Cronica Vaii Jiului Nr.1645, Luni 10 septembrie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1645

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Septembrie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cãrbune din import pentru CEH

C

omplexul Energetic Hunedoara recurge la vechile metode pentru a suplimenta stocurile de cãrbune de la termocentrale.

Cum producþia de huilã de la minele din Valea Jiului este la un minim istoric, CEH a recurs la importuri de huilã. „La Mintia au avut de fãcut niºte revizii, pe partea de termoficare – Deva.

Stocul era undeva la 20.000 de tone, în condiþiile în care ei consumã cam 1.000 de tone pe zi. Deci era stoc de cãrbune.

La Paroºeni asigurãm funcþionarea cu cãrbunele pe care îl pro-

ducem în Valea Jiului zi de zi. Nu sunt probleme. ªi acolo avem un stoc, dar nu aºa mare, ca la Mintia. La Paroºeni noi funcþionãm pe un regim de probe impus de desulfurare. În funcþie de cum ni se cere, noi ne conformãm, pentru cã sunt probele necesare pentru punerea în funcþiune a instalaþiei”, a declarat directorul CEH, Samuel Dioane.

Potrivit directorului general al CEH, la termocentrala Mintia ar urma sã ajungã cârcã de 4.000 de tone de cãrbune, din import, necesar funcþionãrii.

Monika BACIU

Cum ar putea scãpa CEH de o taxã?

C

omplexul Energetic Hunedoara ar putea scãpa de plata certificatelor verzi dacã un proiect de lege va fi adoptat. Senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, dar ºi alþi parlamentari au iniþiat un proiect de lege care prevede exceptarea de la plata certificatelor verzi a consumului de energie electricã pentru extracþia, prepararea ºi manipularea cãrbunelui. >>> PAGINA A 3-A

Anchetã la CEH dupã accidentul de muncã de la EM Vulcan

C

onducerea Complexului Energetic Hunedoara a demarat o anchetã dupã accidentul de muncã ce a avut loc vineri seara la mina Vulcan, accident în urma cãruia doi angajaþi au ajuns la spital.

În accidentul de la mina Vulcan au fost implicaþi doi mineri, unul de 41 ani cu traumatism toracic si de membru superior drept, plagã la nivelul gâtului ºi arsuri superficiale la nivelul gâtului ºi toracelui. Al doilea miner, în vârstã de 42 ani a avut o contuzie la nivelul ochiului drept.

“Cei doi, unul miner ºef de schimb, celãlat ajutor de miner, lucrau la direcþionala pe acoperiº nr. 1, stratul 3, blocul 7, cota 286, asta fiind o lucrare de pregãtire ºi s-au accidentat. Urmeazã ca o comisie de la Complexul Energetic Hunedoara sã facã cercetãrile pentru a

vedea care sunt cauzele care au dus la producerea accidentului”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al CEH. Potrivit directorului general al CEH, se efectuau lucrãri de pregãtire pentru deschiderea unui nou loc de muncã în subteran.

“Lucrarea de

pregãtire urma sã dureze mult mai mult.

Galeriile respective au undeva la 80-100 de metri ºi trebuiau sã ajungã la deschiderea unui nou abataj”, a mai subliniat sursa citatã.

În cursul zilei de sâmbãtã, cei doi angajaþi rãniþi în accidentul de muncã au fost transferaþi la Spitalul Judeþean din Deva pentru consultul oftalmologic.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

”Guccifer” riscã extrãdarea în SUA

urtea de Apel (CA) Alba Iulia a dispus C arestarea provizorie în vederea extrãdãrii în SUA a hacker-ului Marcel Lazãr Lehel, alias "Guccifer" sau "Micul Fum".

Cererea de extrãdare se va judeca astãzi, 10 septembrie. Autoritãþile judiciare americane solicitã extrãdarea hacker-ului în SUA, unde a fost condamnat, în 1 septembrie 2016, la 52 de luni de închisoare, de cãtre un tribunal federal din oraºul Alexandria, statul american Virginia.

Instanþa din Alba a admis propunerea formulatã de cãtre Parchetul de pe lângã CA Alba Iulia ºi a

dispus arestarea provizorie în vederea extrãdãrii a acestuia pe o perioadã de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a acesteia, a declarat purtãtorul de cuvânt al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean. Hacker-ul s-ar opune extrãdãrii sale, iar instanþa a acordat un nou termen pentru ca avocatul acestuia sã beneficieze de timpul necesar pentru pregãtirea apãrãrii.

Marcel Lehel Lazãr, alias "Guccifer" sau "Micul Fum", a devenit celebru dupã ce a spart conturile de e-mail ale unor personalitãþi din România ºi America. El îºi ispãºeºte în prezent, la Penitenciarul

Hoþi þinuþi la distanþã

Bârcea Mare, judeþul Hunedoara, o pedeapsã de ºapte ani de închisoare.

Hacker-ul a fost condamnat în 2014, pentru cã a accesat în mod repetat ºi fãrã drept, prin încãlcarea mãsurilor de securitate, conturile de e-mail aparþinând unor persoane publice din România, cu scopul de a

Ultima acþiune în forþã a Poliþiei TF Petroºani s-a soldat cu destructurarea unei grupãri care a acþionat în repetate rânduri pe segmentul feroviar din municipiul Vulcan, iar furturile au pus în pericol siguranþa trenurilor. ”Nu mai avem probleme momentan, dar ne pregãtim sã preîntâmpinãm eventuale furturi ce ar putea fi comise de cei care se elibereazã din penitenciar. Au fost în concediu ºi acum revin la muncã, dar noi suntem pregãtiþi sã-i trimitem iarãºi dupã gratii”, spune unul dintre poliþiºti. Un alt caz rezolvat a adus liniºtea ºi la

cþiunile în forþã ale poliþiºtilor TF din Valea A Jiului au fãcut ca numãrul

furturilor de pe infrastructura feroviarã sã scadã simþitor. Fie cã este vorba de cãrbunari ori hoþi de cabluri ori alte componente, numãrul infracþiunilor s-a redus.

Tineri infractori, reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni n urma investigaþiilor ÎMunicipiului efectuate, poliþiºtii Poliþiei Hunedoara au

sustras mai multe bunuri (în special electrocasnice ºi alimentare). Fapta a fost sesizatã la trei zile de la comitere, în cursul zilei de 03.09.2018, de cãtre o rudã a pãrþii vãtãmate, care a observat urmele de efracþie ºi a solicitat sprijinul poliþiºtilor în vederea identificãrii autorilor spargerii. Poliþiºtii hunedoreni au efectuat douã percheziþii domiciliare la locuinþele celor doi tineri, de la care au recuperat bunurile sustrase. Tânãrul în vârstã de 18 ani a fost reþinut pentru o perioadã de 24 ore ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al I.P.J. Hunedoara,

reuºit identificarea a doi tineri, unul în vârstã de 18 ani ºi un minor de 16 ani, ambii din localitatea Teliucu-Inferior.

