Cronica Vaii Jiului Nr.1610, Miercuri 18 iulie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1610

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Iulie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dosarul lui Emil Floruþ a ajuns la Tribunalul Hunedoara

D

osarul lui Emil Floruþ, fostul director al Complexului Energetic Hunedoara care contestã concedierea sa, a ajuns la Tribunalul Hunedoara.

Iniþial, speþa s-a judecat la Judecãtoria Oradea, iar instanþa ºi-a declinat compenþa în favoarea Judecãtoriei Petroºani. De aici, dosarul s-a mutat la Tribunalul Hunedoara care trebuie sã dea un verdict în acest caz. În plus, ºi Complexul Energetic Hunedoara

l-a dat în judecatã pe Floruþ cãruia îi cer bani, circa 2600 de lei.

Emil Floruþ a dat în judecatã Complexul Energetic Hunedoara, dupã ce la finalul anului 2015 a fost revocat din funcþia de director general în baza unei hotãrâri a Consiliului de Administraþie.

Florut a considerat concedierea sã o mãsurã abuzivã.

Iniþial, dosarul a fost depus pe rolul Judecãtoriei Oradea, însã aceasta ºi-a declinat competenþa în favoarea Judecãtoriei Petroºani.

Monika BACIU

Dezastru la examenul de titularizare

R

ezultatele examenului de titularizare au fost afiºate. La nivelul judeþului s-au înregistrat doar patru note de 10. Hodean Ioan Simion, Nandra Cosmin Mircea au susþinut proba la disciplina religie ortodoxã ºi au obþinut nota 10. >>> PAGINA A 5-A

Problemele pensionarilor mineri, dezbãtute la Lupeni

Î

ntâlnirea în care se vor dezbate ultimele noutãþi legate de drepturile de pensie ale pensionarilor din Valea Jiului va avea loc în data de 19 iulie 2018 în municipiul Lupeni, la Clubul Sindicatului. “ªtim cu toþii cã problemele

pensionarilor din Valea Jiului sunt însemnate. De aceea organizãm o întâlnire în care sã punem

pe masã toate neajunsurile cu care se confruntã pensionãrii.

Un plus îl constituie

ºi faptul cã avem un senator, pe Cristian Resmeriþã, care este preocupat de aceste probleme ºi face

demersuri pentru a le rezolva”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Pentru acest eveniment, Liga Pensionarilor Mineri Valea Jiului, cu sprijinul primarului municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, va organiza o întâlnire cu conducerea LPMVJ, la care vor

participa preºedintele executiv Crãciunescu Barboane, Ion Hortopan, vicepreºedinþii Ion Aurel Titel, Ion Dãbuleanu ºi Costicã Cãpriþã, preºedintele Uniunii Pensionarilor din România – Sabin Codarcea, reprezentani ai Primãriei Lupeni ºi parlamentari ai judeþului Hunedoara.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

18.000 de lei pentru un studiu privind realizarea unui soclu ugetul municipiului Petroºani a fost B rectificat. S-a prevãzut

alocarea sumei de 18.000 de lei pentru comandarea unui studiu care sã arate oportunitatea realizãrii unui soclu în intersecþia dintre DN 66 ºi strada Mihai Viteazu. Proiectul a stârnit, însã, curiozitatea consilierilor.

“Dacã 18000 lei costã numai Studiul atunci cu soclu cât va costa?”, a întrebat consilierul local Dorina Nitã.

Nu se ºtie cât va costa realizarea efectivã a soclului. Tocmai studiu va evidenþia acest aspect.

“Nu mã pot pronunþa la ce valoare ajunge acel soclu, tocmai din aceastã cauzã se face un studiu de fezabilitate din care rezultã valoarea lui. Pot sã vã spun cã pentru Studiul de fezabilitate este necesar. Studiul geotehnic care costã în jur de 5000 lei, SF-ul propriu-zis undeva la 10000 lei, cu TVA

DN7A aºteaptã, în zadar, asfaltarea D

oar lucrãri de reparaþii, plombãri ºi aproape deloc asfalt nou. Asta spune acum Ion Tudor, ºeful CNADR pe districtul Gorj, despre DN 7A spre Voineasa.

Drumarii, deºi au atribuit licitaþia, au cerut firmei doar lista cu lucrãrile ce sunt imediat necesare ºi pânã acum, deºi existã ºi o organizare de ºantier, încã nu s-a fãcut mare lucru.

Ion Tudor susþine cã nici nu vom avea mari ºanse, dar cã mizeazã pe corectitudinea firmei, care ar tre-

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Peste 400 de permise de conducere au fost reþinute de poliþiºti oliþiºtii au aplicat aproape 9.000 de P sancþiuni contravenþionale

preþul maxim undeva la 18000 lei. Valoarea soclului rezultã din acel Studiu de fezabilitate”, a precizat Daniel Viºan, director executiv DADPP. În plus, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a þinut sã explice care este necesitatea întocmirii studiilor.

“Problema este în felul urmãtor. Când vrei sã faci un proiect trebuie sã dai niºte bani pentru un Studiu de fezabilitate pentru cã nu poþi depune nici o intenþie de proiect. Noi depunem dar nu avem siguranþa cã primim ºi bani. Sigur cã s-ar putea ca unele Studii de fezabilitate sã nu le mai putem

folosi, dar dacã noi nu facem aceastã fazã incipientã nu vom putea niciodatã sã realizãm nici un proiect. Fãrã un studiu de fezabilitate nu poþi ºti ºi nici nu poþi depune o opþiune pentru vreo finanþare. (...) Asta este legea dacã nu faci Studiu de fezabilitate nici nu poþi realiza nimic. Acum s-a schimbat legea, dacã înainte se mai putea sã depui doar intenþia acum nu mai merge trebuie sã ai studiu, indicatori tehnico-economici”, a explicat Tiberiu Iacob Ridzi.

Anul viitor ar urma sã fie realizat soclul ce va fi amplasat în intersecþia dintre DN 66 ºi strada Mihai Viteazu.

