Cronica Vaii Jiului Nr.1624, Marti 7 august 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1624

Cronica Vãii Jiului Marti, 7 August 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Paza minerilor, rezolvatã pânã în 15 august

S

partan este firma care a câºtigat licitaþia organizatã de Complexul Energetic Hunedoara pentru paza minerilor.

Potrivit conducerii CEH, paznicii ar putea intra la posturi abia din data de 15 august, asta dacã procedura nu întâmpinã alte dificultãþi.

“Spartan a luat contractul de pazã ºi protecþie. Li s-a atribuit contractul, dar acum sã vedem.

Acestea sunt proce-

durile, dar noi sperãm sã avem pazã. Din data de 15 august ar urma sã intre în vigoare, asta dacã nu se mai întâmplã altceva”, a declarat directorul general al CEH, Samuel Dioane.

Deocamdatã, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara sunt cei care efectueazã paza.

Licitaþia organizatã de CEH a fost contestatã de fosta firmã care a asigurat paza unitãþilor miniere, respectiv Internaþional Centurion Garanty, din Bucureºti.

Consilul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor le-a respins însã solicitarea, astfel cã procedura demaratã de CEH a putut continua.

CEH, redresat cu intenþii bune ºi cu polonezi

Monika BACIU

C

omplexul Energetic Hunedoara este gata sã renascã. Asta susþine acum directorul general al celui mai mare angajator din judeþul Hunedoara, care spune cã sunt ºi resursele financiare ºi planurile de viitor gata ºi aºteaptã doar sã fie puse în practicã. >>> PAGINA A 2-A

Contribuþii plãtite din ajutorul de stat omplexul Energetic C Hunedoara se

confruntã cu dificultãþi în ceea ce priveºte plata contribuþiilor sociale ale salariaþilor.

Odatã modificatã legea, contribuþiile au trecut din sarcina angajatorului în cea a angajatului, însã plata

efectivã este realizatã tot de cãtre angajator. La Complexul Energetic Hunedoara existã mari probleme privind plata acestor contribuþii. Singurii cãrora dãrile la stat le sunt plãtite la zi ºi integral sunt angajaþii minelor Lupeni ºi Lonea.

“Contribuþiile sunt plãtite integral pentru

angajaþii de la Lupeni ºi Lonea, iar parþial la restul sucursalelor. La Lupeni ºi Lonea sunt plãtite din ajutorul de stat”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Ani de zile, Complexul Energetic Hunedoara nu a achitat aceste sume datorate bugetului de

stat. Acum, oficialii societãþii energetice trebuie sã plãteascã contribuþiile salariaþilor din veniturile realizate, venituri care sunt însã mici.

Dupã trecerea contribuþiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului neplata acestora devine faptã penalã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

CEH, redresat cu intenþii bune ºi cu polonezi

omplexul Energetic Hunedoara este gata sã C renascã. Asta susþine acum

a declarat Samuel Dioane, director general al CEH. Nu s-au fãcut investiþii în minerit, însã, acum, noul director al CEH susþine cã asta se va întâmpla.

Totuºi, afirmã cã unul dintre angrenajele mecanizate din mina Lupeni va fi scos ºi trimis în Polonia, de unde, cel mai probabil, îl luãm de nou. „Noi capacitãþi de producþie se vor deschide la mina Vulcan ºi la Livezeni, cât de curând. La mina Vulcan, estimãm, undeva la finele anului, iar la mina Livezeni, spre jumãtatea anului 2019, cu reparaþiile necesare, respectiv scoaterea complexului de la mina Lupeni, repararea lui în Polonia ºi introducerea lui la Livezeni”, a mai adãugat Samuel Dioane, director general al CEH. Complexul Energetic Hunedoara,, unul din cei mai mari producãtori de energie din þarã,

directorul general al celui mai mare angajator din judeþul Hunedoara, care spune cã sunt ºi resursele financiare ºi planurile de viitor gata ºi aºteaptã doar sã fie puse în practicã.

Nu a vorbit despre lipsuri ºi chiar a precizat cã acestea nu mai existã, iar minele rãmase acum în funcþie pot sã rãmânã pe mai departe. „Noi lucrãm la un program ºi, dacã o sã reuºim, va continua mineritul ºi la Lupeni ºi la Lonea ºi în toatã Valea Jiului. Existã posibilitãþi, am identificat sursele, materialele au fost scrise ºi trimise la forurile superioare. Aºteptãm rezultatele ºi clarificãri, dacã mai este necesar”,

estimeazã pierderi de 291,02 milioane lei în acest an, cu 62% mai mici faþã de cele raportate anul trecut, la venituri totale de 453,39 milioane lei. Iar asta, în condiþiile în care activitatea s-a restrâns treptat.

Cheltuielile totale bugetate pentru acest an sunt în sumã de 744,41 milioane lei, iar acestea sunt singurele certitudini, deocamdatã.

Diana MITRACHE

Apa Serv trebuie sã funcþioneze indiferent de cine plãteºte

D

iscuþiile privind costurile legate de apa pluvialã, respectiv cantinatea facturatã, modul de calcul, ori cine poate plãti sunt în opinia directorului Apa Serv, Costel Avram simple acþiuni populiste, în condiþiile în care toate aceste aspecte sunt stabilite legal ºi legea trebuie respectatã.

„Apa Serv, ca operator, nu are absolut nimic împotrivã, doar sã se respecte legea. Referitor la cam cât ar costa transportul, captarea apelor pluviale, este greu de spus la aceastã orã, având în vedere faptul cã, la noi, operatorul de apã din Valea Jiului nu are canalizare care sã preia apele menajere ºi apele pluviale, separate.

Apa pluvialã intrã toatã în canalizarea de ape menajere ºi se duce în staþia de epurae la Dãnuþoni. La ieºire noi avem contor ºi plãtim la Apele Române. Noi vrem ca legea sã se respecte. Indiferent cine plãteºte, noi vrem ca operatorul de apã sã poatã funcþiona în continuare. În luna iunie a plouat 269,1 litri/mp. Media pe lunã, pe an este de 60 de litri. Ieri la Valea

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

de Peºti a plouat 65 de litri/mp. În 4 iunie a plouat 39,5 de litri/mp.

