Cronica Vaii Jiului Nr.1632, Miercuri 22 august 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1632

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 August 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CLÃDIRILE MINEI PETRILA, doar pe bani ajung la primãrie

Valorificate sau distruse?

ai multe M bunuri ce aparþin Muzeului

Mineritului vor fi scoase din uz, edilii din Petroºani propunând o listã întreagã cu obiectele care vor fi casate.

Acestea ºi-au depãºit de mult durata de folosire ori sunt degradate sau n-ar mai putea fi utilizate dupã finalizarea proiectului de modernizare a muzeului. Astfel, mai multe vitrine, bibliotecã din lemn masiv, ori un seif, în total 30 de obiecte de inventar vor fi scoase din uz iar municipalitatea va încerca valorificarea lor, sumele obþinute urmând sã intre în bugetul local. Muzeul Mineritului a intrat

într-un program de renovare ºi reamenajare pe fonduri europene. Obiectivul va fi adus la standardele de astãzi, cu spaþii în care exponatele sã poatã fi puse în valoare. ”Muzeul va fi dotat cu echipamente pentru asigurarea utilitãþilor ºi a condiþiilor de climatizare, siguranþã la foc, antiefracþie, cu mobilier pentru expunerea ºi protecþia patrimoniului cultural; amenajarea suprafeþei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaþii verzi, realizarea unei platforme betonate pentru prezentarea exponatelor exterioare tatul contra stat pare a fi acum un soi de rãzboi pe clãdirile minei Petrila care au rãmas ºi a unui spaþiu tip piaþetã în faþa clãdirii”, nedemolate. Societatea de Închideri de Mine nu le-a demolat, dar plãteºte impozit pe ele, se aratã în proiectul de pentru cã primãria le-a vrut nedemolate. Dar nici primãria nu le poate primi în custodie, decât reabilitare. pe bani, iar sumele sunt uriaºe. Nimeni nu ºtie încã ºi cum se va face asta, iar în tot acest Maximilian GÂNJU timp, la fosta minã au loc activitãþi culturale. >>> PAGINA A 3-A

S

Cel mai celebru hacker român - în faþa magistraþilor deveni

M

arcel Lazãr Lehel, hackerul român care a spart conturile demnitarilor americani, a cerut sã fie lãsat în libertate înainte de a-ºi executa în totalitate pedeapsa.

Cererea de liberare condiþionatã a fost depusã la Judecãtoria Deva, însã a fost respinsã de magistraþi.

Hakerul care acþiona

sub pseudonimul Guccifer îºi va putea reînnoi solicitarea peste circa douã sãptãmâni. Bãrbatul îºi executã pedeapsa privativã de libertate la Penitenciarul Deva, dupã ce a fãcut mai multe infracþiuni cibernetice, undele dintre ele stârnind scandaluri internaþionale. Lehel a reuºit sã spargã site-ul fostului secretar de stat american Collin Powell ºi a accesat conversaþii

desfãºurate timp de ani de zile de pe contul de AOL al demnitarului.

Totodatã, arãdeanul a ghicit parolele de la conturile Corinei Creþu ºi pe cele ale lui Powell, dar a atacat ºi conturile senatorului american Lista Murkowski, membrilor familiei Rockefeller, ai unor foºti agenþi ai FBI ºi Secret Sevice, dar ºi a fratelui lui Barbara Bush.

Acesta a spart ºi

conturile de Yahoo ºi Gmail ale fostului ºef al SRI, George Maior. În ianuarie 2014, Lehel a fost arestat de DIICOT, el fiind ridicat din propria casã de oamenii legii.

Câteva luni mai târziu a fost condamnat la închisoare ºi a recunoscut cã a comis atacuri cibernetice asupra aproximativ 100 de americani de-a lungul unei perioade de 14 luni.

În România, hackerul Marcel Lazãr Lehel a fost condamnat de Tribunalul Bucureºti la ºapte ani de închisoare cu executare, pentru cã a spart conturile de e-mail ale lui George Maior, ale Corinei Creþu ºi ale unor vedere. Pentru faptele sale a fost pedepsit cu închisoarea ºi în SUA, însã a fost trimis înapoi în România pentru a-ºi ispãºi pedeasa datã

instanþele de la noi.

Dacã va fi eliberat în septembrie a.c., Guccifer ar urma sã se întoarcã în SUA pentru a executa o condamnare de mai bine de 4 ani. De altfel, pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia a fost înregistrat un dosar de judecatã privind extrãdarea pasivã a lui Lehel, primul termen având loc chiar ieri.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Producþia de cãrbune, din ce în ce mai micã P

roducþia de cãrbune a României este în scãdere continuã.

Potrivit Institutului Naþional de Statisticã, producþia de cãrbune net a României a totalizat, în primele ºase luni ale anului, 2,05 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 9,3% (209.400 þep), mai micã faþã de cea din perioada similarã a anului trecut. În Valea Jiului existã rezerve de huilã de 2,2 miliarde de tone, din care 592 de milioane de tone se aflã în perimetrele exploatabile. În contextul în care producþia de cãrbune a scãzut, statul a recurs la importuri.

Potrivit aceleiaºi statistici, în prima parte a anului s-au importat 225.300 þep cãrbune, cu 44.700 þep (24,8%) mai

mult faþã de cantitatea importatã în ianuarie – iunie 2017.

D

ouã mine se închid

În contextul în care producþia de cãrbune nu este suficientã pentru a acoperi necesarul, în Valea Jiului douã mine ar putea fi închise.

Sindicaliºtii militeazã pentru menþinerea minelor Lupeni ºi Lonea tocmai pe considerentul cã huila extrasã nu este

suficientã. „Existã documentaþia înregistratã la Ministerul Energiei, prin care se solicitã oficial prelungirea activitãþii la Lupeni ºi Lonea, de cãtre conducerea administrativã, pe lângã ce am trimis noi.

Din discuþiile mele cu dl. Viºan (n.r. secretar de stat în Ministerul Energiei), el va notifica Consiliul Concurenþei despre aceastã problemã. Dupã ce vom definitiva cu CCM, vom

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018 demara ºi noi o serie de acþiuni ºi întâlniri la Bucureºti pe cele douã cãi unde din punctul meu de vedere trebuie insistat. În primul rând la Guvern, pentru adoptarea unui memorandum care sã arate cã este nevoie de producþia de cãrbune de la cele douã. Documentaþie existã în sensul acesta, Ministerul este conºtient cã este nevoie de producþia de la cele douã.

Cealaltã parte, Comisia Europeanã, europarlamentari, pentru cã lucrurile trebuie modificate în Parlamentul European. Este o muncã destul de amplã, noi încercãm”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Sindicaliºtii motiveazã cã este necesarã menþinerea capacitãþilor de producþie ºi dupã data de 31 decembrie 2018, astfel încât termocentralele sã poatã sã funcþioneze.

