Cronica Vaii Jiului Nr.1611, Joi 19 iulie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1611

Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Iulie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mineritul salvat cu ELICOPTERUL iercuri dimineaþã.

M Aproximativ ora 8:00. Un apel la 112. Cod roºu de intervenþie

Mina Lupeni a fost sub cod roºu.

Un apel de urgenþã a tulburat liniºtea dimineþii de miercuri.

S-a anunþat, din nou, accident în subteran.

Sunt alertate toate echipajele de intervenþie. Doi mineri au rãmas captivi în subteran. Unul a supravieþuit, unul nu.

Echipajele de urgenþã sosesc rând pe rând. La mina Lupeni au fost trimise douã ambulanþe SMURD ºi SAJ, o autospecialã complexã ºi un container multirisc de la Detaºamentul Petroºani, dar ºi o ambulanþã SMURD C1. Este prealertat ºi un elicopter SMURD. Salvarea mineritului vine de la echipajele de urgenþã. Statul

oferã resuscitare.

Singura acþiune a statului, unic acþionar al Complexului Energetic Hunedoara, constã în trimiterea echipajelor de resuscitare. Mineritul este în moarte clinicã.

Ministerul Energiei intrã în “alertã”!

Anton Anton, ministrul care nu rãspunde la apelurile jurnaliºtilor motivând cã “îmi pare rãu nu pot vorbi” trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Hunedoara. Vinovaþii pentru starea actualã a industriei miniere nu vor fi gãsiþi niciodatã. Implicaþiile sunt mult prea adânci ºi duc mult prea sus. Sângele minerilor pãteazã doar cãrbunele.

Necrologul mineritului a fost scris de statul român.

Necrologul minerilor morþi în subteranele Vãii Jiului a fost scris de acelaºi stat român.

Monika BACIU

Mina Lupeni a mai luat o viaþã

S-a stins, stâlcit de roca din front

U

n miner de 42 de ani a murit, iar un altul de 33 de ani a scãpat ca prin minune, miercuri dimineaþã, la schimbul I la mina Lupeni. Ce doi bãrbaþi au fost prinºi în subteranul minei, într-un abataj care s-a prãbuºit pe o distanþã de maxim 2 metri, dupã cum afirmau cei de la minã. >>> PAGINA A 4-A

Mina Lupeni ar trebui închisã?

ina Lupeni ar M trebui sã îºi opreascã activitatea

extractivã la finele acestui an, însã, sindicatele au solicitat, încã din luna februarie, prelungirea activitãþii extractive ºi dupã 1 ianuarie 2019.

Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, spunea la începutul anului cã acest lucru chiar este posibil. „Când am preluat

Sindicatul Muntele, era deja stabilit ca mina Lupeni sã fie opritã în septembrie 2017 ºi pânã la finele anului 2019 sã fie închisã total. Acum, pot spune cã va da producþie pânã în 31 decembrie 2018 ºi eu am cerut chiar prelungirea activitãþii peste acest termen pentru Lonea ºi Lupeni. Voi lupta pentru asta ºi asta fac ºi acum la Bucureºti.

Este posibil, fiindcã Regulamentul 787 se referã la accesarea

ajutorului de stat pânã în 2018 pentru activitatea de producþie ºi toate celelalte state europene, precum Polonia sau Spania vor cere ºi ele prelungirea activitãþii extractive dupã 2018. Menþionez chiar cã ele vor putea sã funcþioneze INTEGRAL cu producþie, nu pe bucãþi, cum spune greºit cel care acum îºi face campanie electoralã agresivã”, a spus Darius Câmpean, în luna februarie a acestui an.

Dupã accidentul din

octombrie 2017, la minã au ajuns stâlpi hidraulici ºi acum minerii susþin cã lipsurile nu mai sunt atât de acute. Sindicaliºtii au menþionat chiar cã, la accidentul de miercuri dimineaþã, în acel abataj nu erau lipsuri în ce priveºte echipamentele necesare. Activitatea în acel abataj a fost sistatã miercuri dimineaþa,

însã, mina Lupeni ar putea sã mai dea cãrbune, aºa cum spune liderul ortacilor ºi anul viitor. „Am avut întâlniri în acest sens, la nivelul Guvernului ºi al ministerului, cu domnul secretar de stat Viºan, cu ministrul Anton Anton, vicepremierul Viorel ªtefan ºi cu consilierul primului ministru Ciocãnelea. Ei, în urma

discuþiilor cu noi, au început demersurile pentru acordarea ajutorului de stat pentru mâna Lupeni ºi Lonea.

Dacã la 1 ianuarie 2018, Lupeniul ºi Lonea se vor opri cu producþia, iar la Livezeni abatajul va ajunge pe capãt, vom rãmâne cu 300 – 400 de tone de huilã de la mina Vulcan, o producþie extrem de micã ºi care nu poate asigura necesarul pentru cele douã termocentrale”, a mai spus sindicalistul Darius Câmpean.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Abonaþii sistemului de termoficare, fãrã cãldurã în iarna viitoare A

bonaþii sistemului de termoficare din Petroºani au primit o înºtiinþare din partea administratorului judiciar al SC Termoficare SA prin care sunt anunþaþi cã în iarna ce urmeazã nu vor mai beneficia de cãldurã ºi apã caldã. Societatea de termoficare din Petroºani este în insolvenþã.

“Vã informãm prin prezenta cã din motive obiective suntem în imposibilitatea de a vã mai furniza energie termicã ºi apã caldã în sezonul de iarnã 2018-2019. În eventualitatea, puþin probabilã, cã situaþia se va schimba vã vom comunica în termen”, aratã informarea transmisã de administratorul judiciar al societãþii de termoficare în notificarea transmisã abonaþilor.

Administratorul judiciar al

societãþii de termoficare susþine cã a decis sã anunþe abonaþii din timp, astfel încât aceºtia sã îºi poatã lua alte mãsuri pentru a avea încãlzire în sezonul de iarnã viitor.

“Direcþia de Finanþe a cerut falimentul societãþii, iar noi am decis sã le punem în vedere abonaþilor faptul cã la iarnã existã posibilitatea de a nu mai avea cãldurã. Mi se pare normal sã îi informãm din timp ºi nu în septembrie sau octombrie.

Dacã societatea intrã în faliment, juridic nu mai existã posibilitatea de a furniza aceste servicii", a declarat administratorul judiciar al societãþii de Termoficare din Petroºani.

Termoficare Petroºani – pierderi de peste 66 de milioane. Societatea de termoficare din Petroºani adunã pierderile. Societatea are pierderi de peste 66 de milioane de lei. În data de 17 ianuarie 2011 a fost deschisã

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

procedura generalã de insolvenþã, iar în 18 septembrie 2012 s-a aprobat planul de reorganizare.

“Societatea a înregistrat la 31.12.2017 pierderi aferente exerciþiului încheiat în sumã de 2.631.020 lei ºi pierderi din anii precedenþi în sumã de 63.373.035 lei în total pierdere cumulatã în valoare absolutã de 66.004.055 lei. Aceste pierderi provin din activitatea de exploatare”, aratã raportul SC Termoficare SA Petroºani.