Monika BACIU

ºi au reþinut peste 400 de permise de conducere în ultimele 24 de ore, valoarea totalã a amenzilor fiind de aproape 2.400.000 de lei, informeazã IGPR. „În ultimele 24 de ore, poliþiºtii au intervenit la peste 3.300 de sesizãri venite din partea cetãþenilor, iar în urma activitãþilor desfãºurate în teren au constatat peste 880 de infracþiuni, au aplicat aproape 9.000 de sancþiuni contravenþionale ºi au reþinut 423 de permise de conducere. ”, se aratã într-un comunicat al Inspectoratului General al

bui mãcar sã repare zonele deteriorate de maºinile de mare tonaj, care transportã lemn.

Artera duce spre Voineasa ºi face legãtura cu Transalpina, însã, firma care a câºtigat licitaþia pentru lucrãri încã nu s-a apucat de lucru. Fiecare zi de întârzieri este în defavoarea celor ce tranziteazã arterã ºi care îºi rup maºinile prin hârtoapele de pe drum, iar vremea nu va mai fi mult timp prielnicã asfaltãrilor. În mod normal, lucrãrile ar putea avea loc în 5 puncte, luându-se în considerare ºi partea dintre Petroºani ºi Jieþ, unde va fi reparat un podeþ.

Deocamdatã artera este încã deschisã circulaþiei ºi, deocamdatã, nu s-a vorbit despre eventuale restricþii de circulaþie.

Proiectul va dura aproximativ 2 ani, dar se va reface terasamentul mãturat de ploi pe Jieþ, pânã la Voineasa.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

În ultimele 24 de ore,

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Poliþiei Române (IGPR).

Potrivit sursei citate, în urma activitãþilor, poliþiºtii au constatat 882 de infracþiuni, iar 114 persoane au fost surprinse în flagrant delict. De asemenea, au fost depistate 12 persoane urmãrite naþional sau internaþional, iar în cauzele instrumentate au fost dispuse 35 de mãsuri preventive. „Pentru neregulile constatate, poliþiºtii au aplicat 8.935 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de aproape 2.400.000 de lei ºi au confiscat bunuri în valoare de peste 98.000 de lei.

Poliþiºtii rutieri au constatat, în trafic, 117 infracþiuni la regimul circulaþiei pe drumurile publice, reþinând 436 de permise de conducere ºi retrãgând 191 de certificate de înmatriculare”, mai spune IGPR. MEDIAFAX MEDIAFAX

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

z

Monika BACIU

z

Genu TUÞU

z

Ileana FIRÞULESCU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Revoluþia contabilã vine cu case de marcat noi ºi soft în aºteptare

adevãratã revoluþie în O sistemul contabil al

firmelor din România va avea loc de la 1 august ºi, fiecare agent economic ce are o casã de marcat a aflat, de la specialiºtii în domeniu, ce îl aºteaptã.

Seminarul a avut loc la Petroºani, iar agenþii economici au fost informaþi care sunt termenele, condiþiile, repercusiunile ºi avantajele noilor sisteme ce revoluþioneazã efectiv sistemul economic românesc. „Casele de marcat

din România mai pot funcþiona în varianta vechilor echipamente, pânã la 1 august. Apoi, toatã þara va trebui sã fie dotatã cu noile case de marcat. Din punctul nostru de vedere, este o adevãratã revoluþie, cel puþin din trei dimensiuni. Prima, pentru cã Ministerul Român de Finanþe pregãteºte o adevãratã revoluþie în ceea ce priveºte monitorizarea sistemului de lucru cu datele fiscale. A doua dimensiune, este cã noile case de marcat includ niºte tehnologii revoluþionare, care, pentru mediul de afaceri este o nouã revoluþie în

ceea ce priveºte lucrul cu casele de marcat ºi, a treia dimensiune este datã de comunicarea cu un server ANAF al casei de marcat”, a spus Marian Anghelescu, patronatului comercianþilor ºi servisanþilor de case de marcat din România.

Mãsura ar trebui sã ducã la scãderea evaziunii fiscale, iar în acest moment, spun specialiºtii, 75% din agenþii economici îºi declarã activitatea fiscalã. Dar, în þãri ca Bulgaria, revoluþia a fost simþitã în adevãratul sens al cuvântului, veniturile la bugetul statului crescând cu

Aºteaptã cu nerãbdare recalcularea pensiilor

inerii ieºiþi la pensie M sperã sã se rezolve problema inechitãþilor dupã

recalcularea pensiilor. ”A fost o întreagã nebunie, legile s-au bãtut cap în cap, iar unii au primit o pensie mai mare decât leafa”, spune unul dintre ortacii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.

Nu mai puþin de 12.000 de pensionari din judeþ, care au lucrat în condiþii grele de muncã, ar trebui sã beneficieze de modificãrile legislative la

sistemul de pensii. ”Am vãzut declaraþia domnului Surgent de la ALDE Hunedoara, dar vreau sã spun cã acest lucru trebuia fãcut de multã vreme. A fost o întreagã nebunie, Legea 192 a rãmas moartã, unii primau pensie mai mare decât au avut salariul, etc. Am tot stat pe la uºile miniºtrilor ºi am cerut sã se facã dreptate. Ziceau de noi cã le-am adus maculaturã nouã, cã au depozite întregi de petiþii din Valea Jiului. Acum lucrurile s-ar rezolva dacã ceea ce spun cei de la ALDE se respectã ºi din octombrie se începe recalcularea.

Am mai avut noi promisiuni de

30%. Trebuie, însã, precizat cã, deocamdatã, se vorbeºte de case de marcat, iar softul care sã le accepte nu este gata. Totuºi, cei care vând ºi monteazã aceste case de marcat spun cã agenþii economici ar trebui sã iasã în câºtig. „Nu vor fi foarte mari schimbãri, având în vedere cã se pãstreazã cam aceiaºi valoare a contractelor.

Adaosurile comerciale rãmân mici, dar concurenþã este ºi marele avantaj va fi al celor care le cumpãrã. Asta, mai ales cã aceste case cu jurnal electronic nu mai au douã role, ceea ce înseamnã cã cheltuielile de exploatare se reduc la jumãtate”, a precizat ºi Constantin Dicu, manager firmã ce vinde case de marcat.

La întâlnirea cu mediul de afaceri din Valea Jiului au venit ºi cei de la Camera de Comerþ a judeþului Hunedoara, care spun cã sunt gata sã ofere sprijin agenþilor economici în aceastã revoluþie fiscalã. „Este, în primul rând, una dintre preocupãrile noastre permanente,

recalculare ºi la Deva nu le mergea softul, nu aveau personal sau voinþã. Sunt mineri cu aceeaºi vechime care au pensii total diferite. Unul primeºte 2800 de lei iar celãlalt 4300. Unul a ieºit pe vechea lege iar celãlalt la ultima disponibilizare”, spune unuldintre ortacii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.