Monika BACIU

AEP: Partidele au primit subvenþii, în luna august, de peste un milion de lei

Au

toritatea Electoralã Permanentã (AEP) a anunþat, într-un comunicat, cã partidele politice au primit în luna august subvenþii de la stat în valoare de 1.095.622,62 lei, cea mai mare sumã - 623.459 lei, ajungând la PSD, iar cea mai micã - 40.428 lei, fiind acordatã PMP. Cei mai mulþi bani i-a primit PSD, partidului de guvernãmânt fiindu-i viratã în cont suma de aproximativ 623.459 de lei, iar PNL a primit subvenþii de circa 285.645 de lei, potrivit comunicatului de presã al AEP. Uniunii Salvaþi România i-au fost acordate subvenþii de la AE în valoare de 84.000,65 de lei, Partidul, Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor (ALDE) a primit 62.088,06 de lei, iar Partidul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Miºcarea Popularã (PMP) 40.428,50 de lei. Uniunea Naþionalã pentru Progresul României (UNPR), partidul revenit în luna iunie pe scena politicã ºi condus de fostul vicepremier Gabriel Oprea, nu i-a mai fost viratã în cont nicio subvenþie, conform unei decizii a preºedintelui AEP, Daniel Barbu. Suma pe care trebuia sã o încaseze UNPR

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

era de 1.667,28 de lei. „Acordarea subvenþiei lunare de la bugetul de stat Uniunii Naþionale pentru Progresul României, determinatã potrivit algoritmului de repartizare a subvenþiei prevãzut în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr.

10/2016, coroborate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicatã, s-a suspendat prin Decizia Preºedintelui AEP nr. 32 din 31.03.2016 ºi va fi pãstratã în sumã de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicatã”, precizeazã reprezentanþii AEP. Astfel, în total, partidele politice din România au primit în luna august suma de 1.095.622,62 din bugetul statului.

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA!

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018

Clãdirile Minei Petrila, doar pe bani ajung la primãrie tatul contra stat pare a fi acum un soi de S rãzboi pe clãdirile minei

Petrila care au rãmas nedemolate. Societatea de Închideri de Mine nu le-a demolat, dar plãteºte impozit pe ele, pentru cã primãria le-a vrut nedemolate.

Dar nici primãria nu le poate primi în custodie, decât pe bani, iar sumele sunt uriaºe. Nimeni nu ºtie încã ºi cum se va face asta, iar în tot acest timp, la fosta minã au loc activitãþi culturale.

Cei de la societatea care închide minele spun cã nu s-a gãsit o soluþie, chiar dacã suma pe care au economisit-o la demolare ar face cât suma pe care o cere statul pe ele acum. „De la aderarea României la UE, acea prevedere de trecere cu titlul gratuit din administraþia statului, în administrarea publicã localã, nu mai este valabilã.

Drept pentru care trebuie sã existe o justã despãgubire. În consecinþã, în urma discuþiilor pe care le-am avut cu vreo 3 luni în urmã, la sediul Ministerului Energiei, am convenit, ºi cu primarul Jurca de la Petrila, ca imediat sã demarãm procedura de evaluare a acestor clãdiri.

Apoi au fost întabulate, pentru a putea fi vândute administraþiei publice din Petrila. Prin evaluarea lor a rezultat cã aceste clãdiri au o valoare de aproximativ 1,68 milioane de lei, iar valoarea terenurilor, incintei ºi a haldei de steril este undeva la 1,05 milioane de lei. Suma ar acoperi valoarea economisitã la demolarea lor, dar de putut nu se poate”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Nu se poate ºi acele clãdiri sunt încã ale Societãþii de Închideri de Mine, care, ca orice agent economic, plãteºte impozite ºi taxe, suma anualã fiind de aproximativ 300.000 de

lei. Asta, deºi ei au cerut demolarea lor.

Primarul din Petrila recunoaºte cã lucrurile sunt complicate, dar vede potenþialul acestor clãdiri pentru care se luptã încã. „Ne-au spus cã, din punct de vedere legal, nu existã decât posibilitatea vânzãrii lor, sau darea în platã, în contul unor

datorii, dar acestea nu existã.

O sã analizãm în Consiliul Local, dacã le vom cumpãra. Nu s-a gãsit nicio soluþie legalã pentru promovarea unei HG de transfer a clãdirilor. E vorba despre averea statului, care nu poate fi datã doar unei primãrii, ci trebuie valorificatã ºi banii sã intre în contul statului”, spune ºi Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

Reprezentanþi ai societãþii civile din Petroºani, uniþi pentru mediu cu parteneri din Europa, la Varpalota delegaþie formatã din 21 de persoane O reprezentând societatea civilã din municipiul Petroºani a participat, în perioada 11-16 august 2018, la Várpalota-Ungaria.

Activitãþile s-au derulat în cadrul proiectului european EACEA cu titlul ”Eforturi locale privind protecþia mediului în contextul politicii de mediu a Uniunii Europene”, un proiect adjudecat ºi implementat de Primãria oraºului înfrãþit Várpalota. În cadrul acestui proiect, alãturi de societatea civilã din Várpalota ºi Petroºani, au mai fost invitaþi sã participe membri ai societãþii civile din Grottazzolina-Italia, IlokCroaþia ºi Psary-Polonia.

Potrivit informaþiilor primite de la Eduard Wersanski, consilier al primarului Tiberiu Iacob Ridzi pe probleme de Relaþii Externe ºi societate civilã, delegaþia din Petroºani a avut în componenþã voluntari din cadrul Asociaþiei ”Casa ProUrbis”, Asociaþia ”Pro Parâng”, de la Crucea Roºie -Subfiliala Petroºani, ai Asociaþiei Umanitarã Carbo Gremium, Asociaþiei Kandila ºi Asociaþiei Ansamblul Parângul. În plus, în perioada desfãºurãrii proiectului, la Várpalota a fost prezentã ºi

o grupã de handbal fete de la ªcoala Sportivã din Petroºani care a participat la un turneu de handbal internaþional. ”ªi acest proiect european, ca mai toate proiectele comunitare, este un exemplu de bunã practici în ceea ce privelte derularea relaþiilor transeuropene, care contribuie ºi la dezvoltarea personalã a tinerilor ºi adulþilor, prin dobândirea unor competenþe utile ºi necesare societãþii. În cadrul acestui proiect s-a dezvoltat o reþea de cooperare durabilã între mai mulþi parteneri, ce a avut ca scop protejarea mediului înconjurãtor, cunoaºterea ºi înþelegerea funcþionãrii instituþiilor U.E. ºi cunoaºterea multiculturalismului ºi a gastronomiei specifice þãrilor participante”, a declarat Eduard Wersanski.

Ceremonia de deschidere a proiectului s-a desfãºurat în Cetatea Thury, iar deschiderea oficialã a fost fãcutã de cãtre primarul oraºului Várpalota.

În cadrul workshopurilor care au fost organizate în mijlocul naturii, au fost abordate teme precum: reciclarea materialelor, selectarea gunoiului menajer, cumpãrarea produselor ambalate cu reciclare integralã etc. La toate aceste reuniuni de lucru, grupul petroºenean a conlucrat eficient pentru a rezolva sarcinile prevãzute de tematica în dezbatere. ”Fiecare grup ºi-a prezentat problemele locale privind protecþia mediului, a încercat sã gãseascã soluþii de mediu viabile într-o societate mereu schimbãtoare.