Canalizarea noastrã ia maxim 5 l/mp.

Ei vor fi taxaþi pe 5 litri, pentru cã atât poate prelua canalizarea noastrã. La persoanele juridice ºi administraþiile publice, în urma aprobãrii de cãtre CJ ºi AGA, facturile pe apa meteoricã au scãzut cu 65%. De când avem contract cu INMH, niciodatã nu a plouat aºa de mult. Este pentru prima datã ºi de asta am fost nevoiþi sã luãm toate aprobãrile pentru a rezolva aceastã problemã”, spune Costel Avram. În luna iunie ºi iulie a plouat torenþial, mai mult decât în oricare altã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

lunã ºi de aici au provenit ºi costurile mult mai mari la facturile emise cãtre primãrii ºi agenþii economici. Toate firmele ºi mai ales administraþiile locale au fost uluite de facturile uriaºe ce au fost emise în lunile din aceastã varã ºi au cerut recalcularea acestora.Facturile au fost refãcute, iar Costel Avram susþine cã au scãzut considerabil, datã fiind formula de calcul potrivit cãreia indicele primit de la ANM a fost modificat ºi s-a luat în considerare, în zilele cu cantitãþi uriaºe de precipitaþii, doar cantitatea maxim posibilã de a fi preluatã ºi prelucratã. „Facturile la primãrii ºi la persoanele juridice au scãzut cu 65%.

Normal, cât pot duce canalizãrile din Valea Jiului, adicã maxim 5 l /mp.

De când colaborãm cu institutul de la Craiova, în luna iunie din acest an, am avut cea mai mare cantitate. De obicei avem o medie de 60 l/mp/lunã. În luna iunie 2018 am avut 269 l, iar noi niciodatã nu am taxat mai mult de 5 litri cât poate duce canalizarea noastrã”, a explicat Costel Avram, manager general SC Apa Serv Valea Jiului.

Pe de altã parte, Apa Serv a cheltuit numai în luna iunie a acestui an 200 000 de lei, pentru cantitatea uriaºã de apã ce a fost tratatã ºi emisã spre Apele Române, cãreia i-a fost plãtitã întreaga cantitate de apã deversatã.

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

Lucian Resmeriþã: “Mineritul trebuie sã existe!”

V

alea Jiului numãrã din ce în ce mai puþini mineri. Un bazin carbonifer odatã înfloritor.

Acum, o zonã industrialã în declin. În Valea Jiului autoritãþile locale au marcat Ziua Minerului, în memoria celor ce ºi-au pierdut viaþa în timpul grevei de la Lupeni din 1977. Totodatã, astãzi au fost cinstiþi ºi minerii care îºi riscã viaþa dând þãrii cãrbune.

“Salarizarea trebuie sã fie una pe mãsurã, salariile minerilor au rãmas cam micuþe, ne dorim sã aibã salarii decente pentru munca pe care o depun ºi ne dorim sã fie sãnãtoºi ºi sã aibã siguranþã la locul de muncã. Ne dorim sã pãstrãm cât mai mult mineritul pentru cã este principalul pion al Vãii

Lupeni.

Potrivit edilului, mineritul trebuie sã existe, în continuare, în Valea Jiului.

Trebuie identificate soluþiile pentru modernizarea celor douã unitãþi miniere considerate viabile, iar în ceea ce priveºte autoritãþile locale, acestea trebuie sã facã demersuri pentru a atrage noi investitori care sã creeze locuri de muncã.

“Mineritul nu trebuie sã se restrângã pentru cã reprezintã istoria zonei. Nu

Jiului. Fãrã minerit, trebuie sã recunoaºtem, Valea Jiului astãzi nu exista.

Toþi oamenii au fost aduºi pentru a da cãrbune þãrii, pentru a da energie, pentru a da luminã þãrii, iar din punctul meu de vedere acest lucru trebuie sã continue. Nu este normal sã avem centrala de la Paroºeni modernizatã în

proporþie de 99% ºi sã nu ne gândim la cum am putea face sã modernizãm ºi câteva mine din Valea Jiului. Îmi doresc sã continue mineritul, dar îmi doresc sã avem ºi condiþii foarte bune de siguranþã.

Nu ne mai dorim evenimente nefericite”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului

9 directori ºi o ordonanþã nepotrivitã pentru Complexul Energetic Hunedoara ouã directori.

N Atâtea persoane au condus Complexul Energetic Hunedoara de la înfiinþare ºi pânã în prezent, cu menþiunea cã Viorel Stancu a ocupat de trei ori aceastã funcþie.

Un singur director a fost numit în baza ordonanþei corporatiste, acesta fiind Emil Floruþ.

Numai cã nu a rezistat prea mult pe funcþie, fiind înlãturat de Consiliul de Administraþie. Ceilalþi directori au fost numiþi în baza unor înþelegeri politice.

Ministerul Energiei susþine cã nu se justificã implementarea ordonanþei corporatiste la Complexul Energetic Hunedoara. “Încã de la înfiinþare, CEH a avut ca particularitate majorã confruntarea cu un

complex de împrejurãri legat de capacitatea societãþii de a face faþã cerinþelor generate de evoluþia generalã a pieþei de energie electricã. Poziþia CEH în Sistemul Energetic Naþional (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societãþii pentru susþinerea cãruia Ministerul Energiei a fost preocupat de indentificarea ºi soluþionarea probelemelor majore legate de respectarea cerinþelor de mediu, de starea tehnicã a

trebuie sã gândim într-un astfel de sens. Noi, fãrã istorie, nu putem sã trãim.

Sã nu uitãm cã mineritul a dezvoltat Valea Jiului. Noi, ca ºi conducãtori ai municipiului încercãm sã gãsim ºi alte alternative pentru a putea sã dezvoltãm zona. În primul rând, trebuie sã pãstrãm locurile de muncã pe care le avem, dar sã dezvoltãm ºi altele noi”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

capacitãþilor de producþie, de restructurarea activitãþilor neprofitabile º.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însã nu ºi-au produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adãugãm ºi demersurile legale ºi procedurale legate de privatiazrea societãþii confom HG nr.