Modificãrile legislative aprobate se aplicã foºtilor angajaþi din minerit, siderurgie, construcþii, cãi ferate ºi alte domenii care s-au încadrat în grupele I ºi ÎI de muncã. Astfel, celor care au lucrat condiþii grele de muncã, fiind încadraþi în grupele I ºi ÎI, ºi care au ieºit la pensie în perioada 1990 – 2011, li se vor recalcula pensiile din oficiu. Procesul de recalculare va începe la 1 octombrie, a precizat deputatul hunedorean, Marius Surgent. În opinia parlamentarilor hunedoreni PSD ºi ALDE, cei care au susþinut acest proiect în Parlament, minerii ale cãror punctaje medii vor fi recalculate, ar putea beneficia de un spor de peste 1.000 de lei la actuala pensie.

Maximilian GÂNJU

reprezentarea mediului de afaceri ºi poate cã pare, la prima vedere cã venim în premierã la Petroºani, dar noi suntem mereu aici, în interesul mediului de afaceri. Solicitarea unui agent economic, care este ºi membru al Camerei de Comerþ, o întâlnire cu toþi contribuabilii care sunt afectaþi de aceste modificãri legislative este, pentru noi, un motiv suficient

Sute de somaþii au fost trimise datornicilor

Î

ntr-o singurã lunã de zile, Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale Petroºani a trimis peste 200 de înºtiinþãri datornicilor la bugetul local.

Fie cã au impozite neplãtite, amenzi sau alte dãri restante, datornicii riscã executarea silitã ori poprirea conturilor dacã

ca sã ne implicãm în organizare”, a explicat ºi Crinela Gafton – director general al Camerei de Comerþ ºi Industrie a judeþului Hunedoara.

Specialiºtii estimeazã cã vânzarea caselor de marcat, pentru a le înlocui pe cele vechi, va avea loc pânã la sfârºitul acestui an, dar funcþionarea lor cu serverele ANAF va mai dura ani buni.

Diana MITRACHE nu-ºi achitã din datorii.

Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale din cadrul municipalitãþii Petroºani încearcã sã recupereze sume importante care ar mai ”acoperi” din gaura fãcutã în buget de ”revoluþia” fiscalã. Astfel, pe parcursul lunii iunie a.c., instituþia a somat sau a emis titlu executoriu pentru 204 datornici, persoane care au obligaþia sã-ºi achite restanþele ori sã-ºi întocmeascã angajamente de platã.

La sumã se adaugã ºi penalitãþi de întârziere astfel cã sumele plãtite devin mai mari faþã de datoria iniþialã.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Nedeie secularã de Sf Ilie, în munþi

P

e drumul ce duce spre Transalpina, administraþia din Petrila reia, în acest week-end, tradiþia nedeilor seculare de Sfântul Ilie.

Este o sãrbãtoare munteneascã de sute de ani, care se þine pe platoul din apropierea unui altar pe care momârlanii ºi l-au construit în munte, ca sã se roage lui Dumnezeu. Acolo sunt aºteptaþi ºi în aceastã duminicã, localnicii ºi

crescãtorii de oi, iar primarul din Petrila, Vasilicã Jurca spune cã reînvie astfel un eveniment mult aºteptat de oieri, în locul denumit Poiana Muierii. „În asociere cu oierii din muntele Sterminos, pe pãºunea din Poianã Muierii, duminicã, va fi organizatã o nedeie, precedatã de o slujbã în bisericã de varã din Poianã Muierii. Acolo existã un altar de varã, construit de cei care îºi pãstoresc animalele ºi

sunt din oraºul Petrila.

Nedeia aceasta vine din vechime ºi, o perioadã de timp, pe vremea comuniºtilor, a fost uitatã, dar a fost reluatã acum ºi îi invitãm sã vinã în munte pe toþi cei care doresc.

“Cei care vor sã urce la aceastã nedeie, la care vin ºi ansambluri de Novaci, trebuie sã urce pe drumul spre Transalpina. „Accesul se face, cel mai uºor, pe DN 7A, de pe Cheile Jieþului, pânã la Obârºia Lotrului. De acolo, se merge spre Transalpina, pânã în zona munþilor Tãrtãrãu, iar de acolo, un drum spre stânga duce spre Poiana Muierii. Este la limita dintre Vâlcea ºi Gorj”, a completat primarul Vasilicã Jurca.

La fiecare sãrbãtoare, momârlanii se adunã la serbãri câmpeneºti, iar cea de Sfântul Ilie se þine într-un loc inedit, departe, spre cãtunele din munte, unde oierii îºi duc turmele pe timpul verii.

Diana MITRACHE

Nedeia Troiþei duce mai Dezastru la titularizare ezultatele departe tradiþiile strãmoºeºti Rexamenului de titularizare au fost rimãria ºi afiºate. La nivelul Consiliul Local P judeþului s-au al municipiului Petroºani vor organiza, în luna august, Nedeia Troiþei.

Acþiunea este organizatã în fiecare an la peste 1.500 de metri altitudine ºi are ca scop promovarea tradiþiilor zonei. Toþi cei care vor urca la munte vor putea degusta din preparatele tradiþionale. „Tradiþiile ne definesc ca oameni, ca societatea, iar pãstrarea ºi respectarea acestora reprezintã un omagiu adus pãrinþilor noºtri ºi trecutului comunitãþii în care trãim.

Din strãbuni, sfintele sãrbãtori sunt celebrate prin nedei, sãrbãtori ale poporului, pline de bucurie ºi

pioºenie, sãrbãtoarea Adormirii maicii Domnului fiind una dintre cele mai sfinte sãrbãtori ale românilor. Nedeia Troiþei este organizatã, în fiecare an, la Troiþa ridicatã la cota 1500 de metir din masivul Parâng ºi are drept scop promovarea tradiþiilor localnicilor din zonã ºi constã în prepararea bucatelor tradiþionale ºi furnizarea lor participanþilor, o slujbã de pomenire, muzicã ºi

Jiul curãþat la Gorj de gunoaiele de la noi Condamnat pentru P ompierii ºi voluntarii din Gorj au curãþat marþi dimineaþã zona râului Jiu, de gunoaiele cãrate de apã din zona Vãii Jiului.