Au fost dezvoltate ºi teme despre Parlamentul European, Consiliul Europei ºi probleme legate de migraþia populaþiei în þãrile europene. De asemenea, reprezentanþii României în acest proiect, au prezentat partenerilor noºtri un film despre Municipiul Petroºani, despre posibilitãþile turistice ale acestuia, au contribuit la programul proiectului cu un film privind efectele asupra

mediului înconjurãtor, în urma exploatãrii cãrbunelui în zona Vãii Jiului, reabilitarea ºi redarea clãdirilor pentru activitãþi culturale ºi recreative, clãdiri rãmase în urma închiderii minelor; Asociaþia ”Pro Parâng” ºi Crucea Roºie – Subfiliala Petroºani ºi-au prezentat activitãþile lor specifice, activitãþi de protejare a mediului înconjurãtor respectiv activitatea de voluntariat, iar Asociaþia Casa Pro Urbis a prezentat funcþionarea ºi activitatea Consiliului Europei”, spune Eduard Wersanski.

Dincolo de partea teoreticã din programul acestui proiect european, participanþii s-au bucurat ºi de clipele minunate petrecute împreunã, cu ocazia vizitelor la Casa de Vânãtoare ºi Arboretumul din Rezervaþia Naturalã Alsópere, la cetãþile din Budapesta, Várpalota sau Veszprém, în plimbãrile cu vaporaºul pe Dunãre sau pe lacul Balaton, la vizitarea Casei Lavandei din Parcul Naþional Balatonfelvidék ºi

Primãria cautã soluþia ºi posibilitatea financiarã de a le cumpãra acum, iar singura certitudine este cã ele au atras aici lumea culturalã ºi cã totul este abia la început. „Noi, deja ne fãcusem niºte planuri. ªtim, în proporþie de 80%, ce facem cu fiecare dintre acele clãdiri, cu terenurile. Problema rãmâne doar preluarea activelor. Mina Petrila va avea o destinaþie turisticã ºi va fi perimetrul unor activitãþi culturale în viitor. Avem colaboratori foarte buni ºi avem oameni valoroºi care ne-au demonstrat cã ºi prin culturã se pot face bani, nu doar prin extracþia cãrbunelui”, a mai spus primarul Vasile Jurca. ªi în aceste zile, la mina Petrila a ajuns Caravana TIFF, iar acolo pot fi vizionate marþi ºi miercuri douã filme, dupã ce filmul documentar Planeta Petrila a fost în topul preferinþelor publicului la acest festival de film.

la Abaþia din Tihany.

De asemenea, serile gastronomice specifice fiecãrei þãri, urmate de momente de animaþie pozitivã ºi dans, au consolidat grupurile participante, au creat o simbiozã între generaþia tânãrã ºi cea de seniori, a legat multe prietenii ºi au creat o miºcare cetãþeneascã activã europeanã, iar competiþiile sportive organizate au încurajat grupurile la miºcare ºi voie bunã. ”În cadrul Serii Româneºti, membri Asociaþiilor Carbo Gremium, Kandila ºi Crucea Roºie din Petroºani au preparat o ciorbã þãrãneascã din carne de mistreþ la ceaun. În plus, participanþii la proiect au putut gusta din telemeaua

Diana MITRACHE de caprã, din cotletul de porc afumat ºi din rulada de mere pregãtite de echipa noastrã, iar aprecierile pe care le-am primit ne-au bucurat. De o atenþie aparte s-a bucurat ºi reprezentaþia oferitã de Ansamblul Parângul, care a prezentat o suitã de dansuri populare româneºti care au culminat cu popularul dans ”Periniþa”. În ansamblu, toþi cei prezenþi la acest proiect au apreciat cã relaþiile de colaborare dintre comunitãþile Uniunii Europene sunt esenþiale în buna funcþiunare a UE ajutã la creºterea gradului de vizibilitate a muncii lor de voluntariat în cadrul asociaþiilor pe care le reprezintã, fiecare în comunitatea sa”, a mai spus Eduard Wersanski.

4 Actualitate

Un preot, pãrinte pentru mii de copii

D

an Damaschin este preot la maternitatea Cuza Vodã din Iaºi, are 43 de ani ºi este tatã a patru copii. Despre el se spune doar cã este un om bun, care ajutã mamele singure ºi copiii. Asta ºi face.

An de an, datoritã lui, aproape 3.000 de copii din zonele sãrace ale judeþului Iaºi merg la ºcoalã. Anul acesta a dus în tabãrã la mare 180 de copii. De multe ori, preotul Damaschin le oferã unor tineri care ºtiu cã li s-a terminat copilãria ºi viaþa la 12 ani (dacã-s bãieþi ºi sunt trimiºi la oi în alte judeþe ale þãrii) ori 14 ani (dacã-s fete ºi sunt considerate bune de mãritat), speranþa cã viaþa poate fi ºi altfel. Cã viaþa trece dincolo de sãrãcie ºi muncile câmpului, care sleiesc un copil de orice putere. El le aratã cã are încredere în ei ºi în talentul lor, pe care îl descoperã cu rãbdare. Îi învaþã sã viseze ºi sã creadã în ziua de mâine ºi în oameni buni, care-s mai aproape, poate, decât cei care le-au dat viaþã. ªi uite aºa au ajuns, în cei 13-14 ani de când preotul Damaschin împarte binele în sufletele oamenilor, cu mic cu mare, ca tineri sãraci sã fie absolvenþi de Medicinã ºi sã se pregãteascã sã salveze, la rândul lor, vieþi.

S-a nãscut în comunã Moºna la 50 de kilometri de Iaºi. „Prima amintire o am de la bunicul dinspre mamã. Stãteam pe genunchii sãi ºi învãþam Tatãl Nostru.

Aveam între doi ºi trei ani“, povesteºte Dan Damaschin. Bunicul sãu nu era preot. Era un þãran simplu, cu douã clase. „Nu avusese bani de tãbliþã, mi-a povestit mama mai târziu. Un om inteligent. S-a bãtut cu sistemul comunist pentru cã nu voia sã intre în CAP. S-a bãtut cu tovarãºii trimiºi de la Târzii sã facã colectivizare forþatã. A fugit în pãdure ºi când s-a întors semnãtura era

C

falsificatã. ªi aºa a intrat în CAP“.

A crescut într-o familie cu patru fraþi.

Tatãl era orfan de tatã. Bunica crescuse singurã nouã copii. Mama a mai rãmas cu douã surori. Toþi bãieþii au murit în rãzboi ºi în perioada foametei. În 1988, în clasa a ºaptea, când s-a îmbolnãvit de diabet, neputând sã se înscrie la ªcoala Militarã, a ajuns la Liceul Sanitar. Au fost zece pe loc. Era o meserie care asigura un loc de muncã sigur. Pãrinþii îi vedeau pe toþi oameni aºezaþi, cu un serviciu bun.

