri de muncã (956 muncitor necalificat în agriculturã - cules cãpºuni, 2 muncitor - cules struguri, 2 tractorist, 2 sudor TIG, 1 operator centrale electrice).

Alte 513 locuri de muncã sunt disponibile în Germania (120 curier, 80 personal

curãþenie, 54 electrician, 53 sudor, 51 lãcãtuº, 50 instalator, 24 ºofer camion, 15 commis de rang/demichef de rang/chef de rang, 12 commis de cuisine/demichef de cuisine/chef de partie/souschef, 4 manager hardware sisteme de securitate, 4 manager software sisteme de securitate, 4 mecanic auto, 4 ºofer autobuz, 4 operator maºini CNC, 3 instalator instalaþii sanitare, de încãlzire ºi climatizare, 3 instalator maºini, 3 mecanic industrial, 3

mecanic proces, 3 mozaicar, 2 inginer verificare ºi validare, 2 lucrãtor forestier, 2 mãcelar, 1 coordonator activitãþi arhitecturã electricã, 1 coordonator echipã SE în domeniul electric/electronicã, 1 constructor structuri din metal, 1 dezvoltator componente electrice/electronice, 1 dezvoltator sistem Android, 1 inginer dezvoltare, 1 inginer proiectant, 1 inginer de sistem, 1 ospãtar, 1 tâmplar, 1 tehnician sisteme electrice, 1 tehnician instrumentaþie ºi control, 1 tehnician sisteme de rãcire).

De asemenea, în Marea Britanie sunt oferite 201 locuri de muncã (200 muncitor industria piscicolã, 1 curier liber profesionist), în Olanda 82 de locuri de muncã (20 creatori buchete de flori, 20 operatori la maºini ºi utilaje pentru fabricarea produselor alimentare, 10 manipulator marfã, 10 tâmplari, 10 zidari,

5 dulgher, 5 rigipsar, 1 instalator/montator þevi, 1 mecanic maºini agricole), în Letonia 80 de locuri de muncã (20 instalator, 20 lãcãtuº mecanic/mecanic auto, 20 tencuitor, 20 zugrav), în Irlanda - 75 de locuri de muncã (50 îngrijitor persoane, 25 ciontolitor), în Ungaria 69 locuri de muncã ( 10 casier, 10 manipulant mãrfuri, 10 mãcelar, 10 muncitor necalificat, 10 vânzãtor, 8 cofetar, 5 muncitor în magazie, 3 ajutor bucãtar, 2 muncitor/tehnician în construcþia reþelelor de telefonie, 1 agent vânzãri) ºi în Estonia - 25 locuri de muncã (5 electrician în construcþii, 10 montator schele).

Alte oferte de angajare sunt în Polonia - 20 de locuri de muncã (10 ºofer de TIR internaþional, 10 zidar), în Norvegia - 17 locuri de muncã (10 vopsitor auto, 5 farmacist, 2 montator acoperiºuri), în

- PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN -

Slovacia - 11 locuri de muncã (4 cameristã, 3 bucãtar, 2 ajutor pentru bucãtãrie, 2 mecanic autovehicule), în Suedia - 11 locuri de muncã (5 vopsitor auto, 3 mecanic auto, 3 operator maºini), în Lituania - 10 locuri de muncã (10 muncitor în construcþii), în Franþa - 4 locuri de muncã (2 mecanic auto, 1 carosier, 1 tehnician mentenanþã autovehicule), în Belgia - douã locuri de muncã (2 tehnician), câte un loc de muncã fiind disponibil în Croaþia (un maseur de întreþinere ºi relaxare), Finlanda (un mãcelar) ºi Malta (un ºofer distribuitor).

Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau reºedinþã, unde consilierul Eures le poate îndruma.

MAI anunþã cã se simplificã procedurile ºi se reduc termenele pentru obþinerea paºaportului

M

inisterul Afacerilor Interne (MAI) anunþã cã Guvernul a aprobat o serie de modificãri legislative pentru simplificarea procedurilor ºi reducerea termenelor pentru obþinerea paºaportului.

Primar, Ile Gheorghe

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Astfel, termenul de eliberare a paºapoartelor simple electronice se reduce la 15 zile lucrãtoare, în cazul cererilor depuse în þarã, ºi la 45-60 de zile lucrãtoare, în cazul celor depuse în alte state.

De asemenea, printre modificãrile aprobate se aflã simplificarea condiþiilor care trebuie îndeplinite pentru eliberarea paºapoartelor simple temporare în cazul minorilor care urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate pentru a urma un tratament medical fãrã de care viaþa ori sãnãtatea le este pusã în pericol, prin stabilirea necesitãþii unei traduceri "autorizate", ºi nu "legalizate", aºa cum este reglementat în prezent, a documentelor emise de instituþia strãinã care urmeazã sã efectueze tratamentul medical.

MAI aminteºte cã, prin Legea nr. 133/2018 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.

248/2005 privind regimul liberei circulaþii a cetãþenilor români în strãinãtate, care a intrat în vigoare în iulie, s-a extins termenul de valabilitate a paºaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani ºi s-au reglementat situaþiile în care poate fi eliberat paºaportul simplu temporar.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Octombrie 2018