Cei doi sunt cercetaþi de poliþiºti pentru sãvârºirea, în noaptea de 30/31.08.2018, a unei infracþiuni de furt calificat.

Potrivit probatoriului, cei doi ar fi pãtruns prin efracþie în locuinþa unei persoane din localitatea TeliucuInferior (despre care aveau informaþia cã este plecatã din þarã) ºi au

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

intra în posesia datelor confidenþiale aflate în poºta electronicã. Printre persoanele al cãror e-mail a fost spart de "Guccifer" se aflã George Maior ºi Corina Creþu. În România, hackerul Marcel Lazãr Lehel a fost condamnat de Tribunalul Bucureºti la ºapte ani de închisoare cu executare, pentru cã a spart conturile de e-mail ale lui George Maior, ale Corinei Creþu ºi ale unor vedere. Pentru faptele sale a fost pedepsit cu închisoarea ºi în SUA, însã a fost trimis înapoi în România pentru a-ºi ispãºi pedeasa datã instanþele de la noi. Guccifer ar putea sã se întoarcã în SUA pentru a executa o condamnare de mai bine de 4 ani.

M. GÂNJU

Petroºani. Un individ cu un cazier impresionant, fiind condamnat sau judecat în trecut pentru tâlhãrie, ultraj ºi tulburarea liniºtii, ameninþare ori conducere fãrã permis, este cercetat pentru o spargere comisã la un depozit din Staþia CF Petroºani.

Potrivit anchetatorilor, individul ar fi furat în nopþile de 27/28 aprilie ºi 29/30 aprilie 2018 peste 100 de relee utilizate la calea feratã dintr-un laborator, unde se aflau pentru verificãri ºi reparaþii. Prejudiciul cauzat se ridicã la suma de peste 27.000 lei.

M. GÂNJU urmând sã fie prezentat magistraþilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara în vederea luãrii mãsurilor legale.

Bunurile recuperate urmeazã sã fie restituite persoanei vãtãmate, iar poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celor doi.

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

Cum ar putea scãpa CEH de o taxã?

C

omplexul Energetic Hunedoara ar putea scãpa de plata certificatelor verzi dacã un proiect de lege va fi adoptat.

Senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, dar ºi alþi parlamentari au iniþiat un proiect de lege care prevede exceptarea de la plata certificatelor verzi a consumului de energie electricã pentru extracþia, prepararea ºi manipularea cãrbunelui.

Iniþiatorii proiectului cer modificarea Legii 220/ 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, în sensul exceptãrii de la plata ceritificatelor verzi a consumului de energie electricã pentru extracþia, prepararea ºi

manipularea cãrbunelui.

Proiectul de lege se referã direct la Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara ºi GET Govora, despre care iniþiatorii proiectului spun cã subvenþioneazã direct producãtorii de energie din surse regenerabile, cu care concureazã pe piaþa de energie.

Prin Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizãrii energiei din surse regenerabile se face o alocare pe state membre ale UE a þintei comunitare de 20% pentru sursele regenerabile de energie. România ºi-a asumat sã realizeze pânã în 2020 o pondere de 24% a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie. Pentru

atingerea þintei naþionale, aratã iniþiatorii proiectului, în noiembrie 2008 a fost adoptatã Legea 220/ 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, modificatã ºi completatã pe parcursul monitorizãrii funcþionãrii acestui sistem. „Conform mecanismului de sprijin, producãtorii de energie electricã din surse regenerabile vând certificate

verzi cãtre furnizorii consumatorilor finali, aceºtia din urmã fiind obligaþi ca în fiecare an sã achiziþioneze un anumit numãr de certificate verzi calculat în funcþie de cota stabilitã de ANRE aplicatã la energia electricã furnizatã. Ulterior, furnizorii includ în factura emisã cãtre consumatorii finali contravaloarea certificatelor verzi conform cotei”, se explicã în nota de fundamentare a proiectului susþinut de sena-

torul Cristian Resmeriþã.

Potrivit iniþiatorilor legii, mecanismul a dezavantajat producãtorii clasici de energie electricã. „Schema de ajutor a afectat costurile producãtorilor de energie din surse convenþionale conducând, în final, la creºterea preþului la consumatorul final suplimentar creºterii datorate ajutorului pentru E-SRE. (…)

Producãtorii de energie electricã pe bazã de cãrbune sunt în situaþia de a sprijini politicile de mediu o datã prin cumpãrarea de certificate de carbon ºi a doua oarã prin achiziþia de certificate verzi pentru consumul de energie electricã pentru cãrbune”, se mai aratã în documentul menþionat anterior.

Potrivit proiectului, reglementãrile în vigoare încalcã Constituþia României.

Vulcan: Proiecte în valoare de milioane de euro unicipiul Vulcan se dezvoltã cu M bani guvernamentali ºi europeni. O echipã unitãþi ºi bine coordonatã scrie proiecte care au rolul de a aduce un plus de confort cetãþenilor din localitate.

Sunt proiecte în valoare de milioane de euro în derulare.

Conform informaþiilor furnizate de Serviciul de Proiecte cu Finanþãri Naþionale ºi Internaþionale, datele legate de situaþia proiectelor promovate de administraþia publicã localã, oferã un tablou de ansamblu al acestei

munci deosebit de complexã ºi cu rezultate de foarte multe ori pe termen mediu ºi lung, în funcþie de sursele de finanþare atrase ºi de etapele procedurale care sunt obligatoriu de parcurs.

“Am câºtigat toate proiectele. Nu existã proiect care sã fi

Proiect în valoare de 50 de milioane de lei, la Vulcan n proiect în valoare de 50 de milioane de lei U urmeazã a fi implementat în municipiul Vulcan. Este vorba de o investiþie care prevede modernizarea strãzilor ºi aleilor pietonale din zona Cartierului Muncii ºi Aleea Traian.

“Va începe proiectul Cartier Muncii, Aleea Traian, un proiect foarte mare, în valoare de 50 de milioane de lei. Proiectul va cuprinde toatã zona rãmasã neasfaltatã din municipiul Vulcan.

apãrut, iar noi sã nu îl fi accesat. Sunt foarte multe proiecte pe care noi le avem în derulare.

Cel mai mare ºi mai important proiect este cel numit GAL. Acel proiect aduce în municipiul Vulcan undeva la 4 milioane de euro, un proiect care va debuta anul

viitor. Suntem singura administraþie de pe zona de vest care a reuºit sã acceseze astfel de fonduri. E un proiect foarte complicat, care prevede modernizarea drumului spre Crividia, locuri de joacã ºi terenuri de sport în Crividia. Acest proiect se referã la toate zonele marginalizate din municipiul Vulcan”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Mai multe obiective sunt incluse în proiectul de 4 milioane de euro.