Oficialii societãþii de termoficare aratã ºi care sunt motivele care au dus la acumularea pierderilor de ordin financiar.

“Starea termicã necorespunzãtoare a reþelelor de distribuþie de la punctele termice pânã la

România Evului Mediu eþelele de apã din ituaþia R România au o S în Valea Jiului lungime simplã de puþin peste 82 de mii de kilometri. Potrivit Insititului Naþional de Statisticã, în anul 2017, lungimea simplã a reþelei de distribuþie a apei potabile a fost de 82090,4 km, cu 3,0% mai mare faþã de anul 2016.

“În anul 2017, lungimea simplã a conductelor de canalizare a fost de 36344,5 km, cu 5,8% mai mare faþã de anul 2016. În anul 2017, lungimea simplã a reþelei de distribuþie a gazelor naturale a fost de 40255,9 km, cu 1,5% mai mare faþã de anul 2016”, aratã INS. La sfârºitul anului trecut, lungimea simplã a reþelei de distribuþie a apei potabile era de 82090,4 km, cu 2412,8 km mai mare pe total þarã, faþã de situaþia existentã la sfârºitul anului 2016.

ApaServ Valea Jiului are în administrare sute de kilometri de reþele de apã potabilã, dar ºi de canalizare. „Societatea a avut în administrare în semestrul I al anului 2016 un numãr total de 594,542 km de reþele de alimentare cu apã din care 355,410 km reþele de distribuþie a apei, 131,790 km conducte de aducþiune ºi 107,342 km branºamente. Numãrul mediu de utilizatori în perioada ianuarie – iunie 2016 a fost de 40.768 din care 32.899 abonaþi la încasare directã, 5.220 prin asociaþii de proprietari ºi 2.469 agenþi economici ºi instituþii publice”, mai aratã raportul. Astfel, societatea de apã prin serviciile prestate a asigurat apã potabilã unui numãr mediu de 85.720 persoane, înregistrându-se un consum specific de 2,44 mc/pers/lunã. În schimb, la finalul anului 2017, a crescut

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

numãrul de kilometri al reþelelor de apã ºi canal.

“Societatea a avut în administrare în anul 2017 un total de 599,969 km de reþele de alimentare cu apã din care 360,403 km

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

blocurile de locuinþe, care au o vechime de peste 40 de ani, care prezintã un grad avansat de uzurã fizicã, generând o pierdere ridicatã prin radiaþie ºi implicit intervenþii la acestea datorate spãrturilor frecvente care apar în timpul exploatãrii. (…) Furturi în perioada de iarnã de agent termic din instalaþiile de încãlzire”, mai aratã raportul.

Societatea de termoficare din Petroºani are datorii de peste 60 de milioane de lei cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Din cele 60.979.993 lei, societatea datoreazã suma de 37.737.013 pentru agentul termic livrat de cãtre CEH, iar alte 23.242.980 sunt penalitãþile aplicate.

Monika BACIU

PETROªANI

reþele de distribuþie a apei, 131,790 km conducte de aducþiune ºi 107,776 km branºamente”, aratã raportul ApaServ de la finalul anului trecut.

Monika BACIU

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Trecere cosmetizatã, nicidecum reparatã

T

recerea de la nivel cu calea feratã din zona Coloniei Petroºani, care face legãtura cu staþia CFR ºi toatã zona de case, este acum în plin proces de cosmetizare.

Asta, dupã ce unul dintre consilieri locali ai municipiului Petroºani, Viorel Pascu, a fãcut mai multe petiþii. A cerut sã fie

înlocuite dalele ºi liniile, însã, imediat ce a vãzut cã se lucreazã, omul a venit sã vadã ce se petrece.

Din pãcate, însã, a constatat cã acum se fac doar mici peticiri. „În Valea Jiului trebuie sã ne implicãm, cã merge doar cu petiþii la instituþiile statului. Acum douã luni, am trimis o petiþie la serviciul medical din cadrul Ministerului Transportului, pentru cã nu se mai poate! Oamenii îºi rup maºinile

peste trecerea peste calea feratã, care nu este doar a Petroºaniului, ci a întregii Vãi a Jiului. Asistãm la o peticire, deºi directorul general al Regionalei CFR Timiºoara a promis cã schimbã 52 de metri liniari de linie dublã, cã face canalizarea pentru scurgerea apei, schimbã toate dalele, noi asistãm la o peticire, cã doar atât pot face instituþiile statului”, a spus Viorel Pascu, consilier local Petroºani.

Trecerea la nivel cu calea feratã de aici nu a fost reparatã de ani buni ºi toþi ºoferii s-au plâns de starea drumului.

Mai mult, consilierul Pascu a reuºit ca, în petiþia trimisã Ministerului Transportului, sã adune zeci de semnãturi de la ºoferii de taxi, care îºi rup maºinile pe acest drum. Din pãcate, însã, de reparaþii capitale nu sunt bani, iar de trei luni de zile, în staþia CFR petroºani, lucrãrile de modernizare au fost întrerupte, pe motiv cã, de trei luni de zile, se aºteaptã o filã CEC. Fãrã bani, constructorul a refuzat sã mai facã lucrãri.

Diana MITRACHE

Popasul Apa Serv din Cheile Taia are Wi-Fi D

Tehnologia, folositã ºi în misiunile de salvare E

chipamentele de zbor îi ajutã pe salvatori sã ”scaneze” regiuni întinse în acþiunile de cãutare ºi salvare, economiseºte timpul echipelor din teren ºi are acces în zone greu accesibile. ”În ultima perioadã în dotarea echipelor salvamont au început sã intre ºi dronele, folosite nu numai pentru cercetarea aerianã, ci în urma testelor efectuate, ºi pentru transportul anumitor echipamente de salvare sau medicale, fiind deja testate pentru transportul defibrilatoarelor, rachetelor de

A strãbãtut jumãtate de þarã fãrã permis

B

ãrbatul de 28 de ani a fost descoperit tocmai în judeþul Bistriþa Nãsãsud ºi s-a ales cu dosar penal.

A reuºit sã strãbatã jumãtate din þarã ºi a fost oprit de poliþiºti tocmai când se aºtepta mai

semnalizare, acumulatorilor pentru staþiile de emisie recepþie sau instalaþii de iluminat. În acest moment folosesc dronele în activitatea de salvare montanã echipele din Argeº, Gorj, Hunedoara, Mureº, Harghita, Vâlcea ºi Petroºani.

Un astfel de aparat de zbor existã în cadrul Serviciului Judeþean Salvamont Hunedoara ºi este trimis în întregul judeþul, în urma solicitãrilor trimise de echipele de salvare. Echipa Salvamont Petroºani, care acþioneazã cu precãdere în ªureanu ºi Parâng, are propria dronã pe care o utilizeazã în misiuni.

Aparatul de zbor a fost achiziþionat de unul dintre

upã popasul de la Staþia de Tratare a Apei Jieþ, unde existã o reþea de internet pusã la dispoziþia turiºtilor de cãtre Apa Serv, de ieri reþeaua Wi-Fi este funcþionalã ºi la popasul turistic al operatorului din Cheile Taia.

salvatorii montani din bugetul familiei, dar este folosit ºi la Serviciul Salvamont Petroºani.