Pãrintele Dan Damaschin îºi aminteºte cum a ajuns student la Teologie. „În clasa a XI-a am avut contact cu mãnãstirile din zona Neamþului. Dupã Revoluþie, am cãutat spiritualitatea adevãratã. Am ajuns ºi noi la Pãrintele Cleopa, pãrintele Ambrozie. Oameni de o mare calitate spiritualã ºi experienþã extraordinarã. ªi atunci, încurajat fiind de aceºti duhovnici sã cãutãm de-ale sufletului, am dat la Teologie. Am reuºit fãrã pregãtire, doar ajutat de profesorii de la Liceul Sanitar”. Tânãrul asistent era ºi student la Teologie. Trei ani a muncit noaptea, iar ziua mergea la facultate, unde a dat peste oameni extraordinari.

Ca asistent medical a fost la spitalul CFR, la Sanepid ºi la Spitalul de

Psihiatrie ªipote. A luat contact cu oamenii aflaþi în suferinþã, o suferinþã care nu trece cu medicamente. Spune cã a înþeles multe lucruri despre viaþã la ªipote.

A absolvit Facultatea de Teologie.

Dan Damaschin voia sã fie preot. „În 1997, contrar pãrerii tuturor cã a ajunge preot era greu, am mers la examen. Am tras la sorþi unde sã ajung. Am ajuns la Podolenii de Sus. Foarte departe de Iaºi. Oameni foarte buni, dar aspri ºi sãraci. Am fãcut în casa patriarhalã un centru medical.

Medicul ajungea foarte greu, dacã ajungea. Împreunã cu primarul ºi oamenii am încercat sã-i ajutãm pe cei aflaþi în suferinþã fizicã ºi spiritualã“, îºi aminteºte Dan Damaschin. Maºina ºi-a transformat-o în ambulanþã, pentru cã „trebuia sã se mai nascã cineva în maºina mea”. A început sã combine practica spiritualã cu ºtiinþa medicalã.

Dupã Podoleni a urmat Cozia. La Iaºi e din 2005. Cum a ajuns sã se implice în cauze umanitare? „Am început cu cãsuþele distruse de incendii sau de inundaþii. Apoi m-am îndreptat cãtre copiii defavorizaþi, care voiau sã înveþe“, îºi aminteºte preotul Dan Damaschin. „Internetul este un mod de

comunicare ºi e pãcat sã nu fie folosit.

Lumea care mã înconjoarã e tânãrã.

Trebuie sã zâmbim ºi sã ne ajutãm. ªi mama care are copilaºul mort de foame ºi cel care nu are acces la predicã”.

Pãrintele Dan Damaschin a oferit o ºansã mamelor care cerºesc pe strãzi ºi tinerelor care rãmân însãrcinate ºi sunt alungate de acasã. A primit teren de la o parohie pe strada Cicoarei. Cu voluntari, cu banii lui a construit o clãdire, cu garsoniere ºi salã de masã. ªapte mame vor avea adãpost temporar ºi vor fi ajutate sã-ºi clãdeascã o viaþã frumoasã.

Tabãra de varã organizatã de preotul Dan Damaschin a devenit deja o tradiþie la Iaºi. Prin intermediul Asociaþiei „Glasul Vieþii “, în fiecare an copiii sãraci merg în vacanþã pentru o sãptãmânã. Toþi vor sã vadã marea.

Anul acesta au fost 180. De unde bani? Din donaþii, sponsorizãri.

Iar „minunile” preotului nu se opresc aici. În cadrul campaniei „Grãuntele de muºtar”, preotul a iniþiat strângerea de fonduri, din donaþii, ca sã trimitã copii sãrmani la ºcoalã. Fiecare va avea ghiozdan, rechizite, hãinuþe, papucei, bunãtãþi ºi jucãrii. (text preluat de la Violeta Cincu, având acordul prealabil al autoarei) Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru modul în care a ales sã fie alãturi de sufletele greu încercate, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce este ºi ceea ce face. Sâmbãtã, 25 August 2018, ora 11.00, pãrintele Dan Damaschin vine de la Iaºi sã-l întâlnim în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi, oficial, printr-o diplomã, un buchet de flori, o strângere de mânã ºi semnãtura recunoºtinþei voastre.

Dan TERTECI

Cãþãrare în Retezat

ea de-a doua ediþie a festivalului de cãþãrare de la Câmpuºel va avea loc în acest weekend.

Organizatorii au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018

pregãtit 15 noi rute de cãrãþare.

Evenimentul este un bun prilej pentru promovarea zonelor turistice din Retezat.

A dus ªtiinþa pe cele mai înalte culmi, acum primeºte recunoºtinþa ªtiinþa pe Adus cele mai înalte culmi, acum primeºte recunoºtinþa din partea întregii comunitãþi locale.

Este vorba de profesorul universitar dr.ing.

Mircea Vasile Ortelecan care a fost declarat cetãþean de onoare al municipiului Petroºani.

Mircea Ortelecan este Maestru Emerit al Sportului încã din anul

1979, iar în anul 2013 a fost nominalizat în în “Top 10 taloneri din istorie”. Mircea Otelecan s-a nãscut în judeþul Satu Mare în data de 11 septembrie 1949, însã paºii l-au purtat spre Petroºani. Cu echipa de rugby ªtiinþa Petroºani, profesorul a fãcut istorie. “În municipiul nostru, sportul este recunoscut ca fãcând parte integrantã din realitatea socialã, culturalã ºi economicã a comunitãþii

noastre ºi ca factor de consolidare a imaginii ºi relaþiilor noastre internaþionale. Una din ramurile sportive care au o istorie bogatã în municipiul nostru ºi are rezultate remarcabile este rugby-ul. Echipa “ªtiinþa Petroºani” a fãcut istorie prin rezultatele excepþionale obþinute de-a lungul anilor. Una din persoanele care, de-a lungul anilor, a fost jucãtor de bazã în echipa “ªtiinþa”,

M

unicipalitatea de la Petroºani va face trageri din creditul contractat în anul 2015 pentru a putea continua lucrãrile de investiþii de pe raza localitãþii.

Este vorba de continuarea lucrãrilor de modernizare a ºoselei de centurã. Valoarea creditului pentru care municipalitatea are obþinutã autorizarea de utilizare în anul 2018 este în valoare de 2.388.551,28 lei, conform hotãrârii emise de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Potrivit prevederilor contractului de credit, se mai pot face trageri pânã în luna octombrie a acestui an. “În urma atribuirii contractelor de achiziþie publicã în

expoziþie de O ovine va avea loc, la începutul lunii septembrie, pe raza oraºului Petrila. existente în zonã au mai fost amenajate încã 15 trasee noi ce aºteaptã sã fie parcurse” spun organizatorii.

Uricaniul este poarta de intrare în masivul Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sãlbatic, ce oferã privirii imagini inegalabile, creºte cu custuri dantelate ºi multe cãldãri glaciare, înglobând în

perimetrul sãu, una din perlele României Parcul Naþional Retezat.

