Cronica Vaii Jiului Nr.1665, Luni 8 oct 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1665

Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Octombrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Sub o siglã comunã,

Complexul Energetic Hunedoara, inexistent în programul de iarnã

Primãriile din Valea Jiului se promoveazã la cel mai mare târg european pentru investiþii

C

omplexul Energetic Hunedoara nu existã în peisajul energetic naþional. Cel puþin asta reiese dintr-un document al Ministerului Energiei.

Nu existã niciun cuvânt care sã facã legãtura dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi iarnã care se apropie.

Singurele aspecte despre care vorbeºte ministerul sunt legate de Complexul Energetic Oltenia.

“Pentru a evita problemele ce pot apãrea în aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor în perioada de iarnã, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producãtor de lugnit din þarã, a demarat deja demersurile pentru realizarea stocurilor de cãrbune, funcþie de particularitãþile fiecãrei termocentralei privind alimentarea cu cãrbune

(…). Pânã la sfârºitul vârfului de iarnã, stocurile de cãrbune vor suferi modificãri minore, cãrbunele necesar producerii energiei electrice ºi termice va fi asigurat din producþia de cãrbune a acestei companii”, aratã Ministerul Energiei.

Despre situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara ministerul nu are nicio remarcã, asta în contextul în care stocurile de aici sunt la cote minime.

Monika BACIU

C

ele ºase administraþii locale din Valea Jiului ºi-au dat mâna pentru dezvoltarea fostei regiuni carbonifere ºi participã împreunã, în perioada 8-11 octombrie 2018, la Expo Real, cel mai mare târg de investiþii din Europa. Expo Real este cel mai mare târg comercial pentru bunuri imobiliare ºi investiþii în Europa. >>> PAGINA A 3-A

Universitatea Petroºani ºi INSEMEX, gazdele simpozionului internaþional UNIVERSITARIA SIMPRO 2018

U

niversitatea Petroºani ºi INSEMEX organizeazã simpozionul internaþional Multidisciplinar UNIVERSITARIA SIMPRO 2018.

Este o manifestare ºtiinþificã devenitã tradiþionalã

care se desfãºoarã în acest an sub auspiciile Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România (AOSR), ale Academiei de ªtiinþe Tehnice din România (ASTR) ºi ale Asociaþiei Generale a Inginerilor din România (AGIR. Sub tema genericã „Provocãri ºi oportunitãþi pentru dezvoltare durabilã,

prin calitate ºi inovare în în inginerie ºi managementul cercetãrii” simpozionul va reuni, în cadrul a 11 secþiuni specializate, un numãr de peste 200 de lucrãri ºtiinþifice elaborate de cãtre personalitãþi reputate ale mediului academic ºi de cercetare din strãinãtate (Indonezia, Italia, Germania, Franþa, Africa de Sud, Israel,

S.U.A., Bosnia, Georgia, Republica Moldova, Cehia, Polonia, Rusia, Serbia, Ungaria, Ucraina, etc), precum ºi din principalele centre universitare din þarã (Bucureºti, Sibiu, Galaþi, Iaºi, Cluj, Timiºoara, Alba Iulia, Ploieºti, Braºov, Craiova).

Ceremonia de deschidere se va desfãºura în data de 12 octombrie 2018 în Aulã Magna a Universitãþii din Petroºani, începând cu orele 9. 30, lucrãrile continuând cu prezentãri în plen ºi în secþiunile paralele pe tot parcursul zilei, fiind confir-

matã participarea a 24 autori strãini ºi peste 50 de autori din þarã Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaºi, INCDPM „Alexandru Darabont” Bucureºti, „Universitatea Politehnicã” Bucureºti, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea din Craiova, Academia de Studii Economice Bucureºti, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Universitatea Româno-Germanã din Sibiu, etc.

Monika BACIU

2 Actualitate

10 de ani de închisoare pentru mama care ºi-a ucis fiul

I

nfirmiera din Lupeni, care la începutul lunii mai, ºi-a ucis fiul aplicându-i mai multe lovituri de cuþit a fost condamnatã definitiv.

Judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au menþinut pedeapsa de 10 ani de închisoare, a Tribunalului Hunedoara. femeia în vârstã de 58 de ani ºi-a ucis fiul de 35 de ani, în dimineaþa de 9 mai, în jurul orelor 5:30, aplicându-i mai multe lovituri

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018 de cuþit. Femeia a rãbufnit în momentul în care fiul sãu i-a cerut suma de 1000 de lei.

“Deduce din pedeapsa aplicatã durata reþinerii ºi arestului preventiv, respectiv 10.05.2018 ºi de la 17.05.2018 la zi. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata Luca Marika”, aratã sentinþa Curþii de Apel Alba Iulia, pronunþatã în data de 4 octombrie.

Marika Luca ºi-a înjunghiat fiul, în vârstã de 35 de ani, aplicându-i douã lovituri de cuþit. Abia dupã 12 ore, femeia ºi-a anunþat fapta, timp în care aceasta a fost ºi la serviciu, la Spitalul municipal din Lupeni unde lucra ca infirmierã.

Monika BACIU

Tragedie în Þara Haþegului D

oi tineri au murit în urma unui tragic accident de circulaþie produs pe un drum judeþean în apropiere de comuna Pui.

drum, iar într-o curbã la stânga a pierdut controlul direcþiei de mers, a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a lovit de un copac.

”În urma accidentului a rezultat decesul conducãtorului auto ºi rãnirea gravã a unei pasagere în vârstã de 16 ani, ambele victime fiind

Accidentul a avut loc sâmbãtã dimineaþa, în jurul orei 3, iar la volanul maºinii se afla un tânãr de 22 de ani însoþit de o adolescentã de 16 ani, ambii din comuna Baru Mare.

Potrivit poliþiºtilor, tânãrul nu a adaptat viteza la condiþiile de

din comuna Baru, judeþul Hunedoara", declara purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.

Minora a fost dusã de urgenþã la spital iar medicii au încercat din rãsputeri sã-i salveze viaþa. Câteva ora mai târziu avea sã piarã ºi ea informa reprezentantul IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare în acest caz ºi vor stabili cu exactitate cauzele care au dus la producerea tragicului accident.

Maximilian GÂNJU

,,Cupa Centenarului Marii Uniri - 2018”, câºtigatã de echipa Inspectoratului de Jandarmi Judeþean ,,Decebal” Hunedoara

J

andarmii hunedoreni au câºtigat joi, 04 octombrie a.c., ,,Cupa Centenarului Marii Uniri -2018”, competiþie sportivã organizatã la nivelul Jandarmeriei Române cu ocazia aniversãrii a 100 de ani de la Marea Unire din Decembrie 1918.

În cadrul acestei competiþii au participat 54 de echipe, dintre care 8 echipe s-au calificat în turneul final.

Etapa finalã a competiþiei s-a desfãºurat la Izvorani, în perioada 0205 octombrie, iar rezultatele ultimului act al evenimentului sunt urmãtoarele: Echipa I.J.J. Hunedoara s-a calificat din grupe în semifinalã, unde a

întâlnit echipa I.J.J. Prahova, pe care a învins-o cu scorul de 5 – 1. În finalã, echipa unitãþii noastre sa întâlnit cu echipã formatã din jucãtori aparþinând I.J.J. Mureº ºi Grupãrii de Jandarmi Mobile Mureº, învingând-o cu scorul de 6 – 3.