Potrivit ºefului echipei din Parâng, Remus Popescu, drona este deja folositã de ceva vreme în misiuni. Cu o autonomie de zbor de circa jumãtate de orã, drona scaneazã ºi filmeazã în zone în care accesul este aproape imposibil.

Maximilian GÂNJU

puþin, într-un sat din nordul þãrii. ”În localitatea Zoreni, poliþiºtii l-au oprit în trafic, pentru control, pe un bãrbat, de 28 de ani, din Lupeni, judeþul Hunedoara. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au constatat faptul cã bãrbatul are permisul de conducere reþinut”, precizeazã IPJ Bistriþa-Nãsãud.

Tânãrul a fost testat cu aparatul etilotest însã nu consumase bãturi alcoolice.

Acum este cercetat de poliþiºti pentru comiterea infracþiunii de conducerea unui vehicul fãrã permis de conducere. (M. GÂNJU)

”De acum turiºtii care ajung în Cheile Taia sau Cheile Jieþului ºi zãbovesc la popasurile noastre, unde se pot hidrata de la fântânile noastre, îºi pot consulta hãrþile interactive, pot vorbi prin internet cu apropiaþii sau pot cãuta informaþiile dorite despre zonã. Accesul la reþeaua noastrã de internet este gratuit. În acest fel vrem ºi noi sã punem umãrul la promovarea frumuseþilor Vãii Jiului”, ne-a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. (M. GÂNJU)

O ceartã la beþie s-a tranformat în crimã tânãr de 20 de ani, din Balºa, ºi-a pierdut viaþa în urma unei Un altercaþii. Bãrbatul a fost înjunghiat de

un individ dupã ce ar fi bãut împreunã ºi apoi s-au luat la ceartã. ”Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã prin apelul de urgenþã S.N.U.A.U. 112 despre faptul cã, pe strada Viitorului din municipiul Orãºtie, se aflã o persoanã înjunghiatã. Faþã de

cele sesizate poliþiºtii sosiþi la faþa locului, au constatat cã, în urma unui conflict spontan pe fondul consumului de alcool, între douã persoane, un bãrbat în vârstã de 32 ani, din municipiul Orãºtie a lovit cu un cuþit un tânãr în vârstã de 20 de ani, din localitatea Balºa, jud.

Hunedoara. În urma evenimentului, victima, a fost transportatã la spital, acesta decedând ulterior, în jurul orei 22:40”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Autorul crimei a fost reþinut pentru o perioadã de 24 de ore, urmând ca, în cursul zilei de azi sã fie prezentat instanþei cu propunerea obþinerii mandatului de arestare.

Suspectul este cercetat pentru omor.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Mina Lupeni a mai luat o viaþã

S-a stins, stâlcit de roca din front

U

n miner de 42 de ani a murit, iar un altul de 33 de ani a scãpat ca prin minune, miercuri dimineaþã, la schimbul I la mina Lupeni. Ce doi bãrbaþi au fost prinºi în subteranul minei, într-un abataj care s-a prãbuºit pe o distanþã de maxim 2 metri, dupã cum afirmau cei de la minã.

Minerul ºef de schimb DULEANÞU BOLOSIN GABRIEL LUCIAN a fost accidentat grav ºi, cel mai probabil, atunci când a fost surprins de rocã ce a cãzut din tavan, s-a asfixiat. Asta spuneau cei care au ajuns la frontul de lucru, imediat dupã producerea accidentului, din subteran.

Raed Arafat despre salvatorii minieri:

„O ºtiu mult mai bine decât noi” Raed Arafat, ºeful Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã susþine cã salvatorii minieri din Valea Jiului sunt singurii care pot interveni în subteran, atunci când situaþia o impune. Nimeni nu are o pregãtire mai mare decât salvatorii minieri.

“Operaþiunile de salvare minierã din subteran sunt derulate de salvatorii minieri, care nu sunt în structura Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã. De la intrarea fac în minã ºi în subteran intervin salvatorii minieri. Unii salvatori minieri este o care minierã salvare de partea nu cursurile de prim-ajutor medical, dar bine mai mult fac o ºi noi decât bine mai specialitate pe care ei o ºtiu mult decât noi”, a declarat Raed Arafat, ºeful DSU la Digi 24. În Valea Jiului mai sunt câþiva zeci de salvatori mineri care intervin cauza în situaþiile de crizã din subteran. Numãrul acestora este în scãdere din EM la de ieºirilor la pensie. În urmã cu douã luni, cinci salvatori minieri re.

Lupeni ºi-au dat demisiile din aceste funcþii, fiind nemulþumiþi de salariza

„În jurul orei 8,00, am primit un telefon din minã ºi am fost anunþat cã la panoul IX, la abatajul frontal cu banc subminat, din cadrul sectorului I al minei Lupeni, a avut loc o surpare.

Din nefericire, au fost prinºi doi colegi de ai noºtri, unul a fost scos foarte rapid, cu bine, iar la celãlalt s-a ajuns mai greu”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Bãrbatul a fost resuscitat ºi, imediat ce a fost scos de sub pãmânt, echipajul ISU a încercat minute bune manevrele de salvare. În zadar, însã, pentru cã decesul omului a survenit în jurul orei 11 ºi 15 minute. „La gura minei au fost fost trimise douã ambulanþe SMURD ºi una a Serviciului SAJ, o autospecialã complexã ºi un container multirisc de la Dataºementul din Petroºani”, a spus Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara, care anunþa, imediat dupã accident cã Raed Arafat ar fi trimis ºi elicopterul spre Lupeni.

Minerii adunaþi la chioºcul pe unde se face intrarea în minã erau revoltaþi ºi, ca de fiecare datã, aºteptau nerãbdãtori sã vadã când îi va scoate. Din pãcate, pe minerul de 44 de ani l-a preluat o maºinã de la serviciul de medicinã legalã, iar legiºtii urmeazã sã stabileascã exact cauza morþii. „Am ieºit la pensie acum 3 ani, dar e muncã grea în minã. Nu aº mai intra niciodatã. Bine cã m-a ajutat Dumnezeu ºi sunt în viaþã. Îi ºtiu pe toþi, cel care a murit e mai tânãr ca

mine ºi uite, acum am vãzut-o pe nevasta lui aici, plângând”, a spus unul dintre cei aflaþi acolo. „Trebuie sã dãm cãrbune cu orice preþ, mult, cã este nevoie.

Uite, asta se întâmplã din goana dupã cãrbune!”, spunea un altul.

Al doilea lucrãtor, ajutorul miner RAUL BÃRBAT de 33 de ani nu a fost afectat de surpare, iar din minã a ieºit pe picioarele sale.

La faþa locului a sosit o echipã a ITM, dar ºi procurorii, care vor cerceta împrejurãrile în care s-a produs evenimentul. Trupul minerului decedat a fost transportat la morgã, iar celãlalt a rãmas sã dea declaraþii.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a decis miercuri, în urma accidentului de la mina Lupeni, trimiterea de urgenþã a Corpului de control la Complexul Energetic Hunedoara, exploatarea minierã Lupeni, pentru a verifica împrejurãrile în care s-a petrecut accidentul, informeazã ministerul printr-un comunicat de presã.

