Cronica Vaii Jiului Nr.1619, Marti 31 iulie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1619

Cronica Vãii Jiului Marti, 31 Iulie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Protest la Mintia pentru contribuþiile sociale

N

u mai puþin de 60 de angajaþi de la Termocentrala Mintia au întrerupt lucrul, luni la amiazã, dupã ce au vãzut cã salariile lor sunt mai mici.

Protestul spontan s-a desfãºurat în curtea termocentralei, iar oamenii au rãbufnit în momentul în care salariile le-au fost diminuate.

Asta, în timp ce alþi angajaþi, care lucreazã în aceleaºi condiþii, au veniturile mai mari, încadrarea fiind la fel.

Liderul Sindicatului „Solidaritatea”, Cristian Iºtoc spune cã nemulþumirile sunt legate de reþinerea ºi neplata contribuþiilor sociale la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv nerespectarea

unei promisiuni de anul trecut a conducerii Consiliului de Administraþie, care face referire la corecþii salariale. „Oamenii sunt nemulþumiþi, pentru cã deºi li s-a promis, din iunie 2017, cã situaþia lor se va rezolva de la 1 ianuarie 2018, nu s-a întâmplat nici pânã acum. Salariile nu le-au fost majorate”, a spus Cristian Iºtoc, preºedintele Sidicatului de la Termocentrala Mintia.

Cei care au ieºit în curtea termocentralei ºi au întrerupt lucrul sunt de la schimbul I ºi lucreazã la întreþinere, iar ca sã întrerupã protestul au cerut sã vinã la Mintia Stamin Purcaru, cel care este preºedintele Consiliului de Administraþie de la CEH. Diana MITRACHE

PRIMUL JOB ªomeri cu acte în regulã

A

u terminat liceul, dar ºtiu sigur cã nu au unde sã se angajeze, aºa cã s-au înscris în evidenþele agenþiilor locale ale Vãii Jiului, cu speranþa ca mãcar indemnizaþia de ºomaj sã o poatã obþine.

Sunt tineri din zona noastrã care, imediat ce au terminat liceul, au devenit ºomeri în acest an, iar lor, cei de la agenþiile locale le oferã chiar ºi cursuri de calificare. Asta, pentru cã, deºi au terminat liceul, puþini au o meserie pe care sã o ºtie practica. >>> PAGINA A 3-A

Vom avea pârtie de sanie în Parâng

C

ele mai multe accidente, la munte, în sezonul de schi, se întâmplã din cauza celor cu sãniile.

Administratorii de pensiuni din zona turisticã Parâng au cerut la primãria Petroºani sã fie amenajatã o pârtie, special pentru cei care se dau cu sanie. Asta, pentru cã acum, mai

mult încurcã, ori folosesc drumul de acces, pe unde trec ºi cei cu ATV –uri, ori cu maºini 4x4. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi

spune cã va fi posibil ºi chiar va începe amenajarea terenului, ce va fi pregãtit pentru iarnã. „Pârtia de sanie va

fi pe drumul ce face legãtura între zona A ºi pilonul 17, dar în partea stângã cum coborâm. Vor fi tãiaþi câþiva brazi de acolo,

vom duce pãmânt ºi vom taluza foarte bine, iar în acest sens, nu se va mai intersecta pârtia de sanie, cu pârtia de schi”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Turismul din Parâng are mult de suferit din lipsa alternativelor ºi pentru cã drumul de acces este închis iarma. Mai mult, turiºtii care nu ºtiu sã schieze, nu prea aveau multe alternative aici, iar acum, acest lucru va fi remediat, pânã

va cãdea prima zãpadã.

Pânã atunci, însã, administratorii de pensiuni au cerut sã fie reparat drumul din munte, rupt de ploile din ultima vreme.

De altfel, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a purtat discuþii cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Mircea Bobora ºi urmeazã sã stabileascã un program de lucru, pentru reabilitarea cãii de acces distrusã.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Complexul Energetic Hunedoara, penalitãþi de peste jumãtate de miliard de euro C

omplexul Energetic Hunedoara a recidivat ºi în 2017 ºi nu ºi-a cumpãrat certificatele de emisie de gaze cu efect de serã pentru energia electricã produsã din cãrbune.

Situaþia se repetã de mai mulþi ani, iar penalitãþile pe care CEH ar trebui sã le plãteascã au ajuns la peste jumãtate de miliard de euro, potrivit Focus-Energetic.ro. În fiecare an, toate companiile care deþin instalaþii ce cad sub incidenþa schemei de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de serã (EU ETS) trebuie sã achiziþioneze un numãr de astfel de certificate echivalent cu emisiile CO2 generate. Cele mai vizate sunt instalaþiile mari de ardere, din industria energeticã ºi cea a cimentului, termocentralele fiind în prim plan din cauza cãrbunelui care stã la baza producþiei de energie, mare „furnitor” de CO2. Registrul este þinut Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului (ANPM), iar inventarul certificatelor se face la 30 aprilie pentru anul anterior.În 2017, doar 4 instalaþii nu „au restituit” certificate de emisii în numãrul necesar, iar Complexul Energetic

Hunedoara se menþine în a nu achiziþiona certificatele de emisie la care este obligat.

Astfel, pentru termocentrala de la Deva, CEH nu a restituit 837.512 certificate, iar pentru termocentrala Paroºeni alte 339.424 certificate, aferente activitãþii din 2017. Neconformarea este similarã cu anul 2016, când, pentru Deva, nu au fost restituite 847.909 certificate CO2, iar pentru Paroºeni alte 289.085 certificate.

PLegislaþia în domeniu, enalitãþi

valabilã la nivel comunitar, impune plata unor amenzi în cazul în care firmele ce deþin instalaþii ce cad sub incidenþa EU ETS ºi nu se conformeazã. „Statele membre garanteazã cã orice operator care nu restituie, pânã la data de 30 aprilie a fiecãrui an, cote suficiente pentru a-ºi reglementa emisiile din anul anterior este pasibil de platã unei amenzi pentru depãºirea emisiilor. Amendã pentru depãºirea emisiilor este de 100 euro pentru fiecare tonã de dioxid de carbon echivalent emis de instalaþia respectivã pentru care operatorul nu a restituit cotele. Plata amenzii pentru

Incã 29 de kilometri din autostrada Sebeº-Turda puºi în funcþiune

L

oturile 3 ºi 4 ale Autostrãzii Sebeº-Turda, care se întind pe 29 de kilometri, sunt pregãtite pentru a fi deschise traficului.

