Cronica Vaii Jiului Nr.1666, Marti 9 octombrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1666

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Închiderea minelor Lonea ºi Lupeni se face cu un buget redus în 2018. O sumã, omisã la rectificare

1500 de tone de cãrbune/zi

C

ele patru unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au o producþie de cãrbune de circa 1500-1600 de tone/zi.

Cantitatea extrasã este la minimul istoric, iar din cauza acestui lucru este aproape imposibil sã se constituie stocul de cãrbune necesar pentru perioada de iarnã.

Lipsa echipamentelor miniere, a investiþiilor din subteran îºi lasã o amprentã adâncã asupra productivitãþii.

“Cu stocurile sunt ceva probleme pentru cã producþia este destul de scãzutã, din cauza unor probleme apãrute la mina Vulcan, care este în dezechipare cu

un abataj. Acolo sunt douã abataje, urmând sã se pregãteascã punerea în funcþiune a unui abataj. Mai e o problemã legatã de complexul de la mina Livezeni, tot tehnicã.

Mâna care merge cel mai bine acum este Lupeniul. Sunt 1500-1600 de tone pe zi, deºi ar trebui sã fie undeva la 2000 de tone/zi dupã ce se rezolvã problemele”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Pentru a suplimenta cantitatea de cãrbune necesarã funcþionãrii celor douã termocentrale, Complexul Energetic Hunedoara recurge la importuri de huilã.

P

entru închiderea minelor Lonea ºi Lupeni, ajutorul de stat din acest an este de 118,75 milioane de lei, cu 35,5% sub cel aprobat în februarie ºi martie, reiese dintr-un proiect de act normativ publicat de Ministerul Energiei (ME). Completarea bugetului a fost omisã la rectificarea din septembrie. >>> PAGINA A 6-A Monika BACIU

ANRE, sub lupa comisiei de energie din Senat

S

enatorul Cristian Resmeriþã, alãturi de alþi colegi senatori, a iniþiat un proiect de lege prin care sã fie monitorizatã activitatea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Forul care ar urma sã analizeze activitatea ANRE este nou înfiinþata Comisiei pentru energie, infrastruc-

turã energeticã ºi resurse minerale a Senatului ”La data de 11 septembrie a.c., prin Hotãrârea Senatului 107/ 2018, (…)

Senatul ºi-a organizat comisiile permanente ºi în acest sens s-a înfiinþat Comisia pentru energie, infrastructurã energeticã ºi resurse minerale, care preia atribuþiile în domeniu de la Comisia pentru transporturi ºi energie. În vederea corelãrii legislaþiei

cu atribuþiile comisiei nou înfiinþate, prin iniþiativa legislativã se propune modificarea OUG 33/2009 în sensul în care referirile la Comisia pentru transporturi ºi energie sã fie înlocuite cu referiri la Comisia pentru energie, infrastructurã energeticã ºi resurse minerale”, se aratã în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit textului ordonanþei de urgenþã,

atribuþiile comisiilor permanente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor constau în analizarea raportului anual de activitate al ANRE ºi depunerea unui raport comun, precum ºi nominalizarea membrilor comitetului de reglementare al ANRE. Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

Autoritãþile din Lupeni, pregãtesc sezonul de iarnã din Straja Î

ncã douã telescaune vor fi funcþionale în Staþiunea Straja în sezonul 2018-2019. Este vorba de telescaunul din Vârful Straja ºi încã o instalaþie pe cablu.

Astfel, în staþiunea Straja vor funcþiona 10 instalaþii de transport pe cablu asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune, din care 4 telescaune, 5 teleskiuri ºi o telegondolã. Eforturile autoritãþilor locale de dezvoltare a staþiunii sunt împiedicate fix de ministere.

Banii pentru domeniul schiabil au întârziat sã mai fie viraþi în conturile municipalitãþii, astfel cã majoritatea investiþiilor de acum sunt realizate de privaþi. „N-am mai primit bani de la minister. Proiectul este blocat.

Consider cã avem un ministru cam nepregãtit. Ministrul are, spre fericirea mea, un cabinet foarte bine pregãtit, dar el nu ºtie în ce s-a bãgat… Noi, ca Lupeni, ºi încã douã staþiuni suntem cazuri puþin mai aparte, prin faptul cã am reuºit sã finalizãm cam 60% din proiectul avut. Noi am avut un proiect licitat, în derulare pânã la un moment dat când contractul a expirat. Nu l-am mai prelungit din cauza faptului cã ºtiþi cã am avut probleme cu acest domeniu schiabil… Am dorit sã licitãm din nou. Am primit acordul ministrului, când era un alt ministru nu acesta de-acum. Ne-a virat ºi în cont la momentul respectiv o sumã de 47 miliarde lei pentru a face niºte lucrãri pe care le aveam în masterplanul mare,

dupã care în momentul când a venit noul ministru a cãzut totul”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Potrivit autoritãþilor locale, Straja este pe locul al III-lea în topul staþiunilor montane din þarã. Acest lucru se datoreazã ºi investitorilor privaþi. „Anul acesta un investitor a reuºit sã mai construiascã din banii proprii încã un telescaun. Anul viitor avem un proiect cu un alt investitor din Straja, care ne-a depus documentaþia pentru a face un alt telescaun în staþiune, de 1,8 km. Staþiunea se dezvoltã în fiecare an. Anul viitor este posibil ca în staþiunea noastrã sã avem ºi o pârtie de sanie, pe care nu am avut-o pânã acum. Avem multe asemenea aspecte pozitive. Un investitor a cumpãrat în acest an 10 tunuri de zãpadã noi, din bani proprii. Noi avem achiziþionate de primãrie 10 tunuri, suntem iar în achiziþie pentru încã 10 tunuri. (…) Aceste tunuri de zãpadã au fãcut diferenþa (n.r. când nu a nins), plus instalaþiile pe cablu, tot mai moderne ºi mai multe în ultimii ani (…) Telegondola

este verificatã din punct de vedere al ISCIR, mai dureazã vreo sãptãmânã-douã ºi toate lucrurile vor fi în regulã. Telescaunul de sus din Straja, de care am vorbit ºi anul trecut, dar nu am reuºit sã ne încadrãm cu toate, de anul acesta va fi funcþional. Acest telescaun ne duce pânã în vârful staþiunii Straja, de unde ar trebui sã avem legãtura cu Vulcanul, pentru a reuºi sã avem acel domeniu schiabil întins, unic la nivel de România. ªi eu vã spun acum, cã consider ºi cred cã dupã investiþiile care s-au fãcut în staþiunea Straja, aceasta este în primele trei staþiuni din România din punct de vedere al pârtiilor de schi ºi al lungimii lor”, a mai spus sursa citatã. Între timp, pentru viitorul apropiat, adicã pentru sezonul de iarnã care va debuta în mai puþin de trei luni, autoritãþile locale din municipiului Lupeni vor sã mai realizeze încã aproape 300 de locuri de parcare. Acestea vor fi amenajate în zona de agrement, adicã la baza staþiunii, edilii determinându-i astfel pe turiºti sã foloseascã telegondola pentru a ajunge în staþiunea montanã.

Monika BACIU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

Piromanul din Petrila, internat la Zam

ra sã murim intoxicaþi cu fum!

“E Uitaþi ce avem aici pe hol!

