Cronica vaii jiului nr 1598, luni 2 iulie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1598

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Iulie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Primãria Petroºani încearcã sã recupereze 70.000 de lei

P

rimãria municipiului Petroºani încearcã sã recupereze suma de 70.000 de lei de la o societate comercialã.

Firma a cumpãrat un teren de la o altã persoanã juridicã, însã nu a mai depus ºi actele de vânzare – cumpãrare pentru a fi luatã în evidenþele Serviciului de Taxe ºi Impozite, astfel cã a creat un prejudiciu de 70.000 de lei bugetului local. Tranzaþia a fost, însã, identificatã de lucrãtorii Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale Petroºani, iar acum Primãria municipiului Petroºani

s-a adresat instanþei de judecatã pentru a recupera prejudiciul adus de cumpãrãtorul terenului.

“A fost vorba de o tranzacþie între doi oameni de afaceri.

Cumpãrãtorul nu a depus actele la Serviciul de Taxe ºi Impozite pentru suprafaþa de teren de circa 2000 de metri pãtraþi. Avem de recuperat peste 70.000 de lei”, au declarat reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani.

Terenul care face obiectul litigiului se aflã în zona industrialã de la Livezeni. Aici, autoritãþile locale de la Petroºani intenþionau sã realizeze un parc industrial.

Monika BACIU

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, la discuþii cu reprezentanþii Bãncii Modiale

T

iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, s-a aflat la Constanþa, unde a participat la discuþii cu reprezentanþii Bãncii Mondiale. Au fost abordate mai multe teme de interes pentru administraþiile publice din þarã. >>> PAGINA A 3-A

Lucian Resmeriþã, discuþii cu oficiali guvernamentali L

ucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, a fost ºi el prezent, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Constanþa, acolo unde a participat la discuþii cu reprezentanþi guvernamentali. Întrevederile au avut loc în cadrul eveni-

mentului organizat de Asociaþia Municipiilor din România.

“Au fost abordate subiecte de interes pentru orice administraíe publicã. Astfel de acþiuni vin în sprijinul nostru, al primarilor pentru cã avem posibilitatea, ca prin intermediul acestei asociaþii din care ºi municipiul Lupeni face parte, sã

discutãm cu reprezentanþi ai Guvernului, dar ºi reprezentanþi ai instituþiilor care au legãturã cu administraþia publicã”, a declartat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Un astfel de subiect pentru administraþia localã din Lupeni este cea care vizeazã iluminatul public.

““Iluminatul eficient pentru oraºe”, proiectul fiind susþinut de Asociaþia F.E.G.I.M.E. a fost una din temele abordate la aceastã

întâlnire. Noi, la nivelul municipiului Lupeni avem un asemenea proiect pentru modernizarea iluminatului public, astfel încât acesta sã

fie eficient, dar în acelaºi timp sã reducem ºi costurile”, a mai spus sursa citatã. În plus, la întâlnirea de la Constanþa s-a mai discutat despre necesitatea identificãrii unor strategii comune AMR – MDRAP – MFP în ceea ce priveºte sistemele locale de termoficare, dar ºi continuarea procesului de simplificare al achiziþiilor publice.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

Momit cu o partidã de amor ºi jefuit uplul din Deva C care a stâlcit în bãtaie un bãrbat, l-au

jefuit ºi apoi l-au lãsat sã agonizeze într-un parc din localitatea Vinþu de Jos, au fost arestaþi de magistraþii din Alba Iulia.

Suspecþii, unul de 31 de ani iar celãlalt de 47, ambii din Deva, sunt acuzaþi cã au snopit în bãtaie un bãrbat, tot din Deva, ºi dupã ce l-au lãsat inconºtient i-au luat telefonul ºi banii din portofel. S. Nicolae ºi iubita acestuia G.

Cruciþa sunt acuzaþi de tâlhãrie calificatã ºi au fost arestaþi pentru 30 de zile de cãtre judecãtori. Cuplul a cerut în faþa judecãtorilor sã fie cercetaþi sub control judiciar sau arestul la domiciliu, însã cererile le-au fost respinse. Aceºtia pot totuºi depune contestaþie urmând ca Tribunalul Alba sã decidã dacã pot fi lãsaþi în libertate.

Ancheta este derulatã de poliþiºtii din Vinþu de Jos sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Alba Iulia.

Victima celor doi a fost descoperitã inconºtientã de

cãtre trecãtori, într-un parc, iar poliþiºtii au aflat cã agresorii ”i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii ºi picioarele în zona feþei ºi a abdomenului, deposedându-l, prin ameninþare, de suma de 500 de lei ºi un telefon mobil”, aratã ancheta. Bãrbatul jefuit a ajuns cu rãni serioase la spitalul din Sebeº pentru a primi îngrijiri medicale.