Recepþia tehnicã ºi deschiderea oficialã era programatã pentru luni seara, asta în condiþiile în care comisiile de recepþie nu vor avea obiecþii. La sfârºitul sãptãmânii

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

trecute, pe lotul 3 al Autostrãzii Sebeº-Turda, pe porþiunea care a fost frezatã, de aproximativ doi kilometri, chiar înainte de nodul rutier de la Decea, a fost turnat asfaltul ºi se fãceau ultimele finisaje.

La începutul anului, pe lotul 3 s-a mai fãcut o inspecþie în vederea recepþiei, însã CNAIR a constat exces de bitum, probleme legate de rugozitate, adicã de aderenþa în sine a asfaltului, dar ºi elemente de planeitate executate neconform. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradã în Sebeº, pânã la Pârâul Iovului, dupã Alba Iulia.

Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri ºi se întinde de la Pârâul Iovului pânã la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud pânã la Decea.

Ultimul lot are 16,3 km ºi se terminã

Director:

z

depãºirea emisiilor nu exonereazã operatorul de obligaþia de a restitui un numãr de cote egal cu depãºirea respectivã de emisii, la restituirea cotelor pentru urmãtorul an calendaristic”, se aratã în Directiva 2003/87.

Mãsura a fost preluatã în legislaþia internã prin HG nr.

780/2006. Situaþia cu Complexul Energetic Hunedoara nu va fi uºoarã.

De departe, cele mai multe certificate nerestituite de când s-a introdus aceastã schemã, în 2008, aparþin CEH. Pânã în 2016, complexul a acumulat penalitãþi de 403 milioane de euro, la care se adaugã ºi nerestituirile aferente anului 2017, ceea ce face ca aceste amenzi sã ajungã la peste

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

I

nfringement pentru Deva

Comisia a deschis procedurã de infringement împotriva României ºi a trimis o scrisoare de punere în întârziere, „din cauza incapacitãþii acestei þãri de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la douã instalaþii mari de ardere”, se aratã într-un comunicat al CE. Conform Directivei privind emisiile comercializeazã pentru industriale (Directiva dumneavoastrã

PETROªANI

în Turda. Valoarea lucrãrilor, fãrã TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul 1, 549.332.393 de lei pentru lotul 2, 420.511.921 de lei pentru lotul 3, 470.004.894 de lei pentru lotul 4, toate fiind finanþate din fondul de coeziune, 85%, ºi bugetul de stat – 15%.

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

520 milioane de euro.

Complexul funcþioneazã însã netulburat, iar orice tentativã de intrare în insolvenþã s-a sfârºit la tribunal cu o decizie de respingere.

2010/75/UE), care protejeazã cetãþenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalaþii industriale, statele membre trebuie sã respecte un plafon naþional de emisii pentru pulberi ºi pentru dioxid de sulf. „Instalaþiile incluse în planul naþional de tranziþie pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii pânã în 2020, cu condiþia respectãrii limitei naþionale. Douã instalaþii mari de ardere – Govora 2 ºi Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naþionale pentru dioxid de sulf ºi pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului ºi sãnãtãþii publice”, puncteazã comunicatul. Întrucât România nu a luat mãsurile necesare pentru a preveni aceste depãºiri, Comisia a decis sã deschidã procedura de constatare a neîndeplinirii obligaþiilor ºi sã trimitã României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziþie douã luni pentru a rãspunde; în caz contrar, Comisia poate decide sã trimitã un aviz motivat.

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Primul job - ªomeri cu acte în regulã

A

u terminat liceul, dar ºtiu sigur cã nu au unde sã se angajeze, aºa cã s-au înscris în evidenþele agenþiilor locale ale Vãii Jiului, cu speranþa ca mãcar indemnizaþia de ºomaj sã o poatã obþine.

Sunt tineri din zona noastrã care, imediat ce au terminat liceul, au devenit ºomeri în acest an, iar lor, cei de la agenþiile locale le oferã chiar ºi cursuri de calificare. Asta, pentru cã, deºi au terminat liceul, puþini au o meserie pe care sã o ºtie practica. „Avem înregistraþi în jur de 100 de absolvenþi din ultima promoþie, majoritatea sunt absolvenþi de studii liceale ºi cei care s-au înregistrat în cele 60 de zile de la absolvire deja

sunt în perioada în care vin cu al doilea dosar ºi solicitã dreptul la indemnizaþia de ºomaj, iar pe cei care nu au venit sã se înregistreze îi aºteptãm în continuare, chiar dacã nu pot beneficia de indemnizaþia de ºomaj, pentru cã le vom sta la dispoziþie cu o serie de cursuri de calificare, sau un loc de muncã, în funcþie de situaþia lor”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

În acest moment de Centrul de Reconversie Profesionalã se fac cursuri în meserii cerute pe piaþa muncii, iar absolvenþii le pot urma gratuit, dar ºi sunt firme particulare care îi pot califica ºi chiar sã le ofere bani în acest timp. „Vom avea cursuri de lucrãtori în comerþ, de confecþioneri, de instalatori, pe care le vom organiza, noi, ca agenþie. În afara acestora, avem ºi contracte

Zeci de ºoferi au condus cu viteze de peste 180 km/h pe autostrãzi A proape 40 de ºoferi care conduceau pe autostrãzi cu viteze de peste 180 km/h au fost prinºi de poliþiºti în ultima sãptãmânã, cea mai mare vitezã fiind de 211 km/h.

În perioada 23 – 29 iulie a.c., poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale a Poliþiei Române au acþionat pentru prevenirea accidentelor de circulaþie ºi creºterea siguranþei rutiere. În aceastã perioadã, poliþiºtii au depistat 38 de ºoferi, care au

depãºit limita legalã de vitezã pe autostrãzi cu mai mult de 50 km/h, iar în 5 cazuri ºoferii au fost depistaþi circulând cu viteze de peste 200 km/h.

Cea mai mare vitezã, de 211 km/h, a fost înregistratã atât pe autostrada A3, la data de 24 iulie a.c., când poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 34 de ani, din Cluj-Napoca, în timp ce conducea pe sensul de mers Turda-Borº, cât ºi pe A2, la data de 25 iulie, când poliþiºtii au depistat un alt bãrbat, de 60 de ani, din judeþul Ialomiþa, care circula, cu aceeaºi vitezã, pe sensul de mers Bucureºti-Constanþa.

Toþi ºoferii depistaþi conducând cu vitezã excesivã au fost sancþionaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 1.305 ºi 2.900 de lei, iar ca mãsurã complementarã, le-au fost reþinute permisele de conducere, pentru 90 de zile.

