Cronica Vaii Jiului Nr.1617, Vineri 27 iulie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1617

Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Iulie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Romeo Beja a sperat cã va scãpa de pedeapsã ostul lider sindical din F Valea Jiului executã o

pedeapsã de cinci ani de închisoare ºi se aflã în spatele gratiilor încã din anul 2016.

Romeo Beja a cerut magistraþilor Judecãtoriei Timiºoara liberarea condiþionatã dupã ce a executat mai bine de doi ani din pedeapsa de cinci la care a fost condamnat pentru instigare la subminarea puterii de stat. Fostul lider sindical se aflã încarcerat în Penitenciarul Timiºoara ºi s-a adresat instanþei din judeþul Timiº, însã cererea de liberare condiþionatã i-a fost respinsã.

Magistraþii au considerat prematurã solicitarea ºi a stabilit un termen pentru reînnoirea propunerii sau a cererii dupã împlinirea fracþiei prevãzute de art. 100 C. pen. Beja a contestat soluþia instanþei de fond iar Tribunalul Timiº i-a respins contestaþia considerând-o nefondatã.

Romeo Beja a fost gãsit vinovat de mineriada din anul 1999, dar a fugit imediat din þarã ºi a obþinut azil politic în

Austria. În februarie 2016 s-a întors în þarã ca sã îºi susþinã cauza, o contestaþie la executare, pentru cã instanþa nu era dispusã sã îi judece cererea în lipsã. Iar asta a însemnat o mare eroare tacticã pentru fostul locotenent al lui Cozma, care a stat 11 ani în Austria. A fost recunoscut de magistrat ºi ulterior reþinut de jandarmi.

Romeo Beja contesta tocmai executarea pedepsei de 5 ani de închisoare, pentru mineriada din 1999, pentru cã a calculat cã fapta s-a prescris. A greºit perioada de calcul, aºa cã poliþiºtii l-au încãtuºat ºi l-au dus la Penitenciarul Rahova. Fostul ”locotenent” al lui Miron Cozma ar putea cere anul viitor, din nou, sã fie pus în libertate.

Maximilian GÂNJU

Ploile au rupt drumul spre staþiunea Parâng.

CABANIERII CER AJUTOR!

P

loile torenþiale ºi viiturile venite de pe versanþi au rupt efectiv drumul spre staþiunea din Parâng. Pe aproape o jumãtate de km drumul nu poate fi folosit, fiind efectiv distrus de viiturã ºi cabanierii, care aºteaptã turiºti, ori sunt în plin proces de renovare a caselor de vacanþã, au venit sã îi cearã sprijin primarului Tiberiu Iacob Ridzi. >>> PAGINA A 3-A

Violatorul a obþinut reducerea pedepsei

I

ndividul a primit circa 11 ani de închisoare cu executare pentru cã a violat o minorã care se prostitua pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului.

Bãrbatul fusese liberat condiþionat dupã ce a executat o condamnare tot pentru viol.

Alin Adrian K. a formulat o plângere cãtre Judecãtoria Aiud, instanþa cea mai apropiatã de locul de detenþie, prin care contestã executarea pedepsei. Instanþa i-a admis contestaþia la executare ºi a constatat ” ca fiind executate suplimentar din pedeapsa de 7 ani, 4 luni ºi 999 zile închisoare un numãr

suplimentar de 216 zile închisoare corespunzãtoare perioadei 24.07.2012 – 28.07.2015 în care deþinutul a executat pedeapsa închisorii de 11 ani ºi 6 luni aplicatã prin sentinþa penalã nr.

1160/2007 a Judecãtoriei Deva”.

Recidivistul ºi-a axat contestaþia pe prevederile Legii 169/2017

(...) privind executarea pedepselor ºi a mãsurilor privative de libertate. A invocat ºi prevederile care se referã executarea pedepsei în condiþii necorespunzãtoare, caz în care, pentru fiecare perioadã de 30 de zile executate în condiþii necorespunzãtoare, chiar dacã acestea nu sunt consecutive, se

considerã executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicatã.

Alin Adrian K. zis ”Moldoveanu” a fost condamnat definitiv dupã contopirea mai multor pedepse la aproape 11 ani de

închisoare. Anchetatorii au stabilit cã a urmãrit-o pe adolescentã ºi pe o strãduþã întunecatã a violat-o. Fata practica prostituþia alãturi de mama sa pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului. „Moldoveanu“ a susþinut în faþa anchetatorilor cã nu este vinovat de viol, pentru cã victima a convenit sã întreþinã relaþii sexuale cu el.

M. GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

Atenþie ºoferi!

Hans Erich Tischler: „Ce îmi cade bine la suflet este învãþãmântul dual” Transport agabaritic ª A

oferii aflaþi în tranzit prin judeþul Hunedoara, ori cei care fac frecvent ruta DN7, sunt atenþionaþi cã ar putea întâlni în trafic restricþii de circulaþie, pentru cã va exista pe ruta ce trece ºi pe la noi, un transport agabaritic.

pus bazele unei posibile colaborãri cu firmele germane interesate de zona Vãii Jiului ºi a vorbit despre învãþãmântul dual din zona noastrã.

Este vorba despre Hans Erich Tischler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu, care a ajuns joi, pentru prima datã, în zona Vãii Jiului.

Domnia sa a fost primit de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, iar în urma scurtei întrevederi s-a arãtat încântat de o posibilã colaborare pe viitor. „E o onoare pentru mine ºi pentru municipiul Petroºani sã ne fie oaspete. Am discutat, în principal, despre situaþia socioeconomicã a Petroºaniului ºi a Vãii Jiului, despre ceea ce înseamnã resursã umanã în Valea Jiului, dar ºi despre posibile investiþii care sã creeze noi locuri de muncã ºi de colaborarea pe care o avem cu Camera de Comerþ românogermanã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Petroºani.

