Cronica Vaii Jiului Nr.1651, Marti 18 septembrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1651

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 Septembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Comisarul-ºef Ovidiu Gabriel Bîrlea noul ºef al IPJ Hunedoara

C

omisarul-ºef Ovidiu Gabriel Bîrlea este ºeful Inspectoratului de Poliþie Hunedoara.

Acesta a fost declarat admis la concursul pentru ocuparea funcþiei de inspector-ºef al IPJ Hunedoara.

Comisarul a fost singurul care candidat pentru aceastã funcþie.

Ovidiu Gabriel Bârea a ocupat, prin detaºare, postul de comandant al IPJ Hunedoara încã din luna noiembrie a anului treuct. Noul ºef al IPJ Hunedoara s-a nãscut în data de 21 iulie 1965. În 1989 a absolvit Facultatea de Mecanicã din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timiºoara, iar în 2005 pe cea de ªtiinþe Juridice din cadrul Universitãþii de Vest

„Vasile Goldiº” din Arad, unde un an mai târziu ºi-a luat masterul în Drept penal ºi procesual aprofundat. ªeful IPJ Hunedoara lucreazã în sistem din anul 1991. A fost ofiþer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor, ofiþer specialist principal specializat în macrocriminalitate economicã la Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia, ºef al Biroului de Investigare a Fraudelor, al Serviciului Investigarea Criminalitãþii Economice, iar din noiembrie 2017 interimar la comanda IPJ Hunedoara.

Monika BACIU

Galeriile subterane pun în pericol populaþia Vãii Jiului

Z

eci de kilometri de galerii împânzesc subteranul pe toatã Valea Jiului, iar oamenii au început sã simtã efectul închiderii minelor ºi în propriile locuinþe. Cei mai mulþi locuiesc pe zone în care, în subteran, s-a exploatat huilã ºi unul dintre cazurile flagrante, ce macinã acum structura unui întreg cartier, se aflã la Lupeni. >>> PAGINA A 3-A

BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ – 20 SEPTEMBRIE 2018 Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã joi, 20 SEPTEMBRIE 2018, la cererea pieþei muncii locale,

BURSA LOCURILOR DE MUNCà Acþiunea se va desfãºura în aceastã zi în reþeaua teritorialã a judeþului Hunedoara în DEVA, SIMERIA, HUNEDOARA, ORêTIE, CÃLAN, HAÞEG, PETROªANI, LUPENI, VULCAN, BRAD, între orele 9.00 –13.00.

Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 20 septembrie 2018, la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Piaþa Unirii, nr. 2, tel.

0254.216.151 sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã Nicolae Fara, Director executiv

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI! Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier, înregistraþi în evidenþele SNIMVJ SA, aferente semestrului I al anului 2018 se vor efectua în perioada:

25.09.2018 – 19.10.2018

În fiecare sãptãmânã astfel: Marþi - Joi între orele 7.30 – 15.00 ºi Vineri între orele 7.30 – 12.30 Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) CONDUCEREA SOCIETÃ SOCIETÃÞII NAÞIONALE NAÞIONALE DE ÎNCHIDERI MINE VALEA VALEA JIULUI SA

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

Infochioºcuri, mãsura ministrului Intotero pentru sclavii români

N

oi cazuri de sclavie ies la ivealã în Italia, iar ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero spune cã se fac eforturi comune între mai multe ministere pentru a stopa fenomenul.

misiunilor diplomatice. 24/24 de ore, rãspunde cineva. De asemenea, din partea Agenþiei Naþionale a Traficului de Persoane suntem parteneri într-o altã campanie de informare, ºi vreau sã spun cã Italia, Consulatul general din Bari a dotat, în zonele unde avem mulþi cetãþeni care lucreazã în agriculturã, dar ºi în asistenþã socialã, 3 locaþii, sediile sindicatelor ºi ale primãriilor, cu infochioºcuri. Prin intermediul acestora, cetãþenii români au posibilitatea de a studia legislaþia în domeniu, atât în limba românã, cât ºi în limba italianã. Astfel îºi pot cunoaºte drepturile ºi obligaþiile ºi pot intra în contact prin intermediul internetului

Situaþiile critice au fost semnalate acum în provincia Toscana- Veneto ºi ministrul care se ocupã de oamenii plecaþi peste hotare la muncã, a explicat la Petroºani, la finele sãptãmânii trecute, ce planuri vor fi puse în aplicare din aceastã sãptãmânã. „Existã numere de urgenþã din partea Consulatelor generale ale

cu autoritãþile centrale din Italia sau România. În paralel, mai multe instituþii muncim pentru a stopa acest fenomen”, a spus ministrul Natalia Intotero.

Legea caporalatului a intrat în vigoare ºi, prin aceasta sunt pedepsite persoanele care recurg la aceste fapte, însã, ele trebuie, mai întâi depistate ºi apoi condamnate.

Diana MITRACHE

Asociaþia Pro Infrastructurã: În 27-28 septembrie va fi fãcutã recepþia la finalizarea lucrãrilor la Gilãu, unde "autostrada-muzeu" Gilãu-Nãdãºelu va fi conectatã cu restul Autostrãzii Transilvania

eprezentanþii R Asociaþiei Pro Infrastructurã anunþã

cã în aceste zile va fi fãcutã pre-recepþia segmentului de ºosea de la Gilãu, care va conecta "autostrada-muzeu" Gilãu-Nãdãºelu, gata din noiembrie 2017, cu restul Autostrãzii Transilvania (A3). "Începem sãptãmâna cu o micã veste bunã: intrãm

în linie dreaptã la Gilãu, acolo unde constructorul (Tirrena Scavi) este foarte aproape de finalizarea celor 766 de metri care vor conecta "autostrada-

muzeu" Gilãu-Nãdãºelu (gata din noiembrie 2017) de restul Autostrãzii Transilvania (A3). Mâine va fi ultima zi în care se va aºterne stratul de uzurã.

Mai rãmân aºadar de executat diverse finisaje: taluzãri, rigole/ºanþuri, parapete protecþie, indicatoare, marcaje rutiere", anunþã Asociaþia Pro Infrastructurã, care publicã ºi o filmare realizatã cu drona pe Autostrada Transilvania.

Conform reprezentanþilor asociaþiei, astãzi ºi/sau mâine se va efectua pre-recepþia, iar recepþia la finalizarea lucrãrilor va fi în 27-28 septembrie dacã nu vor exista tergiversãri inutile."Simplu spus, sunt ºanse mari ca la sfârºitul acestui luni sã circulãm pe 9,5 km de autostradã nouã între Nãdãºelu ºi Gilãu, evitând complet Cluj-Napoca pe relaþia Zalãu/Baia Mare-Turda", adaugã sursa citatã.