Viaþa cetãþenilor din zonele incluse în proiect se va schimba odatã cu imple-

Este singura zonã unde nu am ajuns”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Proiectul va fi implementat într-o perioadã de doi-trei ani, finanþarea fiind multianualã. Cert este cã dupã finalizarea lucrãrilor zonele vizate îºi vor schimba înfãþiºarea în totalitate. “Odatã început acest proiect care se va finaliza anul viitor, este un proiect multianual, va fi terminatã toatã partea de alei ºi strãzi ale municipiului Vulcan, apoi putând sã ne ocupãm ºi de celelalte”, a mai subliniat sursa citatã.

Lucrãrile de modernizare a drumurilor, parcãrilor, dar ºi a altor locuri publice de pe raza localitãþii sunt o prioritate pentru reprezentanþii administraþiei locale, care însã sunt întârziate din cauza fondurilor insuficiente.

Monika BACIU

mentarea proiectului.

“Tot în acest mare proiect am cuprins ºi ºcoala 7. Acea ºcoalã care nu a mai fost terminatã de Ministerul Învãþãmântului. Am reuºit sã o preluãm ºi vom face un centru mare cultural pentru toþi vulcãnenii. Acest proiect mai cuprinde ºi ºcolirea grupului þintã”, a mai spus sursa citatã.

Proiectul GAL municipiul Vulcan – implementare strategie localã, “Sprijin pentru funcþionarea grupurilor

Monika BACIU de acþiune localã pentru implementarea strategiilor de dezvoltare localã la nivelul oraºelor cu peste 20.000 locuitori” etapa a III-a a mecanismului dlrc – regiuni mai puþin dezvoltate. Aici sunt incluse mai multe proiecte de infrastructurã, adicã reparaþii ºi modernizãri de strãzi, care includ ºi zona Crividia, Colonia de Jos, precum ºi amenajãri de locuri de joacã pentru copii în mai multe zone ale municipiului.

Monika BACIU

4 Actualitate

Apa Serv îºi sondeazã beneficiarii cu privire la calitatea serviciilor C

u convingerea cã de calitatea serviciilor prestate cãtre beneficiarii sãi depinde nu doar modul de percepþie al relaþiei furnizor-client, ci ºi gradul de evaluare a întregii activitãþi, Apa Serv Valea Jiului intenþioneazã sã realizeze, în perioada urmãtoare, un studiu privind calitatea serviciilor publice de alimentare cu apã potabilã ºi a celor de canalizare în localitãþile din Valea Jiului.

În acest scop, a fost întocmit un chestionar de sondare a opiniei publice, care urmeazã a fi distribuit tuturor abonaþilor Apa Serv, împreunã cu factura aferentã consumului din luna precedentã.

Chestionarul cuprinde un numãr de 8 întrebãri cu 5 variante de rãspuns ºi trei paragrafe destinate transmiterii de propuneri sau sugestii pentru îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite de operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului. ”Principalul etalon de evaluare a activitãþilor noastre este dat de felul în care acestea sunt percepute de clienþii noºtri. În ceea ce ne priveºte, suntem permanent preocupaþi de creºterea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

calitãþii serviciilor pe care le oferim ºi de creºterea gradului de satisfacþie a clienþilor noºtri, faþã de serviciile de care beneficiazã. Sigur cã, de cele mai multe ori, culegem acest gen de informaþii din programul de audienþe, din reclamaþiile pe care le primim, din întâlnirile pe care le avem cu cetãþenii atunci când efectuãm anumite lucrãri sau chiar de pe reþelele de socializare. Þinem cont de toate aceste lucruri.

Din dorinþa de a avea o imagine de ansamblu, fundamentatã pe criterii sociologice, asupra problemelor cu care ne confruntãm ºi asupra percepþiei clienþilor noºtri cu privire la serviciile pe care le oferim, am iniþiat acest chestionar, din a cãrui analizã vom vedea ce ºi unde am fãcut, respectiv ce ºi unde trebuie sã îmbunãtãþim în activitatea noastrã.

De aceea, adresez rugãmintea tuturor clienþilor noºtri sã aloce câteva minute ºi sã completeze aceste chestionare”, spune Cristian Ionicã, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Conducerea Apa Serv Valea Jiului precizeazã cã nu va colecta date personale în cadrul acestui demers sociologic, în care nu sunt solicitate informaþii cu privire la identitatea persoanelor chestionate. Totuºi, pentru o cât mai exactã

evaluare a situaþiei din aria de operare, reprezentanþii Apa Serv le solicitã cetãþenilor sã precizeze pe chestionar strada, blocul, cartierul ºi localitatea unde locuiesc. ”Prin acest chestionar vrem sã vedem, în primul rând, unde mai existã probleme ºi care este natura acestora, dar ºi sã mãsurãm felul în care oamenii percep modul în care suntem capabili sã rezolvãm aceste probleme. De aceea, rugãmintea mea este ca în chestionar sã fie precizat cartierul în care locuieºte clientul, pentru a putea evalua rapid situaþia ºi interveni pentru rezolvarea problemelor, acolo unde este cazul”, explicã Cristian Ionicã.

Pentru completarea chestionarelor, operaþiune care nu dureazã mai mult de câteva minute, ºi pentru retransmiterea acestuia cãtre Apa Serv, participanþii la acest sondaj au la dispoziþie mai multe variante: Chestionarul poate fi completat pe loc ºi transmis prin curierul care l-a înmânat, odatã cu factura pentru serviciile prestate de Apa Serv pentru luna precedentã; Chestionarul poate fi completat oricând, în termen de 30 de zile de la data primirii, ºi depus la oricare din ghiºeele serviciilor locale de relaþii cu clienþii din localitãþile

Vãii Jiului sau la sediul central; Chestionarul poate fi completat oricând, în termen de 30 de zile de la data primirii, scanat sau fotografiat, ºi transmis elctronic pe adresa

de e-mail: mediu@asvj.ro ”Toate informaþiile pe care le vom culege prin acest chestionar vor fi analizate de cãtre managementul companiei ºi vor constitui elemente esenþiale în mãsurile pe care le vom lua pentru îmbunãtãþirea activitãþii Apa Serv Valea Jiului ºi relaþia directã cu clienþii noºtri. Vã asigurãm cã vom acorda maximã

importanþã observaþiilor ºi sugestiilor dumneavoastrã, de care vom þine cont în derularea viitoare a relaþiilor noastre de colaborare.