Consulul german la Sibiu a fost extrem de încântat de Petroºani ºi a vorbit, la final, despre multiplele orizonturi ce ar putea fi deschise pe viitor, în ceea ce priveºte domeniul economic. „Mã bucur cã domnul primar mi-a oferit posibilitatea sã cunosc Petroºaniul ºi am discutat despre posibilitatea colaborãrii, mai ales în domeniul economic. M-aº bucura dacã am gãsi firme germane care sã vinã la Petroºani, cãci aici existã un mare potenþial, pe care îl putem exploata. Ce îmi cade foarte aproape de suflet este instruirea dualã, profesio-

nalã. Pentru cã tinerii au nevoie sã îºi contureze astfel viaþa ºi nu putem sã instruim doar oameni de ºtiinþã, ci avem nevoie ºi de meseriaºi”, a precizat Hans Erich Tischler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu.

Hans Erich Tischler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu a spus, referindu-se la potenþialul zonei noastre, cã, dacã vor fi firme germane care sã investeascã aici, cu siguranþã, vor cãuta specialiºti bine instruiþi, chiar ºi de pe bãncile ºcolilor de meserii, aºa cum se întâmplã ºi în Germania.

Diana MITRACHE

Schimb de studenþi cu Germania, graþie Consulului Germaniei

H

ans Erich Tischler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu,, a fost primit în campusul Universitãþii de la Petroºani ºi, ca urmare a vizitei sale în mediul academic a parafat o viitoare colaborare între studenþii din Petroºani ºi cei din Germania.

De altfel, domnia sa a ºi fost invitat în toamnã din nou la Universitatea din Petroºani, datã fiind experienþa sa în

domeniul administrativ ºi juridic, dupã ce, aproape un deceniu a fost ministru Federal al Afacerilor Externe. „Am discutat probleme legate de colaborare a universitãþii noastre cu instituþii similare din Germania, de dezvoltare a colaborãrilor cu firme din Germania, de schimburi de studenþi ºi cadre didactice, sau de extindere a activitãþii didactice de cercetare cu partenerii germani. Am pus bazele inclusiv a unei ºcoli de varã la care sã participe studenþi din Germania, la Petroºani. L-am ºi invitat pe

Potrivit infotrafic, în perioada 25.07.2018 – 02.08.2018 se va efectua un transport cu depãºiri, pe ruta: Nãdlac II Punctul de Trecere al Frontierei – Autostrada A1 – DN 7G – DN 7 – Arad – DN 7 – Simeria – Autostrada A1 – Sibiu – DN 7 – Piteºti – Autostrada A1 – Centura Bucureºti – Autostrada A2 – DN 21 – Slobozia – DN 2A – Hârºova – DN 22A – Cataloi – DN 22 – DN 22G – DN 22 – Tulcea.

Etapele de desfãºurare ale transportului sunt stabilite de poliþia rutierã, care asigurã însoþirea vehiculului cu depãºiri. Transportul nu se va desfãºura în perioadele ºi pe sectoarele de drum pe care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase, prin codurile galben, portocaliu sau roºu.

Informaþii suplimentare privind starea reþelei de drumuri naþionale pot fi obþinute de la Dispeceratul Companiei Naþionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 ºi pot accesa pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situaþia Drumurilor Naþionale, dar ºi pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/ si de TWITTER, @CNADNR.

domnul consul în toamnã sã vinã sã þinã o prelegere pentru studenþii de la Administraþie publicã, dânsul fiind de profesie jurist, dar care cunoaºte problemele de administraþie din Germania ºi din România”, a spus prof univ.dr ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani.

Consulul german se aflã la prima vizitã a sa în Valea Jiului, iar la Universitatea din Petroºani a gãsit un bun prilej de colaborare de viitor. Domnia sa a rãspuns pozitiv invitaþiilor ºi, cel mai probabil, va reveni în campusul universitãþii.

Diana MITRACHE

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

Ploile au rupt drumul spre staþiunea Parâng. Cabanierii cer ajutor loile torenþiale ºi viiturile venite de pe versanþi au rupt efectiv drumul spre staþiunea din Parâng. Pe aproape o jumãtate de km drumul nu P poate fi folosit, fiind efectiv distrus de viiturã ºi cabanierii, care aºteaptã turiºti, ori sunt în plin proces de renovare a caselor de vacanþã, au venit sã îi cearã sprijin primarului Tiberiu Iacob Ridzi.

Drumul este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara, iar în perioada urmãtoare ar urma sã fie reabilitat. „Au dreptate oamenii. Drumul a fost serios avariat pe o porþiune de vreo 500 de m. Ei, acum, practic, urcã pe pârtia de schi, ceea ce nu este un lucru foarte bun. Am luat legãtura cu domnul preºedinte Mircea Bobora, de la Consiliul Judeþean Hunedoara, de faþã cu dumnealor. Le-am prezentat situaþia ºi a promis cã va lua legãtura cu firma care este în contract cu CJH, pentru întreþinerea drumului, pentru a face aceste reparaþii”, a spus

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Drumul de la Rusu spre staþiunea Parâng ar trebui sã fie deja reabilitat. Proiectul a fost scos la licitaþie, însã, contestaþiile opresc aceste lucrãri.

Strabag Bucureºti a fãcut recurs în dosarul în care Tribunalul

Hunedoara a respins solicitãrile firmelor care au vrut contractul pentru modernizarea drumului spre Parâng. În aceste condiþii, lucrãrile pentru modernizarea drumului judeþean spre staþiunea montanã Parâng nu vor începe prea curând.

De doi ani se

tãrãgãneazã demararea lucrãrilor.

Contestaþiile depuse de firmele constructoare þin pe loc punerea în aplicare a contractului, iar cei care pierd sunt turiºtii ºi cabanierii.

Contractul privind „Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng,

km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” a fost estimat la suma de 16.596.526 lei pentru cei 3.725 metri de drum, dar încã mai avem de

aºteptat, iar acum ar urma doar sã fie consolidat pe porþiunea în care a fost distrus de ploi.

Diana MITRACHE

CUTREMUR LA LUPENI

A

larmele au anunþat, joi la ora 10,00, un cutremur puternic, iar oamenii din Lupeni au fost în pericol.