86/2013, un factor important l-a reprezentat asigurarea unei

constanþe ºi corenþe în administrarea acesteia”, aratã Ministerul Energiei.

Evoluþia economicã negativã a CEH, datoratã în principal constuiturii unui volum mare de datorii, atât cãtre bugetul de stat, cât ºi cãtre furnizori, dar ºi imposibilitãþii achiziþionãrii certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de serã care a condus la aplicarea unor sancþiuni bãneºti semnificative, a pus societatea în postura de incapacitate de platã, într-o evoluþie atipicã de alternanþã între intrarea ºi ieºirea din aceastã posturã, evoluþie a cãror consecinþe se manifestã ºi în prezent. ”Acestea considerãm cã explicã fãrã echivoc faptul cã Ministerul Energiei a considerat cã aplicarea principiilor de guvernanþã corporatistã introduse de OUG

109/2011 nu este nici oportunã nici justificatã prin faptul cã numirea unor administratori prin efectul acestui act normativ presupune un plan de administrare pentru un mandat de 4 ani, ceea ce în cazul CEH ar fi fost imposibil de realizat”, mai aratã ministerul de resort.

Potrivit ministerului, numirea administrato-

rilor a avut ca ºi criteriu de bazã pregãtirea profesionalã de specialitate, “ca factor de asigurare a mãsurilor tehnice, tehnologice ºi organizatorice legate de reorganizarea ºi restructurarea societãþii, inclusive pentru programul de închidere a minelor neperformante”.

Monika BACIU

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi: La Petrila, ceremonii culturale de Ziua Minerului „Avem nevoie de minerit” M

Lupeni - comemorare dupã 89 de ani

inerii au fost în centrul atenþiei ºi la Petroºani. Prima ceremonie a început aici ºi zeci de politicieni s-au aliniat în Parcul Central Carol Schretter cu intenþia de a depune coroane de flori.

C

uloare, zâmbete ºi muzicã.

Aºa a arãtat Ziua Minerului la Petrila, în organizarea celor ce au creat Planetei Petrila. În curtea minei, luni seara, au concertat cei de la Nightlosers, iar locaþia aleasã este una absolut ineditã: pe pasarela peste care minerii treceau ca sã dea voie trenurilor sã circule prin curtea minei. Acum, mai nimic nu ne aminteºte de forfota minereascã, dar mina a prins culoare ºi zeci de inscripþii, marca Ion Barbu, stârnesc râsul ºi buna dispoziþie, dând un alt rol pereþilor ce au fost curãþaþi cu ajutorul voluntarilor. „Voluntarii au vopsit, au fãcut curãþenie ºi au ajutat cu foarte multe.

Ne simþim foarte bine aici, pentru cã avem o echipã foarte unitã. Acum suntem 10 voluntari ºi cred cã, de sãptãmâna viitoare, vom fi mai mulþi”, a spus Kinga Gherasim, unul dintre puþinii voluntari care au ajutat la tot ce înseamnã renaºterea minei.

Membrii trupei Nightloser au concertat de la ora 20,00, pe pasarela minei ºi asta, dupã ce la ora 18,00 a avut loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la troiþa din curtea minei. „Au rãspuns invitaþiei noastre ºi, la mina Petrila, au concertat cei de la Nightlosers, ceea ce cred cã se potriveºte foarte bine acum, când la mina Petrila, sãrbãtorim ziua fostului miner, schimbarea la faþã a minei Petrila ºi începutul unui nou drum, credem noi”, a spus Ion Barbu, artistul care a iniþiat renaºterea prin culturã a acestei mine.

Planeta Petrila a reînviat zona ºi mina va fi revitalizatã în perioada urmãtoare, când, în curtea acestei foste exploatãri vor fi mai multe activitãþi culturale, programate între 10 ºi 12 august. În plus, strada pe care se aflã casa memorialã a lui I.D Sîrbu va prinde o nouã culoare, urmând sã se numeascã Noul centru vechi al Petrilei, aºa cum îºi doreºte Ion Barbu.

Diana MITRACHE

Primul care a vorbit asistenþei a fost primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a subliniat, încã o datã, însemnãtatea acestei zilei ºi a vorbit despre faptul cã mineritul este în restrângere, dar de mineri ºi de cãrbuni mai este nevoie. „Sã sperãm cã activitatea minierã din Valea Jiului va exista, chiar dacã la o dimensiune mai micã decât cea la care ne-am fi dorit noi ºi faptul cã existã aceastã posibilitate ca cele douã mine viabile ºi termocentrala de la Paroºeni sã funcþioneze încã ani buni de acum încolo ºi, dacã e posibil ca ºi celelalte douã mine, Lupeni ºi Lonea sã intre pe un program de închidere care sã dureze cât mai mult, pentru a avea o trecere cãtre o altã posibilitate de noi locuri de muncã, este cea mai bunã idee. Cu siguranþã, mineritul ºi minerul, pentru România, va rãmâne un simbol foarte puternic, care, cu siguranþã, va dãinui peste ani ºi ani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul din Petroºani a subliniat ºi faptul cã minerii au fost mereu o clasã

socialã importantã ºi prima care a rãbufnit împotriva Comunismului, 6 august fiind ziua cea mai neagrã din istoria acelor vremuri, pentru cã atunci minerii au fost uciºi. „Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã din timpul crizei economice între 1929 -1933.

De atunci, ziua de 6 august a devenit oficial Ziua Minerului, având semnificaþia comemorãrii victimelor care s-au jertfit în luptã pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi de viaþã mai bune. Este ziua când conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncul pãmântului a devenit destin ºi tradiþie”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Ceremonialul a continuat cu depunerile de coroane de flori ºi toþi cei prezenþi ºi-au exprimat astfel omagiul faþã de oamenii care au pierit în galeriile unitãþilor miniere, ori faþã de cei rãpuºi de gloanþe, în 6 august 1929, la Lupeni.