Preþul mediu al energiei electrice pe piaþa spot a bursei a crescut cu 33% în august, faþã de luna precedentã

P

reþul mediu al energiei electrice pe piaþa spot a bursei OPCOM a fost de 242 de lei pe MWh în luna august a acestui an, mai mare cu 33% faþã de iulie, iar trendul a continuat sã fie crescãtor ºi în prima parte a lunii septembrie, potrivit datelor disponibile pe site-ul operatorului bursier.

de 270 de lei pe MWh, de asemenea mai mare cu 33% faþã de luna precedentã, iar preþul mediu în celelalte intervale orare a fost de 215 lei pe MWh, în creºtere cu 34%.

Pe PZU s-a tranzacþionat în august 2018 o cantitate de energie de 1,8 milioane de MWh, echivalentul a 39% din consumul total. De asemenea, valoarea tranzacþiilor s-a ridicat la 447 de milioane de lei (96 de milioane de euro).

Datele pentru prima sãptãmânã a lunii septembrie aratã cã preþul pe piaþa spot a continuat sã creascã, înregistrând o medie de 291 de lei pe MWh în perioada 3 - 9 sep-

Comparativ cu luna august 2017, preþul pe piaþa spot (sau Piaþa pentru Ziua Urmãtoare - PZU) a fost în scãdere cu 6%.

Pentru intervalul orar de vârf (9:00 - 20:00), preþul mediu a fost

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

tembrie.

Pe data de 5 septembrie s-a înregistrat ºi preþul maxim al acestui an, ca medie zilnicã, respectiv 345 de lei pe MWh. AGERPRES

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

Galeriile subterane pun în pericol populaþia Vãii Jiului Z

eci de kilometri de galerii împânzesc subteranul pe toatã Valea Jiului, iar oamenii au început sã simtã efectul închiderii minelor ºi în propriile locuinþe. Cei mai mulþi locuiesc pe zone în care, în subteran, s-a exploatat huilã ºi unul dintre cazurile flagrante, ce macinã acum structura unui întreg cartier, se aflã la Lupeni.

Nu departe de sediul primãriei, sus pe deal, în zona strãzii care, ca o ironie a sorþii se numeºte Victoria, mai mulþi localnici se plâng cum casele s-au surpat, pãmânturile s-au cãscat pe suprafeþe de zeci de metri, iar animalele abia au fost salvate.

Dealul strãjuieºte oraºului ºi aici, cei mai mulþi oameni ºtiu cã totul e din vina minei.

Din gãurile cãscate se zãresc chiar ºi conductele de apã ºi aeraj care cândva au servit în subteran, iar acum doar constatã cum coboarã treptat spre fundul minei. „Pãmântul s-a surpat pe o zonã foarte, foarte mare ºi la adâncimea de vreo 30 m. S-a adunat ºi apã, din cauzã cã acolo, în subteran, nu s-a

rambleat (n.r astupat cu piatrã) la timp ºi surpãtura se vede.

Cândva cei de la minã au împrejmuit locul.

Se vãd conductele de apã ºi vã zic cã e foarte adâncã. Se vede din stradã surparea. Când s-a surpat, a cãzut cãsuþa în care era ciobanul ºi bine cã nu a prins oile, pentru cã ocolul în care ele stãteau s-a dus tot la fund într-o zi. Pomii ºi cãsuþa nu mai sunt.

Ruptura, care se vede de aici, poate sã vinã pânã jos”, ne explicã un localnic.

Oamenii povestesc cum, dupã surpare, a venit cineva de la mina Lupeni ºi a împrejmuit totul cu bandã pe care au scris NU TRECEÞI. Atât ºi nimic mai mult, iar galeriile, spun specialiºtii, se întind pe

suprafeþe uriaºe acesta fiind doar începutul.

Asta, pentru cã mâna Lupeni ar trebui închisã, iar galeriile ar avea nevoie de închidere conformã.

Din pãcate, însã, închiderea minei se grãbeºte acum, pânã la finele anului, lucru pe care nici oamenii de la minã nu îl vãd cu ochi buni. „Nu este plauzibilã ideea de a se închide mâna peste 3 luni, cã atât mai este pânã în decembrie. În 2018 ar fi imposibil. Sunt mulþi factori care ne spun cã aºa ceva este chiar imposibil. În primul rând, pentru cã sunt galeriile care, dupã cum vedeþi, au surpat casele de la suprafaþã, pãmânturile au luat-o spre fundul minei. Mina trebuie sã se închidã dupã tehnologii ce se deruleazã pe ani întregi ºi trebuie sã respectãm ºi factorul de mediu, pentru cã nu ne putem bate joc de oraºul Lupeni. Galeriile din subteran, din aceastã zonã, nu mai sunt funcþionale. Am trecut pe lângã puþul Carolina, care efectiv nu mai existã de câþiva ani ºi este ºters de pe faþa pãmântului, iar zeci de km de galerii din subteran nu mai sunt funcþionale de mult timp. ªi nimeni nu a închis perimetrul, ele fãcând legãtura cu mâna în partea de nord, acolo unde este funcþionalã acum”, a precizat ºi Cristian Roºu, vicepreºedintele Sindicatului Muntele de

la mina Lupeni.

Nimeni nu a închis aceste spaþii deºi, la suprafaþã, spun cei care acum pãzesc perimetrele, zona a fost ecologizatã. Iarba a crescut peste tot locul, care cândva a fost un adevãrat centru minier, însã, dezastrul din subteran abia cum se face simþit. „Fiind galerii care nu sunt astupate, normal cã cedeazã pãmântul de deasupra. Sunt multe zone: în Cartierul Victoria, pe strada 30 Decembrie, Cartierul ªtefan, aproape de mina Lupeni, pe înãlþime. Sunt familii întregi care au acum probleme. Aici a fost casa maºinii de extracþie ºi de compresoare, apoi puþul, utilaje ºi toate s-au închis treptat, dupã 1990. Au demolat la suprafaþã, iar galeriile au rãmas. ªtiu cã trebuiau astupate ºi era investiþie, dar nu au fãcut. Din pãcate existã ºi pericol de explozie, cã în minã, pe galerii se acumuleazã metan ºi existã riscul. Ar trebui astupate, dar probabil, e prea scumpã investiþia”, spune unul dintre cei care acum pãzeºte obiectivul de la fostul puþ Carolina.

Cei care locuiesc în aceste zone aflate peste galeriile de minã nerambleate, sau doar inundate, stau pe o bombã cu ceas.