Astfel, jandarmii hunedoreni au ocupat primul loc pe podium, demonstrând cã sunt o echipã puternicã ºi unitã!

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

Sub o siglã comunã, primãriile din Valea Jiului se promoveazã la cel mai mare târg european pentru investiþii ele ºase administraþii C locale din Valea Jiului ºi-au dat mâna pentru dezvoltarea fostei regiuni carbonifere ºi participã împreunã, în perioada 8-11 octombrie 2018, la Expo Real, cel mai mare târg de investiþii din Europa.

Expo Real este cel mai mare târg comercial pentru bunuri imobiliare ºi investiþii în Europa.

Din 1998 este organizat de Messe München GmbH în complexul Messe München în Germania. În fiecare an, acesta acoperã o suprafaþã de expunere de peste 60.000 de metri pãtraþi, atrãgând în jur de 40.000 de participanþi din peste 75 de þãri ºi peste 1.700 de companii ºi autoritãþi locale care expun în standuri.

Consiliul Judeþean Hunedoara a sprijinit acest demers acoperind costurile de participare prin Agenþia de Dezvoltare EconomicoSocialã a Judeþului

Hunedoara (A.D.E.H.).

Costurile se ridicã la 18.362 de euro, pachetul de servicii incluzând, de asemenea, participarea a 4 reprezentanþi Înveºt în Jiu Valley.

La standul României, administrat de Camera de Comerþ Româno-Germanã, participã urmãtoarele administraþii ºi societãþi comerciale: Alma Consulting, Consiliul Judeþean Bacãu, Sectorul 5 Bucureºti, Municipiul Constanþa, Municipiul Iaºi, Danina Star, Consiliul Judeþean Iaºi, Parcul industrial ªiret, Înveºt în Jiu Valley, Planna-Innova, Portul Constanþa, REC Partners, Casa de avocaturã StratulatAlbulescu, Consiliul Judeþean Suceava, WDP ºi Zacaria (http://rumaenien.ahk.de/eve nts/aktuelle-termine/romaniaat-exporeal-2018/).

Pe lângã participarea efectivã la stand, în cadrul târgului vor mai fi organizate conferinþe, prezentãri ºi întâlniri dedicate României.

Pentru luni, 08 octombrie este programatã conferinþa

„România destinaþie investiþionalã”, urmând ca dupã conferinþã moderatorul sã invite participanþii la stand pentru o degustare de vin românesc ºi discuþii. Joi, 11 octombrie se va organiza la Camera Meºteºugarilor München, cu susþinerea Camerei de Comerþ ºi Industrie München, a Ministerului Economiei din Bavaria ºi a Consulatului României la Munchen, o conferinþã dedicatã României, cu companii interesate de piaþa localã. Este utilizat acest prilej

A treia încercare pentru serviciile de catering de la Lupeni A

utoritãþile locale de la Lupeni mai fac o încercare pentru a atribui contractul de aproape un milion de lei care are ca obiect servicii de catering în cadrul proiectului Bahtalo.

Douã licitaþii au mai fost organizate pânã acum, însã niciun ofertant nu a îndeplinit condiþiile. La prima procedurã s-a prezentat un singur ofertant care, însã, nu a avut documentele prevãzute de lege.

Cea de-a doua procedurã care s-a încheiat pe data de 27 august a întâmpinat o problemã similarã.

Nu a fost depusã nicio ofertã, asta deºi, la nivel teoretic, în Valea Jiului existã societãþi cu astfel de profil.

Primarul municipiului Lupeni susþine cã firmele de profil nu sunt interesate sã participe la licitaþie din cauza preþului mult prea mic. În plus, acest preþ trebuie menþinut pe o perioadã de trei ani de

zile.

“Nu au participat firmele. Dupã douã licitaþii, dacã nu se prezintã nimeni putem sã schimbãm modul de atribuire ºi o sã cãutãm firme care sã fie interesate de preþul acesta, care, nu ºtiu dacã e mic sau mare. E 9,81 de lei preþul ºi ne-au transmis cã nu se descurcã, iar firmele nu îºi pot

pentru a ajunge ºi la companii care nu se numãrã în mod tradiþional printre vizitatorii Expo Real. Conferinþa va fi deschisã de cãtre Ministrul bavarez al Economiei ºi reprezentantul Guvernului României.

Reprezentanþii Vãii Jiului la acest târg sunt Vasile Jurca (Petrila), Tiberiu Iacob-Ridzi (Petroºani), Lucian Resmeriþã (Lupeni) ºi Maria Liana ªtaier (A.D.E.H.). Înveºt în Jiu Valley este primul brand de regiune asumat de toate administraþiile

asuma preþul pe trei ani de zile”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Obiectivul contractului constã în asigurarea (prepararea, livrarea, servirea, debarasarea) unui numãr stabilit de porþii de preparate de bucãtãrie, sub forma unui pachet format din felul 1, felul 2, desert, pâine ºi apã mineralã/platã.

Durata contractului este datã de activitãþile desfãºurate în cadrul proiectului, respectiv 27 de luni din momentul semnãrii contractului de

Vãii Jiului. Administraþiile din Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroºani, Uricani ºi Vulcan au asigurat condiþiile pentru o bunã reprezentare la târgul de investitori. Astfel, a fost creatã o identitate vizualã comunã, un website de promovare pentru care este asiguratã administrarea timp de 6 luni (investinjiuvalley.com), un clip de promovare a atracþiilor pentru investitori ºi 700 de broºuri ºi pliante care vor fi folosite inclusiv dupã acest eveniment. În fapt, participarea la acest târg deschide oportunitatea dialogului la nivel înalt cu mediul investiþional european ºi internaþional, oferind un cadru profesional ºi o structurã coerentã de dialog. Înveºt în Jiu Valley este un demers comun al administraþiilor locale care, cu sprijinul societãþii civile, al mediului academic, media ºi al celui privat vor asigura continuitatea în promovarea potenþialului localitãþilor din Valea Jiului.

Monika BACIU

servicii.

Municipiul Lupeni este beneficiarul proiectului cu titlul”BAHTALO! Împreunã combatem sãrãcia ºi discriminarea”, co-finanþat din Fondul Social European prin Programul

Operaþional Capital Uman,cod 115093, cu o valoare totalã de 26.803.625,25 lei, din care 26.334.205,91 lei reprezintã valoarea cofinanþãrii Uniunii Europene.

Monika BACIU

4 Actualitate

Autostradã Refugiu montan de supravieþuire pe graniþa muntoasã dintre Hunedoara ºi Gorj închisã între dãpostul care ar ªoimuº ºi putea salva vieþi este A realizat integral din Simeria materiale reciclabile, de

C

cãtre salvatorii montani din Gorj ºi Hunedoara.

Refugiul Scãriºoara este construit din module ºi poate adãposti pânã la opt turiºti.

Aceºtia au posibilitatea de a dormi, de a-ºi usca hainele ºi de a lua masa, iar dacã temperaturile sunt scãzute pot face ºi foc pentru a se încãlzi.