Diana MITRACHE

Schimb de informaþii ºi de idei între studenþii Universitãþii din Bucureºti ºi voluntarii pentru Geoparc

O

tabãrã de studii aplicate în teren i-a ajutat pe 10 studenþi ai Facultãþii de Geologie ºi Geofizicã de la Universitatea din Bucureºti sã descopere frumuseþea muncii de geolog ºi sã înþeleagã, la faþa locului, ce înseamnã un Geoparc Internaþional UNESCO.

În cercetãrile lor de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, ei au fost îndrumaþi de conf. dr.

Zoltán Csiki – Sava, de la Universitatea din Bucureºti, unul dintre cei mai renumiþi paleontologi români, la nivel internaþional.

Timp de o sãptãmânã, studenþii au avut posibilitatea sã punã în practicã informaþiile ºi cunoºtinþele acumulate în timpul cursurilor de geologie ºi

de paleontologie. Pe teren, studenþilor li s-au alãturat ºi voluntari pentru Geoparc, dar ºi reprezentanþi ai administraþiei Geoparcului, ceea ce a oferit o oportunitate excelentã ca atât studenþii cât ºi voluntarii sã ia parte la un adevãrat schimb de experienþã.

Studenþii au împãrtãºit cu voluntarii câteva dintre secretele muncii de teren ale unui geolog-paleontolog, iar voluntarii le-au povestit despre Geoparcul UNESCO ºi despre activitãþile lor.

Cum discuþiile despre fosilele ºi dinozaurii din Geoparc au fost la ordinea zilei, atât studenþii cât ºi voluntarii au avut posibilitatea de a afla detalii noi ºi interesante despre geoparc ºi despre viaþa în vremea dinozaurilor de la cei mai buni specialiºti. În cadrul primei ediþii a Conferinþelor Geoparcului, eveniment organizat în cadrul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

Festivalului Dinozaurilor, lect. dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului, evaluator internaþional UNESCO pentru Geoparcuri, ºi conf. dr.

Zoltán Csiki – Sava i-au purtat pe cei prezenþi într-o captivantã ”Cãlãtorie în trecutul Þãrii Haþegului – de la Geoparc, la Insula Dinozaurilor”. Activitãþile ºi punctele de vizitare ale Geoparcului au fost la rândul lor surse de informaþii ºi de

descoperire pentru participanþii la tabãrã.

Sub titulatura ”Þara Haþegului îºi dezvãluie misterele”, tabãra studenþeascã este la a doua ediþie în forma actualã, dar ea continuã o lungã tradiþie pe actualul teritoriu al Geoparcului. De peste 40 de ani, studenþi geologi ai Universitãþii din Bucureºti vin în Þara Haþegului pentru a aplica în teren noþiunile învãþate pe bãncile facultãþii. Pentru generaþii de studenþi, studierea paleofaunei cu dinozauri pitici de pe fosta insulã a Haþegului ºi experienþa dobânditã în cadrul taberei au stat la baza multor lucrãri de licenþã, disertaþie, doctorat, studii ºi articole ºtiinþifice. În acest an, tabãra a fost organizatã cu sprijinul Complexului Cultural Sportiv Studenþesc Tei – Bucureºti, Dino Parc Râºnov ºi a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti.

Adina POPA POPA

u gândul la minerii C care ºi-au cerut drepturile acum 89 de ani,

sã scoatem cãrbuni!”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Ceremoniile s-au þinut la locul în care, o lampã uriaºã de miner, a þinut loc de luminã pentru cei care au pierit de-a lungul anilor la Lupeni. Fiecare partid politic, sindicat sau organizaþie a depus o coroanã de flori, în acordurile fanfarei, care a intonat Imnul

minerii, dar ºi foarte mulþi politicieni, s-au adunat în curtea minei Lupeni, acolo unde, în 1929 erau împuºcaþi ortacii care s-au rãsculat împotriva conducerii. 22 de oameni au murit, iar pentru ei a sunat duda, amintind de acele vremuri.

Aºezaþi în semicerc, toþi cei prezenþi au simþit firul acelui moment. În tot acest timp, însã, primarul din Lupeni, Lucian Resmeriþã s-a arãtat revoltat de faptul cã acum, mina stã sub semnul închiderii ºi a subliniat lipsa investiþiilor, într-un moment în care la minã încã se moare din cauza lipsurilor. „Din pãcate, existã morþi ºi în aceste zile

ºi, din punctul meu de vedere, acest lucru este inacceptabil. Nu poate exista o situaþie de acest gen, o conducere, aºa încât sã nu avem pe primul loc, cetãþeanul. S-a vorbit atâta timp despre stâlpii nenorociþi, care nu au ajuns nici în ziua de azi, în totalitate. Este inacceptabil ! Valea Jiului existã doar datoritã mineritu-

lui. Nu mi se pare normal ca, cel mai important punct al Vãii Jiului sã nu mai funcþioneze, sã fie pusã sub semnul întrebãrii ideea de a mai produce cãrbune de la mina Lupeni. Din pãcate, nici acum, în 2018, nu reuºim sã exploatãm resursele aºa cum trebuie.

E inacceptabil sã avem ºi azi metode învechite prin care

Vulcan - ceremonie în stradã

Z

eci de oameni au putut privi ceremoniile organizate ºi la Vulcan, acolo unde edilii au organizat un ceremonial la care au participat ºi cadrele militare în rezervã ºi retragere.

Totul a început cu o slujbã religioasã la monumentul din centrul

municipiului Vulcan. „Zilele trecute, unul dintre nepoþii mei mã întreabã de ce merg eu la statuia minerului în fiecare an? Sigur, ce poþi sã îi spui unui copil despre ce se întâmplã în minerit. I-am zis cã este foarte important. În calitatea mea de primar, pot sã spun cã merg fiindcã e o datorie a administraþiei, dar nu e suficient. Vin aici pentru cã

Minerilor.

Directorul general al CEH, Samuel Dioane a spus, însã, contrazicându-l pe primarul Resmeriþã, cã mina Lupeni este o minã bunã ºi cã ultimele evenimente nedorite nu au mai avut drept cauzã lipsurile. „Mineritul sper sã nu se termine nici la Lupeni, nici la Lonea, nici în Valea Jiului, cã aici asta înseamnã doar minerit. Nu le lipseºte minerilor plasa, stâlpii de care s-a vorbit, materialele de bazã, lemn, grinzi ºi toate au fost aduse, iar acum abatajele sunt într-o stare bunã”, a precizat Samuel Dioane, director general al Complexului Energetic Hunedoara.