Oricând se pot produce explozii, iar surpãrile se vor simþi din ce în ce mai frecvent.

Mina Lupeni se aflã prinsã în programul de închidere pânã la finele

acestui an, însã, sindicatele au cerut pânã ºi comisarului european Corina Creþu, ca mâna sã continue sã scoatã cãrbune.

Nimeni nu ºtie, în acest moment, dacã se vor respecta toate normele ºi dacã vechile galerii, ori carierele cãscate prin curþile momârlanilor vor fi închise conform. În

teorie, aceste spaþii trebuiesc asanate, apele dirijate spre exterior, puþurile închise complet ºi galeriile umplute cu piatrã. Asta ar face imposibilã acumularea gazelor ºi prãbuºirea spaþiilor, însã, în vechile galerii pãrãsite se mai ajunge foarte greu ºi riscurile sunt acum uriaºe.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Finanþare pentru Valea Jiului

M

inisterul Fondurilor Europene va lansa, în perioada urmãtoare, un apel dedicat dezvoltãrii antreprenoriatului în zona Vãii Jiului, cu o valoare de aproximativ 1,5 milioane euro.

Cei care îºi vor alcãtui un proiect eligibil ar putea primi 40 de mii de euro, fiind finanþate minim 25 planuri de afaceri. ”Guvernul României va sprijini aceastã zonã pentru a deveni mai vizibilã atât prin resurse, cât ºi prin oamenii care trãiesc aici, mai inclusivã prin oportunitãþi egale tuturor, mai competitivã ºi mai

conectatã, printr-o infrastructurã dezvoltatã. Va fi elaborat un plan de acþiune pe termen scurt ºi mediu privind politicile sectoriale din toate domeniile, ce va fi implementat în Valea Jiului atât din fonduri naþionale, cât ºi europene, dupã modelul altor State Membre”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Rovana

Spãrgãtorul cere liberarea condiþionatã

R

ecidivistul din municipiul Lupeni, abia ieºit din închisoare, a juns dupã gratii pentru cã a dat mai multe spargeri.

A vizat farmaciile din vestul Vãii Jiului.

Tânãrul a cerut judecãtorilor hunedoreni liberarea condiþionatã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

ª. Gabriel-Ionuþ a fost trimis în judecatã pentru mai multe infracþiuni de furt calificat ºi tentativã la furt calificat, iar magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat la mai multe pedepse.

Pentru ”loviturile” la farmacii, recidivistul va executa cei circa trei ani de închisoare, la care i-au fost

Plumb.

Decizia vine care urmare a întâlnirii de la Petroºani, de sãptãmâna trecutã, ºi se înscrie în planul de tranziþie de la industria extractivã la o o economie modernã, durabilã.

ondurile europene, cheia dezvoltãrii F Vãii Jiului

Fondurile europene sunt cheia pentru dezvoltarea Vãii Jiului, iar adãugate ºi zilele rãmase dupã liberarea condiþionatã. Acesta le-a cerut în repetate rânduri magistraþilor deveni sã-l punã în libertate, însã solicitãrile i-au fost respinse. Potrivit anchetatorilor, individul a acþionat ajutat de un complice, acesta fiind condamnat de magistraþi la un an ºi jumãtate de închisoare cu suspendare. ª. Gabriel-Ionuþ trebuie sã plãteascã despãgubiri farmaciilor prejudiciate dar ºi Companiei Naþionale Poºta Românã, Oficiul Poºtal Lupeni, iar pãgubiþii au obþinut executarea silitã a acestuia.

Maximilian GÂNJU

autoritãþile locale din cele ºase localitãþi par sã fi înþeles acest lucru.

Peste tot, edilii încearcã sã atragã banii europeni, astfel cã se întocmesc studii pentru diferite lucrãri, în vederea depunerii proiectelor. Nouã perioadã de atragere a fondurilor europene 2014-2020 pune la dispoziþia autoritãþilor locale miliarde de euro. „În perioada 2007 – 2013, au fost deja investite 2,5 miliarde de lei în judeþul Hunedoara ºi în oraºele din Valea Jiului. Banii europeni au fost folosiþi pentru reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionarea de echipamente medi-

cale, pentru dezvoltarea IMM-urilor, pentru proiectele de cercetare ºi inovare, pentru crearea de noi locuri de muncã sau proiecte pentru extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi canalizare din Valea Jiului”, a explicat comisarul european Corina Creþu. În plus, toate aceste lucrãri vor continua.

Pentru unele au fost deja aprobate finanþãrile, iar alte proiecte sunt încã în evaluare.

“Investiþiile acestea vor continua. Sunt în dezvoltare proiecte de infrastructurã de apã ºi canal în valoare de 250 de milioane de euro, sunt proiecte cu o valoare totalã de peste 3 miliarde de euro

Accident grav cu doi rãniþi, la Jieþ D oi tineri au fost grav rãniþi în urma unui accident de circulaþie produs în noaptea de duminicã spre luni, pe un drum din localitatea Petrila, în zona Jieþ.

Autoturismul în care se aflau cei doi a lovit un cap de pod ºi s-a rãsturnat, iar pentru extragerea celor doi pasageri a fost nevoie de intervenþia echipelor de descarcerare.

Accidentul rutier extrem de grav ar fi fost provocat de viteza excesivã, iar ºoferul a pierdut controlul volanului ºi a

intrat direct într-un cap de pod. Maºina s-a rostogolit apoi în afara drumului iar cei doi ocupanþi au rãmas încarceraþi. Un echipaj de descarcerare a reuºit cu greu sã-i scoatã pe cei doi iar paramedicii SMURD au constatat cã au rãni grave ºi i-au transportat la Unitatea

Zeci de intervenþii ISU la sfârºitul sãptãmânii

pentru modernizarea ºi dezvoltarea infrastructurii de transport, care va fi legatã de restul þãrii, existã de asemenea investiþii în derulare de peste 200 de milioane de euro destinate reabilitãrii termice a clãdirilor sau regenerãrii centrelor urbane ºi a infrastructurii locale.

De asemenea, existã proiecte în derulare de peste 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea capitalului uman”, a mai spus sursa citatã. În plus, pentru dezvoltarea Vãii Jiului se va deschide o axã specialã de finanþare.

Astfel, trebuie scrise doar proiectele pentru a putea fi accesaþi banii europeni.

Maximilian GÂNJU Monika BACIU Primiri Urgenþe a spitalului din Petroºani.