Vã mulþumim anticipat pentru interesul ºi timpul acordat acestui demers”, a mai precizat Cristian Ionicã, director general al ASVJ. Biroul de presã al Apa Serv Valea Valea Jiului

Stimate client,

Prezentul chestionar pe care vi-l supunem atenþiei, cu rugãmintea de a-l completa ºi retransmite în termen de maxim 30 de zile de la data primirii, are ca scop identificarea opiniilor dumneavoastrã referitoare la produsele ºi serviciile pe care le oferã Apa Serv Valea Jiului. Acestea vor fi analizate de cãtre managementul companiei ºi vor constitui elemente esenþiale în mãsurile pe care le vom lua pentru îmbunãtãþirea activitãþii Apa Serv Valea Jiului ºi relaþia directã cu clienþii noºtri.

Vã asigurãm cã vom acorda maximã importanþã observaþiilor ºi sugestiilor dumneavoastrã, de care vom þine cont în derularea viitoare a relaþiilor noastre de colaborare. Vã mulþumim pentru interesul ºi timpul acordat acestui demers.

Cu stimã, Conducerea Apa Serv Valea Jiului

3.093 de lei trebuie sã aducã, în medie, un copil de acasã. În opt ani, costul ascuns al educaþiei s-a dublat

inanþarea deficitarã a învãþãmântului, multiplele reforme începute ºi abandonate pe traseu au fãcut ca, în doar opt ani, costurile ascunse ale educaþiei sã se dubleze: în medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei, potrivit ultimei cercetãri realizate de Salvaþi Copiii România.

F

atunci, de 1.490 de lei.

La opt ani distanþã, cu o sãptãmânã înaintea începerii unui nou an ºcolar, suma pe care pãrinþii trebuie sã o aloce suplimentar este dublã: 3.093 de lei costã anual, în medie, educaþia „gratuitã” a copilului, aratã datele de teren procesate de Salvaþi Copiii, într-un nou raport sociologic, iar valorile sunt mai mari în mediul urban faþã de rural (3.351 lei faþã de 2.757 lei).

Decontul îl plãtesc pãrinþii, iar copiii ale cãror familii nu au resursele financiare necesare sunt mult mai vulnerabili ºi discriminaþi din start. În 2010, studiul realizat de Organizaþia Salvaþi Copiii arãta, în premierã, cã educaþia este, în România, gratuitã doar în teorie. În practicã, pãrinþii erau nevoiþi sã achite costuri care nu apãreau în nicio Lege ºi reformã a educaþiei ºi pentru care, în proporþie covârºitoare, nu primeau nicio chitanþã. În medie, suma pe care elevul o aducea de acasã, pentru a beneficia de educaþie, era,

“

Copii mari, costuri mari”

În ciclul primar pãrinþii plãtesc, în medie, 2.545 lei anual, în gimnazial 3.083, iar dacã elevul este la liceu, pãrintele trebuie sã scoatã din buzunar 3.647 lei.

Ce trebuie sã plãteascã, în plus, un elev, pentru a primi educaþie Cei mai mulþi bani pe care pãrinþii îi scot din buzunar pentru ca elevul sã primeascã educaþie de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea sãlilor de clasã, manuale.

Poliþiºtii hunedoreni, alãturi de elevi, la începutul noului an ºcolar 2018-2019

Î

Pentru orice problemã referitoare la calitate vã rugãm nu ezitaþi sã ne contactaþi Specialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie. Vã mulþumim pentru timpul acordat !

Pentru evaluarea corectã a rãspunsurilor dumneavoastrã va rugãm sã ne comunicaþi adresa punctului de consum. (stradã............, bloc............, cartier............, localitate............)

Chestionar completat la data de:………………………………

Fugar prins de poliþiºti

U

n devean de 33 de ani a încercat sã fugã de o condamnare pe care o primise pentru furt calificat, ºi a reuºit sã scape de celula închisorii timp de câteva sãptãmâni.

Poliþiºtii hunedoreni l-au dat în urmãrire generalã ºi a fost prins pe raza judeþului Alba. ”Poliþiºtii de siguranþã publicã din

cadrul Poliþiei Municipiului Sebeº l-au identificat ºi reþinut pe un bãrbat de 33 de ani, din municipiul Deva, judeþul Hunedoara, posesor al unui mandat de executare a pedepsei închisorii. Bãrbatul a fost condamnat, de Judecãtoria Deva, la executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani ºi 3 luni închisoare, pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, precizeazã IPJ Alba.

Condamnatul a fost predat unei escorte din cadrul IPJ Hunedoara, pentru a fi depus în Penitenciarul Deva unde-ºi va executa pedeapsa.

M. GÂNJU

n contextul începerii, în data de 10 septembrie 2018, a noului an ºcolar, conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara a dispus luarea de mãsuri specifice în vederea asigurãrii unui climat de ordine ºi siguranþã publicã în incinta ºi zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar.

125 de poliþiºti hunedoreni vor acþiona, luni, 10.09.ac., în zona grãdiniþelor, a ºcolilor ºi liceelor hunedorene, pentru ca deschiderea noului an ºcolar sã se desfãºoare în siguranþã.

A rãmas fãrã telefon

U

n hunedorean a rãmas fãrã telefonul mobil chiar în timp ce-ºi trãgea sufletul la o terasã.

Omul a bãut o bere ºi într-un moment de neatenþie a rãmas fãrã telefon. Are ºi

Lipsa resurselor umane, calitatea precarã a materialelor didactice ºi starea criticã în care se aflã ºcolile – de la tavane ºi bãnci pânã la pazã ºi dotarea laboratoarelor – i-au determinat pe pãrinþi sã dubleze ºi efortul pedagogic, prin meditaþii contra cost.

Faþã de 2010, procentul celor care apeleazã la meditaþii plãtite la materiile studiate în ºcoalã (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut de la 24% la 40%, iar costul acestora a crescut ºi el, pe mãsura inflaþiei: de la aproximativ 1.350

În acest sens, conducerea IPJ Hunedoara a dispus ca patrulele de poliþie sã fie prezente în zona ºcolilor, fiecare unitate de învãþãmânt fiind inclusã în itinerariile de patrulare auto ºi pedestre ale poliþiei. De asemenea, la fiecare ºcoalã vor fi afiºate datele de contact ale poliþistului de proximitate ºi ale celui responsabil cu educaþia rutierã, pentru o mai bunã comunicare.

Echipajele de poliþie vor fi prezente în zona intrãrilor în ºcoli, în intervalele orare în care se efectueazã intrarea ºi ieºirea de la cursuri a elevilor, o atenþie deosebitã fiind acordatã unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural.

el o parte din vinã pentru cã ºtia cã se aflã într-o zonã rãun famatã, unde-ºi fac veacul hoþii. ”La sediul Poliþia oraºului Strehaia s-a prezentat un bãrbat din comuna Brîniºca, judeþul Hunedoara, care a sesizat faptul cã în ziua de 05.09.2018, în jurul orei 21.30, în timp ce se afla pe raza oraºului Strehaia, str.Republicii, pe terasa unui bar, persoane necunoscute i-au sustras telefonul mobil.