Retezatul are peste 20 de vârfuri de peste 2000 de metrii, cel mai înalt fiind Peleaga (2509m).

Aici se întâlnesc peste 80 de lacuri glaciare, cel mai mare din þarã fiind lacul Bucura. De asemenea întâlnim peisaje fabuloase, neatinse de mâna omului, zone

carstice cu multe peºteri, abrupturi, chei, cascade, avene, puncte de belvedere. Puþin cunoscutã, la nivel naþional, zona oferã posibilitãþi diverse de practicare a turismului: trasee turistice accesibile ºi spectaculoase, cascade impresionante, trasee de alpinism ºi escaladã ºi de cicloturim.

Monika BACIU

fost cadru didactic al Universitãþii din Petroºani, cadru didactic asociat la Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Universitatea Babeº Bolyai, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã

Lucrãrile la centurã finalizate din CREDIT

conformitate cu legislaþia aplicabilã în acest domeniu, contractele au fost atribuire la valori mai mici decât valorile estimate în devizul general, respectiv la valori mai mici decât cele cuprinse în anexa nr.

1 la HCL nr. 159/2015 din care reiese valoarea totalã a creditului de 6.000.000 lei”, aratã documentul aprobat de consilierii locali.

Municipalitatea de la

Petroºani a realizat economii în urma aplicãrii procedurilor de achiziþie publicã pentru realizarea investiþiilor de interes local pentru strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã, Micu Klein, Împãratul Traian, Gheorghe Doja ºi Egalitãþii, astfel cã banii pot fi utilizaþi pentru alte lucrãri. În acest sens sumele economisite se vor folosi pentru obiectivul local de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie

Expoziþie de ovine la Petrila

“Toþi iubitorii escaladei pot petrece 3 zile în naturã, pot cãþãra traseele amenajate, iar ca noutate vã putem spune cã alãturi de cele 20 de trasee

avându-l în componenþã ºI pe dl Ortelecan, a câºtigat Cupa României în anul 1983. Între anii 1972-1980 a fost jucãtor internaþional, echipa din care a fãcut parte câºtigând Cupa Europei FIRA în anii 1976/1977. În anul 1979 a fost declarat Maestru Emerit al Sportului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mircea Ortelecan a

Târgurile de animale au fost suspendate din cauza pestei porcine,

însã autoritãþile locale au gãsit o altã modalitate de a organiza o expoziþie. Petrilenii crescãtori de ovine sunt aºteptaþi sã îºi expunã animalele în data de 2 septembrie pe Platoul de la Jieþ.

Ansamblul Bujorii

Muntelui vor întreþine atmosfera, iar artistul Ciprian Roman este invitatul special al autoritãþilor locale de la Petrila.

Autoritãþile locale de la Petrila au þinut sã sublinieze cã nu este

1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”.

“Comisia de autorizare a aprobat suma în limita cãreia municipiul Petroºani poate efectua trageri în anul 2018 ºi obiectivele de investiþii iniþiale reprezentând modernizarea strãzilor Griviþa Roºie, Radu ªApcã, Micu Klein, Împãratul Traian, Gheorghe Doja ºi Egalitãþii. Pentru a putea fi utilizat creditul ºi pentru o parte a obiectivului de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petro;ani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)” este necesarã obþinerea avizului favorabil din partea Comisiei de Aprobare a Împrumuturilor Local,

vorba de un târg de animale, ci de o expoziþie de ovine. Niciun alt fel de animale nu vor fi acceptate în boxele amplasate pe platoul de la Jieþ. În plus, petrilenii sunt cunoscuþi pentru faptul cã se ocupã de crescutul ovinelor.

Monika BACIU

Veterinarã Cluj Napoca, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia. A elaborat ºi publicat 124 de lucrãri ºtiinþifice, 10 cãrþi, 70 lucrãri pe bazã de contract.

Monika BACIU

respectiv modificarea corespunzãtoare a anexei nr. 1 la HCL nr. 159/2015. Anexa nr. 1 la HCL nr. 159/2015 se modificã prin schimbarea sumelor aferente fiecãrui obiectiv de investiþii iniþial ºi completarea cu obiectivul de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)” cu valoarea de 979.300 lei”, mai aratã documentaþia.

Consiliul Judeþean Hunedoara s-a angajat sã susþinã financiar lucrãrile, însã totul a rãmas la stadiul de vorbe. Municipalitatea de la Petroºani face eforturi pentru a finaliza lucrãrile cuprinse între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu de la Biserica Catolicã.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Un preot, pãrinte pentru mii de copii

D

an Damaschin este preot la maternitatea Cuza Vodã din Iaºi, are 43 de ani ºi este tatã a patru copii. Despre el se spune doar cã este un om bun, care ajutã mamele singure ºi copiii. Asta ºi face.

An de an, datoritã lui, aproape 3.000 de copii din zonele sãrace ale judeþului Iaºi merg la ºcoalã. Anul acesta a dus în tabãrã la mare 180 de copii. De multe ori, preotul Damaschin le oferã unor tineri care ºtiu cã li s-a terminat copilãria ºi viaþa la 12 ani (dacã-s bãieþi ºi sunt trimiºi la oi în alte judeþe ale þãrii) ori 14 ani (dacã-s fete ºi sunt considerate bune de mãritat), speranþa cã viaþa poate fi ºi altfel. Cã viaþa trece dincolo de sãrãcie ºi muncile câmpului, care sleiesc un copil de orice putere. El le aratã cã are încredere în ei ºi în talentul lor, pe care îl descoperã cu rãbdare. Îi învaþã sã viseze ºi sã creadã în ziua de mâine ºi în oameni buni, care-s mai aproape, poate, decât cei care le-au dat viaþã. ªi uite aºa au ajuns, în cei 13-14 ani de când preotul Damaschin împarte binele în sufletele oamenilor, cu mic cu mare, ca tineri sãraci sã fie absolvenþi de Medicinã ºi sã se pregãteascã sã salveze, la rândul lor, vieþi.

S-a nãscut în comunã Moºna la 50 de kilometri de Iaºi. „Prima amintire o am de la bunicul dinspre mamã. Stãteam pe genunchii sãi ºi învãþam Tatãl Nostru.

Aveam între doi ºi trei ani“, povesteºte Dan Damaschin. Bunicul sãu nu era preot. Era un þãran simplu, cu douã clase. „Nu avusese bani de tãbliþã, mi-a povestit mama mai târziu. Un om inteligent. S-a bãtut cu sistemul comunist pentru cã nu voia sã intre în CAP. S-a bãtut cu tovarãºii trimiºi de la Târzii sã facã colectivizare forþatã. A fugit în pãdure ºi când s-a întors semnãtura era

C

falsificatã. ªi aºa a intrat în CAP“.

A crescut într-o familie cu patru fraþi.