Un nebun era sã ne omoare, asearã. Suntem vecini cu el ºi dacã îi explodau buteliile, azi nu mai eram aici”, a spus una dintre femeile care, luni dimineaþã, se chinuia sã îndepãrteze de pe holul blocului resturile unui puternic incendiu, provocat de unul dintre vecinii care locuieºte la etajul II. Omul a pus în pericol toþi locatarii blocului 287 de pe Strada Republicii din Petrila, puþin înainte de miezul nopþii, duminicã spre luni.

Vorbim despre un bãrbat de 57 de ani, care a aprins o butelie în apartamentul în care locuia, iar focul ºi fumul gros degajat de la hainele pe care le-a pus pe flacãrã, a generat panicã.

Nu mai puþin de 13 oameni au fost evacuaþi de urgenþã, 3 dintre ei fiind copii mici, iar incidentul putea sã provoace un adevãrat dezastru. Asta, pentru cã omul avea mai multe butelii depozitate în apartament. Focul a încins enorm palierul ºi toate panourile de curent s-au topit, alimentarea cu energie electricã fiind întreruptã ºi chiar ºi þevile de apã au puºcat. Oamenii vorbesc despre acest om

care a provocat dezastrul ca fiind unul cu grave probleme psihice, pe care acum îl vãd un real pericol în blocul lor. „Este nebun. A mai dat drumul la o butelie ºi gazul a ieºit în baie. Ne-a evacuat din cauza gazului, dar asta a fost acum un an. Duminicã noaptea, pe la 10,30, a dat foc la o butelie, pe care a scos-o lângã firele de curent, sã omoare oamenii. Ardea, era foc, flãcãri ºi uºile oamenilor au ars, care sunt vecini cu el. Acolo, la etajul II, pe palier, conductele de apã s-au spart de la cãldurã ºi cele de gaz erau în pericol. Nu ne-am plâns de el, cã pânã acum nu a fãcut atât rãu, dar acum s-a pus pe noi. El a mai stat la Zam, nu ºtiu ce e cu el acum”, a spus o vecinã care locuieºte la parterul aceluiaºi bloc.

Pompierii au intervenit imediat ºi 4 ambulanþe s-au deplasat la locul incendiului.

Aceºtia au constatat cã bucãtãria apartamentului era cuprinsã de flãcãri, iar omul avea arsuri pe mâini ºi era intoxicat cu fim. A fost transportat imediat al spital, iar locatarii au fost îngrijiþi la

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, la cel mai mare târg de investiþii din Europa P

rimarul Tiberiu Iacob Ridzi reprezintã municipiul Petroºani, în aceastã sãptãmânã, în Germania, la cel mai mare târg de investiþii din aceastã parte a globului.

Vin oameni hotãrâþi sã investeascã, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã îºi doreºte sã atragã spre Petroºani, oameni gata sã dezvolte industria atât de sãrãcitã de închiderea minelor. „Participãm la cel mai mare târg de investiþii din lume, ce are loc o datã la 2 ani în Munchen. Suntem prezenþi acolo cu cei de

la Consiliul Judeþean, noi, primarii din Valea Jiului, pentru a ne prezenta ceea ce le oferim noi, posibililor investitori. Sperãm ca lumea sã ne cunoascã, sã audã de noi, iar cei interesaþi sã poatã sã ºi obþinã amãnunte importante. Iar faptul cã administraþiile publice locale,

reprezentate prin primari, vor fi acolo, e un semn de seriozitate a acestui demers ”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În perioada 8-11 octombrie 2018, la Expo Real, cel mai mare târg de investiþii din Europa, pentru bunuri imobiliare ºi

faþa locului, dupã ce unii dintre ei au suferit atacuri de panicã.

Bãrbatul este cunoscut ca fiind cu probleme psihice ºi lumea îl ºtie cã pe unul care plimbã mereu butelii de aragaz, iar autoritãþile locale s-au decis sã îi facã actele pentru a fi internat într-un centru de specialitate. „Momentan, individul este internat pe ATI la Spitalul din Petroºani, cu arsuri pe mâini ºi pe faþã ºi aºteptãm sã vedem ce spun medicii.

Duminicã seara, am discutat ºi cu comandantul poliþiei sã îl ducem la Zam sã îl internãm, pentru cã el nu mai poate sta cu oamenii în bloc. Se ºtia cã este un individ cu probleme psihice, dar nu a reacþionat niciodatã aºa. El este un individ care are o anumitã plãcere faþã de butelii, pentru cã zilnic se plimbã cu ele pe stradã, dar nu a fãcut aºa ceva niciodatã”, a precizat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila.

Potrivit ºefului Poliþiei Petrila, comisar Ovidiu Zaharie, a fost întocmit un dosar de cercetare penalã

investiþii.

Acesta acoperã o suprafaþã de expunere de peste 60.000 de metri pãtraþi, atrãgând în jur de 40.000 de participanþi din peste 75 de þãri ºi peste 1.700 de companii ºi autoritãþi locale care expun în standuri.

Costurile, pe care le-a susþinut Consiliul Judeþean Hunedoara se ridicã la 18.362 de euro, însã, se sperã cã va avea rezultat aceastã participare, mai ales cã aceºtia ar avea la noi facilitãþi. „Existã facilitãþi, conform legii, în special, legate de taxele ºi impozitele locale”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Totul se desfãºoarã sub egida Invest în Jiu Valley, care este primul brand de regiune asumat de toate administraþiile Vãii Jiului, respectiv: Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroºani,

pentru distrugere ºi urmeazã ca în funcþie de rezultat sã se decidã ce mãsuri se impun.

Cert este cã victima a cooperat cu poliþiºtii ºi nu se contureazã ipoteza unei acþiuni intenþionate de incendiere.

Echipele de la intervenþie au venit sã restabileascã alimentarea cu energie electricã ºi cei de la Ape lucreazã la remedierea spãrturii cauzatã de cãldura puternicã. Oamenii, însã, nu mai vor sã audã cã acest om va ajunge sã locuiascã cu ei ºi sperã sã fie internat într-un centru de specialitate.

Diana MITRACHE

Uricani ºi Vulcan.

Astfel, a fost creatã o identitate vizualã comunã, un website de promovare pentru care este asiguratã administrarea timp de 6 luni (www.investinjiuvalley.co

m ), un clip de promovare a atracþiilor pentru investitori ºi 700 de broºuri ºi pliante care vor fi folosite inclusiv dupã acest eveniment.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Ai idei? Poþi fi premiat de Caritas

U

n proiect care li se adreseazã tinerilor din zona noastrã le poate aduce premii ºi multã satisfacþie.

Ideea este a celor de la Caritas, care le cer tinerilor sã vinã cu idei pe care sã le aplice în sprijinul bãtrânilor singuri ºi neajutoraþi. Totul va fi analizat ºi apoi, cele mai bune proiecte, nu doar cã vor fi aplicate, dar vor fi ºi premiate. Este modul celor de la Caritas de a educa întreaga comunitate pentru a colabora cu cei aflaþi la nevoie.