Poliþiºtii din Petrila au deschis un dosar penal pe numele ºoferului vinovat de producerea accidentului ºi-l cerceteazã pentru vãtãmare corporalã din culpã. Totodatã, anchetatorii vor stabili dacã maºina cu numere de Franþa avea drept de circulaþie pe drumurile publice ºi dacã ºoferul era sau nu sub influenþa bãturilor alcoolice.

M. GÂNJU

Ultima strigare la Universitatea Petroºani P erioada de înscriere la Universitatea din Petroºani a fost prelungitã ºi în aceastã sãptãmânã.

Pânã la final, sunt aºteptaþi chiar ºi studenþii din Republica Moldova, asta pentru cã mai sunt locuri la diverse specializãri ºi elevii de peste Prut au susþinut ceva mai târziu bacalaureatul de toamnã. „Mai avem câteva locuri, în special la

licenþã. La master numai cu taxã mai sunt. La licenþã mai sunt locuri bugetate ºi am considerat cã ar fi bine sã le ocupãm ºi pe aceste ºi, poate cã anumiþi candidaþi, care nu au reuºit în alte pãrþi, ori care se decid mai greu sã continue studiile universitare, sã vinã în aceastã sãptãmânã, cât mai au posibilitatea aceasta sã se înscrie. În plus, avem ºi studenþii basarabeni, care, probabil, între timp, au promovat bacalaureatul de toamnã,

pentru cã acolo se dã mai târziu examenul ºi ºi ei vor putea sã vinã aici”, a spus prof univ dr habil Sorin Radu, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Universitatea din Petroºani a deschis în acest an ºi o linie de înscrieri on-line, despre care profesorii de aici spun cã ºi-a dovedit eficienþa, mai ales cã tinerii sunt foarte obiºnuiþi cu tehnologia. „În afarã de douã-trei zile, în care am avut ceva probleme inerente,

a mers foarte bine, pentru cã deja, în perioada de varã, când nu aveam aici pe nimeni pentru înscrieri, am avut aproape 50 de înscrieri on –line. Celelalte s-au fãcut în perioada efectivã a admiterii. Tinerii sunt foarte obiºnuiþi sã foloseascã un telefon de pe care sã se înscrie ºi pentru ei a fost o provocare. O înscriere din joacã a fost mult mai eficientã decât sã vinã pânã aici cu un dosar”, a mai precizat Rectorul Universitãþii din

academice. Astfel, sesiunea de înscriere pentru studiile de licenþã, pe locurile rãmase încã disponibile, se prelungeºte ºi în perioada 16-24 septembrie 2018.

Diana MITRACHE

Ion Popescu: Minerii sunt prost plãtiþi! alariile celor care trudesc în subteran S sunt extrem de mici.

Asta au spus, într-un glas, sindicaliºtii la întâlnirea, de la finele sãptãmânii trecute, cu Corina Creþu.

Potrivit celor ce reprezintã aceastã meserie, cândva extrem de bine remuneratã, acest lucru nu trebuie sã mai rãmânã aºa, iar la Petroºani comisarul european a aflat ce îºi doresc aceºti oameni, dincolo de prelungirea activitãþii în subteran ºi de acordarea unor

facilitãþi pentru cei care se disponibilizeazã. „Câºtigã destul de puþin ºi aceasta va fi o problemã. E salariul minim pe economie 1.900 de lei ºi minerul ia 2.400. Nu este corect. Vrem sã reparãm acest lucru ºi

cine munceºte sã fie ºi bine plãtit”, spune Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, la întâlnire.

Salariile truditorilor sub pãmânt sunt mici, în timp ce ºefii lor câºtigã sume

importante. Ca sã nu mai vorbim de cei care sunt în Consiliul de Administraþie ºi care, de-a lungul ultimilor ani, nu au gãsit o strategie viabilã pentru acest domeniu aflat în regres la nivel european. Încã din vara anului trecut, sindicatele au cerut o analizã pe sucursale a salariilor minerilor ºi ºefilor lor, dar mãsuri nu au fost luate niciodatã. Asta, în condiþiile în care ºefii lor câºtigã sume de 10 sau 20 de ori mai mari.

Diana MITRACHE

Aventura lui Avram Iancu, umbritã de o cumpãnã A Echipajele de pompieri, descarcerare ºi prim-ajutor ale detaºamentelor din judeþul Hunedoara ºi subunitãþile aflate în subordine au intervenit, în intervalul 14 – 16 septembrie, la 8 incendii, 1 accident, 1 salvare de animal ºi 52 transporturi de la domiciliu la ambulanþã, activitãþi de recunoaºtere în teren ºi educare în domeniul situaþiilor de urgenþã în mai multe localitãþi, societãþi comerciale ºi instituþii de învãþãmânt.

De asemenea, în acest sfârºit de sãptãmânã, pompierii care acþioneazã în vederea acordãrii ajutorului medical de urgenþã au asistat medical 117 de persoane.

Petroºani.

Conducerea Universitãþii din Petroºani a decis, în data de 15 septembrie 2018, sã mai acorde o ultimã ºansã celor care doresc sã devinã studenþi ai acestei instituþii

ventura lui Avram Iancu pe Marea Neagrã este umbritã de o cumpãnã.

Acesta a rãmas fãrã caiacist, aºa cã acum se vede nevoit sã facã un apel public.

Niciun din cei doi caiaciºti din echipã nu îl mai poate însoþi pe sportivul petroºãnean de la graniþa cu Bulgaria. Avram Iancu a pornit de la Sulina ºi se îndreaptã spre Istanbul. Acesta vrea sã marcheze, astfel anul Centenar. Proiectul înotãtorului din Petroºani a început pe data de 2 septembrie 2018, la Sulina, acolo unde s-a încheiat ultima sa aventurã acvaticã. Traseul lui Aveam Iancu însumeazã 630 de

kilometri pe malul Mãrii Negre, pânã la Istanbul.

Motivaþia ºi iubirea faþã de patrie îl motiveazã pe Avram Iancu în acest ambiþios demers.

“Doresc ca de unde s-a terminat o poveste, sã începem o alta pentru a reaminti românilor deznãdãjduiþi ºi pentru a arãta lumii întregi cã ADN-ul românesc este puternic! Marele Jules Verne a murit! Iar Pilotul de pe Dunãre rãmâne în faþa unei bariere de netrecut, la gurile de vãrsare ale Dunãrii în Marea cea Neagrã. Povestea trebuie sã meargã mai departe! Noi, cei vii, trebuie sã ducem povestea mai departe. Noi avem obligaþia de a scrie poveºti de care copiii ºi nepoþii noºtri sã fie mândri. Eu

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

nu scriu poveºtile cu stiloul ci cu braþele. Braþ dupã braþ, pânã la capãt! Înotam ºi marea! Nici chiar poveºtile nu pot fi transpuse în realitate fãrã cã ele sã fie susþinute”, mai spune Avram Iancu.