Anul trecut, în luna octombrie, la aceastã minã, au fost surprinºi, dar pe o altã galerie, 11 mineri.

Doi ºi-au pierdut viaþa atunci ºi ancheta a scos la ivealã lipsurile.

Despre toate acestea, însã, liderii de acum ai minerilor spun cã nu mai reprezintã o problemã ºi cred cã accidentul s-a produs din alte cauze.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Cum ar putea scãpa CEH de datoriile la stat? omplexul Energetic Hunedoara s-ar putea C afla printre beneficiarii amnistiei fiscale. Potrivit informaþiilor, Ministerul de Finanþe pregãteºte o amnistie fiscalã.

Beneficiarii aministiei ar putea fi datornicii care înregistrau creanþe înainte de 31 decembrie 2017.

Complexul Energetic Hunedoara se situeazã pe poziþia a doua în topul marilor datornici. Societatea hunedoreanã figureazã cu restanþe în valoare de 735 de milioane de lei. La asta se adaugã ºi datoriile comerciale ale societãþii. Tocmai din acest motiv, creditorii CEH solicitã instanþei deschiderea procedurii insolvenþei. Numai cã speþa este blocatã din cauza

unui dosar care se aflã înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia ºi al cãrui termen de judecatã este fixat pentru toamna acestui an. "ªi persoanele fizice ºi persoanele juridice intra în 100 de miliarde, 17 miliarde ar fi suma recuperabilã, iar 3 miliarde ar fi suma aferenta persoanelor fizice. Dacã este favorabilã economiei noastre, stãm la masã, propunem un mecanism foarte clar ºi dacã totul e OK, luãm o astfel de

decizie cã economia sã aibã de câºtigat. Este corect, ºi acest lucru, am spus în 2015 cã trebuie sã ne uitãm ºi la cei care fac eforturi pentru a achita la timp aceste obligaþii, iar în alte situaþii se întâmplã altfel. Trebuie vãzut care au fost motivele care au dus la situaþii de acest gen, cã poate genera situaþii fãrã ieºire.

Va fi o discuþie, nu ia nimeni mãsuri aºa fãrã sã nu discutãm cu toþi cei implicaþi, sã vedem care sunt avantajele. Ea trebuie luatã în acest an, ne dorim ca

tot ce avem de reglat trebuie sã se întâmple în acest an, masiv ºi cât mai repede, pentru cã în viitor sã fie investiþii în toate zonele economiei, tu ca stat sã încurajezi investiþiile publice. Ministerul de Finanþe nu are altceva în discuþie decât cele care vin sã sprijine mediul economic, nu exista altceva la minister, vreo idee ascunsã, e dialog constant, normal, parteneriat fie cã sunt persoane fizice, fie juridice", a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul de Finanþe.

Societatea energeticã are ca unic acþionar statul român. În fiecare an, bugetul de venituri ºi cheltuieli al companiei a fost aprobat cu pierderi de ordinul sutelor de milioane de lei. Statul român, adicã proprietarul societãþii, nu a gãsit soluþiile pentru redresarea mamutului a cãrui picioare se prãbuºesc.

Monika BACIU

Tragediile care au îndoliat Valea Jiului

C

el mai tragic accident minier din Valea Jiului a avut loc la 29 noiembrie 1980, în mina Livezeni din Valea Jiului, când o explozie în subteran a ucis 53 de persoane, ºi la 2 noiembrie 1972, la mina Uricani, când o explozie a ucis 43 de persoane.

Dupã anul 2000, cele mai grave accidente miniere au avut loc la:

7 august 2001Într-un abataj al minei Vulcan din Valea Jiului, 14 mineri au murit ºi alþi patru au fost rãniþi din cauza intoxicãrii cu monoxid de carbon, a arsurilor de gradul I-IV ºi a traumatismelor provocate de o explozie de gaz metan.

15 mai 2002 La mina Vulcan din Valea Jiului au murit zece mineri, iar alþi patru au fost rãniþi, în urma unei explozii de gaz metan.

22 decembrie 2002 - Un artificier a murit ºi alþi trei mineri au fost rãniþi în urma aprinderii gazului metan existent în subteran la locul de puºcare, în sectorul 1 al Minei Lonea.

20 martie 2003 Trei salvatori mineri de la

Exploatarea minierã Lonea au suferit arsuri, dupã ce din tavanul galeriei, au cãzut bucãþi de cãrbune aprins, în timp ce lucrau la amenajarea unui dig unde se semnalase fenomenul de aprindere a cãrbunelui.

22 mai 2004 Doi mineri au murit, iar alþi doi au fost rãniþi într-un accident colectiv de muncã produs în subteranul Minei de la Uricani din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani.

6 iulie 2004 - Un angajat al Exploatãrii Miniere Livezeni a murit electrocutat într-un accident de muncã produs la suprafaþã într-o staþie de transformare a energiei electrice aflatã la

mina Dâlja, judeþul Hunedoara.

8 mai 2006 - În mina Lupeni, judeþul Hunedoara, datoritã unei viituri puternice, un miner a murit ºi alþi patru au fost rãniþi. Potrivit primelor cercetãri, viitura în subteran s-a produs din cauza unor acumulãri de apã în goluri de deasupra galeriilor.

12 aprilie 2008 Un accident la Exploatarea Minierã Paroºeni, s-a soldat un un mort ºi un rãnit.

6 mai 2008 - Un accident de muncã în subteranul minei Vulcan, s-a soldat cu rãnirea a doi mineri.

15 noiembrie 2008 - O gravã explozie s-a produs în abatajul 431 de la mina Petrila

Statul înmormânteazã minerii S tatul român înmormânteazã minerii. Lipsa de viziune înmormânteazã, la propriu, minerii din Valea Jiului, dar ºi mineritul.

O fetiþã minorã ºi o vãduvã rãmân în urma minerului care ºi-a pierdut

viaþa în subteranul minei Lupeni. Bãrbatul de 42 de ani a fost scos la suprafaþã, însã manevrele de resuscitare au eºuat.

Se pregãtesc, din nou, ajutoarele de înmormântare. Minerii plãtesc pentru incompetenþa statului, iar în urma lor se numãrã copiii orfani. Niciun ajutor

financiar nu poate înlocui tatãl mort pe altarul cãrbunelui, care, în ultimele luni, îºi cere mult prea des tributul. Cãrbunele din Valea Jiului este pãtat de sângele minerilor ºi are amprenta unui management defectuos. Statul român, acþionarul unic, al Complexului Energetic Hunedoara asistã pasiv la înmormântãri, înmor-

din Valea Jiului, la circa 950 metri în subteran.

Cauza a fost o acumulare de gaz metan. Explozia a fost urmatã, la patru ore, de încã una, ºi s-a soldat cu 13 morþi ºi 14 rãniþi.