De altfel, cei care au participat la aceastã acþiune spun cã vina este, cu precãdere a celor ce locuiesc în zona noastrã, pentru cã apele ce vin de pe versanþi din oraºele Vãii Jiului, carã cu ele tone de deºeuri ce, mai apoi, dupã ieºirea din Defileul Jiului, sufocã faunã.

Un comunicat al ISU Gorj anunþã cã: ”Din pãcate, multe, foarte multe gunoaie s-au adunat în zonele statice ale râului Jiu. Trebuie sã învãþãm cã natura ºi

tâlhãrie calificatã

I ecosistemul sunt factori foarte importanþi în viaþa noastrã!

Trebuie sã învãþãm sã avem mai multã grijã de naturã, pentru cã aºa avem grijã de noi ºi de generaþiile urmãtoare! Noi, pompierii militari, vom rãspunde prezent pentru orice astfel de acþiuni ºi, fie cã suntem în timpul

Fructe, legume, lactate ºi produse de panificaþie pentru elevi în noul an ºcolar

serviciului sau în timpul liber, vom sprijini, prin tot ce putem, astfel de acþiuni! Sperãm cã pe viitor sã fim mult mai mulþi la astfel de acþiuni, dar cel mai important lucru este sã conºtientizãm cã natura este mama noastrã ºi cã oraºul lui Brâncuºi, frumosul nostru judeþ ºi peisajele minunatei noastre þãri nu meritã sã fie umbrite de gunoaie!”, se aratã în comunicatul remis de ISU Gorj. .

Toate apele ce curg spre Târgu Jiu izvorãsc de pe versanþii din Valea Jiului ºi singurii poluatori sunt oamenii ce locuiesc aici. Tone de PET-uri sunt cãrate de apele crescute în urma ploilor spre Defileul Jiului ºi mai jos spre Târgu Jiu. Asta, în timp ce administraþiile locale abia fac faþã cu decolmatarea pâraielor.

Diana MITRACHE

ndividul care a momit un petroºãnean într-o zonã lãturalnicã, l-a atacat cu un spray iritant-lacrimogen ºi apoi l-a jefuit se duce la închisoare. Bãrbatul ºi-a ademenit victima sub pretextul cã are ”fete la produs”.

Suspectul a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la 2 ani de închisoare cu executare ºi la plata sumei de 10.180 lei cãtre victimã, suma reprezentând

dansuri populare specifice zonei noastre ºi prezentare de costume populare”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani 5.500 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Petroºani pentru organizarea evenimentului ce va avea loc în aceastã lunã în inima munþilor Parâng. Totodatã, participanþii vor avea acces gratuit cu telescaunul.

Monika BACIU

despãgubiri civile.

Sentinþa instanþei de fond n-a fost atacatã de inculpatul trimis în judecatã ºi condamnat pentru tâlhãrie calificatã.

Incidentul a avut loc în primãvara acestui an, iar O. Cristian Valeriu ºi-a momit victima cu fotografia unei tinere despre care a susþinut cã este prostituatã ºi cã ”presteazã” ieftin. Astfel a convins un pensionar din Petroºani sã-l urmeze în spatele unui hotel din centrul municipiului unde sã întreþinã relaþii sexuale cu tânãra în schimbul banilor. Victima a muºcat momeala, dar în loc de sex a fost atacat ºi jefuit.

Recidivistul i-a pulverizat în faþã o substanþã iritant lacrimogenã ºi apoi l-a buzunãrit. A gãsit asupra bãtrânului 180 de lei ºi dupã ce i-a luat banii s-a fãcut nevãzut. Individul este recidivist ºi mai are un dosar penal pentru furt. A fost cercetat ori condamnat pentru tentativã de viol, tâlhãrie calificatã, furt ºi tentativã de furt.

M. GÂNJU

înregistrat doar patru note de 10.

Hodean Ioan Simion, Nandra Cosmin Mircea au susþinut probã la disciplina religie ortodoxã ºi au obþinut nota 10.

Perþa Sonia a susþinut examenul de titularizare la disciplina limba ºi literatura românã, pedagogia preºcolarã ºi metodica desfãºurãrii activitãþilor instructiveducative în grãdiniþã de copii, iar ªtefãnescu Iolanda a susþinut proba la limba ºi literatura românã, elemente de pedagogie ºcolarã ºi elemente de didactica generalã aplicate disciplinelor din învãþãmântul primar, ambele obþinând nota 10.

Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã la clasã în profilul postului.

Note peste 7 au obþinut un numãr de 88 de candidaþi, în timp ce

M 45 de candidaþi au luat note cuprinse între 6,00 ºi 6.99.

43 de candidaþi la examenul de titularizare au obþinut peste nota 8, iar alþi 24 au obþinut note cuprinse între 9,00 ºi 9,99.

Note cuprinse între 5 ºi 6 au obþinut un numãr de 76 de candidaþi.Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã în profilul postului.72 dintre candidaþii care au susþinut examenul de titularizare au luat note sub 5. ªase candidaþi au obþinut note cuprinse

între 1 ºi 1.99.

“Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadã nedeterminatã vizeazã urmãtoarele discipline/specializãri: educatori/profesori pentru învãþãmânt preºcolar în limba românã (1.094), învãþãtori/profesori pentru învãþãmânt primar în limba românã (882), muzicã instrumentalã (274) ºi educaþie fizicã ºi sport (287)”, aratã Ministerul Educaþiei Naþionale.

Repartizarea candidaþilor pentru angajare pe perioadã nedeteminatã se realizeazã în ºedinþe publice organizate de inspectoratele ºcolare în data de 26 iulie.

Monika BACIU

inisterul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) a stabilit bugetul de implementare a Programului pentru ºcoli în anul ºcolar 2018-2019.

Astfel, ºcolarii vor primi fructe, legume, lapte de consum produse lactate ºi produse de panificaþie în valoare de 572 milioane de lei, anunþã ministerul.