„Încercãm sã aducem toate generaþiile alãturi de persoanele vârstnice ºi sã conºtientizãm comunitatea cã trebuie sã fie alãturi de bãtrânii singuri, pe care nu putem sã îi lãsãm baltã ºi mai ales cã trebuie sã dãm dovadã cã aici

comunitatea noastrã este una care are grijã de vârstnici, pentru cã, felul în care noi ne îngrijim bãtrânii este un indicator foarte bun al nivelului de dezvoltare al comunitãþii”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. „Tu eºti schimbarea” este titlul proiectului gândit de Caritas ºi în aceste zile, oricine se poate implica ºi se poate gândi la o soluþie. „Orice grup de tineri care are o idee bunã, vis-a-vis de un proiect adresat bãtrânilor, se poate înscrie pe pagina noastrã de facebook ºi pe cea a organizaþiei. Orice tânãr, orice grup poate, iar noi le vom selecta pe cele mai bune, iar 3 dintre ele le vom implementa.

Echipa câºtigãtoare care va fi selectatã va fi premiatã”, a adãugat Alexandru. Înscrierile se pot face pânã în data de 29 octombrie, iar cei care cred cã au idei, au acum ºansa sã le implementeze.

Echipa Salvamont România - loc onorant într-o întrecere în Italia

R

ezultat de excepþie pentru echipa Salvamont România la competiþia ”Dolomiþi Rescue Race 2018” , unde a ocupat locul trei pe naþiuni, dupã þara gazdã - Italia ºi Slovenia.

Salvatorii români au concurat ºi pe echipe ºi au ocupat poziþii în ”Top 10”. Competiþia a adus la start 57 de

echipe din 11 þãri. Prestigiosul concurs în care salvamontiºtii îºi aratã mãiestria s-a desfãºurat în Italia, iar din echipa þãrii noastre au fãcut parte ºi doi salvatori montani hunedoreni.

Este vorba de ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean ºi reputatul parapantist din Petroºani, Toma Coconea, salvamontist în Parâng. În total, 12 salvamontiºti din þara noastrã au rãspuns invitaþiei Corpo Nazionale Soccorso Alpino e Speleologico la “Dolomiþi Rescue Race - 2018”, competiþia echipelor italiene de salvare montanã . Întrecerea este de fapt o competiþie profesionalã cu caracter tehnico-aplicativ, astfel cã participanþii pot face cu adevãrat schimb de experienþã. Echipele româneºti au fost alcãtuite ºi salvatori montani de la Salvamont Gorj , Salvamont Hunedoara, Salvamont Poiana Braºov , Salvamont Zãrneºti ºi Salvamont Satu Mare.

Maximilian GÂNJU

Diana MITRACHE

Angajaþii lunii septembrie la Apa Serv Valea Jiului P

rogramul de fidelizare implementat de echipa managerialã a Apa Serv Valea Jiului continuã.

La finalul lunii septembrie 2018, analiza efectuatã de conducerea operativã a societãþii aduce în prim planul întregului

colectiv, dar ºi al beneficiarilor serviciilor operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului precum ºi al opiniei publice, alþi câºtigãtori ai programului „Angajatul lunii” ºi ”Colectivul Lunii”.

Astfel, laureaþii lunii septembrie sunt: * Alexandru Dîngã inginer în cadrul staþiei de epurare a apei Dãnuþoni * Alina Pavel - ºef Serviciu Comercial

* Valentin Nicula ºef Serviciu Exploatare Similar, în evaluarea fãcutã diverselor servicii din componenþa Apa Serv Valea Jiului, pentru activitatea din luna septembrie 2018 titlul de „Colectivul lunii septembrie” a revenit Serviciului Exploatare, format din: Valentin Nicula, Rodica Soba, Simona Burian, Emilia Olariu, Gheorma Georgeta, Lucreþia Lãptucã, Mariana Mihai, Marinicã Bucur.

Toþi premianþii lunii septembrie au fost felicitaþi în prima ºedinþã operativã a conducerii societãþii din luna octombrie, în cadru festiv, fiindu-le înmânate diplome de onoare pentru activitatea depusã în cadrul societãþii. „Nu-mi rãmâne decât sã-i felicit pe colegii noºtri care prin activitatea lor din luna septembrie, dar mai ales prin

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

felul în care zi de zi îºi fac cu responsabilitate ºi pasiune datoria la locul de muncã, sunt acum laureaþii noºtri.

Sunt foarte mulþumit de faptul cã, dincolo de aceastã competiþie internã care-i aduce în faþã, lunã de lunã, pe cei mai buni dintre cei buni, întregul nostru colectiv de la Apa Serv

Valea Jiului a înþeles cã succesul nostru comun este rezultatul unei munci de echipã în care fiecare dintre noi, de la simplu muncitor ºi pânã la director, avem un rol important în bunul mers al societãþii”, a declarat Cristian Ionicã, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani

Drumul spre Herculane, o poveste fãrã sfârºit M odernizarea drumului spre Herculane este o poveste fãrã sfârºit.

Locuitorii Vãii Jiului au fost amãgiþi în repetate rânduri.

Cel mai recent exemplu vine chiar de la finele anului trecut, atunci când într-o mare campanie de strângere de semnãturi s-a încercat sensibilizarea Guvernului pentru reluarea lucrãrilor la acest drum. Numai cã acea campanie s-a dovedit a fi una inutilã, pentru cã la scurt timp de la predarea semnãturilor lui Mihai Tudose acesta a fost schimbat din funcþie.

Acum, fix unul dintre parlamentarii PSD care la acel moment se pozau alãturi de membrii Executivului care au promis marea cu sarea cere lãmuriri despre starea acestui drum.

“Valea Jiului ar putea fi scoasã din relativã izolare în care se aflã prin reabilitarea DN 66A, un drum care ar asigura legãtura între Câmpu lui Neag din Hunedoara de

staþiunea Bãile Herculane din judeþul Caraº Serverin. Lucrãrile au început în urmã cu 20 de ani, doar 16 kilometri de drum fiind modernizaþi.

Valea Jiului are nevoie de alternative economice de dezvoltare, iar transformarea acestui drum forestier în drum naþional a fost gânditã ca o soluþie pentru dezvoltarea turismului. Prin DN 66A s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova, ºi mai departe, spre Serbia.

Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel accesibile pentru mii de turiºti. Toate guvernele, indiferent de culoarea politicã, au promis cã vor finanþa continuarea proiectului, dar nu au fãcut-o”, spune parlamentarul.

Au existat zeci de documente despre acest drum. S-au scurs râuri de cernealã. Inutil. Valea Jiului este în continuare izolatã de regiunea de sud a þãrii.

“Vã reamintest, faptul cã, la începutul anului 2018, într-un rãspuns al directorului CNAIR, cu privire la DN 66A se precizau urmãtoarele -

“sectorul de drum III (I=18,6 km), între km 47+600-66+204 are un studiu de fezabilitate care a primit un aviz al Consiliului TehnicoEconomic – Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (în 2009) ºi Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrãri Publice (2009) în care se menþiona cã promovarea hotãrârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism, astfel încât în prezent nu existã o hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor

tehnico-economici””, mai aratã parlamentarul.

Pentru sectorul de drum DN 66A, km 47+600-66+204 a fost întocmitã de cãtre SC Search Corporation SRL documentaþia “drum de legãturã DN 66A km 47+600-66+204, Câmpu lui Neag – Valea Cernei”, în faza de studiu de fezabilitate, documentaþie avizatã la nivelul Comitetului Interministerial. În data de 29.05.2014, CNAIR SA a demarat procedura de atribuire a contractului de servicii pentru reviziunea/actualizarea studiului de fezabilitate.