A fost scenariul unui exerciþiu de alarmare publicã, ce s-a desfãºurat în zona aflatã din apropierea unui centru în care sunt gãzduiþi zeci de copii.

Localnicii ºi oamenii din

împrejurimi au fost puºi în situaþia de a acþiona în faþa unui scenariu bine pus la punct.

Mai multe echipaje de la salvare, maºinile de pompieri, dar ºi cele de intervenþie, jandarmii ºi toþi cei din primãrie au venit imediat la faþa locului. „Este o desfãºurare amplã de forþe ºi mijloace.

Acest exerciþiu îl desfãºurãm în cooperare cu

toate forþele necesare a fi prezente în astfel de situaþii.

Simulãm producerea unui cutremur. Scenariul este acela cã s-a produs un cutremur de 6,2 pe scara Richter, în zona Haþeg, iar unda seismicã se transmite ºi la Lupeni. Zona în care este casa de copii este cea mai afectatã ”, a spus Cristian Baleia, coordonatorul întregii activitãþi.

La acþiune au luat parte de la salvamontiºti, la echipele de jandarmi ºi pompierii au salvat copiii aflaþi în clãdire la un nivel superior de unde nu puteau sã coboare, deoarece scãrile erau surpate. În plus, au venit ºi voluntarii de la Crucea Roºie ºi fiecare a avut partea lui de acþiune. „E posibil ca, la un moment dat, sã se întâmple real astfel de evenimente. Noi, din punctul de vedere al

administraþiei locale ºi al instituþiilor, trebuie sã fim pregãtiþi ºi sã ºtie fiecare ce are de fãcut. Am convocat la 9,30 toate instituþiile publice, am ascultat care le sunt dotãrile ºi am aflat ce

pot face fiecare, iar la final, am decis ce trebuie sã facã”, a spus ºi Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Echipele de la gaz, ori cei care se ocupã de branºamentele la curentul electric ºi apã au intervenit prompt, conform scenariului care presupunea grave defecþiuni ºi în acest sector, iar la final, cei care au luat parte la exerciþiu s-au ales cu o experienþã ce poate fi oricând folositã în situaþii reale.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Program prelungit la telescaunul din Parâng

T

uriºtii care vin în Parâng pot urca în munte cu oricare dintre cele douã instalaþii de transport pe cablu, dupã un program care va fi prelungit.

Decizia a fost luatã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ce cabanierii din zona turisticã au afirmat cã oamenii ar sta

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

mai mult în munte, dacã programul ar fi mai lung de ora 16.00. „Pe perioada de varã, în special în week-end, când sunt mai mulþi turiºti, mãrim programul pânã la ora 18,00”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult, dupã prelungirea programului, primarul le-a cerut cabanierilor ca ºi ei sã se înscrie într-un regulament,

care nu mai permite accesul pe telescaun pentru aprovizionare în zilele în care existã o afluenþã considerabilã cu turiºti. „Am discutat despre un program de aprovizionare cu marfã a cabanelor din Parâng, aprovizionare care sã nu se facã în zilele de vineri, sâmbãtã ºi duminicã, în perioada de iernã, ci de luni pânã joi”, a mai precizat primarul din

Petroºani.

Cele douã instalaþii de transport pe cablu sunt periodic verificate ISCIR ºi turiºtii puteau sã urce în munte maxim pânã la ora 16,00, aceasta fiind ºi ora maximã la care puteau accesa instalaþia pe cablu pentru a coborî din munte. Situaþia va fi reglementatã, mai ales în week-end, când, mai ales vara, oamenii urcã în staþiune.

Diana MITRACHE

Festivalul Dinozaurilor 2018, invitaþie la descoperirea valorilor Geoparcului oncursurile, atelierele C interactive, conferinþele, lansãrile de carte ºi vernisajele de expoziþii sunt oferta pentru acest sfârºit de sãptãmânã În Anul European al Patrimoniului Cultural, cea de a patra ediþie a Festivalului Dinozaurilor care va avea loc în perioada 27 – 29 iulie 2018, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, le propune participanþilor o mulþime de activitãþi culturale ºi ºtiinþifice.

Prin intermediul lor, cei prezenþi vor avea posibilitatea sã descopere ºi sã înþeleagã mai bine importanþa valorilor geologice, naturale ºi culturale ale singurului Geoparc UNESCO din România, administrat de Universitatea din Bucureºti.

Vineri 27 iulie, de la ora 18.00, la Clubul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din oraºul Haþeg, pasionaþii de integrame ºi sudoku sunt invitaþi sã participe la Dinograma - un concurs destinat minþilor agere.

Primul concurs de jocuri

logice din judeþul Hunedoara pe tematicã Geoparc se adreseazã în special adulþilor din Þara Haþegului ºi se va desfãºura în baza unor reguli foarte clare.

Sâmbãtã 28 iulie, de la ora 11.00, cu ajutorul Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea, depãnãm ”Povestea firului de lânã”, aflatã la a doua ediþie, la ªcoala de dinozauri ºi meserii (clãdirea ºcolii) din satul Sînpetru. Participanþii pot afla detalii despre tehnici ºi procedee de prelucrare a lânii ºi vor asista la un atelier practic

ªureanu, o legendã cu potenþial turistic ce aºteaptã undã verde omeniul turistic ªureanu D l-a atras în ultima iarnã ºi pe preºedintele Iohannis,

de vopsit lâna în culori naturale utilizând doar plante tinctoriale din flora specificã de pe teritoriul Geoparcului. Oieritul ºi activitãþile conexe au o lungã tradiþie în Þara Haþegului, reprezentând o valoare de patrimoniu local în mãsurã sã promoveze zona.

Tot sâmbãtã, dar de la ora 16.00, la Centrul Local de Informare ºi Promovare Turisticã din Rîu de Mori va avea loc lansarea cãrþii ”Castelul din Carpaþi”, un album de benzi desenate adaptate dupã romanul omonim al lui Jules Verne. La eveniment va fi prezent ilustratorul cãrþii, artistul ªerban Andreescu, care le va oferi celor mici ºi un curs gratuit de creat benzi desenate.