Ministerul Agriculturii precizeazã cã suma alocatã Programului pentru ºcoli al României, de la bugetul national, în anul ºcolar 2018-2019, este de 571.988 mii lei care se utilizeazã astfel: 87.372 mii lei pentru acordarea gratuitã de fructe ºi legume ºi 43.689 mii lei pentru derularea mãsurilor educative aferente; 192.219 mii lei pentru acordarea gratuitã de lapte de consum ºi produse lactate fãrã adaos de lapte praf ºi 43.689 mii lei pentru derularea mãsurilor educative; 205.019 mii lei pentru acordarea gratuitã de produse de panificaþie, exclusiv din bugetul naþional. „Din suma menþionatã, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru Programul pen-

Actualitate 5 tru ºcoli al României este de: 6.866.848 de euro, pentru acordarea gratuitã de fructe ºi legume ºi derularea mãsurilor educative aferente ºi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuitã de lapte ºi produse lactate ºi derularea mãsurilor educative aferente”, anunþã MADR. Potrivit MADR, în anul ºcolar 2018-2019, Programul pentru ºcoli al României se va adresa unui numãr estimativ de 2.184.462 preºcolari din grãdiniþele de stat autorizate/acreditate ºi particulare acreditate cu program normal de 4 ore ºi elevi din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat autorizat/acreditat. „Hotãrârea care stabileºte pentru anul ºcolar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru ºcoli al României în perioada 2017-2023 aduce unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al UE, astfel încât sã fie alocat pe componente: mãsuri educative ºi acordarea gratuitã de fructe ºi legume, respectiv lapte ºi produse lactate iar la toate cererile de platã depuse ºi eligibile sã li se efectueze plãþi reprezentând ajutor financiar al UE”, informeazã Ministerul Agriculturii.

Se întorc ploile, iar vremea va fi capricioasã pânã la sfârºitul lunii Meteorologii anunþã cã ploile se vor extinde pe tot teritoriul þãrii de miercuri, însã temperaturile rãmân cele normale pentru aceastã perioadã.

Vremea va fi capricioasã pânã la sfârºitul lunii. „De marþi, se

înmulþesc ploile, ca ºi apariþie, dar ºi ca arie.

Dacã luni au fost doar câteva celule, de marþi vor apãrea ºi în sudul extrem, în sud-est, dar în Bucureºti mai puþin. De miercuri, vor fi pe arii mai extinse ºi mai însem-

nate cantitativ, cam pe tot teritoriul þãrii, iar temperaturile vor fi modeste, undeva în jurul celor normale, cu 30-31 de grade în sud, pentru cã vorbim de intervale cu ploaie. Vor fi mai scãzute în zonele nordice ºi centrale, acolo unde sunt mai multe perioade cu nori, cu 22-24 de grade Celsius”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina ªerban, meteorolog în cadrul Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM).

Potrivit sursei citate, zilele cu ploaie se vor menþine pânã la sfârºitul lunii. „Rãmânem în masã instabilã pânã la sfârºitul

lunii, adicã vom avea ploi frecvent dupã-amiaza ºi seara în mod deosebit, cele mai expuse fiind zonele de deal ºi de munte, dar ºi în restul þãrii”, mai explicã meteorologul. În ceea ce priveºte zilele de caniculã, mai ales cã suntem în mijlocul verii ºi cã, pânã acum, nu a existat un astfel de episod, meteorologul are veºti bune. „Nu se întrevede nimic, poate un semnal slãbuþ, spre sfârºitul lunii, dar se poate schimba de la o zi la alta”, mai spune Alina ªerban, meteorolog ANM.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Nedeie secularã de Sf Ilie, în munþi

P

e drumul ce duce spre Transalpina, administraþia din Petrila reia, în acest week-end, tradiþia nedeilor seculare de Sfântul Ilie.

Este o sãrbãtoare munteneascã de sute de ani, care se þine pe platoul din apropierea unui altar pe care momârlanii ºi l-au construit în munte, ca sã se roage lui Dumnezeu. Acolo sunt aºteptaþi ºi în aceastã duminicã, localnicii ºi

crescãtorii de oi, iar primarul din Petrila, Vasilicã Jurca spune cã reînvie astfel un eveniment mult aºteptat de oieri, în locul denumit Poiana Muierii. „În asociere cu oierii din muntele Sterminos, pe pãºunea din Poianã Muierii, duminicã, va fi organizatã o nedeie, precedatã de o slujbã în bisericã de varã din Poianã Muierii. Acolo existã un altar de varã, construit de cei care îºi pãstoresc animalele ºi

sunt din oraºul Petrila.

Nedeia aceasta vine din vechime ºi, o perioadã de timp, pe vremea comuniºtilor, a fost uitatã, dar a fost reluatã acum ºi îi invitãm sã vinã în munte pe toþi cei care doresc.

“Cei care vor sã urce la aceastã nedeie, la care vin ºi ansambluri de Novaci, trebuie sã urce pe drumul spre Transalpina. „Accesul se face, cel mai uºor, pe DN 7A, de pe Cheile Jieþului, pânã la Obârºia Lotrului. De acolo, se merge spre Transalpina, pânã în zona munþilor Tãrtãrãu, iar de acolo, un drum spre stânga duce spre Poiana Muierii. Este la limita dintre Vâlcea ºi Gorj”, a completat primarul Vasilicã Jurca.

La fiecare sãrbãtoare, momârlanii se adunã la serbãri câmpeneºti, iar cea de Sfântul Ilie se þine într-un loc inedit, departe, spre cãtunele din munte, unde oierii îºi duc turmele pe timpul verii.

Diana MITRACHE

Nedeia Troiþei duce mai Dezastru la titularizare ezultatele departe tradiþiile strãmoºeºti Rexamenului de titularizare au fost rimãria ºi afiºate. La nivelul Consiliul Local P judeþului s-au al municipiului Petroºani vor organiza, în luna august, Nedeia Troiþei.

Acþiunea este organizatã în fiecare an la peste 1.500 de metri altitudine ºi are ca scop promovarea tradiþiilor zonei. Toþi cei care vor urca la munte vor putea degusta din preparatele tradiþionale. „Tradiþiile ne definesc ca oameni, ca societatea, iar pãstrarea ºi respectarea acestora reprezintã un omagiu adus pãrinþilor noºtri ºi trecutului comunitãþii în care trãim.