Sunt 630 de kilometri pe care sportivul vrea sã îi strãbatã într-o perioadã de 40-50 de zile.

Avram Iancu a traversat Canalul Mânecii fãrã costum de neopren, a înotat pe tot parcursul Dunãrii ºi a participat ºi la cea mai grea competiþie din lume Arctic Ultra.

Monika BACIU

4 Actualitate

Finanþare pentru Valea Jiului

M

inisterul Fondurilor Europene va lansa, în perioada urmãtoare, un apel dedicat dezvoltãrii antreprenoriatului în zona Vãii Jiului, cu o valoare de aproximativ 1,5 milioane euro.

Cei care îºi vor alcãtui un proiect eligibil ar putea primi 40 de mii de euro, fiind finanþate minim 25 planuri de afaceri. ”Guvernul României va sprijini aceastã zonã pentru a deveni mai vizibilã atât prin resurse, cât ºi prin oamenii care trãiesc aici, mai inclusivã prin oportunitãþi egale tuturor, mai competitivã ºi mai

conectatã, printr-o infrastructurã dezvoltatã. Va fi elaborat un plan de acþiune pe termen scurt ºi mediu privind politicile sectoriale din toate domeniile, ce va fi implementat în Valea Jiului atât din fonduri naþionale, cât ºi europene, dupã modelul altor State Membre”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Rovana

Spãrgãtorul cere liberarea condiþionatã

R

ecidivistul din municipiul Lupeni, abia ieºit din închisoare, a juns dupã gratii pentru cã a dat mai multe spargeri.

A vizat farmaciile din vestul Vãii Jiului.

Tânãrul a cerut judecãtorilor hunedoreni liberarea condiþionatã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

ª. Gabriel-Ionuþ a fost trimis în judecatã pentru mai multe infracþiuni de furt calificat ºi tentativã la furt calificat, iar magistraþii Judecãtoriei Petroºani l-au condamnat la mai multe pedepse.

Pentru ”loviturile” la farmacii, recidivistul va executa cei circa trei ani de închisoare, la care i-au fost

Plumb.

Decizia vine care urmare a întâlnirii de la Petroºani, de sãptãmâna trecutã, ºi se înscrie în planul de tranziþie de la industria extractivã la o o economie modernã, durabilã.

ondurile europene, cheia dezvoltãrii F Vãii Jiului

Fondurile europene sunt cheia pentru dezvoltarea Vãii Jiului, iar adãugate ºi zilele rãmase dupã liberarea condiþionatã. Acesta le-a cerut în repetate rânduri magistraþilor deveni sã-l punã în libertate, însã solicitãrile i-au fost respinse. Potrivit anchetatorilor, individul a acþionat ajutat de un complice, acesta fiind condamnat de magistraþi la un an ºi jumãtate de închisoare cu suspendare. ª. Gabriel-Ionuþ trebuie sã plãteascã despãgubiri farmaciilor prejudiciate dar ºi Companiei Naþionale Poºta Românã, Oficiul Poºtal Lupeni, iar pãgubiþii au obþinut executarea silitã a acestuia.

Maximilian GÂNJU

autoritãþile locale din cele ºase localitãþi par sã fi înþeles acest lucru.

Peste tot, edilii încearcã sã atragã banii europeni, astfel cã se întocmesc studii pentru diferite lucrãri, în vederea depunerii proiectelor. Nouã perioadã de atragere a fondurilor europene 2014-2020 pune la dispoziþia autoritãþilor locale miliarde de euro. „În perioada 2007 – 2013, au fost deja investite 2,5 miliarde de lei în judeþul Hunedoara ºi în oraºele din Valea Jiului. Banii europeni au fost folosiþi pentru reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionarea de echipamente medi-

cale, pentru dezvoltarea IMM-urilor, pentru proiectele de cercetare ºi inovare, pentru crearea de noi locuri de muncã sau proiecte pentru extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi canalizare din Valea Jiului”, a explicat comisarul european Corina Creþu. În plus, toate aceste lucrãri vor continua.

Pentru unele au fost deja aprobate finanþãrile, iar alte proiecte sunt încã în evaluare.

“Investiþiile acestea vor continua. Sunt în dezvoltare proiecte de infrastructurã de apã ºi canal în valoare de 250 de milioane de euro, sunt proiecte cu o valoare totalã de peste 3 miliarde de euro

Accident grav cu doi rãniþi, la Jieþ D oi tineri au fost grav rãniþi în urma unui accident de circulaþie produs în noaptea de duminicã spre luni, pe un drum din localitatea Petrila, în zona Jieþ.

Autoturismul în care se aflau cei doi a lovit un cap de pod ºi s-a rãsturnat, iar pentru extragerea celor doi pasageri a fost nevoie de intervenþia echipelor de descarcerare.

Accidentul rutier extrem de grav ar fi fost provocat de viteza excesivã, iar ºoferul a pierdut controlul volanului ºi a

intrat direct într-un cap de pod. Maºina s-a rostogolit apoi în afara drumului iar cei doi ocupanþi au rãmas încarceraþi. Un echipaj de descarcerare a reuºit cu greu sã-i scoatã pe cei doi iar paramedicii SMURD au constatat cã au rãni grave ºi i-au transportat la Unitatea

Zeci de intervenþii ISU la sfârºitul sãptãmânii

pentru modernizarea ºi dezvoltarea infrastructurii de transport, care va fi legatã de restul þãrii, existã de asemenea investiþii în derulare de peste 200 de milioane de euro destinate reabilitãrii termice a clãdirilor sau regenerãrii centrelor urbane ºi a infrastructurii locale.

De asemenea, existã proiecte în derulare de peste 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea capitalului uman”, a mai spus sursa citatã. În plus, pentru dezvoltarea Vãii Jiului se va deschide o axã specialã de finanþare.

Astfel, trebuie scrise doar proiectele pentru a putea fi accesaþi banii europeni.

Maximilian GÂNJU Monika BACIU Primiri Urgenþe a spitalului din Petroºani.

Poliþiºtii din Petrila au deschis un dosar penal pe numele ºoferului vinovat de producerea accidentului ºi-l cerceteazã pentru vãtãmare corporalã din culpã. Totodatã, anchetatorii vor stabili dacã maºina cu numere de Franþa avea drept de circulaþie pe drumurile publice ºi dacã ºoferul era sau nu sub influenþa bãturilor alcoolice.