9 februarie 2009 O explozie a avut loc la mina din Paroºeni, judeþul Hunedoara. Toþi minerii care care se aflau în minã au fost evacuaþi, neînregistrându-se victime.

5 februarie 2011 Cinci mineri au murit în subteranul minei Uricani, cel mai probabil din cauza unei explozii ca urmare a unei acumulãrii de gaz metan. Aceºtia, un inginer ºi patru electricieni, lucrau la depanarea unui transformator electric. mântarea minerilor ºi a mineritului. Au rãmas doar planurile de viabilizare. Planuri care nu au niciun fundament economic coerent. Sunt doar planuri cu care minerii sunt amãgiþi. Minerilor li se vând iluzii care sunt transpuse în deziluzii.

Minerii decedaþi pe frontul de lucru rãmân în statisticile negre ale mineritului.

Monika BACIU

27 octombrie 2011 - Un miner de la Exploatarea Minierã Paroºeni, judeþul Hunedoara, a fost rãnit dupã ce o bucatã de cãrbune s-a desprins din peretele unei galerii din subteran ºi i-a strivit un picior. Acesta lucra ca vagonetar, iar bucata de huilã care s-a desprins din galerie i-a prins piciorul pe o lateralã a unei benzi transportoare dintr-un abataj mecanizat din subteran.

18 iunie 2012 Doi angajaþi ai Exploatãrii Miniere Petrila au fost opãriþi cu abur sub presiune, în timpul unei operaþiuni pe care o executau la o galerie din subteran pentru a rãci o zonã aflatã în spatele unui dig de izolare. În accident un inginer ºi un miner ºef de brigadã au suferit arsuri de gradele 3 ºi 4, date de apã supraîncãlzitã fiind transportaþi cu un elicopter SMURD la un spital din Bucureºti.

5 octombrie 2017 Într-o galerie din Mina Lupeni, Valea Jiului, a avut loc o surpare, care a surprins 11 mineri. Opt dintre aceºtia au reuºit sã iasã la suprafaþã, trei rãmânând blocaþi sub dãrâmãturi. Unul dintre mineri a fost gãsit dece-

dat de cãtre salvatori, un altul a murit la 6 octombrie 2017, deºi a fost transportat la Bucureºti cu elicopterul la spitalul Floreasca, iar cel de-al treilea se afla într-o stare mai bunã, fiind internat pentru investigaþii la spitalul din Petroºani. Surparea de la Mina Lupeni, în care doi mineri ºi-au pierdut viaþa, iar altul a fost rãnit, a fost încadratã ca accident colectiv de muncã cu trei victime.

30 octombrie 2017 - Un miner a murit ºi alþi trei au fost rãniþi într-o deflagraþie care s-a produs pe o galerie a minei Uricani, din Valea Jiului. Cei patru mineri coborâserã la 50 de metri sub pãmânt ca sã ridice un dig. Ulterior, la 9 noiembrie, unul dintre minerii rãniþi care fusese transportat la Spitalul de Arºi din Capitalã, a murit. Acesta suferise 40% arsuri pe suprafaþa corpului ºi arsuri de cãi aeriene.

23 mai 2018 Un miner de la exploatarea de cãrbune Livezeni, În vârstã de 41 de ani, din Valea Jiului, victima a murit într-un accident de muncã produs în subteran, fiind lovitã în zona cervicalã de un corp metalic în timp ce transporta materiale pentru un abataj mecanizat.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Mina Lupeni a mai luat o viaþã

S-a stins, stâlcit de roca din front

U

n miner de 42 de ani a murit, iar un altul de 33 de ani a scãpat ca prin minune, miercuri dimineaþã, la schimbul I la mina Lupeni. Ce doi bãrbaþi au fost prinºi în subteranul minei, într-un abataj care s-a prãbuºit pe o distanþã de maxim 2 metri, dupã cum afirmau cei de la minã.

Minerul ºef de schimb DULEANÞU BOLOSIN GABRIEL LUCIAN a fost accidentat grav ºi, cel mai probabil, atunci când a fost surprins de rocã ce a cãzut din tavan, s-a asfixiat. Asta spuneau cei care au ajuns la frontul de lucru, imediat dupã producerea accidentului, din subteran.

Raed Arafat despre salvatorii minieri:

„O ºtiu mult mai bine decât noi” Raed Arafat, ºeful Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã susþine cã salvatorii minieri din Valea Jiului sunt singurii care pot interveni în subteran, atunci când situaþia o impune. Nimeni nu are o pregãtire mai mare decât salvatorii minieri.

“Operaþiunile de salvare minierã din subteran sunt derulate de salvatorii minieri, care nu sunt în structura Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã. De la intrarea fac în minã ºi în subteran intervin salvatorii minieri. Unii salvatori minieri este o care minierã salvare de partea nu cursurile de prim-ajutor medical, dar bine mai mult fac o ºi noi decât bine mai specialitate pe care ei o ºtiu mult decât noi”, a declarat Raed Arafat, ºeful DSU la Digi 24. În Valea Jiului mai sunt câþiva zeci de salvatori mineri care intervin cauza în situaþiile de crizã din subteran. Numãrul acestora este în scãdere din EM la de ieºirilor la pensie. În urmã cu douã luni, cinci salvatori minieri re.

Lupeni ºi-au dat demisiile din aceste funcþii, fiind nemulþumiþi de salariza

„În jurul orei 8,00, am primit un telefon din minã ºi am fost anunþat cã la panoul IX, la abatajul frontal cu banc subminat, din cadrul sectorului I al minei Lupeni, a avut loc o surpare.

Din nefericire, au fost prinºi doi colegi de ai noºtri, unul a fost scos foarte rapid, cu bine, iar la celãlalt s-a ajuns mai greu”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Bãrbatul a fost resuscitat ºi, imediat ce a fost scos de sub pãmânt, echipajul ISU a încercat minute bune manevrele de salvare. În zadar, însã, pentru cã decesul omului a survenit în jurul orei 11 ºi 15 minute. „La gura minei au fost fost trimise douã ambulanþe SMURD ºi una a Serviciului SAJ, o autospecialã complexã ºi un container multirisc de la Dataºementul din Petroºani”, a spus Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara, care anunþa, imediat dupã accident cã Raed Arafat ar fi trimis ºi elicopterul spre Lupeni.

Minerii adunaþi la chioºcul pe unde se face intrarea în minã erau revoltaþi ºi, ca de fiecare datã, aºteptau nerãbdãtori sã vadã când îi va scoate. Din pãcate, pe minerul de 44 de ani l-a preluat o maºinã de la serviciul de medicinã legalã, iar legiºtii urmeazã sã stabileascã exact cauza morþii. „Am ieºit la pensie acum 3 ani, dar e muncã grea în minã. Nu aº mai intra niciodatã. Bine cã m-a ajutat Dumnezeu ºi sunt în viaþã. Îi ºtiu pe toþi, cel care a murit e mai tânãr ca

mine ºi uite, acum am vãzut-o pe nevasta lui aici, plângând”, a spus unul dintre cei aflaþi acolo. „Trebuie sã dãm cãrbune cu orice preþ, mult, cã este nevoie.

Uite, asta se întâmplã din goana dupã cãrbune!”, spunea un altul.