Ceremoniile legate de comemorarea minerilor, acum, de Ziua Minerului, au continuat la Lupeni ºi au fost depuse coroane de flori ºi la monumentul ridicat în centrul oraºului.

Diana MITRACHE

simt acest lucru, am cunoscut viaþa din minerit ºi sunt mândru de acea etapã din viaþa mea. De aceea, pentru toþi acei care se întreabã de ce ne mai vedem aici, rãspunsul meu este unul din suflet ºi înseamnã viaþa de miner.

Este datoria de a fi prezenþi aici, an de an, cu credinþã, ca sã ne amintim cã fãrã huilã ºi minerit, aceste

meleaguri ar fi arãtat cu totul altfel”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Gheorghe Ile i-a dat cuvântul ºi directorului minei Vulcan, proaspãt numit în funcþie, care, însã, a subliniat faptul cã evenimente tragice în minerit nu mai trebuie sã se întâmple. „Avem nevoie în continuare de ajutor, cei care lucrãm, ca astfel de evenimente sã nu se mai întâmple la

nicio minã de la noi”, a spus George Gheorghiu, director la mina Vulcan. ªi la Vulcan a avut loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la

monumentul ce aduce aminte, ºi în acest oraº, de jertfa celor ce au murit la mina Vulcan, ori la Paroºeni.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi: La Petrila, ceremonii culturale de Ziua Minerului „Avem nevoie de minerit” M

Lupeni - comemorare dupã 89 de ani

inerii au fost în centrul atenþiei ºi la Petroºani. Prima ceremonie a început aici ºi zeci de politicieni s-au aliniat în Parcul Central Carol Schretter cu intenþia de a depune coroane de flori.

C

uloare, zâmbete ºi muzicã.

Aºa a arãtat Ziua Minerului la Petrila, în organizarea celor ce au creat Planetei Petrila. În curtea minei, luni seara, au concertat cei de la Nightlosers, iar locaþia aleasã este una absolut ineditã: pe pasarela peste care minerii treceau ca sã dea voie trenurilor sã circule prin curtea minei. Acum, mai nimic nu ne aminteºte de forfota minereascã, dar mina a prins culoare ºi zeci de inscripþii, marca Ion Barbu, stârnesc râsul ºi buna dispoziþie, dând un alt rol pereþilor ce au fost curãþaþi cu ajutorul voluntarilor. „Voluntarii au vopsit, au fãcut curãþenie ºi au ajutat cu foarte multe.

Ne simþim foarte bine aici, pentru cã avem o echipã foarte unitã. Acum suntem 10 voluntari ºi cred cã, de sãptãmâna viitoare, vom fi mai mulþi”, a spus Kinga Gherasim, unul dintre puþinii voluntari care au ajutat la tot ce înseamnã renaºterea minei.

Membrii trupei Nightloser au concertat de la ora 20,00, pe pasarela minei ºi asta, dupã ce la ora 18,00 a avut loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la troiþa din curtea minei. „Au rãspuns invitaþiei noastre ºi, la mina Petrila, au concertat cei de la Nightlosers, ceea ce cred cã se potriveºte foarte bine acum, când la mina Petrila, sãrbãtorim ziua fostului miner, schimbarea la faþã a minei Petrila ºi începutul unui nou drum, credem noi”, a spus Ion Barbu, artistul care a iniþiat renaºterea prin culturã a acestei mine.

Planeta Petrila a reînviat zona ºi mina va fi revitalizatã în perioada urmãtoare, când, în curtea acestei foste exploatãri vor fi mai multe activitãþi culturale, programate între 10 ºi 12 august. În plus, strada pe care se aflã casa memorialã a lui I.D Sîrbu va prinde o nouã culoare, urmând sã se numeascã Noul centru vechi al Petrilei, aºa cum îºi doreºte Ion Barbu.

Diana MITRACHE

Primul care a vorbit asistenþei a fost primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a subliniat, încã o datã, însemnãtatea acestei zilei ºi a vorbit despre faptul cã mineritul este în restrângere, dar de mineri ºi de cãrbuni mai este nevoie. „Sã sperãm cã activitatea minierã din Valea Jiului va exista, chiar dacã la o dimensiune mai micã decât cea la care ne-am fi dorit noi ºi faptul cã existã aceastã posibilitate ca cele douã mine viabile ºi termocentrala de la Paroºeni sã funcþioneze încã ani buni de acum încolo ºi, dacã e posibil ca ºi celelalte douã mine, Lupeni ºi Lonea sã intre pe un program de închidere care sã dureze cât mai mult, pentru a avea o trecere cãtre o altã posibilitate de noi locuri de muncã, este cea mai bunã idee. Cu siguranþã, mineritul ºi minerul, pentru România, va rãmâne un simbol foarte puternic, care, cu siguranþã, va dãinui peste ani ºi ani”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul din Petroºani a subliniat ºi faptul cã minerii au fost mereu o clasã

socialã importantã ºi prima care a rãbufnit împotriva Comunismului, 6 august fiind ziua cea mai neagrã din istoria acelor vremuri, pentru cã atunci minerii au fost uciºi. „Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã din timpul crizei economice între 1929 -1933.

De atunci, ziua de 6 august a devenit oficial Ziua Minerului, având semnificaþia comemorãrii victimelor care s-au jertfit în luptã pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi de viaþã mai bune. Este ziua când conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncul pãmântului a devenit destin ºi tradiþie”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Ceremonialul a continuat cu depunerile de coroane de flori ºi toþi cei prezenþi ºi-au exprimat astfel omagiul faþã de oamenii care au pierit în galeriile unitãþilor miniere, ori faþã de cei rãpuºi de gloanþe, în 6 august 1929, la Lupeni.