Refugiul Scãriºoara este situat la peste 2000 de metri altitudine, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, la limita parcurilor naþionale Retezat ºi Domogled Valea Cernei, în apropirea lacului Scãriºoara, chiar pe traseul de creastã, astfel încât sã fie uºor de gãsit pe ceaþã.

Primele module ale refugiului au fost încãrcate de la baza Salvamont Gorj din Padeº ºi fi transportate de salvamontiºtii cãtre zona de creastã a masivului Godeanu, ca mai apoi salvatorii montani ºi rangerii de la Parcul Naþional Retezat ºi Parcul Domogled Valea Cernei sã le asambleze. ”De luni, (n.r. astãzi) un nou refugiu de supravieþuire va fi gata pentru a fi sprijin la nevoie, inclusiv cu alimente!

Program inedit la Cinematograful Victoria din Petroºani: Cerere în cãsãtorie

“

Pelicula” care a rulat, joi, în sala de proiecþii a Cinematografului Victoria din Petroºani s-a numit “cerere în cãsãtorie”.

Un tânãr a ales o altfel de locaþie pentru a-ºI surprinde iubita cu cererea în cãsãtorie, ºi anume sala cinematografului din Petroºani.

Zeci de alþi spectatori au fost martori la inedita acþiune, care a avut loc imediat dupã terminarea unui film. Iubitul a realizat un colaj

Salvamont România aratã preocupare permanentã pentru un turism civilizat ºi pentru siguranþa în munþi.

Este primul refugiu de acest gen, montat în munþii din þara noastrã, fiind realizat din materiale cu caracteristici prietenoase cu natura”, spun salvamontiºtii. În interior vor fi afiºate recomandãri ºi pentru cei care sunt nevoiþi sã se adãposteascã aici, precum ºi alte mesaje utile acestora.

Maximilian GÂNJU

cu fotografii ºI cu complicitatea angajaþilor de la cinematograf a rulat imaginile pe ecranul cinematografului. Impresionatã de gestul tânãrului, iubita a avut un singur rãspuns la întrebare, ºi anume DA. Este prima cerere în cãsãtorie la cinematograful Victoria din Petroºani. Locaþia a fost inauguratã în luna martie a acestui an.

Monika BACIU

irculaþia pe A 1, între ªoimuº ºi Simeria se va închide pe 10 octombrie a.c., pe tronsonul cuprins între nodul rutier ªoimuº ºi nodul rutier Simeria.

Traficul urmeazã sã se desfãºoare deviat pe DN 7, pe segmentul Simeria-Deva. ”Având în vedere numãrul mare de indicatoare rutiere de informare a participanþilor la trafic ce trebuie montate pe drumurile naþionale (DN 76, nodurile cu DN 7 la ªoimuº - Deva ºi DN 7 Simeria) ºi în special pe tronsonul de

Cristian Ionicã: Obiectivul nostru este sã avem apã de cea mai bunã calitate, 24 de ore din 24, pentru toþi locuitorii Vãii Jiului autostradã, pentru ieºirea din trafic, CNAIR ºi antreprenorul au luat decizia de a închide traficul pe sectorul A1, ªoimuº Simeria începând de miercuri, 10 octombrie.

Astfel, miercuri, 10 octombrie 2018, vor începe efectiv lucrãrile de realizare a conexiunii între sectorul de autostradã Deva - Orãºtie (aflat sub trafic) cu lotul 4 al autostrãzii Lugoj - Deva (în execuþie)”, informeazã CNAIR. Antreprenorul estimeazã cã va finaliza lucrãrile de realizare a racordului în data de 15 noiembrie 2018.

Maximilian GÂNJU

Atenþie la apometre!

Hoþii le pun în pericol

P

entru cã se rãceºte afarã, iar Apa Serv sfãtuieºte populaþia sã îºi ia mãsuri împotriva îngheþului, oamenii din Valea Jiului au început sã constate cã apometrele nu mai sunt în cutiile de protecþie.

Tot mai multe zone din oraº sunt acum sub asediul hoþilor de fier vechi, care au furat uºile apometrelor. Sunt bucãþi mari de fier, pe care aceºtia le-au sustras din scãrile în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

care au putut avea acces, iar cei de la Apa Serv, care ne sfãtuiesc sã protejãm aparatele, spun cã au constatat frecvent astfel de situaþii. „Din pãcate, la verificãrile fãcute în teren constatãm ºi deficienþe de genul acesta. Încercãm sã le mai remediem, acolo unde putem, dar întreaga responsabilitate pentru protejarea ºi întreþinerea aparatelor de mãsurã este în sarcina beneficiarilor. Îi rugãm sã aibã grijã de ele, pentru cã nu prea

sunt hoþii din alte cartiere”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului.

Cei de la Apa Serv spun cã apometrele pot fi protejate în cutii metalice, care pot fi chiar cãptuºite, dat fiind faptul cã, la temperaturi de iarnã, acestea pot sã îngheþe ºi de ele depinde buna funcþionare a sistemului din fiecare apartament. Înainte de a da îngheþul, proprietarii sunt sfãtuiþi sã îºi ia toate mãsurile ce se impun, aºa încât sã nu aibã probleme pe timpul iernii.

Diana MITRACHE

Valea Jiului mai sunt zone unde oamenii Îaunîncãprobleme cu canalizarea, ori cu furnizarea de apã potabilã, iar avariile care apar periodic, din cauza reþelelor învechite, le creazã mari dificultãþi echipelor de la Apa Serv.

Iar lucrurile ar fi fost dramatice dacã nu ar fi fost realizate proiectele de investiþii în reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare, care au fost finalizate deja în cadrul POR 2007-2014 ºi a celor care urmeazã sã fie implementate în cadrul

programului european POIM 2014-2020.

Directorul Apa Serv, Cristian Ionicã spune cã în zonele în care sistemul public de alimentare cu apã ºi reþeaua de canalizare nu s-au fãcut investiþii pentru reabilitare apar probleme, iar zi de zi, echipele de intervenþie ale Apa Serv Valea Jiului sunt nevoite sã acþioneze de urgenþã la avariile semnalate în localitãþile Vãii Jiului.

“Unele intervenþii sunt realizate rapid, în decurs de câteva zeci de minute, dar din pãcate pentru altele timpul necesar pentru remedierea defecþiunii

este ceva mai ridicat. Spre exemplu, din cauza avariei produse pe conducta de aducþiune care alimenteazã cartierul Micro3B din municipiul Vulcan, echipele de intervenþie ale Apa Serv au lucrat zi luminã panã la remedierea completã a defecþiuni acestei reþele.

Duratã mare de reparaþie, de aproximativ 24 de ore, s-a datorat condiþiilor grele de muncã ºi complexitãþii lucrãrilor, iar în tot acest timp apã potabilã a fost furnizatã consumatorilor cu program de restricþie, din rezervoarele de înmagazinare. Ne cerem scuze abonaþilor pentru

disconfortul creat ºi þinem sã precizãm cã aceasta aducþiune foarte veche va fi înlocuitã prin programul finanþat prin POIM 2014-2020”, spune Cristian Ionicã directorul general al Apa Serv. În ciuda acestor probleme care apar, conducerea Apa Serv susþine cã interesul ºi scopul societãþii de apã ºi al oamenilor care lucreazã aici este acela de a asigura servicii de calitate oamenilor din Valea Jiului.