Viteza maximã admisã pe autostradã este de 130 km/h.

de parteneriate încheiate cu firme private care au câºtigat proiecte pe fonduri europene ºi vor organiza ºi ei cursuri de pregãtire”, a mai spus ºefa ALOFM Petroºani.

Pentru susþinerea probelor de Bacalaureat în tot judeþul Hunedoara s-au înscris 2.870 de candidaþi, din care 2.501 absolvenþi ai promoþiei curente, iar 369 absolvenþi ai promoþiilor anterioare.

Promovabilitatea, însã, a fost puþin peste 60%, iar tinerii au avut la dispoziþie douã luni sã se înscrie la agenþiile locale de ocupare a forþei de muncã, ca sã primeascã indemnizaþia de ºomaj.

Absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi ai ºcolilor speciale, în vârstã de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistreazã la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã ºi se angajeazã cu normã întreagã pentru o

perioadã mai mare de 12 luni, beneficiazã de o primã de inserþie în cuantum de 1.500 de lei.

Aceastã primã de inserþie se va acorda în

douã tranºe, respectiv 50% la data angajãrii ºi 50% dupã expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Diana MITRACHE

Alcoolul l-a transformat în hoþ

n bãrbat de 53 de ani din U Brad a ajuns în atenþia poliþiei, fiind cercetat pentru furt calificat, dupã ce i-a furat unei femei o geantã din maºinã.

În fapt, în data de 28.07.2018, în jurul orei 18:45, o patrulã de poliþie din cadrul Biroului de Ordine Publicã al Poliþiei Municipiului Brad a fost sesizatã de cãtre o femeie cu privire la faptul cã, din autoturismul staþionat pe strada Avram Iancu din municipiul Brad, i-a fost sustrasã o geantã în care avea documentele de identitate,

Timiºoreni, prinºi la furat în Hunedoara

T

rei timiºoreni au fost reþinuþi de poliþiºti în municipiul Brad, dupã ce au sustras bani ºi bijuterii din locuinþa unui bãrbat din comuna Baia de Criº.

diferite carduri ºi aproximativ 300 de lei. În scurt timp, poliþiºtii au identificat un bãrbat în vârstã de 53 de ani, din municipiul Brad, asupra cãruia a fost gãsitã poºeta sustrasã, bunurile ºi portofelul cu banii pãrþii vãtãmate.

Cel în cauzã, aflat în stare de ebrietate, ºi-a recunoscut fapta ºi nu s-a opus mãsurilor procedurale, toate bunurile sustrase ºi banii fiind restituiþi persoanei vãtãmate.

Potrivit poliþiºtilor hunedoreni, cei trei, profitând de faptul cã proprietarul se afla la o nuntã, au pãtruns într-un imobil prin forþarea uºii de acces ºi au sustras bani ºi bijuterii din aur, prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 25.000 lei.

Poliþiºtii au luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore a celor trei, iar faþã de unul dintre cei reþinuþi, un tânãr în vârstã de 28 de ani, magistraþii au dispus mãsura controlului judiciar. Toþi sunt cercetaþi pentru furt calificat.

4 Actualitate

Î

nconjuratã de munþi, Valea Jiului le oferã celor pasionaþi de alpinism, drumeþie ori speologie adevãrate comori naturale.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului sunt adevãratele bogãþii ale zonei de est. Prea puþini dintre responsabili realizeazã acest lucru.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, adevãrate comori naturale ale regiunii, oferã pasionaþilor de alpinism, drumeþie ºi de speologie un spectacol grandios, de o frumuseþe aparte. Cele patru "defileuri în miniaturã", deºi conferã regiunii un uriaº potenþial turistic, nu figureazã ca puncte de interes pe hãrþile sau în pliantele de promovare a zonei.

Valea Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti în fiecare an, însã, în ciuda bogãþiei oferite de naturã, cei care ar trebui sã profite de pe urma acestor daruri nu îºi dau seama de potenþialul uriaº.

Dezvoltarea turisticã a zonei Vãii Jiului a fost cuvântul de ordine al autoritãþilor locale, pus de altfel ºi pe hârtie, întrucât factorii de decizie au vãzut aceastã activitate ca fiind singura alternativã la minerit.

Realitatea aratã însã cã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Valea Jiului oferã un adevãrat spectacol al naturii

efort este pe mãsurã. Eu vin din zona Gorjului ºi avem chei ºi acolo, dar nu la fel de spectaculoase", spune Dragoº, unul dintre turiºtii care ºi-au fãcut curaj sã treacã prin "defileul" de la Crivadia.

Mai bine de jumãtate din traseu, pânã la îngustare ºi la apariþia marmitelor, poate fi strãbãtut ºi prin albia pârâului care strãbate cheile, mai ales în lunile secetoase de varã.

"S

ala de bal ºi de cântãri"

nu s-a fãcut suficient pentru dezvoltarea acestei activitãþi, iar multe perimetre turistice sunt la fel de strãine de responsabili cum sunt ºi pentru majoritatea turiºtilor.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, toate grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, sunt vizitate anual doar de o mânã de oameni, pentru cã nu au fost promovate ca o atracþie turisticã.

Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura.

Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort.

Marmitele, care sunt scobituri formate prin eroziune în albia râului, adânci ºi de doi metri, te silesc sã recunoºti cã te înclini în faþa naturii.

R

egulile ºi premiul naturii

"Dacã ar trebui sã descriu într-un cuvânt acest loc, aº spune doar: sãlbatic!

Ai senzaþia cã cineva te urmãreºte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalinã, iar cum pereþii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia de straniu este ºi mai mare.

Nu te poþi abate nici în stânga ºi nici în dreapta.

Natura te obligã sã-i urmezi regulile ºi te pune la încercare, iar premiul dupã atâta

Aproape în continuarea Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei, la fel de scurte ºi tot atât de spectaculoase.

Turiºtii care aleg sã le viziteze o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului.

Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã peºterii Bolii.

Peºtera Bolii este apreciatã de vizitatori în special pentru "camerele"de dimensiuni extrem de mari din interior.

Perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale a adus pentru peºtera Bolii un nume nou. De atunci, aceasta mai este cunoscutã ºi ca "Sala de bal ºi de cântãri".

Numele i-a fost dat datoritã faptului cã în perioada interbelicã gãzduia spectacole muzicale.

Acest obicei a fost reluat de curând, însã la o scarã mult mai redusã, pentru a nu afecta ecosistemul.

A

rie protejatã de interes naþional

Zona Cheile Crivadiei a fost declaratã arie naturalã protejatã de interes naþional, pe raza Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina.