Diana MITRACHE

Schimb de informaþii ºi de idei între studenþii Universitãþii din Bucureºti ºi voluntarii pentru Geoparc

O

tabãrã de studii aplicate în teren i-a ajutat pe 10 studenþi ai Facultãþii de Geologie ºi Geofizicã de la Universitatea din Bucureºti sã descopere frumuseþea muncii de geolog ºi sã înþeleagã, la faþa locului, ce înseamnã un Geoparc Internaþional UNESCO.

În cercetãrile lor de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, ei au fost îndrumaþi de conf. dr.

Zoltán Csiki – Sava, de la Universitatea din Bucureºti, unul dintre cei mai renumiþi paleontologi români, la nivel internaþional.

Timp de o sãptãmânã, studenþii au avut posibilitatea sã punã în practicã informaþiile ºi cunoºtinþele acumulate în timpul cursurilor de geologie ºi

de paleontologie. Pe teren, studenþilor li s-au alãturat ºi voluntari pentru Geoparc, dar ºi reprezentanþi ai administraþiei Geoparcului, ceea ce a oferit o oportunitate excelentã ca atât studenþii cât ºi voluntarii sã ia parte la un adevãrat schimb de experienþã.

Studenþii au împãrtãºit cu voluntarii câteva dintre secretele muncii de teren ale unui geolog-paleontolog, iar voluntarii le-au povestit despre Geoparcul UNESCO ºi despre activitãþile lor.

Cum discuþiile despre fosilele ºi dinozaurii din Geoparc au fost la ordinea zilei, atât studenþii cât ºi voluntarii au avut posibilitatea de a afla detalii noi ºi interesante despre geoparc ºi despre viaþa în vremea dinozaurilor de la cei mai buni specialiºti. În cadrul primei ediþii a Conferinþelor Geoparcului, eveniment organizat în cadrul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

Festivalului Dinozaurilor, lect. dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului, evaluator internaþional UNESCO pentru Geoparcuri, ºi conf. dr.

Zoltán Csiki – Sava i-au purtat pe cei prezenþi într-o captivantã ”Cãlãtorie în trecutul Þãrii Haþegului – de la Geoparc, la Insula Dinozaurilor”. Activitãþile ºi punctele de vizitare ale Geoparcului au fost la rândul lor surse de informaþii ºi de

descoperire pentru participanþii la tabãrã.

Sub titulatura ”Þara Haþegului îºi dezvãluie misterele”, tabãra studenþeascã este la a doua ediþie în forma actualã, dar ea continuã o lungã tradiþie pe actualul teritoriu al Geoparcului. De peste 40 de ani, studenþi geologi ai Universitãþii din Bucureºti vin în Þara Haþegului pentru a aplica în teren noþiunile învãþate pe bãncile facultãþii. Pentru generaþii de studenþi, studierea paleofaunei cu dinozauri pitici de pe fosta insulã a Haþegului ºi experienþa dobânditã în cadrul taberei au stat la baza multor lucrãri de licenþã, disertaþie, doctorat, studii ºi articole ºtiinþifice. În acest an, tabãra a fost organizatã cu sprijinul Complexului Cultural Sportiv Studenþesc Tei – Bucureºti, Dino Parc Râºnov ºi a Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti.

Adina POPA POPA

u gândul la minerii C care ºi-au cerut drepturile acum 89 de ani,

sã scoatem cãrbuni!”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Ceremoniile s-au þinut la locul în care, o lampã uriaºã de miner, a þinut loc de luminã pentru cei care au pierit de-a lungul anilor la Lupeni. Fiecare partid politic, sindicat sau organizaþie a depus o coroanã de flori, în acordurile fanfarei, care a intonat Imnul

minerii, dar ºi foarte mulþi politicieni, s-au adunat în curtea minei Lupeni, acolo unde, în 1929 erau împuºcaþi ortacii care s-au rãsculat împotriva conducerii. 22 de oameni au murit, iar pentru ei a sunat duda, amintind de acele vremuri.

Aºezaþi în semicerc, toþi cei prezenþi au simþit firul acelui moment. În tot acest timp, însã, primarul din Lupeni, Lucian Resmeriþã s-a arãtat revoltat de faptul cã acum, mina stã sub semnul închiderii ºi a subliniat lipsa investiþiilor, într-un moment în care la minã încã se moare din cauza lipsurilor. „Din pãcate, existã morþi ºi în aceste zile

ºi, din punctul meu de vedere, acest lucru este inacceptabil. Nu poate exista o situaþie de acest gen, o conducere, aºa încât sã nu avem pe primul loc, cetãþeanul. S-a vorbit atâta timp despre stâlpii nenorociþi, care nu au ajuns nici în ziua de azi, în totalitate. Este inacceptabil ! Valea Jiului existã doar datoritã mineritu-

lui. Nu mi se pare normal ca, cel mai important punct al Vãii Jiului sã nu mai funcþioneze, sã fie pusã sub semnul întrebãrii ideea de a mai produce cãrbune de la mina Lupeni. Din pãcate, nici acum, în 2018, nu reuºim sã exploatãm resursele aºa cum trebuie.

E inacceptabil sã avem ºi azi metode învechite prin care

Vulcan - ceremonie în stradã

Z

eci de oameni au putut privi ceremoniile organizate ºi la Vulcan, acolo unde edilii au organizat un ceremonial la care au participat ºi cadrele militare în rezervã ºi retragere.

Totul a început cu o slujbã religioasã la monumentul din centrul

municipiului Vulcan. „Zilele trecute, unul dintre nepoþii mei mã întreabã de ce merg eu la statuia minerului în fiecare an? Sigur, ce poþi sã îi spui unui copil despre ce se întâmplã în minerit. I-am zis cã este foarte important. În calitatea mea de primar, pot sã spun cã merg fiindcã e o datorie a administraþiei, dar nu e suficient. Vin aici pentru cã

Minerilor.

Directorul general al CEH, Samuel Dioane a spus, însã, contrazicându-l pe primarul Resmeriþã, cã mina Lupeni este o minã bunã ºi cã ultimele evenimente nedorite nu au mai avut drept cauzã lipsurile. „Mineritul sper sã nu se termine nici la Lupeni, nici la Lonea, nici în Valea Jiului, cã aici asta înseamnã doar minerit. Nu le lipseºte minerilor plasa, stâlpii de care s-a vorbit, materialele de bazã, lemn, grinzi ºi toate au fost aduse, iar acum abatajele sunt într-o stare bunã”, a precizat Samuel Dioane, director general al Complexului Energetic Hunedoara.