Procedura a fost anulatã în data de 15.07.2015

întrucât au fost depuse oferte inacceptabile ºi/sau neconforme.

Cetãþenii Vãii Jiului au semnat, la finalul anului trecut, o petiþie prin care îºi arãtau susþinerea pentru reluarea lucrãrilor la drumul dintre Câmpu lui neag ºi Herculane. Lista cu cele aproape 40.000 de semnãturi a fost predatã fostului premier Mihai Tudose. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podete ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã.

Asta pentru a împãca ºi animalele, care, dacã totul va fi construit conform planului, nu prea ar mai avea de suferit. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar fi urmat sã fie prinsã în bugetul care a fost adoptat în decembrie 2017.

Monika BACIU

Exerciþiu: Incendiu Drumul spre cãtunul Dâlja prinde contur L la biblioteca UniversitãÞii T ot personalul a fost evacuat din incinta Bibliotecii de la Universitatea din Petroºani, din cauza unui incendiu de proporþii.

Totul a fãcut parte dintr-un exerciþiu al pompierilor, care, periodic, cautã sã vadã modul în care oamenii ºtiu ºi pot face faþã unei situaþii-limitã la locul de muncã. În interiorul clãdirii aflate în campusul de la Petroºani erau ºi studenþi ºi angajaþi, iar la momentul producerii incendiului, toþi au fost evacuaþi fãrã probleme. „Personalul Bibliotecii Universitare ºi a Centrului de calcul, personal didactic ºi nedidactic, a participat la un exerciþiu demonstrativ privind modul de acþiune, în caz de incendiu. Activitatea s-a desfãºurat cu sprijinul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, care a sosit la faþa locului cu o autospecialã de stingere, totul, cu scopul de a pregãti personalul în ceea ce priveºte timpul de evacuare ºi utilizarea stingãtoarelor de incendiu ºi a hidranþilor”, au spus cei de la Universitatea din Petroºani, care au participat la acest exerciþiu.

Fiecare a ºtiut ce are de fãcut, iar pompierii au vãzut care sunt cãile de acces, cum acþioneazã oamenii ºi cât de utile le sunt instrucþiunile pe care le-au primit pânã acum.

Diana MITRACHE

ucrãrile de modernizare a drumului spre Dâlja sunt într-o stare avansatã, mai bine de jumãtate din drum fiind deja asfaltat.

Este pentru prima datã în istoria locului când oamenii din aceastã zonã, aflatã la periferia municipiului Petroºani, au asfalt înspre gospodãriile lor.

“Lucrãrile la drumul Petroºani - Dâlja sunt avansate, astfel cã, din cei 5,2 kilometri au fost realizaþi 3,8 kilometri aici incluzând ºi stratul de

uzurã. De asemenea, se lucreazã la rigole, iar dacã vremea va fi bunã este posibil ca drumul spre Dâlja sã fie asfaltat în totalitate”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Asfaltarea acestui drum era absolut necesar deoarece la fiecare ploaie drumul devenea impracticabil.

Artera din acest cãtun este de aproximativ 5,2 km ºi întreaga lucrare va costa aproximativ 6 milioane de lei. În acest loc existã peste 170 de case, unde locuiesc oameni care au avut mereu dificultãþi sã

ajungã în oraº, ori sã cheme salvarea, sau pompierii la ei. Drumul care se asfalteazã acum face legãtura ºi cu oraºul

Aninoasa ºi investiþiile presupun devieri, prin rigole de scurgere, a albiilor apelor ce se se formeazã de pe versanþi.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Ai idei? Poþi fi premiat de Caritas

U

n proiect care li se adreseazã tinerilor din zona noastrã le poate aduce premii ºi multã satisfacþie.

Ideea este a celor de la Caritas, care le cer tinerilor sã vinã cu idei pe care sã le aplice în sprijinul bãtrânilor singuri ºi neajutoraþi. Totul va fi analizat ºi apoi, cele mai bune proiecte, nu doar cã vor fi aplicate, dar vor fi ºi premiate. Este modul celor de la Caritas de a educa întreaga comunitate pentru a colabora cu cei aflaþi la nevoie.

„Încercãm sã aducem toate generaþiile alãturi de persoanele vârstnice ºi sã conºtientizãm comunitatea cã trebuie sã fie alãturi de bãtrânii singuri, pe care nu putem sã îi lãsãm baltã ºi mai ales cã trebuie sã dãm dovadã cã aici

comunitatea noastrã este una care are grijã de vârstnici, pentru cã, felul în care noi ne îngrijim bãtrânii este un indicator foarte bun al nivelului de dezvoltare al comunitãþii”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. „Tu eºti schimbarea” este titlul proiectului gândit de Caritas ºi în aceste zile, oricine se poate implica ºi se poate gândi la o soluþie. „Orice grup de tineri care are o idee bunã, vis-a-vis de un proiect adresat bãtrânilor, se poate înscrie pe pagina noastrã de facebook ºi pe cea a organizaþiei. Orice tânãr, orice grup poate, iar noi le vom selecta pe cele mai bune, iar 3 dintre ele le vom implementa.

Echipa câºtigãtoare care va fi selectatã va fi premiatã”, a adãugat Alexandru. Înscrierile se pot face pânã în data de 29 octombrie, iar cei care cred cã au idei, au acum ºansa sã le implementeze.

Echipa Salvamont România - loc onorant într-o întrecere în Italia

R

ezultat de excepþie pentru echipa Salvamont România la competiþia ”Dolomiþi Rescue Race 2018” , unde a ocupat locul trei pe naþiuni, dupã þara gazdã - Italia ºi Slovenia.

Salvatorii români au concurat ºi pe echipe ºi au ocupat poziþii în ”Top 10”. Competiþia a adus la start 57 de

echipe din 11 þãri. Prestigiosul concurs în care salvamontiºtii îºi aratã mãiestria s-a desfãºurat în Italia, iar din echipa þãrii noastre au fãcut parte ºi doi salvatori montani hunedoreni.

Este vorba de ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean ºi reputatul parapantist din Petroºani, Toma Coconea, salvamontist în Parâng. În total, 12 salvamontiºti din þara noastrã au rãspuns invitaþiei Corpo Nazionale Soccorso Alpino e Speleologico la “Dolomiþi Rescue Race - 2018”, competiþia echipelor italiene de salvare montanã . Întrecerea este de fapt o competiþie profesionalã cu caracter tehnico-aplicativ, astfel cã participanþii pot face cu adevãrat schimb de experienþã. Echipele româneºti au fost alcãtuite ºi salvatori montani de la Salvamont Gorj , Salvamont Hunedoara, Salvamont Poiana Braºov , Salvamont Zãrneºti ºi Salvamont Satu Mare.

Maximilian GÂNJU

Diana MITRACHE

Angajaþii lunii septembrie la Apa Serv Valea Jiului P

rogramul de fidelizare implementat de echipa managerialã a Apa Serv Valea Jiului continuã.

La finalul lunii septembrie 2018, analiza efectuatã de conducerea operativã a societãþii aduce în prim planul întregului

colectiv, dar ºi al beneficiarilor serviciilor operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului precum ºi al opiniei publice, alþi câºtigãtori ai programului „Angajatul lunii” ºi ”Colectivul Lunii”.