În urma activitãþilor desfãºurate de poliþiºti a fost identificatã persoana suspectã, fiind vorba de o femeie de 43 ani, din oraºul Strehaia, judeþul Mehedinþi, care profitând de neatenþia persoanei respective a sustras telefonul mobil, bunul fiind recuperat ºi predat persoanei vãtãmate”, aratã poliþiºtii. Suspectul de furt este cercetat penal ºi ar putea ajunge dupã gratii.

M. GÂNJU

de lei media anualã în 2010, la peste 1.850 lei în 2018.

Procentul variazã de la aproximativ 19% dintre elevii din ciclul primar la 56% dintre liceeni.

Fondul clasei rãmâne unul dintre costurile neoficiale ale educaþiei: deºi procentul pãrinþilor care îl achitã a scãzut, el rãmâne o constantã a ºcolii româneºti: 56% dintre pãrinþi, comparativ cu 72% în 2010, contribuie la acest fond.

Aproximativ 2 din 10 pãrinþi afirmã cã fondul clasei este o contribuþie obligatorie, dar cei mai mulþi nu sunt consultaþi în privinþa destinaþiei acestor bani.

Aproximativ 46% dintre pãrinþi indicã, totuºi, cheltuieli cu materiale didactice sau amenajarea sãlilor de clasã.

Fondului clasei i se adaugã, pentru 28% dintre pãrinþi, ºi un alt ”fond”, al ºcolii, care creºte semnificativ costul ascuns al educaþiei.

Ponderea pãrinþilor care afir-

mã cã li s-au cerut sume de bani pentru înscrierea copilului la ºcoalã, acordarea de note, promovarea examenelor sau protocol la examene a scãzut semnificativ comparativ cu 2010, de la valori de aproximativ 5% din total, la valori sub 1%.

Referindu-ne doar la abandonul ºcolar , în anul ºcolar 2013-2014, 25.891 copii au abandonat învãþãmântul primar ºi gimnazial, în anul ºcolar urmãtor (2014 – 2015), numãrul a crescut la 34.293, pentru ca în 2015-2016, numãrul copiilor în aceastã situaþie sã ajungã la 30.504. În ceea ce priveºte învãþãmântul liceal ºi profesional, 23.290 elevi au abandonat studiile în anul ºcolar 20132014; lor li se adaugã 27.225 de elevi în anul ºcolar urmãtor (2014-2015) ºi 26.722 în anul ºcolar 2015-2016.

Organizaþia Salvaþi Copiii România reia astfel apelul cãtre autoritãþi, sã asume ca prioritate a agendei guvernamentale educaþia ºi dreptul fiecãrui copil de a rãmâne în ºcoalã, prin garantarea programului ”ªcoala dupã ªcoalã” în fiecare unitate de învãþãmânt, astfel încât abandonul ºcolar sã poatã fi corectat, înainte de a deveni cronic ºi cu efecte dezastruoase pentru întreaga societate.

Anca Stamin – director de programe Ciprian Grãdinaru – sociolog

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Apa Serv îºi sondeazã beneficiarii cu privire la calitatea serviciilor C

u convingerea cã de calitatea serviciilor prestate cãtre beneficiarii sãi depinde nu doar modul de percepþie al relaþiei furnizor-client, ci ºi gradul de evaluare a întregii activitãþi, Apa Serv Valea Jiului intenþioneazã sã realizeze, în perioada urmãtoare, un studiu privind calitatea serviciilor publice de alimentare cu apã potabilã ºi a celor de canalizare în localitãþile din Valea Jiului.

În acest scop, a fost întocmit un chestionar de sondare a opiniei publice, care urmeazã a fi distribuit tuturor abonaþilor Apa Serv, împreunã cu factura aferentã consumului din luna precedentã.

Chestionarul cuprinde un numãr de 8 întrebãri cu 5 variante de rãspuns ºi trei paragrafe destinate transmiterii de propuneri sau sugestii pentru îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite de operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului. ”Principalul etalon de evaluare a activitãþilor noastre este dat de felul în care acestea sunt percepute de clienþii noºtri. În ceea ce ne priveºte, suntem permanent preocupaþi de creºterea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

calitãþii serviciilor pe care le oferim ºi de creºterea gradului de satisfacþie a clienþilor noºtri, faþã de serviciile de care beneficiazã. Sigur cã, de cele mai multe ori, culegem acest gen de informaþii din programul de audienþe, din reclamaþiile pe care le primim, din întâlnirile pe care le avem cu cetãþenii atunci când efectuãm anumite lucrãri sau chiar de pe reþelele de socializare. Þinem cont de toate aceste lucruri.

Din dorinþa de a avea o imagine de ansamblu, fundamentatã pe criterii sociologice, asupra problemelor cu care ne confruntãm ºi asupra percepþiei clienþilor noºtri cu privire la serviciile pe care le oferim, am iniþiat acest chestionar, din a cãrui analizã vom vedea ce ºi unde am fãcut, respectiv ce ºi unde trebuie sã îmbunãtãþim în activitatea noastrã.

De aceea, adresez rugãmintea tuturor clienþilor noºtri sã aloce câteva minute ºi sã completeze aceste chestionare”, spune Cristian Ionicã, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Conducerea Apa Serv Valea Jiului precizeazã cã nu va colecta date personale în cadrul acestui demers sociologic, în care nu sunt solicitate informaþii cu privire la identitatea persoanelor chestionate. Totuºi, pentru o cât mai exactã

evaluare a situaþiei din aria de operare, reprezentanþii Apa Serv le solicitã cetãþenilor sã precizeze pe chestionar strada, blocul, cartierul ºi localitatea unde locuiesc. ”Prin acest chestionar vrem sã vedem, în primul rând, unde mai existã probleme ºi care este natura acestora, dar ºi sã mãsurãm felul în care oamenii percep modul în care suntem capabili sã rezolvãm aceste probleme. De aceea, rugãmintea mea este ca în chestionar sã fie precizat cartierul în care locuieºte clientul, pentru a putea evalua rapid situaþia ºi interveni pentru rezolvarea problemelor, acolo unde este cazul”, explicã Cristian Ionicã.