Locul evenimentului nu a fost ales deloc întâmplãtor. Se aflã la poalele Cetãþii Colþ, locul care se presupune cã l-ar fi inspirat pe celebrul autor francez în scrierea unui roman îndrãgit pe întreg mapamondul.

Ultimul eveniment al zilei de sâmbãtã va începe la ora 17.00 ºi se va desfãºura în centrul comunei Sãlaºu de Sus. Cei mici sunt invitaþi sã descopere

comorile din ”Sãculeþul fermecat” în cadrul unui atelier interactiv. Ei vor trebui sã îºi foloseascã simþurile ºi sã gãseascã rãspunsuri la diverse întrebãri pentru a descoperi informaþii interesante despre poveºtile ascunse în piatrã, de la dr. Antoneta Seghedi cercetãtor la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie ºi Geoecologie Marinã (GeoEcoMar), membru fondator al Asociaþiei GeoD pentru promovarea geodiversitãþii ºi dr.

Valentin Paraschiv de la Muzeul Naþional de Geologie al Institutului Geologic al României.

Duminicã 29 iulie, ultima zi de festival este dedicatã tot descoperirii valorilor Geoparcului. Începând cu ora 13.00, la Casa pentru ªtiinþã ºi Artã a Geoparcului din comuna General Berthelot, cei mici au posibilitatea sã devinã detectivii dinozaurilor, cu ajutorul reprezentanþilor GeoEcoMar, GeoD ºi Institutului Geologic al României. ªi tot aici, cei mai mici participanþi sunt invitaþi la lansarea cãrþii de colorat ”Pictozaur”, o invitaþie la desen ºi descoperire a lumii dinozaurilor cu ajutorul simpaticei mascote Andi Andezit lansatã de Asociaþia Drag de Haþeg, în cadrul proiectului ”Promovarea ariilor protejate din Þara Haþegului prin joc”.

De la ora 14.00, la Casa pentru ªtiinþã ºi Artã a Geoparcului din comuna General Berthelot va avea loc vernisajul Expoziþiei Mobile despre Cutremure – MOBEE realizatã de Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului. Dr. Bogdan Grecu, geofizician în cadrul Institutului, va explica ºi va demonstra practic cum se formeazã cutremurele ºi însemnãtatea lor în contextul schimbãrilor climatice pe care întreaga planetã începe sã le resimtã.

iar legendele locului ºi faptul cã pârtiile sunt extrem de bune, ar putea aduce profit ºi oraºului Petrila.

Primarul Vasilicã Jurca spune cã este pe punctul de a obþine finanþarea necesarã,

Conferinþele Geoparcului, organizate începând cu ora 18.00, la Hotel Ferdinand din oraºul Haþeg, vor pune punct ediþiei din 2018 a Festivalului Dinozaurilor. Dr. Alexandru Andrãºanu ºi dr. Zoltan Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie ºi Geofizicã a Universitãþii din Bucureºti lanseazã o invitaþie la ”Cãlãtorie în trecutul Þãrii Haþegului - de la Geoparc, la Insula Dinozaurilor”. Evenimentul îºi propune sã explice publicului larg importanþa unui teritoriu cu statut de Geoparc UNESCO, dar ºi sã facã o radiografie a vieþii de pe actualul teritoriu al Þãrii Haþegului, în vremea când Pãmântul era stãpânit de dinozauri.

Evenimentele din cadrul Festivalului sunt dedicate atât adulþilor cât ºi copiilor, localnici ºi turiºti, deopotrivã. Chiar dacã se anunþã un weekend ploios, evenimentele Festivalului pot fi o bunã alternativã de petrecere a timpului liber sau a vacanþei pentru cã activitãþile sunt astfel organizate încât sã poatã avea loc fie în aer liber, fie în interior.

Festivalul Dinozaurilor este cel mai important eveniment al verii organizat de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureºti. Parteneri în organizarea evenimentului din acest an sunt: Institutul GeoEcoMar, Institutul Geologic al României, Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului, Asociaþia Logic Club Oradea, Asociaþia GeoD, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea, ªcoala Gimnazialã Sîntãmãria Orlea, ªcoala Primarã Sãlaºu de Sus, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Haþeg, Primãria comunei Rîu de Mori ºi Primãria comunei Sãlaºu de Sus. Adina POPA POPA

mai ales cã va promova locul încãrcat de istorie, tradiþie ºi va atrage iubitorii de schi ºi nu numai. „Din oraºul Petrila s-ar putea face accesul spre domeniul ªureanu – Alba ºi aþi vãzut cã ºi preºedintele þãrii a fost acolo, nu doar o datã pe an. Acolo, pe culmea munþilor ªureanu sunt castrele romane care au pus presiune, atunci când au fost cucerite de romani cetãþile dacice/. Unul dintre aceste castre este între Vârful Auºelu ºi Vârful lui Pãtru.

Celãlalt este mai jos, dupã muntele Dobraia”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila.

Documentele pentru a intra în posesia terenurilor ce ar urma sã fie folosite la

construirea ºi amenajarea domeniului schiabil ar putea fi gata în aceastã varã, iar mai apoi se poate vorbi despre lucrãri efective. „Pânã la jumãtatea lunii august vom avea documentaþia finalã ºi într-o formã care sã nu ne mai fie respinsã de Ministerul Turismului,

sau Romsilva. Sunt foarte multe documente necesare, fiind vorba despre terenuri forestiere. Procedurile sunt gata în proporþie de 90%, dupã care o sã facem urmãtorii paºi, ca sã obþinem de la Romsilva terenurile” Domeniul ªureanu este situat între Hunedoara ºi

Comoara de la poalele Parângului

O

arie protejatã din munþii Parâng ar putea atrage mii de turiºti ºi venituri substanþiale comunitãþii locale. De o frumuseþe aparte, Cheile Jieþului este locul perfect pentru turismul de aventurã în perioada estivalã.

Cheile Jieþului din judeþul Hunedoara, o altã arie naturalã a Vãii Jiului, declaratã de interes naþional are o suprafaþã de 10 ha, rezervaþia fiind situatã pe teritoriul oraºului Petrila, pe râul Jieþ.