Câþi câini periculoºi avem în zonã?

S

unt mulþi oameni care au acasã câini din rase considerate pericolase, însã, cei care ajung sã îi ºi declare sunt, probabil, mult mai puþini. Vorbim despre oameni care ignorã legislaþia, însã, poliþiºtii spun cã sunt vigilenþi.

Numãrul celor pentru care sunt depuse acte la poliþie nu este foarte mare, însã, îmbucurãtor este faptul cã aceºtia nu au creat vreodatã probleme.

„În momentul de faþã, la Poliþia Petroºani sunt înregistraþi 17 câini din rase periculoase pentru care legislaþia în vigoare prevede obligativitatea cã stãpânii acestora sã ia mãsuri pentru a-i declara unitãþii de poliþie competente teritorial”, a spus Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Declaraþi sau nu, stãpânii lor au grijã ºi nu au fost deloc incidente periculoase. Asta, deºi cu ani în urmã, un astfel de câine a muºcat o femeie în campusul din incinta Universitãþii din Petroºani.

„În ultima perioadã nu au fost semnalate vãtãmãri corporale ale unor persoane datorate neglijenþei stãpânilor

în legãturã cu aceºti câini”, a mai adãugat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bazã legalã pentru deru-

8 milioane pentru strãzile din Uricani N

u mai puþin de 8 milioane de lei ajung la Uricani prin PNDL II, iar contribuþia administraþiei locale este de 10%. Administraþia spune cã sunt drumuri pe care nu a existat niciodatã asfalt ºi unele dintre ele duc spre cãtunele de munte, în timp ce altele, spre obiective turistice din aceastã parte a Vãii Jiului. „Cu 1 octombrie, am dat ordinul de începere a lucrãrilor de reabilitare a drumurilor vicinale în oraºul Uricani. Pot sã vã spun cã a câºtigat firma Strabag, care a ºi primit ordin de începere a lucrãrilor. În prima parte a anului, constructorul va finaliza din totalul strãzilor, pe cele care se pot face acum. Este vorba despre strãzile: Strugurelui, Manoleºti, Valea de Brazi, Tuliºa, Jandarmeriei ºi

”Vvrem sã-i asigurãm pe abonaþii noºtri cã facem tot ceea ce ne stã în putinþã astfel încât sã remediem rapid problemele care apar ºi încercãm sã prioritizãm investiþiile majore, astfel încât acestea sã vizeze eliminarea factorilor cu risc major în ceea ce priveºte realizarea obiectivului nostru: apã de cea mai bunã calitate, 24 de ore din 24, pentru toþi locuitorii Vãii Jiului”, a conchis Cristian Ionicã.

larea activitãþilor cu câini periculoºi sau agresivi este datã de prevederile OUG 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi ºi ale Legii nr.

60/2003, iar aceºtia au obligativitatea de a-i declara ºi a-i plimba în condiþii de siguranþã maximã, în public.

Prin câini agresivi se înþelege orice câine care, fãrã sã fie provocat, muºcã sau atacã persoane ori animale domestice în locuri publice sau private; orice câine care participã la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

Valomir, Mailat, ªerponi, Pietroasa ºi Haiducilor, ce face legãtura spre motelul Valea de Peºti”, a spus Corneliu Braia, viceprimarul oraºului Uricani. În acest oraº, s-au închis toate unitãþile miniere, iar oamenii îºi pun mari speranþe în dezvoltarea turismului. Acest lucru, însã, implicã sistematizarea infrastructurii, iar unul dintre cele mai importante obiective rãmâne DN 66 A Câmpu lui Neag – Herculane, drum pentru care încã nu s-a gãsit finanþarea.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Autostradã Refugiu montan de supravieþuire pe graniþa muntoasã dintre Hunedoara ºi Gorj închisã între dãpostul care ar ªoimuº ºi putea salva vieþi este A realizat integral din Simeria materiale reciclabile, de

C

cãtre salvatorii montani din Gorj ºi Hunedoara.

Refugiul Scãriºoara este construit din module ºi poate adãposti pânã la opt turiºti.

Aceºtia au posibilitatea de a dormi, de a-ºi usca hainele ºi de a lua masa, iar dacã temperaturile sunt scãzute pot face ºi foc pentru a se încãlzi.

Refugiul Scãriºoara este situat la peste 2000 de metri altitudine, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, la limita parcurilor naþionale Retezat ºi Domogled Valea Cernei, în apropirea lacului Scãriºoara, chiar pe traseul de creastã, astfel încât sã fie uºor de gãsit pe ceaþã.

Primele module ale refugiului au fost încãrcate de la baza Salvamont Gorj din Padeº ºi fi transportate de salvamontiºtii cãtre zona de creastã a masivului Godeanu, ca mai apoi salvatorii montani ºi rangerii de la Parcul Naþional Retezat ºi Parcul Domogled Valea Cernei sã le asambleze. ”De luni, (n.r. astãzi) un nou refugiu de supravieþuire va fi gata pentru a fi sprijin la nevoie, inclusiv cu alimente!

Program inedit la Cinematograful Victoria din Petroºani: Cerere în cãsãtorie

“

Pelicula” care a rulat, joi, în sala de proiecþii a Cinematografului Victoria din Petroºani s-a numit “cerere în cãsãtorie”.

Un tânãr a ales o altfel de locaþie pentru a-ºI surprinde iubita cu cererea în cãsãtorie, ºi anume sala cinematografului din Petroºani.

Zeci de alþi spectatori au fost martori la inedita acþiune, care a avut loc imediat dupã terminarea unui film. Iubitul a realizat un colaj

Salvamont România aratã preocupare permanentã pentru un turism civilizat ºi pentru siguranþa în munþi.

Este primul refugiu de acest gen, montat în munþii din þara noastrã, fiind realizat din materiale cu caracteristici prietenoase cu natura”, spun salvamontiºtii. În interior vor fi afiºate recomandãri ºi pentru cei care sunt nevoiþi sã se adãposteascã aici, precum ºi alte mesaje utile acestora.

Maximilian GÂNJU

cu fotografii ºI cu complicitatea angajaþilor de la cinematograf a rulat imaginile pe ecranul cinematografului. Impresionatã de gestul tânãrului, iubita a avut un singur rãspuns la întrebare, ºi anume DA. Este prima cerere în cãsãtorie la cinematograful Victoria din Petroºani. Locaþia a fost inauguratã în luna martie a acestui an.

Monika BACIU

irculaþia pe A 1, între ªoimuº ºi Simeria se va închide pe 10 octombrie a.c., pe tronsonul cuprins între nodul rutier ªoimuº ºi nodul rutier Simeria.