Astfel, laureaþii lunii septembrie sunt: * Alexandru Dîngã inginer în cadrul staþiei de epurare a apei Dãnuþoni * Alina Pavel - ºef Serviciu Comercial

* Valentin Nicula ºef Serviciu Exploatare Similar, în evaluarea fãcutã diverselor servicii din componenþa Apa Serv Valea Jiului, pentru activitatea din luna septembrie 2018 titlul de „Colectivul lunii septembrie” a revenit Serviciului Exploatare, format din: Valentin Nicula, Rodica Soba, Simona Burian, Emilia Olariu, Gheorma Georgeta, Lucreþia Lãptucã, Mariana Mihai, Marinicã Bucur.

Toþi premianþii lunii septembrie au fost felicitaþi în prima ºedinþã operativã a conducerii societãþii din luna octombrie, în cadru festiv, fiindu-le înmânate diplome de onoare pentru activitatea depusã în cadrul societãþii. „Nu-mi rãmâne decât sã-i felicit pe colegii noºtri care prin activitatea lor din luna septembrie, dar mai ales prin

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

felul în care zi de zi îºi fac cu responsabilitate ºi pasiune datoria la locul de muncã, sunt acum laureaþii noºtri.

Sunt foarte mulþumit de faptul cã, dincolo de aceastã competiþie internã care-i aduce în faþã, lunã de lunã, pe cei mai buni dintre cei buni, întregul nostru colectiv de la Apa Serv

Valea Jiului a înþeles cã succesul nostru comun este rezultatul unei munci de echipã în care fiecare dintre noi, de la simplu muncitor ºi pânã la director, avem un rol important în bunul mers al societãþii”, a declarat Cristian Ionicã, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani

Drumul spre Herculane, o poveste fãrã sfârºit M odernizarea drumului spre Herculane este o poveste fãrã sfârºit.

Locuitorii Vãii Jiului au fost amãgiþi în repetate rânduri.

Cel mai recent exemplu vine chiar de la finele anului trecut, atunci când într-o mare campanie de strângere de semnãturi s-a încercat sensibilizarea Guvernului pentru reluarea lucrãrilor la acest drum. Numai cã acea campanie s-a dovedit a fi una inutilã, pentru cã la scurt timp de la predarea semnãturilor lui Mihai Tudose acesta a fost schimbat din funcþie.

Acum, fix unul dintre parlamentarii PSD care la acel moment se pozau alãturi de membrii Executivului care au promis marea cu sarea cere lãmuriri despre starea acestui drum.

“Valea Jiului ar putea fi scoasã din relativã izolare în care se aflã prin reabilitarea DN 66A, un drum care ar asigura legãtura între Câmpu lui Neag din Hunedoara de

staþiunea Bãile Herculane din judeþul Caraº Serverin. Lucrãrile au început în urmã cu 20 de ani, doar 16 kilometri de drum fiind modernizaþi.

Valea Jiului are nevoie de alternative economice de dezvoltare, iar transformarea acestui drum forestier în drum naþional a fost gânditã ca o soluþie pentru dezvoltarea turismului. Prin DN 66A s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova, ºi mai departe, spre Serbia.

Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel accesibile pentru mii de turiºti. Toate guvernele, indiferent de culoarea politicã, au promis cã vor finanþa continuarea proiectului, dar nu au fãcut-o”, spune parlamentarul.

Au existat zeci de documente despre acest drum. S-au scurs râuri de cernealã. Inutil. Valea Jiului este în continuare izolatã de regiunea de sud a þãrii.

“Vã reamintest, faptul cã, la începutul anului 2018, într-un rãspuns al directorului CNAIR, cu privire la DN 66A se precizau urmãtoarele -

“sectorul de drum III (I=18,6 km), între km 47+600-66+204 are un studiu de fezabilitate care a primit un aviz al Consiliului TehnicoEconomic – Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii (în 2009) ºi Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrãri Publice (2009) în care se menþiona cã promovarea hotãrârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism, astfel încât în prezent nu existã o hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor

tehnico-economici””, mai aratã parlamentarul.

Pentru sectorul de drum DN 66A, km 47+600-66+204 a fost întocmitã de cãtre SC Search Corporation SRL documentaþia “drum de legãturã DN 66A km 47+600-66+204, Câmpu lui Neag – Valea Cernei”, în faza de studiu de fezabilitate, documentaþie avizatã la nivelul Comitetului Interministerial. În data de 29.05.2014, CNAIR SA a demarat procedura de atribuire a contractului de servicii pentru reviziunea/actualizarea studiului de fezabilitate.

Procedura a fost anulatã în data de 15.07.2015

întrucât au fost depuse oferte inacceptabile ºi/sau neconforme.

Cetãþenii Vãii Jiului au semnat, la finalul anului trecut, o petiþie prin care îºi arãtau susþinerea pentru reluarea lucrãrilor la drumul dintre Câmpu lui neag ºi Herculane. Lista cu cele aproape 40.000 de semnãturi a fost predatã fostului premier Mihai Tudose. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podete ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã.

Asta pentru a împãca ºi animalele, care, dacã totul va fi construit conform planului, nu prea ar mai avea de suferit. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar fi urmat sã fie prinsã în bugetul care a fost adoptat în decembrie 2017.

Monika BACIU

Exerciþiu: Incendiu Drumul spre cãtunul Dâlja prinde contur L la biblioteca UniversitãÞii T ot personalul a fost evacuat din incinta Bibliotecii de la Universitatea din Petroºani, din cauza unui incendiu de proporþii.

Totul a fãcut parte dintr-un exerciþiu al pompierilor, care, periodic, cautã sã vadã modul în care oamenii ºtiu ºi pot face faþã unei situaþii-limitã la locul de muncã. În interiorul clãdirii aflate în campusul de la Petroºani erau ºi studenþi ºi angajaþi, iar la momentul producerii incendiului, toþi au fost evacuaþi fãrã probleme. „Personalul Bibliotecii Universitare ºi a Centrului de calcul, personal didactic ºi nedidactic, a participat la un exerciþiu demonstrativ privind modul de acþiune, în caz de incendiu. Activitatea s-a desfãºurat cu sprijinul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, care a sosit la faþa locului cu o autospecialã de stingere, totul, cu scopul de a pregãti personalul în ceea ce priveºte timpul de evacuare ºi utilizarea stingãtoarelor de incendiu ºi a hidranþilor”, au spus cei de la Universitatea din Petroºani, care au participat la acest exerciþiu.

Fiecare a ºtiut ce are de fãcut, iar pompierii au vãzut care sunt cãile de acces, cum acþioneazã oamenii ºi cât de utile le sunt instrucþiunile pe care le-au primit pânã acum.

Diana MITRACHE

ucrãrile de modernizare a drumului spre Dâlja sunt într-o stare avansatã, mai bine de jumãtate din drum fiind deja asfaltat.

Este pentru prima datã în istoria locului când oamenii din aceastã zonã, aflatã la periferia municipiului Petroºani, au asfalt înspre gospodãriile lor.