Importanþa acestei arii naturale protejate se datoreazã în bunã parte frumuseþii peisajului cu versanþi abrupþi ai Parângului, cu chei înguste ºi stânci sãlbatice care se preteazã industriei turismului, atât pe

timp de varã cât ºi în anotimpul rece. Cheile Jieþului încã este o zonã virginã, iar liniºtea zonei este tulburatã sporadic, doar vara, de turmele de oi urcate în munte la pãscut sau culegãtorii fructelor de pãdure. În Cheile Jieþului turiºtii pot gãsi relaxarea departe de aglomeraþia urbanã iar dacã îºi

doresc sã exploreze, au la dispoziþie o mulþime de trasee montane, peºteri ºi stânci pentru

cãþãrat. Considerate mai sãlbatice decât multe zone asemãnãtoare din þarã ºi cu posibilitãþi de neimaginat pentru un turism organizat, Cheile Jieþului aduc bunãstare doar câtorva oameni care au vãzut potenþialul zonei.

Aria protejatã de la Petrila ar aduce beneficii pentru toatã lumea dacã ar exista mai multe investiþii. Este nevoie de doar câþiva kilometri de asfalt pentru modernizarea unui drum care, pe lângã faptul cã va facilita accesul în chei, ar descongestiona ºi traficul din Defileul Jiului

Alba, iar o parte a teritoriului este pe domeniul oraºului Petrila. În prezent are 10 pârtii ºi este unul dintre cele mai frumoase locuri de schi, mai puþin vizitat de turiºti.

Deschiderea dinspre Petrila ar atrage ºi spre estul Vãii Jiului turiºtii.

Diana MITRACHE

ºi ar permite accesul mai multor turiºti cãtre Transalpina.

„Þara cercetaºilor”

Zona montanã este locul de întâlnire al cercetaºilor, care merg în chei în fiecare sfârºit de sãptãmânã pentru drumeþii. Zeci de tineri din judeþele Gorj, Hunedoara ºi Vâlcea strãbat traseele montane din Masivul Parâng, marcate impecabil de altfel, însã pentru a ajunge la locul de „start”

sunt puºi la încercare de drumul rãu. Deoarece zona nu este valorificatã pe deplin din punct de vedere turistic, o mânã de oameni vor ca prin puterea exemplului sã urneascã ºi autoritãþile care avea enorm de câºtigat. Primii care au demarat un proiect în acest sens sunt voluntarii de la Apa Serv Valea Jiului. Aceºtia au realizat un popas turistic la intrare în Cheile Jieþului, dotat cu fântânã, loc de odihnã ºi internet gratuit.

Maximilian GÂNJU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Program prelungit la telescaunul din Parâng

T

uriºtii care vin în Parâng pot urca în munte cu oricare dintre cele douã instalaþii de transport pe cablu, dupã un program care va fi prelungit.

Decizia a fost luatã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ce cabanierii din zona turisticã au afirmat cã oamenii ar sta

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

mai mult în munte, dacã programul ar fi mai lung de ora 16.00. „Pe perioada de varã, în special în week-end, când sunt mai mulþi turiºti, mãrim programul pânã la ora 18,00”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult, dupã prelungirea programului, primarul le-a cerut cabanierilor ca ºi ei sã se înscrie într-un regulament,

care nu mai permite accesul pe telescaun pentru aprovizionare în zilele în care existã o afluenþã considerabilã cu turiºti. „Am discutat despre un program de aprovizionare cu marfã a cabanelor din Parâng, aprovizionare care sã nu se facã în zilele de vineri, sâmbãtã ºi duminicã, în perioada de iernã, ci de luni pânã joi”, a mai precizat primarul din

Petroºani.

Cele douã instalaþii de transport pe cablu sunt periodic verificate ISCIR ºi turiºtii puteau sã urce în munte maxim pânã la ora 16,00, aceasta fiind ºi ora maximã la care puteau accesa instalaþia pe cablu pentru a coborî din munte. Situaþia va fi reglementatã, mai ales în week-end, când, mai ales vara, oamenii urcã în staþiune.

Diana MITRACHE

Festivalul Dinozaurilor 2018, invitaþie la descoperirea valorilor Geoparcului oncursurile, atelierele C interactive, conferinþele, lansãrile de carte ºi vernisajele de expoziþii sunt oferta pentru acest sfârºit de sãptãmânã În Anul European al Patrimoniului Cultural, cea de a patra ediþie a Festivalului Dinozaurilor care va avea loc în perioada 27 – 29 iulie 2018, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, le propune participanþilor o mulþime de activitãþi culturale ºi ºtiinþifice.

Prin intermediul lor, cei prezenþi vor avea posibilitatea sã descopere ºi sã înþeleagã mai bine importanþa valorilor geologice, naturale ºi culturale ale singurului Geoparc UNESCO din România, administrat de Universitatea din Bucureºti.

Vineri 27 iulie, de la ora 18.00, la Clubul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din oraºul Haþeg, pasionaþii de integrame ºi sudoku sunt invitaþi sã participe la Dinograma - un concurs destinat minþilor agere.

Primul concurs de jocuri

logice din judeþul Hunedoara pe tematicã Geoparc se adreseazã în special adulþilor din Þara Haþegului ºi se va desfãºura în baza unor reguli foarte clare.

Sâmbãtã 28 iulie, de la ora 11.00, cu ajutorul Asociaþiei Femeilor din Sântãmãria Orlea, depãnãm ”Povestea firului de lânã”, aflatã la a doua ediþie, la ªcoala de dinozauri ºi meserii (clãdirea ºcolii) din satul Sînpetru. Participanþii pot afla detalii despre tehnici ºi procedee de prelucrare a lânii ºi vor asista la un atelier practic

ªureanu, o legendã cu potenþial turistic ce aºteaptã undã verde omeniul turistic ªureanu D l-a atras în ultima iarnã ºi pe preºedintele Iohannis,

de vopsit lâna în culori naturale utilizând doar plante tinctoriale din flora specificã de pe teritoriul Geoparcului. Oieritul ºi activitãþile conexe au o lungã tradiþie în Þara Haþegului, reprezentând o valoare de patrimoniu local în mãsurã sã promoveze zona.