Ceremoniile legate de comemorarea minerilor, acum, de Ziua Minerului, au continuat la Lupeni ºi au fost depuse coroane de flori ºi la monumentul ridicat în centrul oraºului.

Diana MITRACHE

simt acest lucru, am cunoscut viaþa din minerit ºi sunt mândru de acea etapã din viaþa mea. De aceea, pentru toþi acei care se întreabã de ce ne mai vedem aici, rãspunsul meu este unul din suflet ºi înseamnã viaþa de miner.

Este datoria de a fi prezenþi aici, an de an, cu credinþã, ca sã ne amintim cã fãrã huilã ºi minerit, aceste

meleaguri ar fi arãtat cu totul altfel”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Gheorghe Ile i-a dat cuvântul ºi directorului minei Vulcan, proaspãt numit în funcþie, care, însã, a subliniat faptul cã evenimente tragice în minerit nu mai trebuie sã se întâmple. „Avem nevoie în continuare de ajutor, cei care lucrãm, ca astfel de evenimente sã nu se mai întâmple la

nicio minã de la noi”, a spus George Gheorghiu, director la mina Vulcan. ªi la Vulcan a avut loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la

monumentul ce aduce aminte, ºi în acest oraº, de jertfa celor ce au murit la mina Vulcan, ori la Paroºeni.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Marti 7 August 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

Hãrþuirea psihologicã sau sexualã a devenit contravenþie

Co

mportamentul de hãrþuire, hãrþuire sexualã sau hãrþuire psihologicã se sancþioneazã, începând de luni, cu amendã contravenþionalã de la 3.000 lei la 10.000 lei, dupã apariþia în Monitorul Oficial a noilor prevederi din Legea privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi. „Este interzis orice comportament de hãrþuire, hãrþuire sexualã sau hãrþuire psihologicã definite conform prezentei legi, atât în public, cât ºi în privat”, prevede un nou articol introdus în Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse ºi de tratament între femei ºi bãrbaþi, act normativ publicat, luni, în Monitorul Oficial.

Încãlcarea interdicþiilor privind hãrþuirea, hãrþuirea sexualã sau hãrþuirea psihologicã „constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã contravenþionalã de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacã fapta nu a fost sãvârºitã în astfel de condiþii încât, potrivit legii penale, sã fie consideratã infracþiune”, mai prevede actul normativ.

Constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor se fac de cãtre Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin ofiþerii ºi agenþii de poliþie din cadrul Poliþiei Române, ofiþerii ºi subofiþerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofiþerii ºi agenþii de poliþie din cadrul Poliþiei de Frontierã Române, în zona de competenþã, precum ºi de cãtre poliþiºtii locali, potrivit legii publicatã luni în Monitorul Oficial.

Actul normativ care se aplicã începând de luni spune cã prin hãrþuire se înþelege „situaþia în care se manifestã un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnitãþii persoanei în cauzã ºi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor”.

CNAS reaminteºte cã valabilitatea cardurilor de sãnãtate s-a prelungit la 7 ani

C

NAS reaminteºte furnizorilor de servicii medicale aflaþi în contract cu casele de asigurãri de sãnãtate, dar ºi asiguraþilor, cã termenul de valabilitate a cardurilor naþionale de sãnãtate emise pânã la data de 31 iulie 2018 a fost prelungit de la 5 la 7 ani prin Hotãrârea de Guvern nr. 458 din 28 iunie 2018.

Facem aceastã precizare deoarece în ultimele zile instituþia a primit semnalãri telefonice cã unii furnizori aflaþi în contract cu casele de asigurãri de sãnãtate au refuzat sã acorde servicii medicale persoanelor asigurate, sub motiv cã acestea deþin carduri cu termenul de valabilitate inscripþionat depãºit.

Menþionãm cã aceste carduri

sunt recunoscute drept valabile de Platforma Informaticã a Asigurãrilor de Sãnãtate timp de doi ani dupã data de expirare a valabilitãþii inscripþionatã pe suprafaþa din material plastic, deoarece certificatele digitale înscrise în cipurile electronice au o valabilitate de 7 ani. În cazul cardurilor emise anterior datei de 31 decembrie 2012, termenul de valabilitate este 31 decembrie 2019.

Totodatã, cardurile naþionale de sãnãtate noi care se emit

începând cu data de 1 august 2018 au de la început durata de valabilitate de ºapte ani, conform aceleiaºi Hotãrâri de Guvern.

Mãsura de prelungire a duratei valabilitãþii cardurilor permite o economie de circa 270 milioane lei, prin degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente tipãririi a aproximativ 14,2 milioane de carduri noi în perioada anilor 2018 – 2019, fondurile respective urmând sã fie direcþionate spre alte cheltuieli din domeniul sãnãtãþii publice.

Totodatã, reamintim cã acest document este personal ºi netransmisibil, unul din rolurile cardului naþional de sãnãtate fiind de a certifica cã serviciile medicale decontabile din Fondul Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate au fost efectiv acordate asiguratului respectiv.

Biroul de presã

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Audienþe la Avocatul poporului

iroul Teritorial Alba-Iulia al B Instituþiei Avocatului Poporului va acordã audienþe la sediul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în luna august.

“Continuând demersul Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara de a facilita accesul cetãþenilor judeþului Hunedoara la instituþiile statului, demers

iniþiat încã din anul 2011, vã informãm cã joi, 9 august 2018, începând cu ora 1030, la sediul Instituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoara, se va desfãºura programul de audienþe al reprezentantului Instituþiei Avocatului Poporului, Biroul Teritorial din Alba-Iulia”, se aratã într-un comunicat de presã remis de Prefectura Hunedoara.

Hunedorenii se pot înscrie la audienþe, atât prin telefon la numãrul 0254-211 850, int.