Din strãbuni, sfintele sãrbãtori sunt celebrate prin nedei, sãrbãtori ale poporului, pline de bucurie ºi

pioºenie, sãrbãtoarea Adormirii maicii Domnului fiind una dintre cele mai sfinte sãrbãtori ale românilor. Nedeia Troiþei este organizatã, în fiecare an, la Troiþa ridicatã la cota 1500 de metir din masivul Parâng ºi are drept scop promovarea tradiþiilor localnicilor din zonã ºi constã în prepararea bucatelor tradiþionale ºi furnizarea lor participanþilor, o slujbã de pomenire, muzicã ºi

Jiul curãþat la Gorj de gunoaiele de la noi Condamnat pentru P ompierii ºi voluntarii din Gorj au curãþat marþi dimineaþã zona râului Jiu, de gunoaiele cãrate de apã din zona Vãii Jiului.

De altfel, cei care au participat la aceastã acþiune spun cã vina este, cu precãdere a celor ce locuiesc în zona noastrã, pentru cã apele ce vin de pe versanþi din oraºele Vãii Jiului, carã cu ele tone de deºeuri ce, mai apoi, dupã ieºirea din Defileul Jiului, sufocã faunã.

Un comunicat al ISU Gorj anunþã cã: ”Din pãcate, multe, foarte multe gunoaie s-au adunat în zonele statice ale râului Jiu. Trebuie sã învãþãm cã natura ºi

tâlhãrie calificatã

I ecosistemul sunt factori foarte importanþi în viaþa noastrã!

Trebuie sã învãþãm sã avem mai multã grijã de naturã, pentru cã aºa avem grijã de noi ºi de generaþiile urmãtoare! Noi, pompierii militari, vom rãspunde prezent pentru orice astfel de acþiuni ºi, fie cã suntem în timpul

Fructe, legume, lactate ºi produse de panificaþie pentru elevi în noul an ºcolar

serviciului sau în timpul liber, vom sprijini, prin tot ce putem, astfel de acþiuni! Sperãm cã pe viitor sã fim mult mai mulþi la astfel de acþiuni, dar cel mai important lucru este sã conºtientizãm cã natura este mama noastrã ºi cã oraºul lui Brâncuºi, frumosul nostru judeþ ºi peisajele minunatei noastre þãri nu meritã sã fie umbrite de gunoaie!”, se aratã în comunicatul remis de ISU Gorj. .

Toate apele ce curg spre Târgu Jiu izvorãsc de pe versanþii din Valea Jiului ºi singurii poluatori sunt oamenii ce locuiesc aici. Tone de PET-uri sunt cãrate de apele crescute în urma ploilor spre Defileul Jiului ºi mai jos spre Târgu Jiu. Asta, în timp ce administraþiile locale abia fac faþã cu decolmatarea pâraielor.

Diana MITRACHE

ndividul care a momit un petroºãnean într-o zonã lãturalnicã, l-a atacat cu un spray iritant-lacrimogen ºi apoi l-a jefuit se duce la închisoare. Bãrbatul ºi-a ademenit victima sub pretextul cã are ”fete la produs”.

Suspectul a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la 2 ani de închisoare cu executare ºi la plata sumei de 10.180 lei cãtre victimã, suma reprezentând

dansuri populare specifice zonei noastre ºi prezentare de costume populare”, susþine Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani 5.500 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Petroºani pentru organizarea evenimentului ce va avea loc în aceastã lunã în inima munþilor Parâng. Totodatã, participanþii vor avea acces gratuit cu telescaunul.

Monika BACIU

despãgubiri civile.

Sentinþa instanþei de fond n-a fost atacatã de inculpatul trimis în judecatã ºi condamnat pentru tâlhãrie calificatã.

Incidentul a avut loc în primãvara acestui an, iar O. Cristian Valeriu ºi-a momit victima cu fotografia unei tinere despre care a susþinut cã este prostituatã ºi cã ”presteazã” ieftin. Astfel a convins un pensionar din Petroºani sã-l urmeze în spatele unui hotel din centrul municipiului unde sã întreþinã relaþii sexuale cu tânãra în schimbul banilor. Victima a muºcat momeala, dar în loc de sex a fost atacat ºi jefuit.

Recidivistul i-a pulverizat în faþã o substanþã iritant lacrimogenã ºi apoi l-a buzunãrit. A gãsit asupra bãtrânului 180 de lei ºi dupã ce i-a luat banii s-a fãcut nevãzut. Individul este recidivist ºi mai are un dosar penal pentru furt. A fost cercetat ori condamnat pentru tentativã de viol, tâlhãrie calificatã, furt ºi tentativã de furt.

M. GÂNJU

înregistrat doar patru note de 10.

Hodean Ioan Simion, Nandra Cosmin Mircea au susþinut probã la disciplina religie ortodoxã ºi au obþinut nota 10.

Perþa Sonia a susþinut examenul de titularizare la disciplina limba ºi literatura românã, pedagogia preºcolarã ºi metodica desfãºurãrii activitãþilor instructiveducative în grãdiniþã de copii, iar ªtefãnescu Iolanda a susþinut proba la limba ºi literatura românã, elemente de pedagogie ºcolarã ºi elemente de didactica generalã aplicate disciplinelor din învãþãmântul primar, ambele obþinând nota 10.

Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã la clasã în profilul postului.

Note peste 7 au obþinut un numãr de 88 de candidaþi, în timp ce

M 45 de candidaþi au luat note cuprinse între 6,00 ºi 6.99.

43 de candidaþi la examenul de titularizare au obþinut peste nota 8, iar alþi 24 au obþinut note cuprinse între 9,00 ºi 9,99.

Note cuprinse între 5 ºi 6 au obþinut un numãr de 76 de candidaþi.Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã în profilul postului.72 dintre candidaþii care au susþinut examenul de titularizare au luat note sub 5. ªase candidaþi au obþinut note cuprinse

între 1 ºi 1.99.

“Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadã nedeterminatã vizeazã urmãtoarele discipline/specializãri: educatori/profesori pentru învãþãmânt preºcolar în limba românã (1.094), învãþãtori/profesori pentru învãþãmânt primar în limba românã (882), muzicã instrumentalã (274) ºi educaþie fizicã ºi sport (287)”, aratã Ministerul Educaþiei Naþionale.

Repartizarea candidaþilor pentru angajare pe perioadã nedeteminatã se realizeazã în ºedinþe publice organizate de inspectoratele ºcolare în data de 26 iulie.