Tot sâmbãtã, dar de la ora 16.00, la Centrul Local de Informare ºi Promovare Turisticã din Rîu de Mori va avea loc lansarea cãrþii ”Castelul din Carpaþi”, un album de benzi desenate adaptate dupã romanul omonim al lui Jules Verne. La eveniment va fi prezent ilustratorul cãrþii, artistul ªerban Andreescu, care le va oferi celor mici ºi un curs gratuit de creat benzi desenate.

Locul evenimentului nu a fost ales deloc întâmplãtor. Se aflã la poalele Cetãþii Colþ, locul care se presupune cã l-ar fi inspirat pe celebrul autor francez în scrierea unui roman îndrãgit pe întreg mapamondul.

Ultimul eveniment al zilei de sâmbãtã va începe la ora 17.00 ºi se va desfãºura în centrul comunei Sãlaºu de Sus. Cei mici sunt invitaþi sã descopere

comorile din ”Sãculeþul fermecat” în cadrul unui atelier interactiv. Ei vor trebui sã îºi foloseascã simþurile ºi sã gãseascã rãspunsuri la diverse întrebãri pentru a descoperi informaþii interesante despre poveºtile ascunse în piatrã, de la dr. Antoneta Seghedi cercetãtor la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie ºi Geoecologie Marinã (GeoEcoMar), membru fondator al Asociaþiei GeoD pentru promovarea geodiversitãþii ºi dr.

Valentin Paraschiv de la Muzeul Naþional de Geologie al Institutului Geologic al României.

Duminicã 29 iulie, ultima zi de festival este dedicatã tot descoperirii valorilor Geoparcului. Începând cu ora 13.00, la Casa pentru ªtiinþã ºi Artã a Geoparcului din comuna General Berthelot, cei mici au posibilitatea sã devinã detectivii dinozaurilor, cu ajutorul reprezentanþilor GeoEcoMar, GeoD ºi Institutului Geologic al României. ªi tot aici, cei mai mici participanþi sunt invitaþi la lansarea cãrþii de colorat ”Pictozaur”, o invitaþie la desen ºi descoperire a lumii dinozaurilor cu ajutorul simpaticei mascote Andi Andezit lansatã de Asociaþia Drag de Haþeg, în cadrul proiectului ”Promovarea ariilor protejate din Þara Haþegului prin joc”.

De la ora 14.00, la Casa pentru ªtiinþã ºi Artã a Geoparcului din comuna General Berthelot va avea loc vernisajul Expoziþiei Mobile despre Cutremure – MOBEE realizatã de Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului. Dr. Bogdan Grecu, geofizician în cadrul Institutului, va explica ºi va demonstra practic cum se formeazã cutremurele ºi însemnãtatea lor în contextul schimbãrilor climatice pe care întreaga planetã începe sã le resimtã.

iar legendele locului ºi faptul cã pârtiile sunt extrem de bune, ar putea aduce profit ºi oraºului Petrila.

Primarul Vasilicã Jurca spune cã este pe punctul de a obþine finanþarea necesarã,

Conferinþele Geoparcului, organizate începând cu ora 18.00, la Hotel Ferdinand din oraºul Haþeg, vor pune punct ediþiei din 2018 a Festivalului Dinozaurilor. Dr. Alexandru Andrãºanu ºi dr. Zoltan Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie ºi Geofizicã a Universitãþii din Bucureºti lanseazã o invitaþie la ”Cãlãtorie în trecutul Þãrii Haþegului - de la Geoparc, la Insula Dinozaurilor”. Evenimentul îºi propune sã explice publicului larg importanþa unui teritoriu cu statut de Geoparc UNESCO, dar ºi sã facã o radiografie a vieþii de pe actualul teritoriu al Þãrii Haþegului, în vremea când Pãmântul era stãpânit de dinozauri.

Evenimentele din cadrul Festivalului sunt dedicate atât adulþilor cât ºi copiilor, localnici ºi turiºti, deopotrivã. Chiar dacã se anunþã un weekend ploios, evenimentele Festivalului pot fi o bunã alternativã de petrecere a timpului liber sau a vacanþei pentru cã activitãþile sunt astfel organizate încât sã poatã avea loc fie în aer liber, fie în interior.

Festivalul Dinozaurilor este cel mai important eveniment al verii organizat de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureºti. Parteneri în organizarea evenimentului din acest an sunt: Institutul GeoEcoMar, Institutul Geologic al României, Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului, Asociaþia Logic Club Oradea, Asociaþia GeoD, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea, ªcoala Gimnazialã Sîntãmãria Orlea, ªcoala Primarã Sãlaºu de Sus, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Haþeg, Primãria comunei Rîu de Mori ºi Primãria comunei Sãlaºu de Sus. Adina POPA POPA

mai ales cã va promova locul încãrcat de istorie, tradiþie ºi va atrage iubitorii de schi ºi nu numai. „Din oraºul Petrila s-ar putea face accesul spre domeniul ªureanu – Alba ºi aþi vãzut cã ºi preºedintele þãrii a fost acolo, nu doar o datã pe an. Acolo, pe culmea munþilor ªureanu sunt castrele romane care au pus presiune, atunci când au fost cucerite de romani cetãþile dacice/. Unul dintre aceste castre este între Vârful Auºelu ºi Vârful lui Pãtru.

Celãlalt este mai jos, dupã muntele Dobraia”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila.