Traficul urmeazã sã se desfãºoare deviat pe DN 7, pe segmentul Simeria-Deva. ”Având în vedere numãrul mare de indicatoare rutiere de informare a participanþilor la trafic ce trebuie montate pe drumurile naþionale (DN 76, nodurile cu DN 7 la ªoimuº - Deva ºi DN 7 Simeria) ºi în special pe tronsonul de

Cristian Ionicã: Obiectivul nostru este sã avem apã de cea mai bunã calitate, 24 de ore din 24, pentru toþi locuitorii Vãii Jiului autostradã, pentru ieºirea din trafic, CNAIR ºi antreprenorul au luat decizia de a închide traficul pe sectorul A1, ªoimuº Simeria începând de miercuri, 10 octombrie.

Astfel, miercuri, 10 octombrie 2018, vor începe efectiv lucrãrile de realizare a conexiunii între sectorul de autostradã Deva - Orãºtie (aflat sub trafic) cu lotul 4 al autostrãzii Lugoj - Deva (în execuþie)”, informeazã CNAIR. Antreprenorul estimeazã cã va finaliza lucrãrile de realizare a racordului în data de 15 noiembrie 2018.

Maximilian GÂNJU

Atenþie la apometre!

Hoþii le pun în pericol

P

entru cã se rãceºte afarã, iar Apa Serv sfãtuieºte populaþia sã îºi ia mãsuri împotriva îngheþului, oamenii din Valea Jiului au început sã constate cã apometrele nu mai sunt în cutiile de protecþie.

Tot mai multe zone din oraº sunt acum sub asediul hoþilor de fier vechi, care au furat uºile apometrelor. Sunt bucãþi mari de fier, pe care aceºtia le-au sustras din scãrile în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

care au putut avea acces, iar cei de la Apa Serv, care ne sfãtuiesc sã protejãm aparatele, spun cã au constatat frecvent astfel de situaþii. „Din pãcate, la verificãrile fãcute în teren constatãm ºi deficienþe de genul acesta. Încercãm sã le mai remediem, acolo unde putem, dar întreaga responsabilitate pentru protejarea ºi întreþinerea aparatelor de mãsurã este în sarcina beneficiarilor. Îi rugãm sã aibã grijã de ele, pentru cã nu prea

sunt hoþii din alte cartiere”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului.

Cei de la Apa Serv spun cã apometrele pot fi protejate în cutii metalice, care pot fi chiar cãptuºite, dat fiind faptul cã, la temperaturi de iarnã, acestea pot sã îngheþe ºi de ele depinde buna funcþionare a sistemului din fiecare apartament. Înainte de a da îngheþul, proprietarii sunt sfãtuiþi sã îºi ia toate mãsurile ce se impun, aºa încât sã nu aibã probleme pe timpul iernii.

Diana MITRACHE

Valea Jiului mai sunt zone unde oamenii Îaunîncãprobleme cu canalizarea, ori cu furnizarea de apã potabilã, iar avariile care apar periodic, din cauza reþelelor învechite, le creazã mari dificultãþi echipelor de la Apa Serv.

Iar lucrurile ar fi fost dramatice dacã nu ar fi fost realizate proiectele de investiþii în reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare, care au fost finalizate deja în cadrul POR 2007-2014 ºi a celor care urmeazã sã fie implementate în cadrul

programului european POIM 2014-2020.

Directorul Apa Serv, Cristian Ionicã spune cã în zonele în care sistemul public de alimentare cu apã ºi reþeaua de canalizare nu s-au fãcut investiþii pentru reabilitare apar probleme, iar zi de zi, echipele de intervenþie ale Apa Serv Valea Jiului sunt nevoite sã acþioneze de urgenþã la avariile semnalate în localitãþile Vãii Jiului.

“Unele intervenþii sunt realizate rapid, în decurs de câteva zeci de minute, dar din pãcate pentru altele timpul necesar pentru remedierea defecþiunii

este ceva mai ridicat. Spre exemplu, din cauza avariei produse pe conducta de aducþiune care alimenteazã cartierul Micro3B din municipiul Vulcan, echipele de intervenþie ale Apa Serv au lucrat zi luminã panã la remedierea completã a defecþiuni acestei reþele.

Duratã mare de reparaþie, de aproximativ 24 de ore, s-a datorat condiþiilor grele de muncã ºi complexitãþii lucrãrilor, iar în tot acest timp apã potabilã a fost furnizatã consumatorilor cu program de restricþie, din rezervoarele de înmagazinare. Ne cerem scuze abonaþilor pentru

disconfortul creat ºi þinem sã precizãm cã aceasta aducþiune foarte veche va fi înlocuitã prin programul finanþat prin POIM 2014-2020”, spune Cristian Ionicã directorul general al Apa Serv. În ciuda acestor probleme care apar, conducerea Apa Serv susþine cã interesul ºi scopul societãþii de apã ºi al oamenilor care lucreazã aici este acela de a asigura servicii de calitate oamenilor din Valea Jiului.

Câþi câini periculoºi avem în zonã?

S

unt mulþi oameni care au acasã câini din rase considerate pericolase, însã, cei care ajung sã îi ºi declare sunt, probabil, mult mai puþini. Vorbim despre oameni care ignorã legislaþia, însã, poliþiºtii spun cã sunt vigilenþi.

Numãrul celor pentru care sunt depuse acte la poliþie nu este foarte mare, însã, îmbucurãtor este faptul cã aceºtia nu au creat vreodatã probleme.

„În momentul de faþã, la Poliþia Petroºani sunt înregistraþi 17 câini din rase periculoase pentru care legislaþia în vigoare prevede obligativitatea cã stãpânii acestora sã ia mãsuri pentru a-i declara unitãþii de poliþie competente teritorial”, a spus Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Declaraþi sau nu, stãpânii lor au grijã ºi nu au fost deloc incidente periculoase. Asta, deºi cu ani în urmã, un astfel de câine a muºcat o femeie în campusul din incinta Universitãþii din Petroºani.

„În ultima perioadã nu au fost semnalate vãtãmãri corporale ale unor persoane datorate neglijenþei stãpânilor

în legãturã cu aceºti câini”, a mai adãugat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bazã legalã pentru deru-

8 milioane pentru strãzile din Uricani N

u mai puþin de 8 milioane de lei ajung la Uricani prin PNDL II, iar contribuþia administraþiei locale este de 10%. Administraþia spune cã sunt drumuri pe care nu a existat niciodatã asfalt ºi unele dintre ele duc spre cãtunele de munte, în timp ce altele, spre obiective turistice din aceastã parte a Vãii Jiului. „Cu 1 octombrie, am dat ordinul de începere a lucrãrilor de reabilitare a drumurilor vicinale în oraºul Uricani. Pot sã vã spun cã a câºtigat firma Strabag, care a ºi primit ordin de începere a lucrãrilor. În prima parte a anului, constructorul va finaliza din totalul strãzilor, pe cele care se pot face acum. Este vorba despre strãzile: Strugurelui, Manoleºti, Valea de Brazi, Tuliºa, Jandarmeriei ºi

”Vvrem sã-i asigurãm pe abonaþii noºtri cã facem tot ceea ce ne stã în putinþã astfel încât sã remediem rapid problemele care apar ºi încercãm sã prioritizãm investiþiile majore, astfel încât acestea sã vizeze eliminarea factorilor cu risc major în ceea ce priveºte realizarea obiectivului nostru: apã de cea mai bunã calitate, 24 de ore din 24, pentru toþi locuitorii Vãii Jiului”, a conchis Cristian Ionicã.

larea activitãþilor cu câini periculoºi sau agresivi este datã de prevederile OUG 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi ºi ale Legii nr.