M. GÂNJU

Ultima strigare la Universitatea Petroºani P erioada de înscriere la Universitatea din Petroºani a fost prelungitã ºi în aceastã sãptãmânã.

Pânã la final, sunt aºteptaþi chiar ºi studenþii din Republica Moldova, asta pentru cã mai sunt locuri la diverse specializãri ºi elevii de peste Prut au susþinut ceva mai târziu bacalaureatul de toamnã. „Mai avem câteva locuri, în special la

licenþã. La master numai cu taxã mai sunt. La licenþã mai sunt locuri bugetate ºi am considerat cã ar fi bine sã le ocupãm ºi pe aceste ºi, poate cã anumiþi candidaþi, care nu au reuºit în alte pãrþi, ori care se decid mai greu sã continue studiile universitare, sã vinã în aceastã sãptãmânã, cât mai au posibilitatea aceasta sã se înscrie. În plus, avem ºi studenþii basarabeni, care, probabil, între timp, au promovat bacalaureatul de toamnã,

pentru cã acolo se dã mai târziu examenul ºi ºi ei vor putea sã vinã aici”, a spus prof univ dr habil Sorin Radu, rectorul Universitãþii din Petroºani.

Universitatea din Petroºani a deschis în acest an ºi o linie de înscrieri on-line, despre care profesorii de aici spun cã ºi-a dovedit eficienþa, mai ales cã tinerii sunt foarte obiºnuiþi cu tehnologia. „În afarã de douã-trei zile, în care am avut ceva probleme inerente,

a mers foarte bine, pentru cã deja, în perioada de varã, când nu aveam aici pe nimeni pentru înscrieri, am avut aproape 50 de înscrieri on –line. Celelalte s-au fãcut în perioada efectivã a admiterii. Tinerii sunt foarte obiºnuiþi sã foloseascã un telefon de pe care sã se înscrie ºi pentru ei a fost o provocare. O înscriere din joacã a fost mult mai eficientã decât sã vinã pânã aici cu un dosar”, a mai precizat Rectorul Universitãþii din

academice. Astfel, sesiunea de înscriere pentru studiile de licenþã, pe locurile rãmase încã disponibile, se prelungeºte ºi în perioada 16-24 septembrie 2018.

Diana MITRACHE

Ion Popescu: Minerii sunt prost plãtiþi! alariile celor care trudesc în subteran S sunt extrem de mici.

Asta au spus, într-un glas, sindicaliºtii la întâlnirea, de la finele sãptãmânii trecute, cu Corina Creþu.

Potrivit celor ce reprezintã aceastã meserie, cândva extrem de bine remuneratã, acest lucru nu trebuie sã mai rãmânã aºa, iar la Petroºani comisarul european a aflat ce îºi doresc aceºti oameni, dincolo de prelungirea activitãþii în subteran ºi de acordarea unor

facilitãþi pentru cei care se disponibilizeazã. „Câºtigã destul de puþin ºi aceasta va fi o problemã. E salariul minim pe economie 1.900 de lei ºi minerul ia 2.400. Nu este corect. Vrem sã reparãm acest lucru ºi

cine munceºte sã fie ºi bine plãtit”, spune Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian, la întâlnire.

Salariile truditorilor sub pãmânt sunt mici, în timp ce ºefii lor câºtigã sume

importante. Ca sã nu mai vorbim de cei care sunt în Consiliul de Administraþie ºi care, de-a lungul ultimilor ani, nu au gãsit o strategie viabilã pentru acest domeniu aflat în regres la nivel european. Încã din vara anului trecut, sindicatele au cerut o analizã pe sucursale a salariilor minerilor ºi ºefilor lor, dar mãsuri nu au fost luate niciodatã. Asta, în condiþiile în care ºefii lor câºtigã sume de 10 sau 20 de ori mai mari.

Diana MITRACHE

Aventura lui Avram Iancu, umbritã de o cumpãnã A Echipajele de pompieri, descarcerare ºi prim-ajutor ale detaºamentelor din judeþul Hunedoara ºi subunitãþile aflate în subordine au intervenit, în intervalul 14 – 16 septembrie, la 8 incendii, 1 accident, 1 salvare de animal ºi 52 transporturi de la domiciliu la ambulanþã, activitãþi de recunoaºtere în teren ºi educare în domeniul situaþiilor de urgenþã în mai multe localitãþi, societãþi comerciale ºi instituþii de învãþãmânt.

De asemenea, în acest sfârºit de sãptãmânã, pompierii care acþioneazã în vederea acordãrii ajutorului medical de urgenþã au asistat medical 117 de persoane.

Petroºani.

Conducerea Universitãþii din Petroºani a decis, în data de 15 septembrie 2018, sã mai acorde o ultimã ºansã celor care doresc sã devinã studenþi ai acestei instituþii

ventura lui Avram Iancu pe Marea Neagrã este umbritã de o cumpãnã.

Acesta a rãmas fãrã caiacist, aºa cã acum se vede nevoit sã facã un apel public.

Niciun din cei doi caiaciºti din echipã nu îl mai poate însoþi pe sportivul petroºãnean de la graniþa cu Bulgaria. Avram Iancu a pornit de la Sulina ºi se îndreaptã spre Istanbul. Acesta vrea sã marcheze, astfel anul Centenar. Proiectul înotãtorului din Petroºani a început pe data de 2 septembrie 2018, la Sulina, acolo unde s-a încheiat ultima sa aventurã acvaticã. Traseul lui Aveam Iancu însumeazã 630 de

kilometri pe malul Mãrii Negre, pânã la Istanbul.

Motivaþia ºi iubirea faþã de patrie îl motiveazã pe Avram Iancu în acest ambiþios demers.

“Doresc ca de unde s-a terminat o poveste, sã începem o alta pentru a reaminti românilor deznãdãjduiþi ºi pentru a arãta lumii întregi cã ADN-ul românesc este puternic! Marele Jules Verne a murit! Iar Pilotul de pe Dunãre rãmâne în faþa unei bariere de netrecut, la gurile de vãrsare ale Dunãrii în Marea cea Neagrã. Povestea trebuie sã meargã mai departe! Noi, cei vii, trebuie sã ducem povestea mai departe. Noi avem obligaþia de a scrie poveºti de care copiii ºi nepoþii noºtri sã fie mândri. Eu

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

nu scriu poveºtile cu stiloul ci cu braþele. Braþ dupã braþ, pânã la capãt! Înotam ºi marea! Nici chiar poveºtile nu pot fi transpuse în realitate fãrã cã ele sã fie susþinute”, mai spune Avram Iancu.