“Lucrãrile la drumul Petroºani - Dâlja sunt avansate, astfel cã, din cei 5,2 kilometri au fost realizaþi 3,8 kilometri aici incluzând ºi stratul de

uzurã. De asemenea, se lucreazã la rigole, iar dacã vremea va fi bunã este posibil ca drumul spre Dâlja sã fie asfaltat în totalitate”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Asfaltarea acestui drum era absolut necesar deoarece la fiecare ploaie drumul devenea impracticabil.

Artera din acest cãtun este de aproximativ 5,2 km ºi întreaga lucrare va costa aproximativ 6 milioane de lei. În acest loc existã peste 170 de case, unde locuiesc oameni care au avut mereu dificultãþi sã

ajungã în oraº, ori sã cheme salvarea, sau pompierii la ei. Drumul care se asfalteazã acum face legãtura ºi cu oraºul

Aninoasa ºi investiþiile presupun devieri, prin rigole de scurgere, a albiilor apelor ce se se formeazã de pe versanþi.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

Închiderea minelor Lonea ºi Lupeni se face cu un buget redus în 2018. O sumã, omisã la rectificare entru închiderea P minelor Lonea ºi Lupeni, ajutorul de

stat din acest an este de 118,75 milioane de lei, cu 35,5% sub cel aprobat în februarie ºi martie, reiese dintr-un proiect de act normativ publicat de Ministerul Energiei (ME).

Completarea bugetului a fost omisã la rectificarea din septembrie. În proiectul de Hotãrâre de Guvern (HG), publicat, spre consultare publicã, pe site-ul ME, se scrie cã: „Ajutorul de stat în sumã totalã de 118.751 mii lei pentru anul 2018, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7.719/final (...) ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2018) 1.001/final”.

Decizia CE nr. C (2016) 7.719/final se referã la închiderea minelor de cãrbune necompetitive din România, fiind publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 127/1 din 21 aprilie 2017.

Suma alocatã pentru acest an va fi repartizatã

astfel, potrivit recentului proiect de act normativ: pentru huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitive, 90,656 de milioane de lei, destinaþi acoperirii pierderilor aferente producþiei curente; pentru acoperirea costurilor excepþionale, 28,095 milioane de lei pentru acoperirea costurilor excepþionale. „Þinând cont de faptul cã la aprobarea bugetului de stat pe anul 2018, era în vigoare Decizia Comisiei Europene nr. C(2016), iar renotificarea a fost aprobatã în luna februarie 2018 prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1001/final, suma aprobatã în bugetul Ministerului Energiei pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara - SA (n.red. CEH) pentru anul 2018 a fost de 118,7 milioane de lei”, se menþioneazã în Nota de fundamentare a noii HG. De asemenea, prin acest proiect de HG, se stabileºte cã singura sumã alocatã pentru acest an este cea de aproape 119 milioane

de lei, cu 35,5% mai mica decât cea de 184,3 milioane de lei, stabilitã de CE în februarie ºi aprobatã de Guvern în martie, prin HG nr.

99/2018. Prin HG nr.

99/2018 a fost aprobatã acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul CEH pentru anul 2018, fiind publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236, din 16 martie 2018.

La începutul lunii martie, ME anunþa cã, prin decizia Decizia C (2018) 1001/ final din data de 16 februarie 2018, CEH, de care aparþin cele douã mine Lonea ºi Lupeni, urma sã primeascã un ajutor de stat pentru oprirea producþiei de 184,316 milioane de lei, din care: 116,3 de milioane lei pentru o cantitate maxi-

mã livratã de 247.300 tone la o putere caloricã minimã de 3.200 kcal/kg; 67,779 de milioane de lei pentru personal dintre care plãþi compensatorii personalului pe cale sã îºi piardã locul de muncã (34,224 de milioane de lei), reconversie profesionalã (4,015 de milioane de lei) ºi 29,540 de milioane de lei pentru închiderea subteranã. „Datoritã faptului cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.

78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 (n.red.

- din septembrie) nu s-au alocat fonduri suplimentare ºi având în vedere obligaþiile Ministerului Energiei asumate prin Planul de închidere autorizat de Comisia Europeanã, apare necesitatea modificãrii structurii ajutorului de stat aprobat prin

Termoficarea aºteaptã implicarea R

eabilitarea reþelei de termoficare ar fi în avantajul tuturor. Discuþia s-a purtat ºi la vizita comisarului european Corina Creþu, la Petroºani, iar minerii sperã cã asta se va întâmpla. Þevile vechi nu prea mai fac faþã, iar dacã ar porni termoficarea în condiþii bune, toþi ar fi în avantaj. „Eu am ridicat aceastã problemã doamnei Rovana Plumb, iar dânsa a spus cã, în momentul în care documentaþia este gata, nu existã nicio restricþie în a se obþine finanþãri în demararea ei.

Reabilitarea reþelei de termoficare ne-ar ajuta pe noi, cei de la CEH, sã menþinem sau sã aducem în atenþie necesitatea funcþionãrii termocentralei Paroºeni ºi a celor 4

mine din Vale ºi ar îmbunãtãþi foarte mult confortul în casele oamenilor”, a spus Darius Cîmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Cei care ar putea face proiectul prin care sã poatã fi accesate fonduri europene pentru reabilitarea reþelei sunt primarii Vãii Jiului, grupaþi în Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Termoficare.

Totuºi, timpul trece ºi nimeni nu a gândit pânã acum un astfel de proiect. „Existã acel A.D.I. la nivelul Vãii Jiului, care ar trebui pus

în funcþiune. Asta se poate face doar dacã primarii din Valea Jiului se vor aºeza la aceiaºi masã, îl vor face lucrativ ºi vor începe întocmirea proiectului pentru reabilitarea reþelei de termoficare”, a mai spus Cîmpean.

Iarna se instaleazã încet, însã, deocamdatã nimeni nu vorbeºte clar dacã va mai fi furnizat agent termic. „Cred cã aceastã iarnã o vom trece ca pe cea care a trecut. Însã, reabilitarea reþelei ar fi un proiect pe termen mediu”, a conchis liderul de la Muntele.

Administraþia din Petroºani va scoate la licitaþie serviciul de atribuire a termoficãrii, iar la licitaþie ar urma sã se prezinte Complexul Energetic Hunedoara, însã, dacã nu va fi reabilitatã reþeaua, spãrturile vor face inutil acest serviciu periodic.

Diana MITRACHE

Hotãrârea de Guvern nr.

99 /2018 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara S.A. pentru anul 2018, în sensul diminuãrii grantului direct de la suma de 112.347 mii lei la suma de 90.656 mii lei, diferenþa de 21.691 mii lei adãugându-se la suma cheltuielilor excepþionale”, se precizeazã în proiectul de HG. Aceastã realocare se datoreazã economiei realizate ca urmare a evoluþiei preþului cãrbunelui pe terþe pieþe fapt care a condus la realizarea unei norme de subvenþie mai micã decât nivelul programat ceea ce determinã scãderea ajutorului de stat per Gcal, potrivit proiectului de HG. În plus, realocarea s-a fãcut ca urmare a necesitaþii asigurãrii cel puþin a unei parþi din sumele prevãzute pentru realizarea cheltuielilor excepþionale în anul 2018 în conformitate cu Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1001/ final „pentru care nu s-au putut alocat fonduri la prima rectificare bugetarã”, dupã cum se

scrie în recentul proiect de act normativ.

Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S.A. a întocmit un nou Plan de închidere care a fãcut obiectul renotificãrii transmise Comisiei Uniunii Europene. Acest plan de închidere prevede data de 31 decembrie 2018 pentru încetare a activitãþii de producþie de huilã pentru Lonea ºi Lupeni, astfel cã data rãmâne cea aprobatã în februarie.

De asemenea, noua HG continuã planul iniþial, respectiv prelungirea termenelor de închidere subteranã astfel: EM Lonea pânã la finele anului 2020; EM Lupeni pânã în luna iulie 2021. Aceastã prelungire s-a fãcut „þinând cont de faptul cã închiderea celor 2 unitãþi miniere trebuie sã se facã în condiþii de siguranþã cu conservarea straturilor de cãrbune ºi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apãrea în condiþiile în care nu se respectã procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr.85/2003”.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

Eurostat: România, locul 10 în Top 10 UE al celor mai mici creºteri la preþurile locuinþelor din T2 P

reþurile locuinþelor din România au crescut cu 4,7%, în trimestru al doilea al acestui an, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, aratã datele Eurostat - Biroul european de statisticã.

O creºtere similarã s-a înregistrat în Germania, astfel cã acestea douã au ocupat împreunã locul 10 în Top 10 al celor mai mici creºteri la preþurile locuinþelor din Uniunea Europeanã (UE), în perioada citatã, reiese din datele publicate vineri de Eurostat. Cele douã au fost aproape atât de

media UE, cât ºi de cea a zonei euro, care a fost de 4,3% pentru fiecare. În schimb, preþurile locuinþelor din Suedia au scãzut cu 1,7%, în trimestru al doilea al acestui an, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Pe locul al doilea al acestui top s-a clasat Italia, unde preþurile au stagnat, în condiþiile în care

scãderea a fost de 0,2% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. În plus, preþurile locuinþelor din Finlanda au crescut cu 0,7%, astfel cã s-a poziþionat pe locul 3 al acestui top.

De asemenea, în aceleaºi perioade, creºteri de sub 5% s-au înregistrat în urmãtoarele þãri: Cipru (1,2%), Franþa (2,8%),

Vizitã de lucru a cercetãtorilor INSEMEX la GIG Katowice

Î

n perioada 03.10.2018 05.10.2018, o delegaþie cuprinzând 8 cercetãtori ºtiinþifici din domeniile care acoperã întreg spectrul de activitate al INCD INSEMEX Petroºani, condusã de cãtre domnul Director General - Dr. ing. George Artur GÃMAN, a participat la un stagiu de schimb de experienþe ºi bune practici cu specialiºtii de la institutul omolog GIG (Institutul Central Minier) din Katowice, entitate de cercetare cu care INCD INSEMEX Petroºani are încheiat un acord de colaborare tehnico-ºtiinþificã, semnat în anul 2015, pe duratã nedeterminatã.

Discuþiile bilaterale din prima zi au avut loc la sediul Institutului Central Minier din Katowice, în sala de conferinþe “European Hall”, conducãtorii INSEMEX ºi GIG prezentând activitãþile CDI desfãºurate de institutele pe care le conduc, fiind purtate discuþii asupra similaritãþii unor activitãþi, precum ºi

a complementaritãþii acestora, identificând nevoia clarã de întãrire ºi extindere a relaþiei de cooperare pe viitor. Cercetãtorii INSEMEX au vizitat Centrul Silesian pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul Institutului Central al Minier (GIG), precum ºi laboratoarele de cercetare care sunt parte integrantã a Centrului Tehnologic pentru Cãrbune Curat (Clean Coal Technology Centre - CCTC), fiind familiarizaþi cu principalele activitãþi de cercetare desfãºurate în cadrul acestora. A doua zi de lucru a fost

Marea Britanie (3,4%), Austria (3,7%), Belgia (3,9%), Croaþia (4,5%) ºi Danemarca (4,8%).

Creºteri de peste 10% la preþurile locuinþelor au fost în: Ungaria (10,4%), Portugalia (11,2%), Irlanda (12,6%) ºi Slovenia (13,4%).

Spre comparaþie, alte þãri din regiune au avut aprecieri importante la preþurile locuinþelor: de 6,2% în Polonia; de 7% în Slovacia; de câte 7,5% în Bulgaria, respectiv Cehia. În schimb, România este una dintre þãrile UE unde au crescut cel mai mult preþurile faþã de primul trimestru, cu 3,1%, mult peste media de 1,4% atât a UE, cât ºi a zonei

dedicatã exclusiv vizitãrii laboratoarelor de cercetare ale GIG localizate în cadrul Minei Experimentale “Barbara” (Mikolov, Polonia), aceasta fiind una dintre cele mai importante facilitãþi de cercetare din cadrul Institutului Central Minier GIG, o locaþie unde poate fi efectuatã o gamã largã de teste ºi experimentãri. Activitãþile principale desfãºurate în cadrul acestei facilitãþi de cercetare vizeazã îmbunãtãþirea securitãþii ºi eliminarea prafului ºi gazelor periculoase din exploatãrile miniere de adâncimi mari. Cea de-a treia zi a întâlnirii a debutat în sala de conferinþe “European Hall” din cadrul GIG, prin discuþii ºi dezbateri între experþii INSEMEX ºi GIG asupra celor prezentate în cele douã zile anterioare. În urma discuþiilor purtate pe întreg parcursul celor trei zile ale stagiului de documentare, acordul de colaborare dintre cele douã institute omoloage a fost actualizat ºi semnat în încheierea vizitei de cãtre cei doi directorii generali, Prof. dr.

Stanislaw PRUSEK ºi Dr. ing.

George Artur GÃMAN, respectiv de cãtre cei doi directori ºtiinþifici, Prof. dr. Zbigniew LUBOSIK ºi Dr. ing. Emilian GHICIOI.

euro. În aceastã perioadã, þara nostrã a fost depãºitã doar de Slovenia (4,2%) ºi Malta (3,2%), fiind la egalitate cu Letonia (3,1%). În acelaºi timp, în Croaþia, preþurile locuinþelor au scãzut cu 0,2%, aceasta fiind cea mai slabã evoluþie, iar creºteri de sub 1% au fost în Suedia

Actualitate 7 (0,6%), Cipru (0,6%), Italia (0,8%), Austria, Franþa ºi Luxemburg (fiecare cu câte 0,9%).

Spre comparaþie, þãrile din regiune au înregistrat creºteri mai mici în aceeaºi perioadã, în aceastã ordine: Bulgaria (2,8%), Cehia (2,4%), Polonia (2,3%), Ungaria (1,4%) ºi Slovacia (1,2%).

Datele din Grecia lipsesc atât pentru acest an, cât ºi pentru anul trecut.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Doar douã secþii au avut procentul necesar la Referendum în Vale

O

amenii nu au venit la Refendumul organizat de Guvernul României nici ÎN Valea Jiului. Procentul celor care au participat ºi au pus ºtampila în acest loc a fost cel scontat pentru Referendum în doar douã secþii, una la Petrila ºi una la Petroºani. În rest, situaþia este la fel ca în întreaga þarã, iar Referendumul organizat pentru modificarea Constituþiei nu va putea fi validat. În fapt, doar la secþia de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu ºi la ºcoala din Cimpa au venit peste 30% din totalul alegãtorilor, ca sã voteze.