60/2003, iar aceºtia au obligativitatea de a-i declara ºi a-i plimba în condiþii de siguranþã maximã, în public.

Prin câini agresivi se înþelege orice câine care, fãrã sã fie provocat, muºcã sau atacã persoane ori animale domestice în locuri publice sau private; orice câine care participã la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

Valomir, Mailat, ªerponi, Pietroasa ºi Haiducilor, ce face legãtura spre motelul Valea de Peºti”, a spus Corneliu Braia, viceprimarul oraºului Uricani. În acest oraº, s-au închis toate unitãþile miniere, iar oamenii îºi pun mari speranþe în dezvoltarea turismului. Acest lucru, însã, implicã sistematizarea infrastructurii, iar unul dintre cele mai importante obiective rãmâne DN 66 A Câmpu lui Neag – Herculane, drum pentru care încã nu s-a gãsit finanþarea.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

Primii 140 de kilometri din proiectul Via Transilvania au fost inauguraþi A

sociaþia Tãºuleasa Social din Piatra Fântânele a inaugurat la sfârºitul luni septembrie primii 140 de kilometri din traseul Via Transilvanica, sãrbãtoare care nu întâmplãtor a coincis cu celebrarea a 18 ani de activitate Tãºuleasa, pentru cã un asemenea proiect necesitã o oarecare maturitate.

Au fost invitaþi mulþi oameni din instituþii publice, parteneri, voluntari, oameni care fac parte din povestea Via Transilvanica.

Toate cunoºtinþele dobândite prin încercãrile repetate, ºi în cele din urmã, reuºita de a face aceºti 140 de km posibili, vor fi transferaþi celorlalte judeþe sub forma unui ghid de implementare, în speranþa cã având exemplul judeþului Bistriþa-Nãsãud, lucrurile sã fie mai uºor de finalizat.

Tãºuleasa Social este un ONG care desfãºoarã proiecte cu caracter social, educaþional, de mediu, cultural etc. ºi s-a fãcut cunoscutã publicului larg în primul rând prin acþiunile de împãdurire pe care le organizeazã toamna ºi primãvara, cu participare voluntarã, disponibilã printr-un open call anunþat în mediul online. Pânã acum, mai mult de 10.000 de oameni au împãdurit mai multe hectare de teren, reuºind astfel sã contribuie la conºtientizarea problemei defriºãrilor masive din þara noastrã.

Via Transilvanica este cel mai nou proiect Tãºuleasa Social, un proiect curajos, în care s-au investit cunoºtinþe ºi experienþe acumulate în anii de activitate organizaþionalã. Via Transilvanica se inspirã din proiectele de pânã acum, dar încearcã mereu sã ridice totul la gradul superlativ. Drumul va cuprinde 1.000 de km, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin ºi va strãbate Transilvania prin zece judeþe: Suceava, BistriþaNãsãud, Mureº, Harghita, Braºov, Alba, Sibiu, Hunedoara, Mehedinþi ºi Caraº-Severin, dezvãluindu-i frumuseþea, diversitatea, dar mai ales istoria, o istorie care se întinde pe 2.000 de ani! În descrierea oficialã, acest drum este destinat parcurgerii pe jos, pe bicicletã, sau cãlare.

Infrastructura drumului cuprinde în primul rând modalitãþile de marcare ale traseului: borne kilometrice din andezit, marcaje cu vopsea, indicatoare în locuri critice etc. Un element important a fost colaborarea cu

autoritãþile judeþene ºi locale, dar ºi cu o mulþime de oameni binevoitori care s-au alãturat de multe ori voluntar proiectului, pentru a face posibilã implementarea acestei infrastructuri, de la marcarea traseului, pânã la instalarea bornelor ºi bineînþeles, la fel de important, punerea în discuþie a strategiei turistice abordate de fiecare zonã în parte. Pensiunile agro-turistice din unele localitãþi strãbãtute de acest traseu prezintã mare interes, dar în acelaºi timp, localnicii îºi aratã tot mai des disponibilitatea de a primi oaspeþi în casele lor. De asemenea, Via Transilvanica are un web-site oficial (www.viatransilvanica.com), unde se gãsesc informaþii utile, hãrþi, precum ºi “Ghidul drumeþului pe Via Transilvanica”, o paginã de facebook unde se fac anunþuri importante prin intermediul cãrora se doreºte expunerea transparentã a felului în care decurge realizarea proiectului ºi un cont de instagram care sã ajute la menþinerea unei relaþii

apropiate faþã de mulþimea de oameni care se aratã tot mai interesatã de acest proiect.

Via Transilvanica este un proiect frumos, pe mãsura locurilor pe care le va strãbate.

Peisajele naturale asigurã deja elementul spectaculos al acestui drum, însã infrastructura de care va dispune, necesitã ºi sprijin fianciar.

Costurile amenajãrii unui kilometru de traseu au fost evaluate la suma de 1.000 de euro, o sumã care acoperã costurile de realizare a bornelor de andezit, sablate ºi sculptate, instalarea lor, marcarea suplimentarã a drumului ºi alte detalii logistice. Noi oferim posibilitatea oamenilor de a contribui prin achiziþionarea unei borne, sau mai multe, ºi implicit susþinerea amenajãrii de kilometri. Totuºi, orice contribuþie, indiferent de sumã, este la fel de importantã ºi ne aduce mai aproape de realizarea drumului Via Transilvanica. Pentru prima porþiune de traseu, de 140 de km, au contribuit

Infrastructura pusã în faþa dezvoltãrii turismului V

rem turism, dar fãrã infrastructurã! Oamenii nu ajung la noi, în Valea Jiului.

Asta spun toþi proprietarii de pensiuni, iar administraþia judeþului Hunedoara spune cã a înþeles perfect cum stau lucrurile ºi acum investeºte în realizarea sistemului de drumuri necesare pentru cei ce vin în judeþul nostru. „Trebuie sã avem o infrastructurã bunã. Concret, Consiliul Judeþean, în ºedinþa de luna trecutã, deja a aprobat ºi am depus spre finanþare la PNDL, 10 drumuri, care însumeazã 160 de km. Este vorba despre drumuri din zona Haþegului, ce duc spre obiectivele turistice din aceastã zonã. A face drumuri

spre obiectivele turistice din aceste zone, va duce la creºterea numãrului lor”, a declarat Costel Avram, administratorul public al judeþului Hunedoara.

Mai mult, compartimentul de turism din Consiliul Judeþean Hunedoara a gândit un proiect integrat în care vrea sã implice toate centrele de informare turisticã din judeþ, care sã realizeze circuite turistice complexe. „Prin ADEH, compartimentul turism, ne gândim la acest lucru.

O primã etapã a fost cã reprezentanþii ADEH au venit în Valea Jiului ºi s-au întâlnit cu toþi cei care lucreazã în centrele de informare turisticã. Trebuie, pas cu pas, fãcut aºa ºi o gândire integratã, cu circuite turistice, va duce la dezvoltarea zonei. Se lucreazã la itinerarii, în care sã fie

cuprinse obiective turistice, în circuite complexe”, a mai spus Costel Avram.