Documentele pentru a intra în posesia terenurilor ce ar urma sã fie folosite la

construirea ºi amenajarea domeniului schiabil ar putea fi gata în aceastã varã, iar mai apoi se poate vorbi despre lucrãri efective. „Pânã la jumãtatea lunii august vom avea documentaþia finalã ºi într-o formã care sã nu ne mai fie respinsã de Ministerul Turismului,

sau Romsilva. Sunt foarte multe documente necesare, fiind vorba despre terenuri forestiere. Procedurile sunt gata în proporþie de 90%, dupã care o sã facem urmãtorii paºi, ca sã obþinem de la Romsilva terenurile” Domeniul ªureanu este situat între Hunedoara ºi

Comoara de la poalele Parângului

O

arie protejatã din munþii Parâng ar putea atrage mii de turiºti ºi venituri substanþiale comunitãþii locale. De o frumuseþe aparte, Cheile Jieþului este locul perfect pentru turismul de aventurã în perioada estivalã.

Cheile Jieþului din judeþul Hunedoara, o altã arie naturalã a Vãii Jiului, declaratã de interes naþional are o suprafaþã de 10 ha, rezervaþia fiind situatã pe teritoriul oraºului Petrila, pe râul Jieþ.

Importanþa acestei arii naturale protejate se datoreazã în bunã parte frumuseþii peisajului cu versanþi abrupþi ai Parângului, cu chei înguste ºi stânci sãlbatice care se preteazã industriei turismului, atât pe

timp de varã cât ºi în anotimpul rece. Cheile Jieþului încã este o zonã virginã, iar liniºtea zonei este tulburatã sporadic, doar vara, de turmele de oi urcate în munte la pãscut sau culegãtorii fructelor de pãdure. În Cheile Jieþului turiºtii pot gãsi relaxarea departe de aglomeraþia urbanã iar dacã îºi

doresc sã exploreze, au la dispoziþie o mulþime de trasee montane, peºteri ºi stânci pentru

cãþãrat. Considerate mai sãlbatice decât multe zone asemãnãtoare din þarã ºi cu posibilitãþi de neimaginat pentru un turism organizat, Cheile Jieþului aduc bunãstare doar câtorva oameni care au vãzut potenþialul zonei.

Aria protejatã de la Petrila ar aduce beneficii pentru toatã lumea dacã ar exista mai multe investiþii. Este nevoie de doar câþiva kilometri de asfalt pentru modernizarea unui drum care, pe lângã faptul cã va facilita accesul în chei, ar descongestiona ºi traficul din Defileul Jiului

Alba, iar o parte a teritoriului este pe domeniul oraºului Petrila. În prezent are 10 pârtii ºi este unul dintre cele mai frumoase locuri de schi, mai puþin vizitat de turiºti.

Deschiderea dinspre Petrila ar atrage ºi spre estul Vãii Jiului turiºtii.

Diana MITRACHE

ºi ar permite accesul mai multor turiºti cãtre Transalpina.

„Þara cercetaºilor”

Zona montanã este locul de întâlnire al cercetaºilor, care merg în chei în fiecare sfârºit de sãptãmânã pentru drumeþii. Zeci de tineri din judeþele Gorj, Hunedoara ºi Vâlcea strãbat traseele montane din Masivul Parâng, marcate impecabil de altfel, însã pentru a ajunge la locul de „start”

sunt puºi la încercare de drumul rãu. Deoarece zona nu este valorificatã pe deplin din punct de vedere turistic, o mânã de oameni vor ca prin puterea exemplului sã urneascã ºi autoritãþile care avea enorm de câºtigat. Primii care au demarat un proiect în acest sens sunt voluntarii de la Apa Serv Valea Jiului. Aceºtia au realizat un popas turistic la intrare în Cheile Jieþului, dotat cu fântânã, loc de odihnã ºi internet gratuit.

Maximilian GÂNJU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

Rezultate finale la titularizare: 49.71% dintre candidaþi au obþinut note peste 7

49

,71% dintre candidaþii care au susþinut proba scrisã din cadrul concursului naþional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învãþãmântul preuniversitar au obþinut note peste 7 sau egale cu 7, dupã soluþionarea contestaþiilor.

Potrivit MEN, reevaluarea lucrãrilor contestate la proba scrisã din cadrul concursului naþional pentru ocuparea posturilor didac-

tice/catedrelor vacante/rezervate din învãþãmântul preuniversitar a generat o majorare cu 2,31% a ratei notelor peste 7 sau egale cu 7, mai exact de la 47,40% (rezultate iniþiale) la 49,71% (rezultate finale).

Comparativ cu procentul înregistrat anul trecut dupã soluþionarea contestaþiilor (47,63%) se înregistreazã o creºtere de peste 2%, precizeazã MEN. În total au fost depuse 4.187 de contestaþii. În cazul a 4.016 contestaþii (95,92%) notele au fost modifi-

cate astfel: pentru 2.721 de lucrãri contestate, notele iniþiale au fost mãrite, în timp ce pentru 1.295 de lucrãri notele iniþiale au fost micºorate, aratã sursa citatã.

Pe tranºe de note, situaþia finalã are urmãtoarea configuraþie: 124 de candidaþi (121 iniþial)

Întâlnire cu agentii economici interesaþi privind modificãrile din legislaþia în domeniul ajutorului de stat

M

inisterul Finanþelor Publice a modificat ºi a completat H.G. nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiþiilor cu impact major în economie, prin Hotãrârea de Guvern nr.476/2018 care a fost publicatã, pe 9 iulie 2018, în Monitorul Oficial nr.580.

Ca urmare a modificãrilor H.G. nr. 807/2014, Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice Timiºoara organizeazã întâlnirea cu agenþii economici interesaþi din Regiunea Vest, ce va avea loc în data de 27.07.2018,

ora 11:00, la sediul DIRECÞIEI REGIONALE VAMALE din mun.

Timiºoara, B-dul Mareºal Constantin Prezan nr. 89, b.

45D, etaj IV, cam. 404.

Obiectivul schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr.

807/2014, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare îl reprezintã dezvoltarea regionalã prin sprijinirea realizãrii investiþiilor de mare anvergurã, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Se acordã sume sub formã de granturi, de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale ºi necorporale, precum ºi cele legate de închirierea construcþi-

au obþinut nota 10, 10.528 – note între 7 ºi 9,99 (49,13% – procent majorat de la 46,84%), 7.245 de candidaþi – note între 5 ºi 6,99 (33,81%), iar 3.511 candidaþi – note între 1 ºi 4,99 (16,39%).