Aflatã în vecinãtatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei, rezervaþia are o suprafaþã de zece hectare. Întreaga regiune este presãratã cu numeroase peºteri subterane precum: peºtera Tecuri, peºtera Ciclovina, peºtera Sura Mare sau peºtera Bolii.

La doar trei kilometri, un lanþ muntos a dat naºtere unor chei apreciate în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism.

Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine de peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor. O creastã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. Zona "porþilor" de intrare în Valea Jiului, cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã într-o singurã zi, iar cei care vor sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã au la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Accesul la cheile din zona Vãii Jiului se poate face ºi cu autoturismul.

Maximilian GÂNJU

Miracolul de la poalele Retezatului D

e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã de gloatã, dupã cum spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii.

Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin frecventat de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri.

Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu întâlneºti extrem de mulþi turiºti.

Cheile Buþii sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din localitatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce

vin din jurasic. Zonã încã poate fi consideratã virginã, iar acesta este ºi motivul pentru care este cãutatã an de an de cãtre turiºti din vestul Europei.

Cheile reprezintã o succesiune de meandre încãtuºate, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri ce depãºesc 60 de grade, numai bune pentru alpinism.

Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate doar sub îndrumarea ºi autorizarea unor speologi acreditaþi. Accesul în

zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost. În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut mai multe pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare, la preþuri acceptabile.

Maximilian GÂNJU

Mai puþini donatori, din cauza legilor

E

varã, oamenii pleacã în concediu, iar noile reglementãri în domeniul legislativ, au diminuat simþitor numãrul donatorilor de sânge. La centrul din Petroºani, singurul care funcþioneazã acum, au fost, numai în luna iunie, 152 de donatori, mereu cam aceiaºi.

Medicii de aici spun cã numãrul lor este cu cel puþin 50 mai mic faþã de cel care se înregistra în anul trecut, când, donatorii primeau douã zile libere. „Nu le prea convine, pentru cã aveau douã zile libere plãtite.

Acum, trebuie sã se înþeleagã la locul de muncã, sã le fie cumva bine. Majoritatea donatorilor este formatã din oameni care lucreazã la minã, dar nu mai este legislaþia în favoarea lor. Aºa a

scãzut ºi numãrul celor ce vin la noi”, spun cei de la Centrul de transfuzii sanguine de la Petroºani.

Marea majoritate a donatorilor sunt mineri ºi faptul cã nu li se dã o zi liberã plãtitã, ci doar o scutire, i-a fãcut pe unii dintre ei sã renunþe.

Pânã acum, au donat sânge, în acest an, 1371 de oameni, iar cei mai mulþi au venit la

Petroºani, deºi existã ºi centre deschise la Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Echipa de la Petroºani spune cã, dupã vacanþã, din luna septembrie, vor fi redeschise cabinetele mobile pentru donarea de sânge ºi la aceste unitãþi medicale, pentru cã în vacanþã, nu prea vin donatorii.

Ultimul transport de sânge a plecat spre Cluj, de la Petroºani ºi cei de aici spun cã nu se

confruntã cu o crizã acutã, ci doar cu o scãdere a numãrului de donatori, date fiind legile în vigoare. „Criza se simte, poate, în centrele universitare mari. Noi nu avem o nevoie mare de sânge, dar am trimis ºi de aici materiale spre clinica din Cluj, cel mai recent”, au mai spus cei care lucreazã la Petroºani.

Din pãcate, din acest an, donatorii nu mai pot fi scutiþi de plata impozitului, lucru care era în avantajul lor, deºi este crizã de sânge ºi sunt aºteptaþi cât mai mulþi donatori, însã, legea nu le permite acum ºi scutirea de la plata impozitului pe casã.

Potrivit legii, donatorii de sânge primesc: tichete de masã, dar ºi o zi liberã de la locul de muncã sau o zi scutire de frecvenþã pentru elevi, studenþi ºi militari, în ziua donãrii. În plus, beneficiazã de analize gratuite ºi regulate ale sângelui, donatorul fiind þinut la curent în legãtura cu

propria stare de sãnãtate. instituþia la care se face donarea de sânge.

De precizat cã, pentru a ajunge donator de sânge, sunt câteva condiþii ce le impun medicii: vârsta sã fie între 18 ºi 60 de ani, o stare bunã de sãnãtate, ceea ce presupune cã donatorul nu ia niciun fel de tratament, greutatea: minim 57 kg – femei ºi 60 kg. bãrbaþi, sau sã nu fi avut în ultimele 6 luni intervenþii chirurgicale sau stomatologice Diana MITRACHE

Ministrul hunedorean Natalia Intotero ºi-a prezentat bilanþul

D

e când a fost numitã ministrul pentru Românii de Pretutideni, Natalia Intotero a încercat sã aducã în þarã românii care trãiesc peste hotare ºi le-a vorbit tinerilor, în diverse zone ale þãrii despre siguranþã.

A demerat practic o campanie denumitã "Informare acasã!

Siguranþã în lume!", iar partea a doua a acesteia va continua din septembrie. Declaraþia ministrului a fost fãcutã luni la Bucureºti: "Datã fiind importanþa numãrului cetãþenilor care trãiesc în afara graniþelor, dar ºi a complexitãþii problemelor cu care aceºtia se confruntã, (...) am decis sã demarãm

aceastã campanie naþionalã 'Informare acasã! Siguranþã în lume!', care s-a desfãºurat într-o primã etapã în toate judeþele þãrii. Prima etapã a fost dedicatã tinerilor, iar a doua etapã o vom iniþia undeva dupã jumãtatea lunii august pânã la sfârºitul lunii septembrie, când vom reveni în fiecare judeþ al þãrii", a declarat Natalia Intotero, într-o conferinþã

de presã în care a prezentat bilanþul pe primul semestru al ministerului pe care îl conduce.

Ea a precizat cã a doua parte a campaniei se va axa pe implicarea consiliilor judeþene, ca ºi pe presã, sau biserici.

"Vom discuta cu toþi reprezentanþii unitãþilor administrativ-teritoriale din cadrul fiecãrui judeþ ºi vom încerca sã informãm cât mai bine cetãþenii care îºi doresc sã cãlãtoreascã, sã munceascã sau sã trãiascã în afara þãrii, bineînþeles în colaborare cu mediul asociativ din afara graniþelor þãrii, cu parohiile româneºti, cu reprezentanþii mass-media de pretutindeni", a afirmat Intotero.

De asemenea, ea a vorbit despre demersurile fãcute pentru procesul de reîntoarcere ºi reinserþie

socialã a românilor din afara graniþelor þãrii.