Pentru completarea chestionarelor, operaþiune care nu dureazã mai mult de câteva minute, ºi pentru retransmiterea acestuia cãtre Apa Serv, participanþii la acest sondaj au la dispoziþie mai multe variante: Chestionarul poate fi completat pe loc ºi transmis prin curierul care l-a înmânat, odatã cu factura pentru serviciile prestate de Apa Serv pentru luna precedentã; Chestionarul poate fi completat oricând, în termen de 30 de zile de la data primirii, ºi depus la oricare din ghiºeele serviciilor locale de relaþii cu clienþii din localitãþile

Vãii Jiului sau la sediul central; Chestionarul poate fi completat oricând, în termen de 30 de zile de la data primirii, scanat sau fotografiat, ºi transmis elctronic pe adresa

de e-mail: mediu@asvj.ro ”Toate informaþiile pe care le vom culege prin acest chestionar vor fi analizate de cãtre managementul companiei ºi vor constitui elemente esenþiale în mãsurile pe care le vom lua pentru îmbunãtãþirea activitãþii Apa Serv Valea Jiului ºi relaþia directã cu clienþii noºtri. Vã asigurãm cã vom acorda maximã

importanþã observaþiilor ºi sugestiilor dumneavoastrã, de care vom þine cont în derularea viitoare a relaþiilor noastre de colaborare.

Vã mulþumim anticipat pentru interesul ºi timpul acordat acestui demers”, a mai precizat Cristian Ionicã, director general al ASVJ. Biroul de presã al Apa Serv Valea Valea Jiului

Stimate client,

Prezentul chestionar pe care vi-l supunem atenþiei, cu rugãmintea de a-l completa ºi retransmite în termen de maxim 30 de zile de la data primirii, are ca scop identificarea opiniilor dumneavoastrã referitoare la produsele ºi serviciile pe care le oferã Apa Serv Valea Jiului. Acestea vor fi analizate de cãtre managementul companiei ºi vor constitui elemente esenþiale în mãsurile pe care le vom lua pentru îmbunãtãþirea activitãþii Apa Serv Valea Jiului ºi relaþia directã cu clienþii noºtri.

Vã asigurãm cã vom acorda maximã importanþã observaþiilor ºi sugestiilor dumneavoastrã, de care vom þine cont în derularea viitoare a relaþiilor noastre de colaborare. Vã mulþumim pentru interesul ºi timpul acordat acestui demers.

Cu stimã, Conducerea Apa Serv Valea Jiului

3.093 de lei trebuie sã aducã, în medie, un copil de acasã. În opt ani, costul ascuns al educaþiei s-a dublat

inanþarea deficitarã a învãþãmântului, multiplele reforme începute ºi abandonate pe traseu au fãcut ca, în doar opt ani, costurile ascunse ale educaþiei sã se dubleze: în medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei, potrivit ultimei cercetãri realizate de Salvaþi Copiii România.

F

atunci, de 1.490 de lei.

La opt ani distanþã, cu o sãptãmânã înaintea începerii unui nou an ºcolar, suma pe care pãrinþii trebuie sã o aloce suplimentar este dublã: 3.093 de lei costã anual, în medie, educaþia „gratuitã” a copilului, aratã datele de teren procesate de Salvaþi Copiii, într-un nou raport sociologic, iar valorile sunt mai mari în mediul urban faþã de rural (3.351 lei faþã de 2.757 lei).

Decontul îl plãtesc pãrinþii, iar copiii ale cãror familii nu au resursele financiare necesare sunt mult mai vulnerabili ºi discriminaþi din start. În 2010, studiul realizat de Organizaþia Salvaþi Copiii arãta, în premierã, cã educaþia este, în România, gratuitã doar în teorie. În practicã, pãrinþii erau nevoiþi sã achite costuri care nu apãreau în nicio Lege ºi reformã a educaþiei ºi pentru care, în proporþie covârºitoare, nu primeau nicio chitanþã. În medie, suma pe care elevul o aducea de acasã, pentru a beneficia de educaþie, era,

“

Copii mari, costuri mari”

În ciclul primar pãrinþii plãtesc, în medie, 2.545 lei anual, în gimnazial 3.083, iar dacã elevul este la liceu, pãrintele trebuie sã scoatã din buzunar 3.647 lei.

Ce trebuie sã plãteascã, în plus, un elev, pentru a primi educaþie Cei mai mulþi bani pe care pãrinþii îi scot din buzunar pentru ca elevul sã primeascã educaþie de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea sãlilor de clasã, manuale.

Poliþiºtii hunedoreni, alãturi de elevi, la începutul noului an ºcolar 2018-2019

Î

Pentru orice problemã referitoare la calitate vã rugãm nu ezitaþi sã ne contactaþi Specialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie. Vã mulþumim pentru timpul acordat !

Pentru evaluarea corectã a rãspunsurilor dumneavoastrã va rugãm sã ne comunicaþi adresa punctului de consum. (stradã............, bloc............, cartier............, localitate............)

Chestionar completat la data de:………………………………

Fugar prins de poliþiºti

U

n devean de 33 de ani a încercat sã fugã de o condamnare pe care o primise pentru furt calificat, ºi a reuºit sã scape de celula închisorii timp de câteva sãptãmâni.

Poliþiºtii hunedoreni l-au dat în urmãrire generalã ºi a fost prins pe raza judeþului Alba. ”Poliþiºtii de siguranþã publicã din

cadrul Poliþiei Municipiului Sebeº l-au identificat ºi reþinut pe un bãrbat de 33 de ani, din municipiul Deva, judeþul Hunedoara, posesor al unui mandat de executare a pedepsei închisorii. Bãrbatul a fost condamnat, de Judecãtoria Deva, la executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani ºi 3 luni închisoare, pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, precizeazã IPJ Alba.

Condamnatul a fost predat unei escorte din cadrul IPJ Hunedoara, pentru a fi depus în Penitenciarul Deva unde-ºi va executa pedeapsa.

M. GÂNJU

n contextul începerii, în data de 10 septembrie 2018, a noului an ºcolar, conducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara a dispus luarea de mãsuri specifice în vederea asigurãrii unui climat de ordine ºi siguranþã publicã în incinta ºi zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar.

125 de poliþiºti hunedoreni vor acþiona, luni, 10.09.ac., în zona grãdiniþelor, a ºcolilor ºi liceelor hunedorene, pentru ca deschiderea noului an ºcolar sã se desfãºoare în siguranþã.

A rãmas fãrã telefon

U

n hunedorean a rãmas fãrã telefonul mobil chiar în timp ce-ºi trãgea sufletul la o terasã.

Omul a bãut o bere ºi într-un moment de neatenþie a rãmas fãrã telefon. Are ºi

Lipsa resurselor umane, calitatea precarã a materialelor didactice ºi starea criticã în care se aflã ºcolile – de la tavane ºi bãnci pânã la pazã ºi dotarea laboratoarelor – i-au determinat pe pãrinþi sã dubleze ºi efortul pedagogic, prin meditaþii contra cost.

Faþã de 2010, procentul celor care apeleazã la meditaþii plãtite la materiile studiate în ºcoalã (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut de la 24% la 40%, iar costul acestora a crescut ºi el, pe mãsura inflaþiei: de la aproximativ 1.350

În acest sens, conducerea IPJ Hunedoara a dispus ca patrulele de poliþie sã fie prezente în zona ºcolilor, fiecare unitate de învãþãmânt fiind inclusã în itinerariile de patrulare auto ºi pedestre ale poliþiei. De asemenea, la fiecare ºcoalã vor fi afiºate datele de contact ale poliþistului de proximitate ºi ale celui responsabil cu educaþia rutierã, pentru o mai bunã comunicare.