29029, cât ºi direct la sediul Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara, Compartimentul Informare, Relaþii Publice ºi Registraturã.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 7 August 2018

Henþ cu mâna

IMPOSTORUL

Ilie Dobre (66 de ani), un caraghios la microfonul radioului public, secþia sport, s-a lãsat de meserie. Dupã 35 de ani de turuialã aiurea, cel care a debutat la „fotbal minut cu minut”,

culmea la un meci al Gloriei Buzãu cu Jiul, Ilie Dobre „s-a predat”.

Cel care pe vremea „ailaltã” le cânta în strunã nemernicilor de la Flacãra Moreni, Victoria Bucureºti, FC

Olt Scorniceºti s-a lãudat toatã viaþa cu nu stiu ce record de urlat la microfon. Ani de zile a infestat transmisiile radiofonice, ajungându-i la piciorul broaºtei unora ca Ion Ghiþulescu, Sebastian Domozinã, Nicolae Secoºan sau Dan Voicilã, ridicând osanale hoþilor de la echipele mai sus

Fotbal, Liga a II-a

DEBUT CU SURPRIZE

Startul celei de-a 79-a ediþie la Liga a II-a a debutat cu 9 jocuri în care s-au marcat 23 de goluri ºi a avut parte de câteva surprize. Fosta divizionarã de Liga I, ACS Poli Timiºoara a fost nãucitã de un singur jucãtor, Al. Grigoraº de la Farul care a marcat toate cele patru goluri.

Petrolul Ploieºti, mare favoritã la promovare n-a reuºit decât un modest 0-0 cu Sportul Snagov.

Daco Getica Bucureºti (ex. Juventus) a încheiat conturile în prima reprizã, 2-0 cu UTA În timp ce ASU Poli Timiºoara a ratat tot meciul, Chindia a punctat pentru trei puncte în minutul 90 prin Cerchez.

Cu emoþii a învins Mioveni oe Academica Clinceni, 2-1, golul gazdelor fiind marcat în minutul 85 de Val. Balint.

Cu o echipã tânãrã, Pandurii Tg. Jiu (antr. Adrian Bogoi), câºtigã cu 1-0 la Aerostar Bacãu, prin golul marcat de Mãcãneanu, în mintuul 83.

Ripensia Timiºoara, cu ex-petroºeneanul Stoi în echipã învinge cu 2-1 la Dacia Unirea Brãila.

Golgeterii Ligii a doua sunt: 4 goluri – Al. Grigoraº – Farul, 3 goluri: Vlad Rusu – Energeticianul.

Energeticianul (antr.

Cristi Dulca): Moldovan – Petre, Dani Lung (min. 85 Ioniþã), Ninu, Drugã, Vlad Tudorache, Cristea (min. 61 Stoenac), Neagu, Cioiu, Nicoarã (min. 70 Neacºa), Vlad Rusu Luceafãrul Oradea (antr.

Cristi Lupuþ): Moga – Toriºte, Oros, Opriº, Pop, Paraschiv (min. 60 Luduºan), Codoban (min. 66 Al. Dulca), Bãican, Prejmerean, Lukacs, Gunie (min. 37 Mitricã). Au mai intrat: Mitricã, Alex Dulca, Luduºan.

Arbitru: Mircea Ardelean – Arad. Spectatori: 400 Golurile: 1-0 C. neagu (min. 27) cu un ºutu din 10 metri; 2-0 Vl. Rusu (min.

30) cu latul, dupã o combinaþie cu Nicoarã; 3-0 Vl. Rusu (min. 90) cu un ºut plasat lângã portar, dupã o combinaþie cu Stoenac; 4-0 Vl. Rusu (min.

90+1) cu un ºut puternic la mingea respinsã de portarul Moga.

pomenite.

Lumea l-a þinut minte, ºi, dupã 1990, numai norocul ºi Dumnezeu l-au scãpat de o chelfãnealã pe cinste la stadionul „Jiul”, ba chiar subsemnatul s-a implicat în a-i salva „moaºtele”.

A fãcut greva foamei, s-a plâns pe la ºefi, numai sã nu-i ia cineva

jucãria.

Fãrã pic de demnitate, Ilie Dobre a continuat, cei ce-l contestau l-au dat uitãrii, omul a intrat într-o excludere aproape totalã. Acum a decis singur sã iasã din scenã, agãþându-se de pensionare.

Pensie uºoara, nea Ilie ºi îþi mulþumim cã ne-ai lãsat în pace!

NOAPTEA TURNICHEÞILOR

erutã totalã la Petroºani. Seara D dinaintea meciului

comunicatele oficiale anunþau cã meciul se joacã fãrã spectatori din lipsa turnicheþilor la porþi, apoi… dimineaþa la 9.00, cu spectatori: noaptea fuseserã montaþi turnicheþii!

Meciul în sine a fost la discreþia gazdelor, chiar dacã V. Pop (min. 13) dã emoþii tânãrului portar energetician, H. Moldovan.

Vl. Rusu (min. 15) îºi aratã “colþii” de golgeter când trimite cu capul, dar portarul Moga respinge. În minutul 23, mingea atinsã de Drugã întâlneºte propria barã, dupã 2-0, Vl. Rusu rateazã (min.

40) din 2 metri, iar portarul H. Moldovan (min. 44) se opune golului la ºutul lui Prejmerean.

La reluare, Codoban (min.

51) trimite dintr-o loviturã liberã de la 18 metri, dar Moldovan reþine, apoi joc tern, dar soldat pe final cu

4-0, graþie unei zile de excepþie pe care a avut-o Vlad Rusu.

Luceafãrul încearcã sã reechilibreze, dar Codoban ºi Prejmerean îºi pierd din suflu. Momente de acalmie datorate ºi cãldurii, dar înspre final, calitãþile de golgeter ale lui Vlad Rusu ies în evidenþã, când acesta puncteazã pentru 3 ºi 4-0, trimiþând din start echipa pe primul loc!

La meci a

fost prezent în calitate de spectator ºi fost fundaº dreapta al Stelei ºi Naþionalei, George Ogãraru, prilej de revedere cu fostul sãu coechipier de la Steaua, Damian Militaru, în prezent antrenor la Jiul Petroºani, în Liga a IV-a.