Monika BACIU

inisterul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) a stabilit bugetul de implementare a Programului pentru ºcoli în anul ºcolar 2018-2019.

Astfel, ºcolarii vor primi fructe, legume, lapte de consum produse lactate ºi produse de panificaþie în valoare de 572 milioane de lei, anunþã ministerul.

Ministerul Agriculturii precizeazã cã suma alocatã Programului pentru ºcoli al României, de la bugetul national, în anul ºcolar 2018-2019, este de 571.988 mii lei care se utilizeazã astfel: 87.372 mii lei pentru acordarea gratuitã de fructe ºi legume ºi 43.689 mii lei pentru derularea mãsurilor educative aferente; 192.219 mii lei pentru acordarea gratuitã de lapte de consum ºi produse lactate fãrã adaos de lapte praf ºi 43.689 mii lei pentru derularea mãsurilor educative; 205.019 mii lei pentru acordarea gratuitã de produse de panificaþie, exclusiv din bugetul naþional. „Din suma menþionatã, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru Programul pen-

Actualitate 5 tru ºcoli al României este de: 6.866.848 de euro, pentru acordarea gratuitã de fructe ºi legume ºi derularea mãsurilor educative aferente ºi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuitã de lapte ºi produse lactate ºi derularea mãsurilor educative aferente”, anunþã MADR. Potrivit MADR, în anul ºcolar 2018-2019, Programul pentru ºcoli al României se va adresa unui numãr estimativ de 2.184.462 preºcolari din grãdiniþele de stat autorizate/acreditate ºi particulare acreditate cu program normal de 4 ore ºi elevi din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat autorizat/acreditat. „Hotãrârea care stabileºte pentru anul ºcolar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru ºcoli al României în perioada 2017-2023 aduce unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al UE, astfel încât sã fie alocat pe componente: mãsuri educative ºi acordarea gratuitã de fructe ºi legume, respectiv lapte ºi produse lactate iar la toate cererile de platã depuse ºi eligibile sã li se efectueze plãþi reprezentând ajutor financiar al UE”, informeazã Ministerul Agriculturii.

Se întorc ploile, iar vremea va fi capricioasã pânã la sfârºitul lunii Meteorologii anunþã cã ploile se vor extinde pe tot teritoriul þãrii de miercuri, însã temperaturile rãmân cele normale pentru aceastã perioadã.

Vremea va fi capricioasã pânã la sfârºitul lunii. „De marþi, se

înmulþesc ploile, ca ºi apariþie, dar ºi ca arie.

Dacã luni au fost doar câteva celule, de marþi vor apãrea ºi în sudul extrem, în sud-est, dar în Bucureºti mai puþin. De miercuri, vor fi pe arii mai extinse ºi mai însem-

nate cantitativ, cam pe tot teritoriul þãrii, iar temperaturile vor fi modeste, undeva în jurul celor normale, cu 30-31 de grade în sud, pentru cã vorbim de intervale cu ploaie. Vor fi mai scãzute în zonele nordice ºi centrale, acolo unde sunt mai multe perioade cu nori, cu 22-24 de grade Celsius”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina ªerban, meteorolog în cadrul Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM).

Potrivit sursei citate, zilele cu ploaie se vor menþine pânã la sfârºitul lunii. „Rãmânem în masã instabilã pânã la sfârºitul

lunii, adicã vom avea ploi frecvent dupã-amiaza ºi seara în mod deosebit, cele mai expuse fiind zonele de deal ºi de munte, dar ºi în restul þãrii”, mai explicã meteorologul. În ceea ce priveºte zilele de caniculã, mai ales cã suntem în mijlocul verii ºi cã, pânã acum, nu a existat un astfel de episod, meteorologul are veºti bune. „Nu se întrevede nimic, poate un semnal slãbuþ, spre sfârºitul lunii, dar se poate schimba de la o zi la alta”, mai spune Alina ªerban, meteorolog ANM.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Raport despre jaful din pãdurile noastre D upã 18 luni de investigaþii, Declic ºi Agenþia americanã pentru Investigaþii de Mediu (EIA) a întocmit un raport care dezvãluie dezastrul din pãdurile româneºti ºi modul în care sunt tãiate ilegal zeci de hectare de pãduri, iar zeci de metri cubi de lemn ajung zilnic la export.

Raportul, intitulat ''Jaful pãdurilor din România'' dezvãluie

informaþii cu privire la cine se aflã în spatele acestor defriºãri masive ºi cum reuºesc firmele sã pãcãleascã autoritãþile, dar ºi unde ajunge lemnul românesc.

Semnatarii raportului susþin cã au fost urmãrite camioanele ºi monitorizate luni în ºir.

"Parcurile naþionale din România sunt printre cele mai importante din Europa, dar se aflã în pericol din cauza tãierilor ilegale. Aceste defriºãri par legale în acte, dar ce se întâmplã

Hoþii nu au vacanþã, dar nici jandarmii... hiar dacã suntem în plin sezon estival, iar C efectivele Inspectoratului de

Jandarmi Judeþean ,,Decebal” Hunedoara sunt agrenate în misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia numeroaselor evenimente organizate în spaþial public, jandarmii sunt atenþi ºi la prevenirea ºi combaterea activitãþilor ilegale din domeniul circulaþiei, depozitãrii, prelucrãrii ºi comercializãrii materialului lemnos.

Astfel, jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vaþa de Jos au depistat în data de 16 iulie a.c., în jurul orei 15.00, în localitatea Criºcior, judeþul

în realitate pe teren este total diferit ºi are un impact major asupra biodiversitãþii", susþin semnatarii raportului.

Investigaþia precedentã a EIA, din 2015, a zguduit sectorul forestier. În iunie 2015, oficiali români au efectuat inspecþii la gaterele companiei Schweighofer ºi la furnizorii acesteia, adunând probe care au condus la declanºarea unei anchete DIICOT. În 2017, Schweighofer ºi-a pierdut certificarea FSC.

Hunedoara, un bãrbat care transporta cu un camion material de construcþii fasonat (grinzi, dulapi) a cãrei masã lemnoasã nu corespundea cu cea înscrisã în avizul de însoþire .

Numitul D.G. a fost sancþionat cu amendã contravenþionalã în valoare de 5.000 lei, în conformitate cu Legea 171/2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice.