Sunt 630 de kilometri pe care sportivul vrea sã îi strãbatã într-o perioadã de 40-50 de zile.

Avram Iancu a traversat Canalul Mânecii fãrã costum de neopren, a înotat pe tot parcursul Dunãrii ºi a participat ºi la cea mai grea competiþie din lume Arctic Ultra.

Monika BACIU

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

Antrenorul Ion Mãtãsaru, premiantul sãptãmânii

Î

ntr-o vreme, în care sportul hunedorean se scria cu... litere mari, în care nici fotbalul nu murea, nici atletismul, nici alpinismul, nici rugby-ului, mai fiinþau pe aici ºi echipe de baschet, de volei. ªi se încerca o înviorare a handbalului feminin... ...care se ºi producea la Constructorul Hunedoara.

Unde, pe atunci tânãrul antrenor Ion Mãtãsaru chiar construise ºi ridicase o echipã de tinere hunedorence cu aspiraþii la promovarea în pprimul eºalon. Se numãrau între acesta: Melania Sânterjudean, Elena Hosu, Sofia Niciofschi, Georgeta Bãrbulescu, Felicia Petrescu cãpitanul echipei, Rodica Coºerin, Floarea Coºerin, Lucia Balog ºi altele.

De aici începe marea aventurã a antrenorului Ion Mãtãsaru. Doctorul Ioachim Oanã l-a oprit pe Mãtãsaru la Deva, dupã ce s-a retras de la Oradea, unde plecase pe promisiuni mari cã i se vor

crea condiþii sã promoveze cu o formaþie localã în primul eºalon valoric, care doctor Oanã a fost un extraordinar pasionat ºi animator al handbalului feminin ºi a pus bazele viitoarei echipe europene, chiar la... locul sãu de muncã, la Baia Sãratã.

De la Sãnãtatea Deva la REMIN-Universitatea Deva s-au scurs ani grei de muncã, de aspiraþii, de pasiuni, sacrificii personale ale multor oameni, mai la vedere sau mai anonimi. Dar marea performanþã a handbalului la poalele Cetãþii a început o datã cu preluarea conducerii administrative de cãtre omul de afaceri Nelu Ardeleanu.

Fost fotbalist, pasionat de fotbal, dar a ascultat sfaturi bune ºi handbalul nu i-a mâncat banii degeaba. Cum ar fi fãcut-o fotbalul, cu care, oricum, nu ar fi ajuns în Europa, ba chiar la vârful ei.

Dupã o vreme, de echipã s-a apropiat ºi Sigismund Duma, rectorul Universitãþii Ecologice, care, dupã un consacrat model clujean, a deschis o ofertã instructiv-

educativã ºi intelectual-profesionalã de atragere a sportivelor la noul club ce asalta vârfuri ambiþioase. În club activau oameni de mare condiþie ºi probitate, precum inginerii Ioan Trosan, Gheorghe Criºan ºi alþii care asigurau locuri de muncã, salarii, locuinþe, pentru cã sportive valoroase din þarã sã joace la Deva, pentru cã nu toate jucãtoarele erau... Simona Bozan, supravieþuitoare, pe-atunci, de pe vremea când antrenor la „Sãnãtatea” Deva nu venise încã Mãtãsaru.

Apropo de antrenori. Pe aici au trecut aproape toþi antrenorii de primã reputaþie: Marcel ªerban, Dinu Cojocaru, Cornel Bãdulescu ºi alþii. Unul singur a rãmas... mijloc fix: Ion Mãtãsaru.

Mantaua de vreme rea. La toate poticnirile ºi pãrãsirile,

Mãtãsaru continua sã spere, sã munceascã, sã se zbatã ºi sã se batã cu potrivnicii, de invidie sau nepricepere, ai echipei pe care el o ridicase pânã-n Europa. Dupã o dublã cu Rapid Bucureºþi, în semifinala Challenge Cup, sub conducerea lui Cornel Bãdulescu echipa deveanã a reuºit, în sfârºit, dupã cinci tentative, sã ajungã într-o finalã europeanã! Cu Melinda

Toth, exponentul de speranþã, dãruire, abnegaþie, sacrificiu ºi 9 ani de convingere cã va ajunge sã joace în Europa!

Alãturi de colegele sale Avãdanii, Nanitã, Toncean, Bidirel, Zavragiu, Picu, Pãtru, Bozan, Elisei... Ultima va ajunge, peste ani, cea mai bunã jucãtoare din Europa, ºi portãriþa Ileana Bistriceanu, care, probabil, a fãcut cel mai mare meci a fãcut în semifinala cu Rapid.

Toate astea se leagã ºi fac o onorantã carte de vizitã antrenorului Ion Mãtãsaru!

Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru modul în care a ales sã fie alãturi de handbalul devean, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce este ºi ceea ce a fãcut. Sâmbãtã, 22 Septembrie 2018, ora 11.00, Ion Mãtãsaru vine sã-l întâlnim în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi, oficial, printr-o diplomã, un buchet de flori, o strângere de mânã ºi semnãtura recunoºtinþei voastre.

Dan TERTECI

Jandarmii montani hunedoreni s-au alãturat Programul de iarnã în domeniul energetic campaniei „Let’s Do It, Romania!”

J

andarmi montani hunedoreni au participat, sâmbãtã, 15 septembrie a.c., la acþiuni de ecologizare, în cadrul campaniei organizate la nivel naþional, "Let's Do It, Romania !".

Jandarmii din cadrul Posturilor de Jandarmi Montane Nucºoara, Râu de Mori, Pasul Vâlcan, Câmpu lui Neag, Sarmisegetuza Regia – Grãdiºte de Munte ºi Costeºti au

participat la curãþarea arealelor naturale din zonele Nucºoara, Cârnic – Valea Beguþ, Clopotiva – Platoul Soarelui, Cetatea Colþ

– Valea Râuºor, Valea Morii – Vulcan, Lazaru – Câmpu lui Neag, Costeºti – Valea Grãdiºtei, Cheile Jieþului, Cheile Tãii ºi Pârâul Maleia.

Prin participarea la aceastã campanie, jandarmii hunedoreni au dorit sã fie alãturi de comunitate, prin contribuþia adusã la protejarea naturii ºi refacerea ecosistemului, în acelaºi timp sã sensibilizeze cetãþenii cu privire la colectarea ºi depozitarea corespunzãtoare a deºeurilor de orice fel.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

încã mai aºteaptã inisterul Energiei M încã nu a publicat documentul care prevede stocurile ce sunt necesare pentru sezonul de iarnã 2018-2019.

Ministerul Energiei elaboreazã în semestrul doi al fiecãrui an programul de iarnã în domeniul energetic.