Al doilea lucrãtor, ajutorul miner RAUL BÃRBAT de 33 de ani nu a fost afectat de surpare, iar din minã a ieºit pe picioarele sale.

La faþa locului a sosit o echipã a ITM, dar ºi procurorii, care vor cerceta împrejurãrile în care s-a produs evenimentul. Trupul minerului decedat a fost transportat la morgã, iar celãlalt a rãmas sã dea declaraþii.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a decis miercuri, în urma accidentului de la mina Lupeni, trimiterea de urgenþã a Corpului de control la Complexul Energetic Hunedoara, exploatarea minierã Lupeni, pentru a verifica împrejurãrile în care s-a petrecut accidentul, informeazã ministerul printr-un comunicat de presã.

Anul trecut, în luna octombrie, la aceastã minã, au fost surprinºi, dar pe o altã galerie, 11 mineri.

Doi ºi-au pierdut viaþa atunci ºi ancheta a scos la ivealã lipsurile.

Despre toate acestea, însã, liderii de acum ai minerilor spun cã nu mai reprezintã o problemã ºi cred cã accidentul s-a produs din alte cauze.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Cum ar putea scãpa CEH de datoriile la stat? omplexul Energetic Hunedoara s-ar putea C afla printre beneficiarii amnistiei fiscale. Potrivit informaþiilor, Ministerul de Finanþe pregãteºte o amnistie fiscalã.

Beneficiarii aministiei ar putea fi datornicii care înregistrau creanþe înainte de 31 decembrie 2017.

Complexul Energetic Hunedoara se situeazã pe poziþia a doua în topul marilor datornici. Societatea hunedoreanã figureazã cu restanþe în valoare de 735 de milioane de lei. La asta se adaugã ºi datoriile comerciale ale societãþii. Tocmai din acest motiv, creditorii CEH solicitã instanþei deschiderea procedurii insolvenþei. Numai cã speþa este blocatã din cauza

unui dosar care se aflã înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia ºi al cãrui termen de judecatã este fixat pentru toamna acestui an. "ªi persoanele fizice ºi persoanele juridice intra în 100 de miliarde, 17 miliarde ar fi suma recuperabilã, iar 3 miliarde ar fi suma aferenta persoanelor fizice. Dacã este favorabilã economiei noastre, stãm la masã, propunem un mecanism foarte clar ºi dacã totul e OK, luãm o astfel de

decizie cã economia sã aibã de câºtigat. Este corect, ºi acest lucru, am spus în 2015 cã trebuie sã ne uitãm ºi la cei care fac eforturi pentru a achita la timp aceste obligaþii, iar în alte situaþii se întâmplã altfel. Trebuie vãzut care au fost motivele care au dus la situaþii de acest gen, cã poate genera situaþii fãrã ieºire.

Va fi o discuþie, nu ia nimeni mãsuri aºa fãrã sã nu discutãm cu toþi cei implicaþi, sã vedem care sunt avantajele. Ea trebuie luatã în acest an, ne dorim ca

tot ce avem de reglat trebuie sã se întâmple în acest an, masiv ºi cât mai repede, pentru cã în viitor sã fie investiþii în toate zonele economiei, tu ca stat sã încurajezi investiþiile publice. Ministerul de Finanþe nu are altceva în discuþie decât cele care vin sã sprijine mediul economic, nu exista altceva la minister, vreo idee ascunsã, e dialog constant, normal, parteneriat fie cã sunt persoane fizice, fie juridice", a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul de Finanþe.

Societatea energeticã are ca unic acþionar statul român. În fiecare an, bugetul de venituri ºi cheltuieli al companiei a fost aprobat cu pierderi de ordinul sutelor de milioane de lei. Statul român, adicã proprietarul societãþii, nu a gãsit soluþiile pentru redresarea mamutului a cãrui picioare se prãbuºesc.

Monika BACIU

Tragediile care au îndoliat Valea Jiului

C

el mai tragic accident minier din Valea Jiului a avut loc la 29 noiembrie 1980, în mina Livezeni din Valea Jiului, când o explozie în subteran a ucis 53 de persoane, ºi la 2 noiembrie 1972, la mina Uricani, când o explozie a ucis 43 de persoane.

Dupã anul 2000, cele mai grave accidente miniere au avut loc la:

7 august 2001Într-un abataj al minei Vulcan din Valea Jiului, 14 mineri au murit ºi alþi patru au fost rãniþi din cauza intoxicãrii cu monoxid de carbon, a arsurilor de gradul I-IV ºi a traumatismelor provocate de o explozie de gaz metan.

15 mai 2002 La mina Vulcan din Valea Jiului au murit zece mineri, iar alþi patru au fost rãniþi, în urma unei explozii de gaz metan.

22 decembrie 2002 - Un artificier a murit ºi alþi trei mineri au fost rãniþi în urma aprinderii gazului metan existent în subteran la locul de puºcare, în sectorul 1 al Minei Lonea.

20 martie 2003 Trei salvatori mineri de la

Exploatarea minierã Lonea au suferit arsuri, dupã ce din tavanul galeriei, au cãzut bucãþi de cãrbune aprins, în timp ce lucrau la amenajarea unui dig unde se semnalase fenomenul de aprindere a cãrbunelui.

22 mai 2004 Doi mineri au murit, iar alþi doi au fost rãniþi într-un accident colectiv de muncã produs în subteranul Minei de la Uricani din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani.

6 iulie 2004 - Un angajat al Exploatãrii Miniere Livezeni a murit electrocutat într-un accident de muncã produs la suprafaþã într-o staþie de transformare a energiei electrice aflatã la

mina Dâlja, judeþul Hunedoara.

8 mai 2006 - În mina Lupeni, judeþul Hunedoara, datoritã unei viituri puternice, un miner a murit ºi alþi patru au fost rãniþi. Potrivit primelor cercetãri, viitura în subteran s-a produs din cauza unor acumulãri de apã în goluri de deasupra galeriilor.

12 aprilie 2008 Un accident la Exploatarea Minierã Paroºeni, s-a soldat un un mort ºi un rãnit.

6 mai 2008 - Un accident de muncã în subteranul minei Vulcan, s-a soldat cu rãnirea a doi mineri.

15 noiembrie 2008 - O gravã explozie s-a produs în abatajul 431 de la mina Petrila

Statul înmormânteazã minerii S tatul român înmormânteazã minerii. Lipsa de viziune înmormânteazã, la propriu, minerii din Valea Jiului, dar ºi mineritul.

O fetiþã minorã ºi o vãduvã rãmân în urma minerului care ºi-a pierdut

viaþa în subteranul minei Lupeni. Bãrbatul de 42 de ani a fost scos la suprafaþã, însã manevrele de resuscitare au eºuat.

Se pregãtesc, din nou, ajutoarele de înmormântare. Minerii plãtesc pentru incompetenþa statului, iar în urma lor se numãrã copiii orfani. Niciun ajutor

financiar nu poate înlocui tatãl mort pe altarul cãrbunelui, care, în ultimele luni, îºi cere mult prea des tributul. Cãrbunele din Valea Jiului este pãtat de sângele minerilor ºi are amprenta unui management defectuos. Statul român, acþionarul unic, al Complexului Energetic Hunedoara asistã pasiv la înmormântãri, înmor-

din Valea Jiului, la circa 950 metri în subteran.