"Pânã în momentul de faþã am avut reuniuni de lucru în vederea iniþierii unui proiect de lege privind procesul de reîntoarcere ºi reinserþie socialã", a spus Intotero, citatã de Agerpres.

Ministrul a menþionat cã au avut loc discuþii ºi pentru identificarea de soluþii, astfel încât elevii care s-au nãscut în afara graniþelor þãrii ºi care pot întâmpina dificultãþi de adaptare în momentul în care familiile acestora se întorc acasã sã beneficieze de sprijin din partea dascãlilor din instituþiile de învãþãmânt.

V

rea înfiinþarea Muzeului Românilor de Pretutindeni

Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni intenþioneazã sã deschidã în acest an un Muzeu al Românilor de Pretutindeni. Potrivit lui Intotero, bugetul ministerului a crescut de la puþin peste 7 milioane de lei, cât era în 2017, la 12,5 milioane de lei în 2018. Din aceastã sumã, instituþia a demarat proiecte pentru Centenar, pentru care a fost alocatã suma de un milion de lei .

Pentru educaþie a fost alocatã suma de 1,5 milioane de lei, iar pentru culturã, cea de 980.000 de lei. „În ceea ce priveºte cultura, avem o sumã de 982.794 de lei ºi un total de 28 de proiecte aprobate din 135, proiecte care sunt ale asociaþiilor românilor de pretutindeni.

Ca acþiuni proprii, am fãcut demersuri pentru înfiinþarea Muzeului Românilor de Pretutindeni. Am încercat,

alãturi de echipa mea, de colegii din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), sã identificãm cea mai bunã locaþie pentru ca acest muzeu sã fie viabil”, a precizat Intotero.

Potrivit reprezentanþilor MRP, muzeul ar putea fi deschis în acest an în Bucureºti, iar în ceea ce priveºte locaþia, ministerul cautã soluþii de stabilire a acesteia împreunã cu Primãria Capitalei.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Î

nconjuratã de munþi, Valea Jiului le oferã celor pasionaþi de alpinism, drumeþie ori speologie adevãrate comori naturale.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului sunt adevãratele bogãþii ale zonei de est. Prea puþini dintre responsabili realizeazã acest lucru.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, adevãrate comori naturale ale regiunii, oferã pasionaþilor de alpinism, drumeþie ºi de speologie un spectacol grandios, de o frumuseþe aparte. Cele patru "defileuri în miniaturã", deºi conferã regiunii un uriaº potenþial turistic, nu figureazã ca puncte de interes pe hãrþile sau în pliantele de promovare a zonei.

Valea Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti în fiecare an, însã, în ciuda bogãþiei oferite de naturã, cei care ar trebui sã profite de pe urma acestor daruri nu îºi dau seama de potenþialul uriaº.

Dezvoltarea turisticã a zonei Vãii Jiului a fost cuvântul de ordine al autoritãþilor locale, pus de altfel ºi pe hârtie, întrucât factorii de decizie au vãzut aceastã activitate ca fiind singura alternativã la minerit.

Realitatea aratã însã cã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Valea Jiului oferã un adevãrat spectacol al naturii

efort este pe mãsurã. Eu vin din zona Gorjului ºi avem chei ºi acolo, dar nu la fel de spectaculoase", spune Dragoº, unul dintre turiºtii care ºi-au fãcut curaj sã treacã prin "defileul" de la Crivadia.

Mai bine de jumãtate din traseu, pânã la îngustare ºi la apariþia marmitelor, poate fi strãbãtut ºi prin albia pârâului care strãbate cheile, mai ales în lunile secetoase de varã.

"S

ala de bal ºi de cântãri"

nu s-a fãcut suficient pentru dezvoltarea acestei activitãþi, iar multe perimetre turistice sunt la fel de strãine de responsabili cum sunt ºi pentru majoritatea turiºtilor.

Cheile Crivadiei, Bãniþei, Tãii, Roºiei sau Jieþului, toate grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, sunt vizitate anual doar de o mânã de oameni, pentru cã nu au fost promovate ca o atracþie turisticã.

Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura.

Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort.

Marmitele, care sunt scobituri formate prin eroziune în albia râului, adânci ºi de doi metri, te silesc sã recunoºti cã te înclini în faþa naturii.

R

egulile ºi premiul naturii

"Dacã ar trebui sã descriu într-un cuvânt acest loc, aº spune doar: sãlbatic!

Ai senzaþia cã cineva te urmãreºte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalinã, iar cum pereþii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia de straniu este ºi mai mare.

Nu te poþi abate nici în stânga ºi nici în dreapta.

Natura te obligã sã-i urmezi regulile ºi te pune la încercare, iar premiul dupã atâta

Aproape în continuarea Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei, la fel de scurte ºi tot atât de spectaculoase.

Turiºtii care aleg sã le viziteze o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului.

Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã peºterii Bolii.

Peºtera Bolii este apreciatã de vizitatori în special pentru "camerele"de dimensiuni extrem de mari din interior.

Perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale a adus pentru peºtera Bolii un nume nou. De atunci, aceasta mai este cunoscutã ºi ca "Sala de bal ºi de cântãri".

Numele i-a fost dat datoritã faptului cã în perioada interbelicã gãzduia spectacole muzicale.

Acest obicei a fost reluat de curând, însã la o scarã mult mai redusã, pentru a nu afecta ecosistemul.

A

rie protejatã de interes naþional

Zona Cheile Crivadiei a fost declaratã arie naturalã protejatã de interes naþional, pe raza Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului - Cioclovina.

Aflatã în vecinãtatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei, rezervaþia are o suprafaþã de zece hectare. Întreaga regiune este presãratã cu numeroase peºteri subterane precum: peºtera Tecuri, peºtera Ciclovina, peºtera Sura Mare sau peºtera Bolii.

La doar trei kilometri, un lanþ muntos a dat naºtere unor chei apreciate în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism.

Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine de peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor. O creastã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. Zona "porþilor" de intrare în Valea Jiului, cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã într-o singurã zi, iar cei care vor sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã au la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Accesul la cheile din zona Vãii Jiului se poate face ºi cu autoturismul.

Maximilian GÂNJU

Miracolul de la poalele Retezatului D

e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã de gloatã, dupã cum spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii.

Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin frecventat de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri.

Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu întâlneºti extrem de mulþi turiºti.

Cheile Buþii sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din localitatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce

vin din jurasic. Zonã încã poate fi consideratã virginã, iar acesta este ºi motivul pentru care este cãutatã an de an de cãtre turiºti din vestul Europei.