Echipajele de poliþie vor fi prezente în zona intrãrilor în ºcoli, în intervalele orare în care se efectueazã intrarea ºi ieºirea de la cursuri a elevilor, o atenþie deosebitã fiind acordatã unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural.

el o parte din vinã pentru cã ºtia cã se aflã într-o zonã rãun famatã, unde-ºi fac veacul hoþii. ”La sediul Poliþia oraºului Strehaia s-a prezentat un bãrbat din comuna Brîniºca, judeþul Hunedoara, care a sesizat faptul cã în ziua de 05.09.2018, în jurul orei 21.30, în timp ce se afla pe raza oraºului Strehaia, str.Republicii, pe terasa unui bar, persoane necunoscute i-au sustras telefonul mobil.

În urma activitãþilor desfãºurate de poliþiºti a fost identificatã persoana suspectã, fiind vorba de o femeie de 43 ani, din oraºul Strehaia, judeþul Mehedinþi, care profitând de neatenþia persoanei respective a sustras telefonul mobil, bunul fiind recuperat ºi predat persoanei vãtãmate”, aratã poliþiºtii. Suspectul de furt este cercetat penal ºi ar putea ajunge dupã gratii.

M. GÂNJU

de lei media anualã în 2010, la peste 1.850 lei în 2018.

Procentul variazã de la aproximativ 19% dintre elevii din ciclul primar la 56% dintre liceeni.

Fondul clasei rãmâne unul dintre costurile neoficiale ale educaþiei: deºi procentul pãrinþilor care îl achitã a scãzut, el rãmâne o constantã a ºcolii româneºti: 56% dintre pãrinþi, comparativ cu 72% în 2010, contribuie la acest fond.

Aproximativ 2 din 10 pãrinþi afirmã cã fondul clasei este o contribuþie obligatorie, dar cei mai mulþi nu sunt consultaþi în privinþa destinaþiei acestor bani.

Aproximativ 46% dintre pãrinþi indicã, totuºi, cheltuieli cu materiale didactice sau amenajarea sãlilor de clasã.

Fondului clasei i se adaugã, pentru 28% dintre pãrinþi, ºi un alt ”fond”, al ºcolii, care creºte semnificativ costul ascuns al educaþiei.

Ponderea pãrinþilor care afir-

mã cã li s-au cerut sume de bani pentru înscrierea copilului la ºcoalã, acordarea de note, promovarea examenelor sau protocol la examene a scãzut semnificativ comparativ cu 2010, de la valori de aproximativ 5% din total, la valori sub 1%.

Referindu-ne doar la abandonul ºcolar , în anul ºcolar 2013-2014, 25.891 copii au abandonat învãþãmântul primar ºi gimnazial, în anul ºcolar urmãtor (2014 – 2015), numãrul a crescut la 34.293, pentru ca în 2015-2016, numãrul copiilor în aceastã situaþie sã ajungã la 30.504. În ceea ce priveºte învãþãmântul liceal ºi profesional, 23.290 elevi au abandonat studiile în anul ºcolar 20132014; lor li se adaugã 27.225 de elevi în anul ºcolar urmãtor (2014-2015) ºi 26.722 în anul ºcolar 2015-2016.

Organizaþia Salvaþi Copiii România reia astfel apelul cãtre autoritãþi, sã asume ca prioritate a agendei guvernamentale educaþia ºi dreptul fiecãrui copil de a rãmâne în ºcoalã, prin garantarea programului ”ªcoala dupã ªcoalã” în fiecare unitate de învãþãmânt, astfel încât abandonul ºcolar sã poatã fi corectat, înainte de a deveni cronic ºi cu efecte dezastruoase pentru întreaga societate.

Anca Stamin – director de programe Ciprian Grãdinaru – sociolog

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

Întâlnire pentru viitorul Vãii Jiului L

a întâlnirea gãzduitã de instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani au fost invitaþi euroarlamentarul Corina Creþu, specialiºti de la Comisia Europeanã, premierul Viorica Dãncilã, specialiºti în atragerea fondurilor europene, dar ºi primarii localitãþilor miniere.

Evenimentul este organizat de Confederaþia Sindicalã Naþionalã Meridian în parteneriat cu Comisia Consultativã pentru Mutaþii Industriale din Comitetul Economic ºi

Social European ºi Universitatea din Petroºani ºi Sindicatul Muntele.

”R

egiunile carbonifere din România în tranziþia energeticã”.

Potrivit rectorului Universitãþii din Petroºani,

prof. dr. Radu Sorin, conferinþa este un bun prilej pentru a pune baza unor proiecte care sã ducã la dezvoltarea zonei monoindustriale. Profesorul universitar aratã cã este nevoie de o conclucrare între toþi factorii de decizie

pentru accesarea unor proiecte de anvergurã, care sã acopere toatã Valea Jiului, iar instituþia de învãþãmânt superior poate sprijini autoritãþile în dezvoltarea acestor proiecte. ”Sesiunea Plenarã a Comitetul Economic ºi Social European a adoptat la data de 25 mai 2016, avizul cu titlul 'Zãcãmintele indigene de cãrbune în cadrul tranziþiei energetice a UE', în urma unor dezbateri aprinse cu reprezentanþii societãþii civile, dar ºi cu cei ai Comisiei Europene. În urma acestui exerciþiu de dialog social ºi civic, dar ºi a altor dezbateri la nivel

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ

Primãria Municipiului Lupeni cu sediul în strada Revoluþiei nr.2 cod fiscal 4375076 organizeazã licitaþie publicã deschisã în vederea vânzãrii imobilelor cu destinaþia teren: - 154 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str. Mihail Sadoveanu nr.10/1 jud Hunedoara înscris în CF 62515 nr. topo 62515.

- 163 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str. Fluierului nr.5 jud.

Hunedoara înscris în CF 62491 nr. cadastral 62491 .

- 169 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str. I .L. Caragiale nr.14/2 jud. Hunedoara înscris în CF 62440 nr. cadastral 62440.

- 196 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str. Al. Lãpuºneanu nr. 10 jud. Hunedoara înscris în CF.61056 nr. topo 1370/2b/2b/1b/2c/1b .

- 446 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str. Calea Brãii nr.13 jud.

Hunedoara înscris în CF 2098 nr. cadastral 1152/2/28/2/4/k/d/f/39 .

- 702 mp aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni str.Calea Brãii nr.11 jud.

Hunedoara înscris în CF 2098 nr. cadastral 1152/2/28/2/4/k/d/f/39 .