Cel mai bun procent l-a avut secþia de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu unde sunt 177 persoane arondate, iar 62 au votat pe liste, 6 liste separate, procentul de prezenþã fiind de 38,41%. La polul opus sunt cei din Colonia Petroºani care au votat la secþia de la Casa pensionarilor. Procentul celor prezenþi nu a depãºit 12,42%. ªi la Vulcan prezenþa a fost slabã, cu un maxim de 20,90% de voturi la secþia cu nr 168, minimul fiind înregistrat aici la secþia nr 176, organizatã într-o ºcoalã. Acolo procentul celor prezenþi a fost de doar 7,2%.

Petrila este ºi ea în topul Vãii Jiului cu un procent de 38,41% de votanþi care s-au prezentat la ªcoala din Cimpa, cel mai mic procent fiind de 16,8% în secþia nr. 231.

Nici la Lupeni nu a fost mai bine, minimul de prezenþã fiind înregistrat la secþia de la Liceul teoretic, respectiv 13,18%., în timp ce cel mai mare procent a fost de 21,38% la secþia 123, organizatã în ºcoala generalã.

Aninoasa nu a depãºit nici pragul de 18 procente. Cei mai puþini alegãtori au mers sã voteze la ºcoala din Iscroni, unde procentul celor prezenþi la urne a fost de 11,87% , iar cei mai mulþi, 17,48% au votat la secþia de la stadion.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Octombrie 2018

Henþ cu mâna

Giuchici, viaþa ºi fotbalul Când au momente bune nu ne abþinem sã nu scriem bine despre ei. Unul dintre marii fotbaliºti care au jucat la Jiul, în perioada 1980 – 1982, a fost Miroslav

”Mima” Giuchici.

Greu de descris, dribling formidabil ºut cu ambele picioare, detentã nemaipomenitã. ªi un bãiat deºteot foc.

Nimeni nu ºtie pe-aici,

prin Petroºaniul bântuit de ziariºti celebri cã omul þinea un jurnal al sãu. Cu date de pe vremea când ai lui erau deportaþi în Bãrãgan, acolo unde s-a nãscut ºi el în 1954. ”Un boºorog”, ar cataloga imediat acum vreun scrib de internet. Dar un ceaslov de patru decenii, povestit acum

Fotbal, liga a II-a

Iureº dupã pauzã Aflatã în crizã de puncte echipa pregãtitã de Marin Tudorache începe impetuos cu ºutul razant (min. 2) trimis de Naecºa – va fi „plãmânul” echipei în acest joc – dintr-o loviturã liberã de la 16 m pentru ca tot el (min. 12) sã expedieze o ”ghiulea” de la 30 m, respinsã de portarul R. Avram, în urmãtorul minut încununându-ºi evoluþia cu golul 1 – 0 acelaºi Neacºa (min. 20) trimite un

ºut razant, Lung (min. 27) are ºi el o ocazie de la 7 m, abia în min. 32 prin Bebey echipa brãileanã ameninþã mai serios poarta lui Bg. Miron.

Se pãrea ca va fi greu fãrã Vlad Rusu accidentat în min. 32 dar vine segmentul ”atomic” dintre min. 68 – 85 cu trei goluri care fac groggy echipa lui Florentin Petre, într-un final clar de 4 – 0.

Cu Florin Bratu în cabinã

ACS ENERGETICIANUL TG. JIU – DACIA UNIREA BRÃILA 4 – 0 (1 – 0) ACS Energeticianul Tg. Jiu (antr. Marin Tudorache): Bg. Miron – Tomozei, C. Achim, Lung (min. 78 Ninu), Dragu – Gârbiþã (min. 46 Manole), C. Cristea, Neacºu, Vl. Tudorache – Cioiu, Vl. Rusu (min. 23 Ionicã) Dacia Unirea Brãila (antr. Florentin Petre): R. Avram – Niþã, Merville, Pleºa, Manu – Calu (min. 76 Coteþ), Lu Yuefeng, Maxin, Vitan – Ciucureanu (min. 78 Van Der Driest), Bebey (min. 63 Le Metayer) Arbitru: Dorin Voinea – Reºiþa Spectatori: 100 Golurile 1 – 0 Neacºa (min. 13) cu un ºut înºelãtor pe lângã poartã 2 – 0 Tomozei (min. 68) din pasa lui Vl. Tudorache dupã o gafã generalã a apãrãrii Brãila 3 – 0 Ionicã (min. 82) din pasa lui Manole 4 – 0 Cioiu (min. 85) gol din acþiune.

printr-un prim volum al cãrþii sale de 500 de pagini, ”Viaþa ºi fotbalul – Dribling prin vremuri ºi viaþã”.

O lucrare amplã, meticuloasã, cu fotografii de familie ºi echipã, o primã parte dintr-o trilogie anunþatã, o carte pe care o citeºti pe nerãsuflate. ªi dacã în urmã cu 36 – 38 de ani când juca la Jiul,

La meci a asistat ca invitat al patronului Nicolae Sarcinã ºi fostul antrenor dinamovist Florin Bratu, fiind prezent pe parcursul celor 90 de minute în loja de protocol a stadionului ”Jiul”. El s-a întreþinut amical cu toþi care l-au abordat.

V

lad Rusu, out douã etape

O

ctavian Vasile a plecat

În min. 23 al partidei, Vlad Rusu, golgeterul ligii a II-a a pãrãsit terenul marcat de o durere la piciorul drept. Pânã la efectuarea RMN-ului nu se poate da un verdict cert dar cu siguranþã atacantul energeticianului va lipsi la cele douã parþiale din aceastã sãptãmânã, cu Ripensia la Timiºoara cu ACS Poli la Petroºani.

Timp de douã sezoane la ACS Energeticianul fundaºul Octavian Vasile (27 ani) ºi-a reziliat contractul cu echipa din liga a II-a, semnând cu Viitorul Dãeºti din liga a IV-a Vâlcea sub comanda antrenorului Gabi Mangalagiu.

S

scfriam fascinat despre acest fenomen numit Miroslav Giuchici, am descoperit cu bucurie cã la pagina 21, alãturi de ”Jacky” Ionescu sau Nicolae Secoºan ºi Ioan Danciu, cã sunt bãgat în seamã într-un comentariu al meu despre el.

Mulþumesc Mimo!

portul Snagov...

... rãmâne lider, chiar dacã nu a reuºit decât un 1 – 1 la Orlea, egalând în min.

77.

Derby de divizia ”A” pe vremuri, FC Argeº - Petrolul 3-0 echipa lui Emil Sãndoi ajungând pe podium.

Marcând un gol în min. 9, ASU Poli Timiºoara ºi-a adjudecat trei puncte în meciul cu Farul Constanþa.

Chindia Târgoviºte – Ripensia Timiºoara 4 – 2, cu cel mai rapid gol al etapei marcat în minutul 1 de gazde prin Rãzvan Ciuci.

Aerostar Bacãu umilitã pe teren propriu, 0 – 3 cu CS Mioveni, scor stabilit încã de la pauzã.

Pandurii Tg. Jiu – UTA 1 -2 dupã ce gorjenii au condus cu 1 - 0 oaspeþii au obþinut victoria în min. 90, gol L. Oprea la centrarea fostului jiulist Vãdrariu.

Paginã realizatã de GENU TUÞU