Cheile reprezintã o succesiune de meandre încãtuºate, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri ce depãºesc 60 de grade, numai bune pentru alpinism.

Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate doar sub îndrumarea ºi autorizarea unor speologi acreditaþi. Accesul în

zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost. În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut mai multe pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare, la preþuri acceptabile.

Maximilian GÂNJU

Mai puþini donatori, din cauza legilor

E

varã, oamenii pleacã în concediu, iar noile reglementãri în domeniul legislativ, au diminuat simþitor numãrul donatorilor de sânge. La centrul din Petroºani, singurul care funcþioneazã acum, au fost, numai în luna iunie, 152 de donatori, mereu cam aceiaºi.

Medicii de aici spun cã numãrul lor este cu cel puþin 50 mai mic faþã de cel care se înregistra în anul trecut, când, donatorii primeau douã zile libere. „Nu le prea convine, pentru cã aveau douã zile libere plãtite.

Acum, trebuie sã se înþeleagã la locul de muncã, sã le fie cumva bine. Majoritatea donatorilor este formatã din oameni care lucreazã la minã, dar nu mai este legislaþia în favoarea lor. Aºa a

scãzut ºi numãrul celor ce vin la noi”, spun cei de la Centrul de transfuzii sanguine de la Petroºani.

Marea majoritate a donatorilor sunt mineri ºi faptul cã nu li se dã o zi liberã plãtitã, ci doar o scutire, i-a fãcut pe unii dintre ei sã renunþe.

Pânã acum, au donat sânge, în acest an, 1371 de oameni, iar cei mai mulþi au venit la

Petroºani, deºi existã ºi centre deschise la Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Echipa de la Petroºani spune cã, dupã vacanþã, din luna septembrie, vor fi redeschise cabinetele mobile pentru donarea de sânge ºi la aceste unitãþi medicale, pentru cã în vacanþã, nu prea vin donatorii.

Ultimul transport de sânge a plecat spre Cluj, de la Petroºani ºi cei de aici spun cã nu se

confruntã cu o crizã acutã, ci doar cu o scãdere a numãrului de donatori, date fiind legile în vigoare. „Criza se simte, poate, în centrele universitare mari. Noi nu avem o nevoie mare de sânge, dar am trimis ºi de aici materiale spre clinica din Cluj, cel mai recent”, au mai spus cei care lucreazã la Petroºani.

Din pãcate, din acest an, donatorii nu mai pot fi scutiþi de plata impozitului, lucru care era în avantajul lor, deºi este crizã de sânge ºi sunt aºteptaþi cât mai mulþi donatori, însã, legea nu le permite acum ºi scutirea de la plata impozitului pe casã.

Potrivit legii, donatorii de sânge primesc: tichete de masã, dar ºi o zi liberã de la locul de muncã sau o zi scutire de frecvenþã pentru elevi, studenþi ºi militari, în ziua donãrii. În plus, beneficiazã de analize gratuite ºi regulate ale sângelui, donatorul fiind þinut la curent în legãtura cu

propria stare de sãnãtate. instituþia la care se face donarea de sânge.

De precizat cã, pentru a ajunge donator de sânge, sunt câteva condiþii ce le impun medicii: vârsta sã fie între 18 ºi 60 de ani, o stare bunã de sãnãtate, ceea ce presupune cã donatorul nu ia niciun fel de tratament, greutatea: minim 57 kg – femei ºi 60 kg. bãrbaþi, sau sã nu fi avut în ultimele 6 luni intervenþii chirurgicale sau stomatologice Diana MITRACHE

Ministrul hunedorean Natalia Intotero ºi-a prezentat bilanþul

D

e când a fost numitã ministrul pentru Românii de Pretutideni, Natalia Intotero a încercat sã aducã în þarã românii care trãiesc peste hotare ºi le-a vorbit tinerilor, în diverse zone ale þãrii despre siguranþã.

A demerat practic o campanie denumitã "Informare acasã!

Siguranþã în lume!", iar partea a doua a acesteia va continua din septembrie. Declaraþia ministrului a fost fãcutã luni la Bucureºti: "Datã fiind importanþa numãrului cetãþenilor care trãiesc în afara graniþelor, dar ºi a complexitãþii problemelor cu care aceºtia se confruntã, (...) am decis sã demarãm

aceastã campanie naþionalã 'Informare acasã! Siguranþã în lume!', care s-a desfãºurat într-o primã etapã în toate judeþele þãrii. Prima etapã a fost dedicatã tinerilor, iar a doua etapã o vom iniþia undeva dupã jumãtatea lunii august pânã la sfârºitul lunii septembrie, când vom reveni în fiecare judeþ al þãrii", a declarat Natalia Intotero, într-o conferinþã

de presã în care a prezentat bilanþul pe primul semestru al ministerului pe care îl conduce.

Ea a precizat cã a doua parte a campaniei se va axa pe implicarea consiliilor judeþene, ca ºi pe presã, sau biserici.

"Vom discuta cu toþi reprezentanþii unitãþilor administrativ-teritoriale din cadrul fiecãrui judeþ ºi vom încerca sã informãm cât mai bine cetãþenii care îºi doresc sã cãlãtoreascã, sã munceascã sau sã trãiascã în afara þãrii, bineînþeles în colaborare cu mediul asociativ din afara graniþelor þãrii, cu parohiile româneºti, cu reprezentanþii mass-media de pretutindeni", a afirmat Intotero.

De asemenea, ea a vorbit despre demersurile fãcute pentru procesul de reîntoarcere ºi reinserþie

socialã a românilor din afara graniþelor þãrii.

"Pânã în momentul de faþã am avut reuniuni de lucru în vederea iniþierii unui proiect de lege privind procesul de reîntoarcere ºi reinserþie socialã", a spus Intotero, citatã de Agerpres.

Ministrul a menþionat cã au avut loc discuþii ºi pentru identificarea de soluþii, astfel încât elevii care s-au nãscut în afara graniþelor þãrii ºi care pot întâmpina dificultãþi de adaptare în momentul în care familiile acestora se întorc acasã sã beneficieze de sprijin din partea dascãlilor din instituþiile de învãþãmânt.

V

rea înfiinþarea Muzeului Românilor de Pretutindeni

Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni intenþioneazã sã deschidã în acest an un Muzeu al Românilor de Pretutindeni. Potrivit lui Intotero, bugetul ministerului a crescut de la puþin peste 7 milioane de lei, cât era în 2017, la 12,5 milioane de lei în 2018. Din aceastã sumã, instituþia a demarat proiecte pentru Centenar, pentru care a fost alocatã suma de un milion de lei .