De asemenea, jandarmii montani au dispus mãsura ridicãrii în vederea confiscãrii materialului lemnos (5,65 mc), acesta fiind predat Ocolului Silvic Brad.

Totodatã, jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Staþiune Balneoclimatericã Geoagiu Bãi au finalizat cercetãrile pentru o faptã din data de 14 iulie a.c, când au depistat în zona împãduritã ªesuri,

Compania a anunþat o serie de modificãri la politicile sale de aprovizionare ºi ºi-a redus achiziþiile de material lemnos din România de la 2,3 milioane metri cubi în 2013 la 1,2 milioane metri cubi în 2017. În 2016, Guvernul României a lansat un sistem public de monitorizare online a transporturilor de material lemnos, numit Inspectorul Pãdurii, stabilind un nou precedent pentru transparenþã.

din apropierea localitãþii Geoagiu, 3 persoane de sex masculin care încãrcau material lemnos într-o remorcã tractatã de un tractor.

Persoanele în cauzã nu deþineau nici un document care sã ateste legalitatea tãierii ºi provenienþa materialului lemnos.

Jandarmii au identificat autorii faptei ºi au întocmit actele de sesizare pentru ,,tãiere fãrã drept de arbori” ºi ,,furt”, fapte prevãzute ºi sancþionate de art. 107, aliniatul 1 ºi art. 109, litera c) din Legea 46/2008, Codul Silvic, acestea fiind predate Poliþiei Staþiunii Geoagiu. În plus, jandarmii au dispus mãsura ridicãrii în vederea confiscãrii materialului lemnos (3,1 mc), acesta fiind predat Ocolului Silvic Geoagiu.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Semnatarii raportului ''Jaful pãdurilor din România'' spun cã au pregãtit o serie de recomandãri pentru a stopa tãierile din parcurile naþionale,

pentru cã milioane de locuitori sunt afectaþi de acestea, precum ºi o hartã a dezastrelor ºi de ce este pusã în pericol populaþia.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Iulie 2018

Henþ cu mâna

CUM VA FI FÃRÃ CR7?

Sarea ºi piperul fotbalului între Grand Via ºi Bernabeu s-ar putea sã strice gustul „bucatelor” lui Real Madrid.

Cristiano Ronaldo,

personajul de diamant în multipla campioanã a Europei ºi a lumii, în competiþia intercluburi a semnat (era sã spun a trãdat) pentru cei de la

Juventus Torino, echipã pe care cãsãpit-o de câte ori a prins-o pe

aleile cu fiþe ale campionilor europeni.

La 33 de ani, CR7, cum este el abreviat, este pregãtit sã o ia de la început, cu un salariu de 31.000.000 de euro pe an, adicã 124 milioane pe cele patru sezoane pentru care a semnat. „Extraterestrul” din Madeira bifeazã a patra

echipã de anvergurã în cariera sa, dupã Sporting Lisabona, Manchester United ºi Real Madrid.

Chiar dacã va fi cântecul de lebãdã a lui CR7, va fi a unei lebede în zbor.

Dar cum va fi la Real Madrid fãrã CR7?

Fotbal. Juniori.

Fotbalul nu moare la Petroºani!

Un grup de foºti jucãtori de la Jiul Petroºani a luat hotãrât decizia de a o lua de la capãt, pe principii noi ºi sãnãtoase în a revitaliza fotbalul la copii ºi juniori.

Dar mai întâi, cine sunt aceºti foºti jucãtori?

DAMIAN MILITARU (51 de ani) a jucat la Jiul Petroºani la nivelul Diviziilor „A” ºi „B”, în perioadele 1991-1994, 2001-2003 ºi 2005-2007, aºadar, un numãr de nouã campionate. În Divizia „A” a jucat 35 de partide marcând 7 goluri.

DAMIAN MILITARU VIOREL STANCU (45 de ani) a fost component al Jiului între anii 1991-1995, 1996-1998 ºi 2000-2001, adicã 7 sezoane, în Diviziile „A” ºi „B”, cu 46 de meciuri ºi 5 goluri în Divizia „A”.

SORIN GHIÞAN (50 de ani), portarul Jiului vreme de 10 ani, în perioaVIOREL STANCU dele 1989-1999, dintre care patru ani pe prima scenã.

COSMIN KANDUTH (40 de ani) a „prins” la Jiul douã sezoane în Divizia „B”, între anii 1999-2001.

Aºadar, patru nume cu implicaþii profunde în istoria echipei Jiul Petroºani, care au decis recent sã punã bazele ªcolii de Fotbal SORIN GHIÞAN „Damian Militaru”, ce cuprinde grupe de copii de la 4 la 14 ani. „Este un nou început, sperãm sã readucem plãcerea de a juca fotbal la Petroºani. Avem o colaborare ºi un bun parteneriat cu pãrinþii acestor copii, suntem sprijiniþi în condiþii favorabile de Primãria ºi Consiliul Local COSMIN KANDUTH Petroºani, sper cã vom face o treabã bunã. Pânã la începerea sezonului de toamnã vom pune la punct toate cele necesare la grupele de juniori cu care vom lua startul în campionatul judeþean”, a precizat unul dintre antrenori, Cosmin Kanduth.

Echipa AS Energeticianul, la primul antrenament pe stadionul „Jiul”

Fotbal. Pregãtiri

AU VENIT!

Luni, 16 iunie, fix la orele 17.00, pe o cãldurã de 26oC, s-au prezentat la

stadionul „Jiul” din Petroºani cei ce formeazã noua grupare „Energeticianul” (fosta ACS ªirineasa). Alãturi de antrenorii Cristian Dulca ºi George Zima, plus directorul sportiv Emil Dicã, au fost prezenþi un numãr de 25 de jucãtori, printre care mai cunoscuþii Vlad Rusu, Nicoarã ºi Tomozei. „Vom avea câte 1-2 antre-

namente pe zi, de luni pânã vineri, apoi vom susþine un joc amical la sfârºitul lunii la Drobeta Tr. Severin. Evident, lotul va mai suferi modificãri pânã la începutul campionatului (n.n 4 august). Sper sã începem bine pentru cã dorim sã ne înscriem în cursa pentru Liga I”, a declarat Cristian Dulca, antrenorul AS Energeticianul.

Nicoarã, Tomozei ºi Vlad Rusu, foºtii divizionari „A”, la antrenament, pe stadionul „Jiul”