Acesta are ca obiective principale evaluarea consumului de energie electricã ºi termicã prin cogenerare al þãrii în perioada noiembrie 2018-martie 2019. programul de iarnã presupune condiþii de calitate în siguranþã în alimentare ºi funcþionare sigurã ºi stabilã a Sistemului Electroenergetic Naþional, stabilirea resurselor energetice

necesare, precum ºi evaluarea resurselor financiare aferente.

Numai cã deocamdatã, acest document nu a fost elaborat de Ministerul Energiei.

Sezonul trecut, la nivel naþional au fost necesare 332 de mii de tone de huilã. La Complexul Energetic Hunedoara au fost necesare 163.000 de tone de huilã pentru perioada 15 noiembrie 2017 – 31 martie 2018.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 18 Septembrie 2018

Henþ cu mâna

OAIDÃ ªI MÃÞAN. DIN PETROªANI. Rãzvan Oaidã ºi Alexandru Mãþan.

Douã nume de 20 respectiv 19 ani care promit enorm în fotbalul românesc.

Doi tineri fotbaliºti cu origini ºi începuturi la Petroºani.

Rãzvan Oaidã, mijlocaºul defensiv de la FC Botoºani avea

10 ani când a plecat spre Atletico Arad, buchisind acolo abecedarul fotbalului.

Tatãl sãu jucase la Minerul Lupeni sau Minerul Uricani.

Apoi, Rãzvan Oaidã ajunge în Anglia la Wolverhapton Wanderers. Apoi un an joacã în Italia la Brescia. Puºtiul Oaidã

a avut, deci, unde ºi ce învãþa. Apoi, direct în Liga I românã, la FC Botoºani ºi titular a Naþionalei de tineret sub 21 de ani (U21).

Alexandru Mãþan a plecat tot din curtea Jiului. A ajuns la Academia lui Gicã Hagi. Talent cu carul, de doi ani joacã în Liga I la Viitorul

Constanþa, cu care a ieºit campion naþional.

Demult Petroºaniul, Valea Jiului n-a mai dat o „producþie” la acest nivel. Acum, Oaidã ºi Mãþan sunt în atenþia marilor cluburi ale Europei.

Mai naºte ºi Valea Jiului fotbaliºti.

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

„Generalul” rade tot!

CS Mioveni – ACS Energeticianul 2-1 (0-0)

Când „benzina” te þine doar o orã...

Un prim sfert de orã bun al oaspeþilor, cu ocazia lui Robert Petre din minutul 16 anunþa o zi bunã pentru echipa lui George Zima. ªi Cioiu putea înscrie în minutul 41, dar ºutul acestuia este parat incredibil de portarul Sima.

Gazdele vor rate ºi ele o mare ocazie prin Ayza în minutul 45, dar la câteva secunde, Cioiu rateazã ocazia meciului, de la 6 metri, mingea fiind scoasã de pe linia porþii de cãtre Celea! Gazdele urcã mai mult în atac punctând într-un interval de 9 minute pentru 20...

ACS Energeticianul are un moment de... energie înspre final, când înscrie golul meritat dupã o prestaþie bunã, dar în prima orã de joc.

CS MIOVENI - ENERGETICIANUL

C

ampioana din sezonul trecut, Mãgura Pui, a zdrobit cu 5-0 echipa din Ilia, echipa lui Ovidiu Ciolea anunþându-se din nou ca o pretendentã la primul loc.

Un start foarte bun de campionat îl are Unirea General Berthelot, 3-2 în deplasare la Metalul Criºcior.

Opt goluri în meciul Agro Company Bãcia – Aurul Certej, încheiat cu victoria oaspeþilor cu 5-3.

Zarandul Criºcior a surclasat echipa din Bretea Românã cu 6-1, în timp ce AS Sântãmãrie Orlea se menþine aproape de plutonul fruntaº dupã 2-0 la Victoria Dobra.

Santos Boz rãmâne în continuare aceeaºi codaºã de clasament ºi în acest campionat, zero puncte dupã trei etape...

2-1

CS Mioveni (antr. Iordan Eftimie): Val. Sima - Kilyen, Rob. Gherghe, Celea, Ct. Alexe - R. Lazãr, Mîrzeanu - Coºereanu (Rãdescu 46'), C. Nãstãsie (Al. Neagu 84'), Ayza (cpt.) - Val. Balint (Al. Popescu 61') Energeticianul (antr. George Zima): Bg. Miron - Rob. Petre, D. Lung (cpt.), M. Ioniþã, Tomozei (Andr. Dragu 69') - R. Enache (Stoenac 76'), C. Cristea, Al. Neacºa, C. Ionicã (Gîrbiþã 76'), Cioiu - Vl. Rusu Spectatori: 1.500; Arbitru: Adrian Illyeº (Ploieºti); GOLURILE: 1-0: Cãtãlin Alexe (min 68), cu un ºut violent de la 25 metri, sub barã; 2-0: Alexandru Popescu (min. 77) ºut la colþul scurt, din pasa lui Ayza; 2-1: Alexandru Neacºa (min. 89) ºut pe jos din careu

Clinceniul, ce surprizã!

GOLGETERI: 8 goluri – Adrian Voicu (Daco Getica), D. Pârvulescu (Pandurii Tg. Jiu); 6 goluri – Vl. Rusu (Energeticianul); 5 goluri – Cerchez (Chindia), Gavra („U” Cluj), V. Balint (CS Mioveni)

Etapa a 7-a aduce o echipã, Academica Clinceni în atenþia tuturor, printr-o victorie de senzaþie, 1-0 la UTA, cu un ºut senzaþional de la 23 metri reuºit de Bogdan Barbu în minutul 78.

Daco-Getica Bucureºti se chinuie acasã, revenind de la 01 ºi 1-2 spre un 2-2 în final, datoritã acestui veritabil marcator – Adrian Voicu, ajuns acum la cota de 8 goluri marcate.

Pandurii Tg. Jiu s-au dezlãnþuit la Brãila, 4-0 cu Dacia Unirea (echipã antrenatã de Florentin Petre), D. Pârvulescu reuºind o dublã.

Cu mari emoþii Ripensia Timiºoara învinge cu 2-1 în minutul 90 (gol Dumiter cu capul) pe cei de la CS Baloteºti, meci în care timiºorenii l-au þinut pe bancã pe ex-energeticianul Mansour. Farul Constanþa, 1-2 acasã cu Metaloglobus Bucureºti, gazdele fiind conduse la un moment dat cu 2-0.

Paginã realizatã de GENU TUÞU