Pentru educaþie a fost alocatã suma de 1,5 milioane de lei, iar pentru culturã, cea de 980.000 de lei. „În ceea ce priveºte cultura, avem o sumã de 982.794 de lei ºi un total de 28 de proiecte aprobate din 135, proiecte care sunt ale asociaþiilor românilor de pretutindeni.

Ca acþiuni proprii, am fãcut demersuri pentru înfiinþarea Muzeului Românilor de Pretutindeni. Am încercat,

alãturi de echipa mea, de colegii din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), sã identificãm cea mai bunã locaþie pentru ca acest muzeu sã fie viabil”, a precizat Intotero.

Potrivit reprezentanþilor MRP, muzeul ar putea fi deschis în acest an în Bucureºti, iar în ceea ce priveºte locaþia, ministerul cautã soluþii de stabilire a acesteia împreunã cu Primãria Capitalei.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 31 Iulie 2018

Aþi depus la Fisc Declaraþia Unicã? Aduºi cu mandat A la proces stãzi este termenul limitã pânã la care contribuabilii erau obligaþi sã-ºi întocmeascã ºi depunã declaraþia unicã la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF). În anii urmãtori, data limitã va fi 15 martie inclusiv, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activitãþii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

C

um se depun formularele

"Declaraþia se completeazã ºi se depune de cãtre persoanele fizice care realizeazã, individual sau într-o formã de asociere, venituri din România ºi/sau din strãinãtate, ºi de cele care datoreazã impozit pe venit ºi contribuþii sociale obligatorii.

Persoanele care nu realizeazã venituri ºi aleg sã plãteascã contribuþia de asigurare de sãnãtate au de asemenea obligaþia de a depune Declaraþia Unicã", informeazã Ministerul de Finanþe.

Existã mai multe metode prin care se poate depune Declaraþia Unicã: online, atât prin intermediul Spaþiului Privat Virtual (SPV), cât ºi prin intermediul portalului e-guvernare.ro, direct la registraturã administraþiilor fiscale ale ANAF sau prin poºtã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.

"Declaraþia Unicã se poate completa ºi depune de la adresa https://declunica.anaf.ro/ dacã se utilizeazã numele de utilizator ºi parola contului personal din Spaþiul Privat Virtual", se arãta într-un comunicat.

C

um poþi beneficia de reduceri

Dacã Declaraþia unicã este depusã online pânã pe 31 iulie 2018 ºi plata obligaþiilor se

oi tineri sunt judecaþi pentru cã au jefuit un cazino din Petroºani ºi au D dispãrut cu încasãrile, respectiv circa 30 de mii de lei. Judecãtorii fac paºi mici în dosar din cauza martorilor.

efectueazã integral pânã la data de 15 martie 2019, inclusiv, se acordã o reducere de 5% din suma totalã datoratã bugetului de stat, iar dacã suma datoratã, stabilitã la nivelul veniturilor estimate pentru anul 2018, este plãtitã integral pânã pe 15 decembrie 2018, se acordã o reducere suplimentarã de 5% din suma datoratã.

Declaraþia unicã reuneºte ºapte declaraþii: - Declaraþia 200 (veniturile realizate din România); - Declaraþia 201 (veniturile realizate din strãinãtate); - Declaraþia 220 (venitul estimat/norma de venit); - Declaraþia 221 (normele de venit pentru agriculturã); - Declaraþia 600 (stabilirea contribuþiilor de pensii - CAS - ºi sãnãtate - CASS - datorate statului); - Declaraþia 604 (stabilirea CASS pentru persoanele fãrã venituri); - Declaraþia 605 (cererea de stopare a platii CASS pentru persoanele fãrã venituri) Principalele categorii de venituri care trebuie declarate de persoanele fizice provin din: - activitãþi independente; - cedarea folosinþei bunurilor, cu excepþia veniturilor din arenda; - activitãþi agricole pentru care venitul net se stabileºte în sistem real; - piscicultura ºi/sau silvicultura; - transferul titlurilor de valoare ºi orice alte operaþiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum ºi din transferul aurului financiar;

- jocuri de noroc realizate de cãtre persoanele fizice ca urmare a participãrii la jocuri de noroc la distanþã ºi festivaluri de poker; - activitãþile artistice ºi sportive, în calitate de artiºti de spectacol sau ca sportivi.

C

Persoanele fizice care au depus deja declaraþiile de venit formular 200 sau 201 pânã la data intrãrii în vigoare a ordonanþei, adicã 23 martie 2018, pentru venituri din anul 2017, nu vor mai depune declaraþia unicã.

Persoanele fizice care au depus pentru anul 2018 formularele 220 Declaraþie de venit estimativ, formularul 221 Venituri agricole impuse prin transe de venit, respectiv formularul 600, vor depune Declaraþia unicã privind impozitul pe venit ºi contribuþiile sociale, iar aceasta va înlocui respectivele formulare.

Persoanele fizice ce nu au realizat venituri, dar au dorit sã fie asigurate social ºi au depus formularul 604, ce îºi menþin opþiunea de a fi asigurate, nu depun Declaraþia unicã, formularul iniþial pãstrându-ºi valabilitatea.

Plata impozitului ºi a asigurãrilor sociale pentru veniturile anului trecut se va efectua pânã pe data de 15 martie din anul urmãtor. Prin legea bugetului de stat se pot acorda bonificaþii pentru plata integralã în avans.

SANITARÃ AuªCOALA fost iertaþi ºi au FACE ÎNSCRIERI PENTRU scãpat de închisoare ANUL ªCOLAR 2017/2018

T

rei indivizi, doi din Valea Jiului ºi unul SPECIALIZAREA din Gorj, au fost acuzaþi cã au furat 12500 de lei. Au spart un aparat de jocuri electronice ºi au luat banii din interior. Au scãpat de pedeapsã dupã ce s-au împãcat cu pãgubitul.

ASISTENT MEDICAL GENERALIST Autorii furtului sunt doi bãrbaþi din Valea Jiului,

C. Marian ºi D. Cornel iar un alt treilea complice, TAXA DE D. Victor - Romicã, este din judeþul Gorj.

Cei trei au operat pe raza judeþului Alba, unde ªCOLARIZARE au pus ochii pe un club de jocuri de noroc ºi PLÃTIBILÃ ÎN RATE! au încercat sã profite de neatenþia angajaþilor localului. Astfel au spart unul dintre aparate, însã

Lipsa repetatã de la proces a celor care au

e trebuie sã facã cei care asistat la infracþiunea comisã anul trecut, pentru au depus deja una sau care sunt judecaþi Daniel Minea din Aninoasa ºi mai multe declaraþii de venit Stroe Laurenþiu, i-a determinat pe magistraþii

au fost prinºi. Reuºiserã sã sustragã puþin peste 12500 de lei, dar n-au apucat sã se bucure de pradã. Poliþiºtii din Alba Iulia au reuºit sã-i prindã în flagrant ºi sã recupereze banii furaþi.