Tatãl era orfan de tatã. Bunica crescuse singurã nouã copii. Mama a mai rãmas cu douã surori. Toþi bãieþii au murit în rãzboi ºi în perioada foametei. În 1988, în clasa a ºaptea, când s-a îmbolnãvit de diabet, neputând sã se înscrie la ªcoala Militarã, a ajuns la Liceul Sanitar. Au fost zece pe loc. Era o meserie care asigura un loc de muncã sigur. Pãrinþii îi vedeau pe toþi oameni aºezaþi, cu un serviciu bun.

Pãrintele Dan Damaschin îºi aminteºte cum a ajuns student la Teologie. „În clasa a XI-a am avut contact cu mãnãstirile din zona Neamþului. Dupã Revoluþie, am cãutat spiritualitatea adevãratã. Am ajuns ºi noi la Pãrintele Cleopa, pãrintele Ambrozie. Oameni de o mare calitate spiritualã ºi experienþã extraordinarã. ªi atunci, încurajat fiind de aceºti duhovnici sã cãutãm de-ale sufletului, am dat la Teologie. Am reuºit fãrã pregãtire, doar ajutat de profesorii de la Liceul Sanitar”. Tânãrul asistent era ºi student la Teologie. Trei ani a muncit noaptea, iar ziua mergea la facultate, unde a dat peste oameni extraordinari.

Ca asistent medical a fost la spitalul CFR, la Sanepid ºi la Spitalul de

Psihiatrie ªipote. A luat contact cu oamenii aflaþi în suferinþã, o suferinþã care nu trece cu medicamente. Spune cã a înþeles multe lucruri despre viaþã la ªipote.

A absolvit Facultatea de Teologie.

Dan Damaschin voia sã fie preot. „În 1997, contrar pãrerii tuturor cã a ajunge preot era greu, am mers la examen. Am tras la sorþi unde sã ajung. Am ajuns la Podolenii de Sus. Foarte departe de Iaºi. Oameni foarte buni, dar aspri ºi sãraci. Am fãcut în casa patriarhalã un centru medical.

Medicul ajungea foarte greu, dacã ajungea. Împreunã cu primarul ºi oamenii am încercat sã-i ajutãm pe cei aflaþi în suferinþã fizicã ºi spiritualã“, îºi aminteºte Dan Damaschin. Maºina ºi-a transformat-o în ambulanþã, pentru cã „trebuia sã se mai nascã cineva în maºina mea”. A început sã combine practica spiritualã cu ºtiinþa medicalã.

Dupã Podoleni a urmat Cozia. La Iaºi e din 2005. Cum a ajuns sã se implice în cauze umanitare? „Am început cu cãsuþele distruse de incendii sau de inundaþii. Apoi m-am îndreptat cãtre copiii defavorizaþi, care voiau sã înveþe“, îºi aminteºte preotul Dan Damaschin. „Internetul este un mod de

comunicare ºi e pãcat sã nu fie folosit.

Lumea care mã înconjoarã e tânãrã.

Trebuie sã zâmbim ºi sã ne ajutãm. ªi mama care are copilaºul mort de foame ºi cel care nu are acces la predicã”.

Pãrintele Dan Damaschin a oferit o ºansã mamelor care cerºesc pe strãzi ºi tinerelor care rãmân însãrcinate ºi sunt alungate de acasã. A primit teren de la o parohie pe strada Cicoarei. Cu voluntari, cu banii lui a construit o clãdire, cu garsoniere ºi salã de masã. ªapte mame vor avea adãpost temporar ºi vor fi ajutate sã-ºi clãdeascã o viaþã frumoasã.

Tabãra de varã organizatã de preotul Dan Damaschin a devenit deja o tradiþie la Iaºi. Prin intermediul Asociaþiei „Glasul Vieþii “, în fiecare an copiii sãraci merg în vacanþã pentru o sãptãmânã. Toþi vor sã vadã marea.

Anul acesta au fost 180. De unde bani? Din donaþii, sponsorizãri.

Iar „minunile” preotului nu se opresc aici. În cadrul campaniei „Grãuntele de muºtar”, preotul a iniþiat strângerea de fonduri, din donaþii, ca sã trimitã copii sãrmani la ºcoalã. Fiecare va avea ghiozdan, rechizite, hãinuþe, papucei, bunãtãþi ºi jucãrii. (text preluat de la Violeta Cincu, având acordul prealabil al autoarei) Pentru exemplul sãu de dãruire, pentru modul în care a ales sã fie alãturi de sufletele greu încercate, vã propunem sã ne întâlnim cu el ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce este ºi ceea ce face. Sâmbãtã, 25 August 2018, ora 11.00, pãrintele Dan Damaschin vine de la Iaºi sã-l întâlnim în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi, oficial, printr-o diplomã, un buchet de flori, o strângere de mânã ºi semnãtura recunoºtinþei voastre.

Dan TERTECI

Cãþãrare în Retezat

ea de-a doua ediþie a festivalului de cãþãrare de la Câmpuºel va avea loc în acest weekend.

Organizatorii au

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018

pregãtit 15 noi rute de cãrãþare.

Evenimentul este un bun prilej pentru promovarea zonelor turistice din Retezat.

A dus ªtiinþa pe cele mai înalte culmi, acum primeºte recunoºtinþa ªtiinþa pe Adus cele mai înalte culmi, acum primeºte recunoºtinþa din partea întregii comunitãþi locale.

Este vorba de profesorul universitar dr.ing.

Mircea Vasile Ortelecan care a fost declarat cetãþean de onoare al municipiului Petroºani.

Mircea Ortelecan este Maestru Emerit al Sportului încã din anul

1979, iar în anul 2013 a fost nominalizat în în “Top 10 taloneri din istorie”. Mircea Otelecan s-a nãscut în judeþul Satu Mare în data de 11 septembrie 1949, însã paºii l-au purtat spre Petroºani. Cu echipa de rugby ªtiinþa Petroºani, profesorul a fãcut istorie. “În municipiul nostru, sportul este recunoscut ca fãcând parte integrantã din realitatea socialã, culturalã ºi economicã a comunitãþii

noastre ºi ca factor de consolidare a imaginii ºi relaþiilor noastre internaþionale. Una din ramurile sportive care au o istorie bogatã în municipiul nostru ºi are rezultate remarcabile este rugby-ul. Echipa “ªtiinþa Petroºani” a fãcut istorie prin rezultatele excepþionale obþinute de-a lungul anilor. Una din persoanele care, de-a lungul anilor, a fost jucãtor de bazã în echipa “ªtiinþa”,

M

unicipalitatea de la Petroºani va face trageri din creditul contractat în anul 2015 pentru a putea continua lucrãrile de investiþii de pe raza localitãþii.

Este vorba de continuarea lucrãrilor de modernizare a ºoselei de centurã. Valoarea creditului pentru care municipalitatea are obþinutã autorizarea de utilizare în anul 2018 este în valoare de 2.388.551,28 lei, conform hotãrârii emise de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Potrivit prevederilor contractului de credit, se mai pot face trageri pânã în luna octombrie a acestui an. “În urma atribuirii contractelor de achiziþie publicã în

expoziþie de O ovine va avea loc, la începutul lunii septembrie, pe raza oraºului Petrila. existente în zonã au mai fost amenajate încã 15 trasee noi ce aºteaptã sã fie parcurse” spun organizatorii.