La proba scrisã a concursului de titu-

ilor aferente investiþiei iniþiale.

Dintre cele mai importante modificãri amintim: - Valoarea minimã a investiþiei s-a diminuat la 13,5 milioane lei (aprox. 3 milioane euro); - Bugetul mediu anual al schemei este de 638 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 145 milioane euro; - Operatorul economic poate demara proiectul de investiþii dupã depunerea cererii de acord pentru finanþare; - Cererile de acord pentru finanþare se depun în sesiune continuã pânã la data epuizãrii bugetului anual.

La rubrica Transparenþã decizionalã, pot fi consultate proiectul Ghidului solicitantului ºi proiectul Ghidului de platã a ajutorului de stat acordat în baza H.G. nr.807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiþiilor cu impact major în economie, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

larizare s-au prezentat 24.070 de candidaþi.

2.531 s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei, 61 de candidaþi au fost eliminaþi (dintre care 27 pentru fraudã, iar 34 de participanþi pentru lipsa documentelor de identitate, adeverinþelor de absolvire etc.). Lucrãrile a 18 candidaþi au fost anulate la centrele de concurs din motive legate de nerespectarea metodologiei.

Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia

specialã la clasã în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã în profilul postului.

Ieri a avut loc repartizarea pe posturile didactice de predare vacante a cadrelor didactice titulare în învãþãmântul preuniversitar anterior înscrierii la concurs, care au participat la concursul naþional ºi au obþinut minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã la clasã în profilul postului, cu pãstrarea statutului de cadru didactic titular.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Iulie 2018

Henþ cu mâna

Dueluri peste Atlantic...

La ce nivel a ajuns fotbalul din vestul Europei!

Trioul granzilor din fotbalul spaniol, FC Barcelona, Real ºi

Atletico Madrid, dar ºi Valencia, duc fotbalul peste mãri ºi þãri.

Marele turneu din SUA „International Champions Cup”

(ICC) îi va aduce faþã în faþã între 28 iulie – 7 august, pe cei de la Barcelona (vor juca cu Tottenham, AS Roma ºi Milan), Real Madrid (pe 31 iulie cu Mancester United la Miami, pe 4 august cu Juventus Torino la Landover – Maryland ºi pe 7 august cu AS

Roma la East RutherFord) ºi Atletico Madrid, douã jocuri în Singapore, cu Arsenal Londra (26 iulie) ºi PSG (30 iulie).

Tot o propagandã exoticã se doreºte a fi fãcut fotbalul cu aceste douã partide de vis: pe 12 august, Supercupa Spaniei, Barcelona – Sevilla, la

Tanger în Maroc ºi pe 15 august, Supercupa Europei, la Talinn în Estonia, Real Madrid – Atletico Madrid.

Aºadar, graniþe deschise pentru fotbalul la cel mai înalt nivel.

Fotbal, Liga a II-a. Pregãtiri

A mai rãmas o sãptãmânã!

S

âmbãta viitoare porneºte „cãruþa” Ligii a II-a în cel de-al 79-lea campionat al existenþei eºalonului secund.

Petroºaniul va fi gazda echipei Energeticianul Tg. Jiu (fostã ACS ªirineasa) urmând a juca primele douã etape pe stadionul „Jiul”, cu Luceafãrul oradea pe 4 august ºi ASU Politehnica Timiºoara pe 11 august.

Cu echipa suporterilor în a doua etapã Dacã în prima etapã la Petroºani va veni Luceafãrul

Oradea, o sãptãmânã mai târziu va veni ASU Politehnica Timiºoara, cea socotitã a fi adevãrata echipã a poli-ºtilor.

Este echipa antrenatã de Cosmin Petruescu, la care evolueazã printre alþii, doi foºti fotbaliºti care au jucat la Jiul ºi Minerul Lupeni, Scutaru respectiv Bozian

Mansour revine în Timiºoara

BEBE, PE BARICADE

ªi în noul campionat al Ligii a II-a, care va începe pe 4 august a.c., Octavian (Bebe) Fage rãmâne alãturi de echipa la care a activat ºi în sezonul trecut, Energeticianul, fosta ACS ªirineasa.

L-am surprins în aceastã imagine supervizându-i pe jucãtorii Energeticianului la meciul amical cu Unirea Alba Iulia.

Emil Dicã, pe Jiu în sus Fost jucãtor remarcabil la Rapid Bucureºti, noul director sportiv al Energeticianul Tg Jiu (fosta ACS ªirineasa) a preluat din acest sezon aceastã funcþie dupã ce în campionatul tre-

Dupã un implant mai puþin reuºit la finalul sezonului trecut la ACS ªirineasa, senegalezul Mansour Gueye (33 de ani) a optat – dupã o tatonare la Pandurii Tg. Jiu – pentru

Scutaru ºi Bozian au jucat în Valea Jiului, la Jiul Petroºani respectiv Minerul Lupeni

Fotografie la minut

Ripensia Timiºoara.

Mansour a jucat pentru ACS ªirineasa în 11 partide, marcând 6 goluri.

Emil DICÃ

cut a fost la Pandurii Tg. Jiu. În funcþia de director sportiv la Pandurii a fost numit Iosif Biro.

„Ener-Jiul” au propus suporterii!

Lotul echipei Energeticianul Tg. Jiu cu domiciliul la Petroºani este în permanentã miºcare.

Echipa continuã sã aducã – sau sã renunþe – la jucãtori, orãdeanul Vlad Rusu (28 ani), golgeterul Ligii a II-a fiind piesa de rezistenþã a echipei antrenatã de Cristian Dulca.

La meciul amical din week-end-ul trecut, 2-0 cu Unirea Alba Iulia au fost prezenþi circa 200 de

suporteri care au propus o... combinaþie lingvisticã în „Energeticianul” ºi „Jiul”, prin a fi ENER-JIUL. Se mai sperã cã de la anul echipa va prelua numele de Jiul.

Nicolae Sarcinã, prezent la pregãtirile de la stadionul „Jiul”