Pânã acum, niciun agent de turism nu poate oferi circuite în zona noastrã, iar acestea ar trebui sã cuprindã de la cetãþile dacice, la zonele de schi, peºteri ºi turismul religios.

Diana MITRACHE

partenerii noºtri strategici Raiffeisen Bank România cu 100 de km, TeraPlast cu 18 km, CarmoLact Prod SRL cu 10 km, Coca Cola HBC România cu 10 km, dar ºi peste 800 de contribuitori mai mici, iar numãrul lor creºte în fiecare zi.

(Preþul de 1.000 euro/ bornã este valabil în aria judeþului Bistriþa-Nãsãud ºi poate sã creascã în funcþie de distanþa faþã de Tãºuleasa Social ºi implicarea autoritãþilor locale.) Alþi parteneri care ni s-au alãturat sunt Branzas Design, Endava, Autoklass, Utilben, SepiaPrint, Consiliul Judeþean Bistriþa-Nãsãud ºi Instituþia Prefectului Bistriþa-Nãsãud.

Ni se pare cã o astfel de susþinere constantã face parte din farmecul proiectului ºi îl deosebeºte de altele care îi seamãnã. De aceea, organizãm periodic tombole pentru toþi contribuitorii mari sau mici. Premiile sunt oferite de ambasadorii proiectului ºi în general implicã o întâlnire cu aceºtia. De exemplu, domnul Marcel Iureº va oferi o cinã, Toma Coconea va zbura în tandem, iar Tibi Uºeriu va ieºi la cafea ºi va oferi cãrþi cu autograf.

Mai mult, cei care contribuie cu borne vor avea un drum al lor, pavat cu plãci de andezit, gravate cu numele lor. Acest drum va fi fãcut undeva în apropierea campusului Tãºuleasa ºi ne va aminti de cei care au avut încredere sã facã posibilã amenajarea de kilometri.

Povestea este de abia la început. Noi sperãm sã finalizãm cei 1.000 de km pe care ni-i propunem. Susþinerea de care ne-am bucurat pânã acum ne dã încredere sã mergem mai departe.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

Liderii liberali din vestul þãrii au semnat un manifest împotriva “statului centralizat condus de PSD” Liderii liberalilor din judeþele Caraº- Severin, Arad, Hunedoara ºi Timiº s-au întâlnit, sâmbãtã, la Timiºoara, pentru a discuta proiectele importante de interes local pe care sã le susþinã.

Toate acestea au fost incluse într-o rezoluþie

semnatã de toþi liderii liberali din Caraº-Severin, Arad, Hunedoara ºi Timiº.

Adrian David, primvicepreºedinte PNL Hunedoara spune cã, în fapt, au fost discutate ºi identificate proiectele importante, strategice, pentru fiecare regiune, care vor fi susþinute între

filialele judeþene din aceastã regiune. “Este vorba despre semnarea unei rezoluþii de susþinere a eforturilor de dezvoltare a câtorva proiecte din parta administraþiilor locale, dar ºi un manifest împotriva statului centralizat condus de PSD, care i-a bani din aceste zone ºi îi

direcþioneazã greºit în alte pãrþi”, spune Adrian David.

Pentru judeþul Hunedoara, Adrian David spune cã proiectele identificate pentru a fi promovate sunt: realizarea domeniului schiabil al Vãii Jiului (Parâng, Strajã, Pasul Vulcan, Retezat); Punerea în valoare a Ulpia Traiana Sarmisegetusa; Legãtura rutierã Valea Jiului – Bãile Herculane; Revitalizarea din punct de vedere economic a Vãii Jiului; punerea în valoare a Cetãþilor dacice patrimoniu UNESCO; ºi Agrement în Parcul Naþional Retezat.

Apa Serv vrea sã elimine plata la asociaþiile de proprietari

S

ume uriaºe au fost acumulate, de cei arondaþi la asociaþiile de proprietari, cã datorii la furnizorul de apã. Asta, din cauza numeroaselor probleme ºi procese în care acestea au fost prinse, iar acum, de când s-a constatat cã, dacã locatarii sunt preluaþi la plata directã, nu mai sunt probleme grave.

Tocmai de aceea, reprezentanþii Apa Serv spun cã vor sã preia toþi locatarii la plata directã, indiferent dacã au sau nu racorduri separate. „Nu pot sã zic cã e o campanie agresivã, dar, insistãm la fiecare asociaþie cumva ca oamenii sã rãmânã membri ai asociaþiei, dar plata serviciilor sã se facã la noi. Pentru cã, din cele 21 de asociaþii pe care avem la nivel de Apa Serv, cu 18 avem procese. 70 % din creanþele noastre sunt creanþe

pe care le regãsim la asociaþiile de proprietari. Am fost obligaþi ºi sã luãm douã asociaþii la încasarea directã, din cauzã cã au murit cei care le administrau ºi alte douã din Lupeni, unde erau probleme, iar acum putem spune cã, de când sunt la noi, nu mai avem probleme”, a spus Cristian Ionicã, managerul SC Apa Serv Valea Jiului.

Mai mult, nici nu mai este absolut necesar sã îºi branºamente separate locatarii, dacã vor sã plece din asociaþiile de proprietari. „De-a lungul timpului, nu am

reuºit sã realizãm branºamente individuale la nivelul întregii scãri ºi avem scãri unde toþi sunt branºaþi individual, dar ºi scãri unde nu sunt, iar noi îi luãm la plata directã ºi în aceste condiþii”, a mai adãugat managerul Apa Serv.

Cele mai multe asociaþii sunt somate ºi acum pentru cã nu îºi achitã nici mãcar factura curentã la apã. Sunt procese în curs, iar din totalul celor existente, în afarã de cele 4 preluate la plata directã la Lupeni, doar douã îºi achitã factura curentã la zi.

Diana MITRACHE

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Suspectul de omor din Sohodol a fãcut apel ndividul a lovit cu cuþitul ºi a fugit Ifost lãsându-ºi victima sã agonizeze. Când a ridicat de poliþiºti ºi-ar fi recunoscut fapta ºi a fost arestat preventiv de cãtre magistraþii Tribunalului Hunedoara.

Suspectul, Nicolae Maier de 47 de ani, din Vulcan, a considerat cã arestarea sa preventivã nu se justificã ºi a atacat decizia la Curtea de Apel Alba Iulia.

Dosarul urmeazã sã se judece iar completul sã decidã dacã reprezintã un pericol social pe parcursul cercetãrilor.

Maier le-a cerut judecãtorilor hunedoreni sã fie plasat în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Crima pe care acesta ar fi comis-o a avut loc într-un cartier aflat la periferia municipiului Vulcan, unde s-a întâlnit câteva minute cu victima. Pentru cã a fost agasat de faptul cã aceasta îi cerea de bãut, a scos un cuþit cu care l-a înjunghiat iar apoi a fugit. Omul s-a pãrbuºit într-o baltã de sânge ºi a apucat sã doar sã strige dupã ajutor. Un vecin l-a gãsit ºi a sunat la 112.