Cauza a fost o acumulare de gaz metan. Explozia a fost urmatã, la patru ore, de încã una, ºi s-a soldat cu 13 morþi ºi 14 rãniþi.

9 februarie 2009 O explozie a avut loc la mina din Paroºeni, judeþul Hunedoara. Toþi minerii care care se aflau în minã au fost evacuaþi, neînregistrându-se victime.

5 februarie 2011 Cinci mineri au murit în subteranul minei Uricani, cel mai probabil din cauza unei explozii ca urmare a unei acumulãrii de gaz metan. Aceºtia, un inginer ºi patru electricieni, lucrau la depanarea unui transformator electric. mântarea minerilor ºi a mineritului. Au rãmas doar planurile de viabilizare. Planuri care nu au niciun fundament economic coerent. Sunt doar planuri cu care minerii sunt amãgiþi. Minerilor li se vând iluzii care sunt transpuse în deziluzii.

Minerii decedaþi pe frontul de lucru rãmân în statisticile negre ale mineritului.

Monika BACIU

27 octombrie 2011 - Un miner de la Exploatarea Minierã Paroºeni, judeþul Hunedoara, a fost rãnit dupã ce o bucatã de cãrbune s-a desprins din peretele unei galerii din subteran ºi i-a strivit un picior. Acesta lucra ca vagonetar, iar bucata de huilã care s-a desprins din galerie i-a prins piciorul pe o lateralã a unei benzi transportoare dintr-un abataj mecanizat din subteran.

18 iunie 2012 Doi angajaþi ai Exploatãrii Miniere Petrila au fost opãriþi cu abur sub presiune, în timpul unei operaþiuni pe care o executau la o galerie din subteran pentru a rãci o zonã aflatã în spatele unui dig de izolare. În accident un inginer ºi un miner ºef de brigadã au suferit arsuri de gradele 3 ºi 4, date de apã supraîncãlzitã fiind transportaþi cu un elicopter SMURD la un spital din Bucureºti.

5 octombrie 2017 Într-o galerie din Mina Lupeni, Valea Jiului, a avut loc o surpare, care a surprins 11 mineri. Opt dintre aceºtia au reuºit sã iasã la suprafaþã, trei rãmânând blocaþi sub dãrâmãturi. Unul dintre mineri a fost gãsit dece-

dat de cãtre salvatori, un altul a murit la 6 octombrie 2017, deºi a fost transportat la Bucureºti cu elicopterul la spitalul Floreasca, iar cel de-al treilea se afla într-o stare mai bunã, fiind internat pentru investigaþii la spitalul din Petroºani. Surparea de la Mina Lupeni, în care doi mineri ºi-au pierdut viaþa, iar altul a fost rãnit, a fost încadratã ca accident colectiv de muncã cu trei victime.

30 octombrie 2017 - Un miner a murit ºi alþi trei au fost rãniþi într-o deflagraþie care s-a produs pe o galerie a minei Uricani, din Valea Jiului. Cei patru mineri coborâserã la 50 de metri sub pãmânt ca sã ridice un dig. Ulterior, la 9 noiembrie, unul dintre minerii rãniþi care fusese transportat la Spitalul de Arºi din Capitalã, a murit. Acesta suferise 40% arsuri pe suprafaþa corpului ºi arsuri de cãi aeriene.

23 mai 2018 Un miner de la exploatarea de cãrbune Livezeni, În vârstã de 41 de ani, din Valea Jiului, victima a murit într-un accident de muncã produs în subteran, fiind lovitã în zona cervicalã de un corp metalic în timp ce transporta materiale pentru un abataj mecanizat.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Traficul aglomerat de pe ruta Deva-Timiºoara poate fi evitat Di recþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara îndeamnã ºoferii sã foloseascã mai multe rute alternative pentru a ajunge de la Deva la Timiºoara sau invers, în condiþiile în care în aceastã perioadã valorile de trafic pe drumurile naþionale ºi autostrãzi sunt ridicate.

Sãvârºin - Deva - A1. ”Rutele ocolitoare pot fi folosite pentru a evita aglomeraþia de pe sectorul DN 68A Margina - Ilia, sector pe care se desfãºoarã, în perioada urmãtoare, lucrãri de reparaþii în regie proprie.

Reamintim faptul cã pe autostrada A1, Lugoj - Deva Lotul 1, km

441+100 - km 474+800, Calea 2, sensul Nãdlac-Deva) între nodurile rutiere Dumbrava Topolovãþu Mare, respectiv autostrada A6, Calea 1 Balint Lugoj), antreprenorul executã lucrãri de reparaþii ºi întreþinere în perioada de garanþie. În luna august nu vor fi instituite restricþii de circulaþie pe autostrada A1”, anunþã Alina Sabou Compartimentul Comunicare DRDP Timiºoara. Totodatã, ºoferii pot afla informaþii despre traficul dintre cele douã regiuni ºi accesând pagina de internet a instituþiei.

Maximilian GÂNJU

Astfel, ºoferii au la dispoziþie ruta Timiºoara - A1 (coborârea prin nod rutier Topolovãþu Mare sau nod rutier Dumbrava/Traian Vuia) - Lugoj - Caransebeº Haþeg - Simeria - A1 sau Timiºoara - Arad - Lipova -

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN

ANUNÞ LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Vulcan cu sediul în b-dul M.Viteazu nr.31, jud. Hunedoara, tel.

0254-570340, fax.0254-571910, cod fiscal 4375267, e-mail:primvulcan@yahoo.com, organizeazã în data de 08.08.2018, ora 10.00, licitaþie publicã cu strigare pentru concesionarea unui numãr de 32 parcele teren, aparþinând domeniului privat al municipiului Vulcan, situate în zona Pasul Vîlcan (22 parcele) ºi La Trei Fagi (10parcele), parcele rãmase neatribuite în urma licitaþiei din data de 02.07.2018.

Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr.

43/2018.

Preþul de pornire al licitaþiei este de 2,60 lei/mp/an-zona Pasul Vîlcan ºi 1,50 lei/mp/anzona La Trei Fagi iar pasul de licitare va fi 0,2 lei.

Durata concesiunii este de 49 ani.

Persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire pe suport de hârtie începând cu data de 25.07.2018.

Documentaþia de atribuire se poate obþine de la Direcþia administrarea domeniului public ºi privat, etajul II, camera 32 din cadrul Primãriei municipiului Vulcan.

Costul documentaþiei de atribuire este de 50 lei iar garanþia de participare este de 300lei.

Plata se va face în numerar la casieria Primãriei municipiului Vulcan.

Ofertele (documentele de calificare) se depun într-un singur exemplar.

Data limitã de depunere a ofertelor este 07.08.2018 ora 11.00 Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor este de 01.08.2018 ora 12.00 Adresa de depunere a ofertelor este: Primãria municipiului Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, jud.