Uricaniul este poarta de intrare în masivul Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sãlbatic, ce oferã privirii imagini inegalabile, creºte cu custuri dantelate ºi multe cãldãri glaciare, înglobând în

perimetrul sãu, una din perlele României Parcul Naþional Retezat.

Retezatul are peste 20 de vârfuri de peste 2000 de metrii, cel mai înalt fiind Peleaga (2509m).

Aici se întâlnesc peste 80 de lacuri glaciare, cel mai mare din þarã fiind lacul Bucura. De asemenea întâlnim peisaje fabuloase, neatinse de mâna omului, zone

carstice cu multe peºteri, abrupturi, chei, cascade, avene, puncte de belvedere. Puþin cunoscutã, la nivel naþional, zona oferã posibilitãþi diverse de practicare a turismului: trasee turistice accesibile ºi spectaculoase, cascade impresionante, trasee de alpinism ºi escaladã ºi de cicloturim.

Monika BACIU

fost cadru didactic al Universitãþii din Petroºani, cadru didactic asociat la Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Universitatea Babeº Bolyai, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã

Lucrãrile la centurã finalizate din CREDIT

conformitate cu legislaþia aplicabilã în acest domeniu, contractele au fost atribuire la valori mai mici decât valorile estimate în devizul general, respectiv la valori mai mici decât cele cuprinse în anexa nr.

1 la HCL nr. 159/2015 din care reiese valoarea totalã a creditului de 6.000.000 lei”, aratã documentul aprobat de consilierii locali.

Municipalitatea de la

Petroºani a realizat economii în urma aplicãrii procedurilor de achiziþie publicã pentru realizarea investiþiilor de interes local pentru strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã, Micu Klein, Împãratul Traian, Gheorghe Doja ºi Egalitãþii, astfel cã banii pot fi utilizaþi pentru alte lucrãri. În acest sens sumele economisite se vor folosi pentru obiectivul local de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie

Expoziþie de ovine la Petrila

“Toþi iubitorii escaladei pot petrece 3 zile în naturã, pot cãþãra traseele amenajate, iar ca noutate vã putem spune cã alãturi de cele 20 de trasee

avându-l în componenþã ºI pe dl Ortelecan, a câºtigat Cupa României în anul 1983. Între anii 1972-1980 a fost jucãtor internaþional, echipa din care a fãcut parte câºtigând Cupa Europei FIRA în anii 1976/1977. În anul 1979 a fost declarat Maestru Emerit al Sportului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mircea Ortelecan a

Târgurile de animale au fost suspendate din cauza pestei porcine,

însã autoritãþile locale au gãsit o altã modalitate de a organiza o expoziþie. Petrilenii crescãtori de ovine sunt aºteptaþi sã îºi expunã animalele în data de 2 septembrie pe Platoul de la Jieþ.

Ansamblul Bujorii

Muntelui vor întreþine atmosfera, iar artistul Ciprian Roman este invitatul special al autoritãþilor locale de la Petrila.

Autoritãþile locale de la Petrila au þinut sã sublinieze cã nu este

1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)”.

“Comisia de autorizare a aprobat suma în limita cãreia municipiul Petroºani poate efectua trageri în anul 2018 ºi obiectivele de investiþii iniþiale reprezentând modernizarea strãzilor Griviþa Roºie, Radu ªApcã, Micu Klein, Împãratul Traian, Gheorghe Doja ºi Egalitãþii. Pentru a putea fi utilizat creditul ºi pentru o parte a obiectivului de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petro;ani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)” este necesarã obþinerea avizului favorabil din partea Comisiei de Aprobare a Împrumuturilor Local,

vorba de un târg de animale, ci de o expoziþie de ovine. Niciun alt fel de animale nu vor fi acceptate în boxele amplasate pe platoul de la Jieþ. În plus, petrilenii sunt cunoscuþi pentru faptul cã se ocupã de crescutul ovinelor.

Monika BACIU

Veterinarã Cluj Napoca, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia. A elaborat ºi publicat 124 de lucrãri ºtiinþifice, 10 cãrþi, 70 lucrãri pe bazã de contract.

Monika BACIU

respectiv modificarea corespunzãtoare a anexei nr. 1 la HCL nr. 159/2015. Anexa nr. 1 la HCL nr. 159/2015 se modificã prin schimbarea sumelor aferente fiecãrui obiectiv de investiþii iniþial ºi completarea cu obiectivul de investiþii “Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara, între km 130+290 – km 131+750 (DN 66)” cu valoarea de 979.300 lei”, mai aratã documentaþia.

Consiliul Judeþean Hunedoara s-a angajat sã susþinã financiar lucrãrile, însã totul a rãmas la stadiul de vorbe. Municipalitatea de la Petroºani face eforturi pentru a finaliza lucrãrile cuprinse între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu de la Biserica Catolicã.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Miercuri 22 August 2018

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018

Studii pentru recompartimentarea unui imobil P

rimãria oraºului Aninoasa a alocat 50.400 de lei pentru studii de fezabilitate, servicii de consultanþã, analize.

Edilii vor sã schimbe destinaþia unui imobil pentru a-l transforma în locuinþe sociale. O societate din municipiul Petroºani se va ocupa de aceste studii.

Tot la Aninoasa, autoritãþile locale au demarat un proiect pentru construcþia unor blocuri sociale.

Noul imobil va dispune de 60 de spaþii locative moderne. Aici vor fi mutaþi aninosenii care trãiesc în aºa-zisul Cartier de Carton de la marginea DN 66A. Imobilul, cu trei scãri,

va avea un regim de înãlþime S+P+3E, valoarea proiectului fiind de aproape 9 milioane de lei.

Imobilul va fi împãrþit pe trei scãri ºi va avea un regim de înãlþime S+P+3E. Potrivit documentaþiei tehnice, suprafaþa construitã a clãdirii este de 1122,39 mp, iar suprafaþa desfãºuratã de 4407,75 mp.

“Investiþia propusã reprezintã un bloc de locuinþe sociale, având urmãtoarea configuraþie: trei tronsoane (scãri); 4 niveluri supraterane (parter ºi 3 etaje); 1 nivel subteran (subsol tehnic / subsol parþial pentru camera centralei termice); 5 apartamente pe fiecare nivel ºi pe fiecare tronson.

Astfel, blocul propus va dispune de un

numãr total de 60 de apartamente, fiecare apartament având 2 camere (un dormitor ºi un living), o bucãtãrie, un grup sanitar, un hol ºi, la nivelurile superioare parterului, câte un balcon deschis.

Tronsoanele din care este alcãtuitã construcþia sunt asemenea (în cazul tronsonului A ºi C), iar tronsonul B este oglindit fatã de tronsonul C. Distanþa

Programul deplasãrilor în Valea Jiului în vederea evaluãrii / reevaluãrii persoanelor cu handicap adulþi ºi copii - luna septembrie 2018 Evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate.

Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap.

Pentru luna septembrie 2018, deplasarea va avea loc dupã cum urmeazã: 04. 09. 2018 începând cu ora 10.00 - Serviciul Evaluare Complexã a Persoanelor

Adulte cu Handicap Petroºani - B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 137 A (Policlinica Petroºani) - Serviciul Evaluare Complexã a CopiluluiCentrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent ºi delincvent Petroºani,str.

N.Titulescu, nr. 14 11. 09. 2018 începând cu ora 10.00 - Serviciul Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap Petroºani - B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 137 A (Policlinica Petroºani) - Serviciul Evaluare Complexã a CopiluluiCentrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent ºi delincvent Petroºani,str.

N.Titulescu, nr. 14 Director General GEANINA MARINA IANC

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

între tronsoanele A ºi B este de 9,00 m (la nivelul finisajelor exterioare), iar distanþa din tronsoanele B ºi C este de 0,1m). În incintã se vor amenaja cãi pentru accesul auto ºi pietonal, precum ºi un numãr de 16 parcãri; restul terenului neocupat va fi ocupat de zone verzi ºi aranjamente florale, delimitat de borduri”, aratã documentaþia.

Din punct de vedere funcþional, spaþiile vor fi împãrþite în apartamente a câte 2 camere, o bucãtãrie, un grup sanitar ºi un hol pentru acces, iar, la etajele 1, 2 ºi 3, fiecare apartament va dispune de câte un bal-

Actualitate 7 con. La nivelul subsolurilor tehnice, spaþiul nu este compartimentat, cu excepþia holului de acces de la baza rampei de scãri ce coboarã de la parter ºi, cu excepþia tronsonului B care dispune de un spaþiu pentru centrala termicã (cu suprafaþa utilã de 31,63mp).

Pardoselile spaþiilor de la subsoluri se vor realiza din ciment sclivisit.

Pentru a suplimenta înãlþimea utilã necesarã camerei centralei termice, aceasta va avea placa suport a pardoselii coborâtã fatã de nivelul general al subsolurilor tehnice.

Accesul în centrala termicã se va face separat, dinspre exterior.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 August 2018

Henþ cu mâna

PINTILII, MACHE VIZITIU ªI BULANUL! Rãsunãtoare calificarea FCSB-ului în play-off-ul Europa League, unde va juca mâine în Austria cu Rapid Viena. Omul

meciului cu Hajduk Split (scor 2-1) a fost Mihai Pintilii (a jucat la Jiul în anii 20062009), cel cu o declaraþie plinã de haz

dupã joc: „Trebuie sã recunosc cã avem ºi bulan”.

Mihai Pintilii a fost parcã un deja-vu.

Acum 22 de ani, în toamna lui 1996, regretatul Mache Vizitiu, pe atunci antrenor secund la Jiul Petroºani fãcea o declaraþie similarã pe

seama autogolului, dupã un meci în Divizia „A”, Chindia Târgoviºte – Jiul 2-0 în etapa 9-a: „Ne-au bãtut, dacã aveam ºi noi un pic de bulan, puteam scoate un egal”.

Iatã cu „bulanul” lui Pintilii a fost mai cu... bulan, echipa sa

actualã, FCSB reuºind o mare victorie în drumul spre grupele Europa League. Nu trebuie omis faptul cã alãturi de Pintilii, un alt mare „bulan” l-a avut Harlem Gnohere, autorul celor douã goluri ale steliºtilor... FCSB-iºti.

E bine sã ai din când în când câte un bulan. a-ºi pãstra poziþia de la finalul play – off –ului.

Urmãtoarea etapã va însemna meciuri de clasament final play – out: locul 7 cu locul 8, locul 9 cu locul 10 ºi locul 11 cu locul 12, în varianta tur – retur.

Rugby. DNS (liga a II-a/2018 – 2019 SEZON REGULAT. TURUL GRUPA CENTRU NORD - TUR Etapa 1, 15 septembrie 2018 ªtiinþa Petroºani – CSS Gura Humorului CSU Arad – CSM Sibiu Bucovina Suceava – CS Mãnãstur

Rugby

ªTIINÞA PETROªANI - ANUL 70 P

este trei sãptãmâni începe Divizia Naþionalã Seniori (DNS liga a II-a) la rugby, competiþie în care se aflã ºi echipa ªtiinþa

Petroºani, fostã vicecampioanã naþionalã ºi câºtigãtoare de trei ori a cupei româniei.

Echipa din Dealul Institutului va face parte din grupa centru nord cu 12 echipe, un numãr de alte 12 echipe fãcând parte din grupa centru sud.

Va fi un sezon regulat 2018 – 2019, tur – retur, în perioada 15 septembrie – 17 noiembrie 2018, apoi primele trei clasate în fiecare grupã vor accede într-un turneu play – off, cu partide în perioada 30 martie – 27 aprilie 2019, echipele pornind de la zero puncte.

Ultimele trei clasate vor intra într-un turneu play – out, în aceeaºi perioadã, 30 martie – 27 aprilie 2019. Semifinalele se vor desfãºura dupã modelul play – off (locul 1 – 7, locul 4, locul 2 – 7, locul 3, locul 5 – 7, locul 6), urmând

Etapa a 2-a, 22 septembrie 2018 CSS Gura Humorului – CS Mãnãstur CSM Sibiu – Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani – CSU Arad Etapa a 3-a, 29 septembrie 2018 CSU Arad – CSS Gura Humorului Bucovina Suceava - ªtiinþa Petroºani CS Mãnãstur – CSM Sibiu Etapa a 4-a, 6 octombrie 2018 CSS Gura Humorului – CSM Sibiu ªtiinþa Petroºani – CS Mãnãstur CSU Arad – Bucovina Suceava Etapa a 5-a, 13 octombrie 2018 Bucovina Suceava – CSS Gura Humorului CS Mãnãstur – CSU Arad CSM Sibiu - ªtiinþa Petroºani

- RETUR -

Etapa a 6-a, 20 octombrie 2018 CSS Gura Humorului - ªtiinþa Petroºani CSM Sibiu - CSU Arad CS Mãnãstur - Bucovina Suceava Etapa a 7-a, 27 noiembrie 2018 CS Mãnãstur - CSS Gura Humorului Bucovina Suceava - CSM Sibiu CSU Arad - ªtiinþa Petroºani Etapa a 8-a, 3 noiembrie 2018 CSS Gura Humorului - CSU Arad ªtiinþa Petroºani - Bucovina Suceava CSM Sibiu - CS Mãnãstur Etapa a 9-a, 10 noiembrie 2018 CSM Sibiu - CSS Gura Humorului CS Mãnãstur - ªtiinþa Petroºani Bucovina Suceava - CSU Arad Etapa a 10-a, 17 noiembrie 2018 CSS Gura Humorului - Bucovina Suceava CSU Arad - CS Mãnãstur ªtiinþa Petroºani - CSM Sibiu