Indivizii au fost arestaþi ºi acuzaþi de furt calificat însã au reuºit sã scape de proces ºi de condamnare.RELAÞII Au fost iertaþi de TELEFON pãgubiþi ºi din LA acest motiv procesul penal a încetat.

0724157808/0731254100 Maximilian GÂNJU

Judecãtoriei Petroºani sã emitã mandate de aducere pe numele lor. Astfel, la termenul de astãzi-marþi, jandarmii sau poliþiºtii ar trebui sã însoþeascã trei martori, mãrturia lor fiind consideratã pentru judecatã. Reamintim cã Minea a fost trimis în judecatã pentru tâlhãrie calificatã iar Stroe Laurenþiu pentru complicitate. În urma anchetei s-a stabilit cã Minea a reuºit sã jefuiascã un cazino din Petroºani, dupã ce s-a folosit de un cuþit ºi a determinat-o pe angajata localului sã-i dea încasãrile, respectiv circa 30 de mii de lei.

Procurorii au mai susþinut cã individul din Aninoasa a dispãrut imediat dupã comiterea jafului cu ajutorul lui Stroe, acesta din urmã fiind judecat pentru complicitate. Minea a încercat sã tâlhãreascã ºi angajatele a douã localuri de jocuri de noroc din Oradea. A fost prins la scurt timp ºi condamnat la un an si 8 luni de închisoare, pentru sãvârºirea infracþiunii de tentativã la tâlhãrie calificatã în formã continuatã. Tânãrul s-a folosit de un pistol pentru jocuri de airsoft. Cu faþa acoperitã, individul a intrat în douã sãli de jocuri din Oradea, unde a ameninþat angajatele pentru a-i da banii din casierie. Când a fost prins avea asupra sa atât cagula cât ºi pistolul de jucãrie.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Martii 31 Iulie 2018

Henþ cu mâna

ªI TOTUªI, JIUL?

Dacã apele s-au liniºtit în ceea ce priveºte legãtura stadionului „Jiul” cu divizionara „B” Energeticianul (fosta

ACS ªirineasa), în schimb lucrurile par mai complicate cu Jiul Petroºani. Aici ºtim cã antrenorul Horaþiu Popa ºi-a dat demisia,

iar grupul de jucãtori din campionatul trecut

a anunþat cã în condiþiile din ediþia precedentã, adicã fãrã a fi plãtiþi de cãtre cineva, ei nu mai vin la echipã. În acele condiþii, noul antrenor al echipei, Damian Militaru, nu prea are soluþii de a încropi un lot de seniori de minimum 16-17 jucãtori, plus altul de

juniori, obligatoriu la Liga a IV-a.

Astfel, dacã vorbim despre situaþia la zi, este grad de alertã la echipa care „trage” de ea sã apuce suta la anul. Sperãm cã nu... la anu` ºi la mulþi ani!

Fotbal. Liga a II-a / De pe gazon, doi foºti colegi la Rapid

Emil Dicã ºi Dãnuþ Perjã în staff-ul „Energiei”!

N

oua divizionarã de Liga a II-a, ACS Energeticianul Tg. Jiu, cu sediul la Petroºani este bine coordonatã „din off” de douã nume cu rezonanþã în fotbalul românesc.

Fotbal. Liga a IV-a Hunedoara.

Demisie.

Horaþiu Popa a pãrãsit Jiul Pr

eluând echipa în sezonul trecut, cu „cârpeli la purtãtor”, Horaþiu Popa (35 de ani), fost jucãtor la Jiul, FC Vaslui, FC Costuleni, FCM Reºiþa ºi Bucovina Rãdãuþi, a antrenat benevol (moca, gratis, voluntar, patriotic etc) echipa de Liga a IV-a, Jiul Petroºani.

Recent a anunþat cã renunþã la aceastã funcþie, din lipsã de mijloace de a face performanþã. „Nu mai puteam pãcãli jucãtorii la infinit, ei ºtiind cp existã variante legale de a fi remuneraþi financiar de cãtre CSM Jiul. M-au anunþat cã nu mai vin pentru sezonul urmãtor ºi în acest context am luat decizia sã renunþ ºi eu. Le mulþumesc tuturor celor care au þinut în viaþã brand-ul Jiul, sper sã se gãseascã soluþii ca echipa sã prindã la anul Centenarul”, a precizat Horaþiu Popa.

DÃNUÞ PERJÃ (43 de ani), nãscut în judeþul Suceava, a jucat la Bucovina Suceava (19931996), Ceahlãul Piatra Neamþ (1996-2001), Beitar Ierusalim (1999-2000) ºi cel mai mult la Rapid Bucureºti, opt ani (2001-2009).

Toate cele ºase trofee pe care le are în palmares le-a câºtigat cu Rapid Bucureºti.

Campionatul României (2002-2003), Cupa României (2001-2002, 2005-2006, 2006-2007) ºi Supercupa României (2002, 2003)

Directorul sportiv Emil Dicã ºi managerul Dãnuþ perjã au fost colegi la Rapid Bucureºti în perioada 2005-2009.

Acum ei fac echipã în staff-ul administrativ a echipei ACS Energeticianul Tg. Jiul.

EMIL DICÃ (36 de ani) a venit la Petroºani din postura de director sportiv la Pandurii Tg. Jiu, ocupând acum aceeaºi funcþie la ACS Energeticianul. A debutat în Divizia „A” pe 8 august 2003 (acum 15 ani) într-un meci FC Argeº – Dinamo 2-1. Apoi a urmat, ca mijlocaº, un traseu cu nu mai puþin de 14 echipe la activ, dintre care douã în strãinãtate, Skoda Xanthi (Grecia) ºi Lokomotiv Astana (Kazahstan). În þarã, cel mai legat a fost de Rapid Bucureºti, unde a jucat cinci sezoane, 2005-2009 ºi 2013. ªi-a încheiat cariera la ASA Tg.

Mureº în sezonul 20162017. Are ºapte trofee la activ, cu Rapid Bucureºti, Cupa României (20062007) ºi Supercupa României (2007) ºi cu CFR Cluj, titlul naþional (2010), Cupa României (2011) ºi Supercupa României (2009, 2010).