Hunedoara, cod poºtal 336200.

Licitaþia publicã cu strigare se va desfãºura în data de 08.08.2018 ora 10.00 la sediul Primãriei municipiului Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, cam 17.

Anunþul de licitaþie a fost transmis spre publicare la data de 18.08.2018 PRIMAR ing. GHEORGHE ILE

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Recomandãri preventive pentru un trafic rutier în siguranþã

n condiþiile unui carosabil umed, pentru a Îpoliþiºtii nu fi implicaþi în evenimente rutiere, rutieri vã recomandã sã vã planificaþi din timp cãlãtoriile ºi sã adaptaþi permanent viteza de rulare la condiþiile de drum ºi trafic.

Poliþiºtii le recomandã conducãtorilor de autovehicule sã pãstreze în mers o distanþã suficient de mare faþã de vehiculul din faþã, pentru a putea opri în condiþii de siguranþã!

Evitaþi acþionarea bruscã a sistemului de frânare ºi a mecanismului de direcþie, deoarece autovehiculul pe care îl conduceþi poate derapa. Nu efectuaþi depãºiri riscante! Folosiþi luminile de întâlnire ºi pe timpul zilei, mai ales în condiþii de vreme nefavorabilã. Curãþaþi în permanenþã farurile, blocurile de semnalizare, parbrizul, luneta ºi geamurile laterale ale autovehiculului, asiguraþi buna funcþionare a ºtergãtoarelor de parbriz ºi folosiþi corespunzãtor instalaþia de ventilaþie - climatizare!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 19 Iulie 2018

Henþ cu mâna

Cristiano, mai poþi?

GOAT cum ar spune englezii – Great Of All Time”, cel mai tare din istorie – Cristiano Ronaldo, a plecat în Italia, la Juventus Torino. Cu „balon de aur”, aºa cum a venit la Real Madrid de la Manchester United în 2009.

A plecat la Torino cu recordul sãu greu de egalat vreodatã. La Real Madrid a marcat 105 goluri numai în Liga Campionilor, cu un record incredibil de 17, în sezonul 20132014, iar în campionatul spaniol a punctat de 311 ori, având

44 de hat-trick-uri (3 goluri într-un meci), record absolut, în douã situaþii marcând 5 goluri cu Granada în

2014-2015 ºi cu Espanyol în 2015-2016.

Cel mai bun sezon, ca marcator a fost 2014-2015, 61 de goluri marcate, din care 48 în campionat. La Real Madrid a cucerit patru „Baloane de Aur” (2013-2017), cucerind de patru ori ºi Liga Campionilor (2014, 2016, 2017, 2018).

La 33 de ani, Cristiano Ronaldo, cel care a fost promovat la 16 ani de antrenorul român Ladislau Boloni, la Sporting Lisabona se aruncã într-o nouã provocare.

Teoretic, pe patru ani cu un salariu net de peste 1 milion de euro pe lunã. Va rezista, el, oare, presiunii propriului succes?

Rãmâne de vãzut.

Fotbal, Liga a II-a. Pregãtiri

Bozoancã, Taub (ambii ASU Poli Timiºoara) ºi Burghele (CNP Timiºoara), cel mai nou transfer fiind cel al lui Cr. Gavra, venit de la Viitorul Constanþa.

Ce fac echipele care vor veni sã joace la Petroºani?

P

entru cã Petroºaniul va fi gazda uneia dintre echipele de Liga a II-a, vã propunem ca pânã la startul acestei competiþii (4 august) sã vã oferim în fiecare zi de joi informaþii despre echipele care vor juca împotriva AS Energeticianul.

lupeneanul Bozian.

Una dintre achiziþiile noi de la ASU Poli Timiºoara este fundaºul D. Cojocaru (21 de ani) care a evoluat la echipele belgiene de juniori Anderlecht Bruxelles, Charleroy ºi Saint-Giloise.

0-2 cu UTA ºi 0-1 cu SC Szeol Szeged (divizia „B”, loc 5). Din lotul de 23 de jucãtori se remarcã Dumiter, Anghelina, Hecsko, C. Toma sau Zaluschi.

U.T.A – cu Ionuþ Popa la timonã

„U” Cluj – „ªepcile Roºii” în Italia

21 de jucãtori, printre care Mario Contra, Alin Mutu, Seb. Velcotã sau Octavian Drãghici.

Costul biletelor pentru noul campionat va fi de 10 lei (peluze ºi tribuna a 2-a), 15 lei (tribuna 1), 50 de lei (la lojã).

ASU Poli Timiºoara – cu ex-lupeneanul Bozian în formaþie Echipa antrenatã de Cosmin Petruescu ºi-a încheiat stagiul de pregãtire la baza de la Sântãmãria Orlea, lângã Haþeg, cu douã partide amicale, 4-0 cu Sportul Petreºti ºi 2-2 cu Cetate Deva.

Printre jucãtorii aflaþi în lotul echipei timiºorene îi gãsim pe foºtii jiuliºti Scutaru ºi Copil ºi pe ex-

Scutaru ºi Copil au jucat la Jiul Petroºani

Pandurii Tg Jiu – cu sau fãrã Mansour?

Ripensia Timiºoara – rezultate slabe în amicale U.T.A a efectuat o mulþime de transferuri pentru noul sezon, astfel cã antrenorul Ionuþ Popa (a pregãtit Jiul în anii 20032005) are la dispoziþie un lot numeros. Printre jucãtori se aflã ºi fostul atacant al Jiului, Vãdrariu. Într-un cantonament de zece zile efectuat în Ungaria, UTA a jucat cu Ripensia Timiºoara (2-0), VSC Debrecen (0-1) ºi Szeged Grosics Akad (1-0).

ACS Poli Timiºoara – pe mâna tinerilor Fosta divizionarã de primã ligã, ACS (Recaº) Poli Timiºoara a avut un stagiu de pregãtire la Poiana Braºov. Aici, antrenorul Ionel Ganea a avut la dispoziþie un lot de

Echipa din „Giarda Roºie” ºi-a încheiat stagiul de pregãtire în Ungaria, la Bekescsaba. Acolo, elevii lui Ciprian Urican au cetat cu

Nou promovata „U” Cluj cu antrenorul Adrian Falub la cârmã, se aflã în pregãtiri în Italia, la Forli, printre noutãþi remarcându-se

Gruparea gorjeanã, implicatã într-un scandal financiar pe axa CEO – USMO – CJ Gorj – CL: Tg. Jiu – se antreneazã sub bagheta lui Adrian Bogoi.

Acesta se pare ca nu-l va reþine în lot pe cunoscutul Mansour Gueye (33 de ani) care a evoluat în returul sezonului trecut la ACS ªirineasa

Sportul Snagov – campanie fructuoasã de achiziþii Echipa pregãtitã de antrenorul Laszlo Balint ºi-a încheiat pregãtirea de varã de la Târlungeni, cu un ultim amical, 6-2 cu Cetate Râºnov (Liga III). Echipa din Snagov a fãcut 10 achiziþii noi, cel mai tânã jucãtor fiind Alexandru Gâþ (20 de ani), venit de la Dacia Unirea Brãila.