Poliþiºtii n-au avut deloc o misiune uºoarã în a-l identifica pe autor în condiþiile în care nu existau martori. Probele adunate i-au condus spre suspect ºi au reuºit sã dea de urma lui la mai puþin de 24 de ore de la comiterea faptei. Bãrbatul ucis obiºnuia sã lucreze cu ziua prin cartier ºi aºa l-ar fi cunoscut pe individul care l-a înjunghiat mortal. (M. GÂNJU) GÂNJU)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 Octombrie 2018

70 de ani (1948-2018) de sport universitar la Petroºani (IV)

Î

n anul jubiliar al Înfiinþãrii Universitãþii din Petroºani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea într-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar

VASILE RUSU ªI CONSTANTIN DINU DOUÃ MARI VALORI O contribuþie substanþialã la succesul studenþilor – rugbiºti din Petroºani au adus-o cei doi jucãtori din fotografie. Iubitorii jocului cu balonul oval i-au recunoscut, desigur, cu uºurinþã pe maeºtrii sportului Vasile Rusu ºi Constantin Dinu. Ei i-au urmãrit nu o datã pe terenul de joc, le-au apreciat tehnica ºi mãiestria în confruntãri cu adversari dintre cei mai puternici.

Vasile Rusu, în campionatul recent încheiat, a jucat un rol dublu în angrenajul echipei: de antrenor-jucãtor. Tehnica sa individualã, experienþa în teren, tactul, l-au ajutat sã se impunã atât în joc cât ºi în faþa coechipierilor sãi. Constantin Dinu a venit numai de doi ani în formaþia studenþilor petroºãneni, dar a reuºit sã se încadreze repede în stilul de joc al noii sale echipe, iar calitãþile sale unanim apreciate pe plan naþional ºi inernaþional l-au adus repede în rândul adulaþilor spectatori.

Cei doi jucãtori sunt ºi foarte

Vasile Rusu ºi

ªtiinþa Petroºani în 1971-1972, ocupanta locului 2 în Divizia Naþionalã

buni prieteni ºi mai ales colegi: colegi de „naþionalã”, colegi la ªtiinþa Petroºani, colegi de an (anul II) în amfiteatrele I.M.P. Pe toate cele trei fronturi Vasile Rusu ºi Constantin Dinu au luptat cu aceeaºi dârzenie.

O vor face la fel ºi în viitor.

UN DECENIU ÎN ASCENSIUNE

ªtiinþa Petroºani continuã sã se impunã. Astfel, în ediþia 1971-72, învinge în campionat, în ambele manºe pe Dinamo, Steaua ºi Griviþa Roºie Bucureºti, dar pierde titlul naþional în dauna Universitãþii Timiºoara, obþinând în final locul 2, cea mai bunã performanþã din istorie în campionat a ªtiinþei!

Constantin Dinu Dar ce lot

avea ªtiinþa: C. Dinu, Ortelecan, Fl. Constantin, Bãrgãunaº, Bucos, Emil Neagu, Fãlcuºanu, toþi internaþionali A, apoi V. Marinescu, Burghelea, Stãnculescu, T. Ionescu, Moroe, Moromete, Lomotã, Talpã, Abribula, Truþã, Bãltãrescu, C. Roºca, Zafiescu. În ediþia 1972-73 va ocupa din nou o poziþie bunã, locul 4... în 1974-75 locul 3.

Ca la 20 de ani, fãrã stadion ºi fãrã bani, dar printre primii în ultimii ani. ªTIINÞA PETROªANI Prezenþã remarcabilã de tradiþie pe prima scenã a rugbyului românesc (acum trei ani vicecampioanã), echipa studenþilor din Petroºani, ªtiinþa, scãpatã vara trecutã din emoþiile unui campionat în care n-a prea strãlucit, se aflã acum, la jumãtatea competiþiei, pe poziþia a III-a a seriei, la egalitate de

puncte (18) cu locul II (T.C.I. Constanþa). Incontestabilã animatoare a luptei pentru un loc fruntaº în serie (de la reorganizarea campionatului în douã serii a câte opt echipe), ªtiinþa Petroºani a avut o toamnã foarte bunã ºi, cel puþin sentimental, se apreciazã cã în douã din cele 3 infrângeri a fost învinsã nu cu mijloacele... rugbyului (dealtfel „stilul” de joc al T.C.I. Constanþa, de pildã, a fãcut de nenumãrate ori obiectul unor mãsuri federale de disciplinizare). Afirmarea în turul campionatului a echipei studenþilor din Petroºani a impresionat specialiºtii cu atât mai mult cu cât ea a avut loc în condiþiile unor importante modificãri în componenþa lotului de bazã. Cinci jucãtori au plecat pentru satisfacerea stagiului militar, mai înainte plecaserã „piesele de greutate”. Fãlcuºanu ºi Dinu la echipe din Bucureºti.

Dar un nucleu de bazã – Bãltãreþu, Fl. Constantin, Talpã,

Martin, Neagu º.a. – avea sã polarizeze în jurul sãu pe noii veniþi: Oprea, Tufeanu, Eudicã, E. Stoica. Poate ºi calitatea sa de jucãtor-antrenor l-a ajutat pe Gheorghe Editãreþu sã realizeze din mers sudura ºi sã porneascã, din etapã în etapã, spre afirmarea unei noi echipe.

Momentan, antrenorului Bãltãreþu i s-a ridicat dreptul de a mai fi ºi jucãtor între colegii sãi. Dar la antrenamentul pe care-l conducea într-una din zilele trecute, pe terenul bituminizat al ªcolii sportive Petroºani, antrenorul juca în una din cele douã echipe alcãtuite din lotul disponibil. Se simþea mai în mijlocul acþiunii de antrenor... ªtiinþa se antreneazã cum poate ºi unde poate în faþa cãminelor studenþeºti, în parc, pe dealurile institutului, pe terenurile din Vale, când „o primeºte” clubul Jiul, sau Aninoasa, Lupeni, Petrila...

Se antreneazã, joacã, va urca probabil pe podiumul laureaþilor ºi totul apare de-a dreptul ilogic. ªtiinþa n-a avut ºi nu are un teren propriu. Va avea, probabil, la toamnã, sus prin preajma institutului. Dar, ªtiinþa a dat anul trecut 9 jucãtori lotului reprezentativ lãrgit, dintre care cinci – Stoica Enciu, Budicã, Ortelecan, Burghelea ºi Talpã – au jucat ºi au contribuit efectiv în marile victorii ale rugbyului românesc în anul 1974. Acum, în condiþiile spuse, Gheorghe Bãltãreþu cu elevii-coechipieri aleargã pe unde pot pentru ca în retur sã ocupe locul II în serie ºi, deci, sã participe la turneul final pentru desemnarea primelor trei valori ale rugbyului nostru. Dupã cum îi vedem, cu tenacitatea ºi ambiþia ce-i caracterizeazã, suntem convinºi cã vor reuºi. ªi, poate, astfel vor convinge (dacã mai e nevoie) pe cei ce trebuie, sã le vadã totuºi meritele incontestabile, cã lucrãrile la baza sportivã a institutului ar trebui accelerate...

Paginã realizatã de GENU TUÞU