Pentru participare la licitaþie ofertantul trebuie sã constituie o garanþie de participate în valoare de 300 lei în contul RO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în „Documentaþia privind organizarea ºi desfãºurarea procedurii de licitaþie„ Preþul documentaþiei este de 50 lei ºi se va achita în contul RO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei Municipiului Lupeni , la adresa sus menþionatã.

Criteriul care va fi aplicat pentru evaluarea ofertelor este: nivelul preþului, respectiv preþul cel mai mare

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2018/2019 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

european cu partenerii sociali ºi cu reprezentanþii regiunilor vizate, Comisia Europeanã a lansat la data de 11 decembrie 2017, la Strasbourg, Platforma Regiunilor Carbonifere în Tranziþie, structurã de cooperare la nivel european în cadrul cãreia acþiunile Guvernului României ar trebui sã fie în mod clar stabilite pentru a se asigura implementarea concretã a mãsurilor europene ºi naþionale pentru susþinerea dezvoltãrii durabile în aceste regiuni, care sunt deja afectate de politicile de restructurare industrialã din ultimele decenii”, precizeazã organizatorii evenimentului.

M. GÂNJU

Preþul de pornire al licitaþilor conform raporturilor de expertizã întocmit P.F.A Herbei Roxana Claudia evaluator autorizat , expert evaluator proprietãþi imobiliare, membru A.N.E.V.A.R .

Ofertele vor fi redactate în limba românã ºi depuse în douã exemplare la Registratura Primãriei Lupeni pânã în data de 10.10.2018 ora 15 Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 11.10.2018 ora 10 la sediul Primãriei Municipiului Lupeni.

Instrucþiunile privind organizarea ºi desfãºurarea proceduri de licitaþie ºi caietul de sarcini pot fi procurate de la sediul vânzãtorului , iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254-560725 ;560504 , interior 213 PRIMAR Lucian Marius Resmeriþã

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 Septembrie 2018

Henþ cu mâna

DEMNITATEA LUI PINTILII L-am ºtiut dintotdeauna om dintr-o bucatã. A pãrãsit corabia Jiului în 2009, când nu mai era nimic de fãcut,

Alin Simota, patronul lepãdându-se de responsabilitãþi. Pintilii ºi-a urmat drumul: Curtea de Argeº, Tg. Jiu, apoi FCSB

Steaua. A urmat momentul Israel ºi Arabia Sauditã, apoi din nou la FCSB, cãpitan de echipã.

Pânã într-o zi când retardatul Gigi Becali i-a luat funcþia, pur ºi simplu. Colegii sãi însã l-au tratat la fel, ca pe adevãratul cãpitan. Puºcãriaºul din Pipera îi dãduse ban-

derola altui cretin, Denis Alibec. S-a ales praful: nici campionat, nici cupe europene în grupe. Septembrie 2018. Patronul – antrenor Becali merge în vestiarul Stelei FCSB sã-i ofere banderola lui Pintilii.

Refuz elegant ºi categoric. Oarecum uluit, Becali, îºi cere scuze

pentru gestul de acum câþiva ani. Prea târziu.

Pintilii nu e nici Luþu, nici Dicã ori MM Stoica. Nu face parte din clasa pupincuriºtilor.

El vrea doar sã-ºi facã treaba cât mai bine.

La aproape 34 de ani, Mihai Pintilii îºi cunoaºte bine statutul, cel de om cu demnitate.

Jubileu. 30 de ani În urmã cu 30 de ani (septembrie 1988)

Viitorul I.G.C.L Petroºani, readucea voleiul în plan naþional O

mânã de entuziaºti ai unei întreprinderi societate de stat (precursoarea actualei S.C Gospodãrie Prest S.A) au luat iniþiativa înfiinþãrii unei echipe de fete la volei, intrând cu ea în campionatul judeþean.

Terminând pe primul loc, a urmat un turneu de calificare zonal care a avut loc la Petroºani, în septembrie 1988, exact în urmã cu 30 de anistart în Divizia ”B”.

V

ictoria din primãvarã

Viitorul I.G.C.L Petroºani, cu Nae Grecu ca antrenor, a înfruntat în perioada 4 – 8 mai 1988, la Petroºani, echipele

Viitorul I.G.C.L Petroºani în septembrie 1988, înaintea startului în Divizia ”B”.

Sus: Ghizike Lazãr, Simona Filiche, Daniel Chific, Anamaria Gergely, Sorina Popa, Hanelore Karpinecz Jos: Daniela Corjescu, Eniko Szilvester, Amalia Buºe, antr. N. Onofrei, Silvia Angheluþã, Ingrid Bartha, Anca Cozma.

Record Cluj, Olimpia Oracea, CSM Lugoj ºi Consfecþia Reºiþa, întrun turneu de calificare pentru Divizia ”B”. Au fost cinci zile de mare entuziasm, cu sala arhiplinã la fiecare zi de turneu (jocurile s-au disputat în sala de jocuri sportive a CSSP, în prezent în reparaþii capitale), în prezenþa a mii de spectatori în perioada de calificãri.

S-au calificat primele douã clasate, Viitorul I.G.C.L Petroºani (devenitã ulterior ”Sinoal”, apoi Jiul) ºi CSM Lugoj, urmând a lua startul în Divizia ”B” în toamna lui 1988.

S

tart cu insucces

Startul în Divizia ”B” a fost dat pe 18 septembrie 1988, cu

un nou antrenor, Nicolae Onofrei, meci pierdut acasã cu Metalotehnica Tg. Mureº, scor 1 – 3. La finalul turului echipa s-

a clasat pe locul 9 al seriei a 2-a, din 14 echipe. Echipa s-a bazat pe câteva jucãtoare care de la meci la meci au câºtigat prin forþã, experienþã, dãruire: Anca Cosma, Daniela Corjescu, Mariana Ivan, Anamaria Gergely, Sorin Popa, Ghiziki Lazãr, Daniel Chitic, Mãdãlina Avasilichioaie,

Hanelore Karpinecz sau Simona Filiche au alcãtuit un lot omogen care a fãcut faþã cu brio unui campionat greu, pentru o echipã aflatã la debut, la acest nivel. Anii urmãtori au fost din ce în ce mai buni, astfel cã la finalul sezonului 1995 – 1996, echipa va promova în prima ligã.

Dar asta e o altã poveste...

ªtiinþa Petroºani- campioanã naþionalã la rugby în 7 ruparea universitarã din Petroºani ºi-a adjudecat G primul loc în urma unui meci disputat pe teren propriu, în faþa unui numeros public.

ªtiinþa Petroºani a învins pe CS Nãvodari cu 12-7, studenþii petroºãneni reuºindsã obþinã titlul de campioni naþionali la rugby în 7. Sezonul trecut ªtiinþa Petroºani a terminat pe a treia treaptã a podiumului. (M.G.)