M. GÂNJU

Prestaþiile sociale pentru persoanele cu handicap au fost majorate începând cu 1 iulie 2018 Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara vã face cunoscut cã începând cu data de 1 iulie 2018, în conformitate cu prevederile O.U.G nr. 60/2017 pentru modificarea ºi completarea art.58, alin. (4), (5) si (13) din Legea nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi þinând cont de cuantumul indicatorului social de referinþã (ISR) prevãzut de Legea nr.76/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare (având valoarea de 500 lei la data de 01.01.2018), cuantumul prestaþiilor sociale se actualizeazã dupã cum urmeazã: a) indemnizaþia lunarã pentru persoanele adulte cu handicap: - 350 lei, pentru adultul cu handicap grav (70 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002); - 265 lei, pentru adultul cu handicap accentuat (53 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002). b) buget personal complementar lunar pentru per-

soanele adulte cu handicap: - 150 lei, pentru adultul cu handicap grav (30 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002); - 110 lei, pentru adultul cu handicap accentuat (22 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002); - 60 lei pentru adultul cu handicap mediu (12 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002). c) prestaþie socialã pentru pãrintele, tutorele sau persoana care se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului cu handicap în baza unei mãsuri de protecþie specialã: - 300 lei în cazul copilului cu handicap grav (60 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002); - 175 lei în cazul copilului cu handicap accentuat (35 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002); - 60 lei în cazul copilului cu handicap mediu (12 % din ISR prevãzut de Legea nr.76/2002).

Majorãrile prestaþiilor sociale se acordã din oficiu persoanelor îndreptãþite, fãrã a fi necesarã deplasarea acestora la sediul Biroului Evidenþã Prestaþii Sociale din

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

cadrul Direcþiei. Aceste drepturi se pun în platã începând cu 1 august 2018, sumele aferente lunii iulie urmând sã fie achitate în cursul lunii august 2018, conform prevederilor legale.

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Dosar penal pe numele unui afinar B

cantitatea de 127 kilograme afinã neagrã pe care susnumitul o transporta fãrã documente legale de provenienþã.

Poliþiºtii au luat mãsura sancþionãrii contravenþionale (...) privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi de producþie, comerþ sau prestãri de servicii ilicite, iar cantitatea de 127 kg afine negre a fost ridicatã în vederea confiscãrii”, aratã anchetatorii.

Pe lângã amenda primitã, hunedoreanul riscã sã ajungã în puºcãrie pentru conducere fãrã permis.

Maximilian GÂNJU

ãrbatul este cercetat penal dupã ce a fost prins de poliþiºtii cu 127 de kilograme de afine, fructele de pãdure colectate direct de la marginea pãdurii de la culegãtori.

Hunedoreanul de 47 de ani s-a ales cu dosar penal pentru cã nu avea permis de conducere deºi conducea pe drumurile publice.

A fost prins în urma unui control de rutinã efectuat de poliþiºtii din Abrud, în timp ce acþionau la intersecþia DN 74 cu DJ 107 I din comuna Bucium. ”Totodatã în portbagajul autoturismului a fost identificatã

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

z

z

Genu TUÞU

z

z

Geza SZEDLACSEK Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, la discuþii cu reprezentanþii Bãncii Modiale

iberiu Iacob T Ridzi, primarul municipiului

Petroºani, s-a aflat la Constanþa, unde a participat la discuþii cu reprezentanþii Bãncii Mondiale. Au fost abordate mai multe teme de interes pentru administraþiile publice din þarã.

“Sunt prezent la Constanþa, la Adunarea Generalã a Asociaþiei Municipiilor din România, unde se poartã discuþii cu reprezentanþii Bãncii Mondiale, dar ºi cu oficiali ai instituþiilor statului român”, a spus, vineri, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrpºani.

Livia Stan, directorul Departamentului de Consultata Fiscalã ºI Juridicã a prezentat “Mecanismele de atragere a investiþiilor ºi de dezvoltare urbanã”.

“Este un subiect care ne preocupã ºi am solicitat simplificarea legislaþiei în acest domeniu. De aseme-

nea, la întâlnire am mai discutat despre “Iluminatul eficient pentru oraºe” ºi despre modul în care putem reduce risipa de energie electricã, proiectul fiind susþinut de Asociaþia F.E.G.I.M.E.”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi.

Mihai Busuioc, preºedintele Curþii de Conturi a precizat importanþa colaborãrii ºi dialogului dintre autoritãþile publice locale ºi Curtea de Conturi. „Este important sã existe o colaborare între municipiile din România ºi Curtea de Conturi, dialogul este

foarte important pentru noi. Ne propunem sã creºtem transparenþa prin publicarea raportelor de audit, a planurilor de verificare, prin anunþarea cu cel puþin 3 luni înainte a perioadei în care se va realiza auditul.

De asemenea, ne propunem sã dãm soluþii atât pentru autoritãþile publice locale cât ºi pentru auditorii noºtrii, cã rapoartele noastre de audit sã conþinã recomandãri care sã poatã fi aplicate. Vã anunþ cã Curtea de Conturi nu va mai avea funcþia de control, ci doar rol de audit. Ne propunem creºterea numãrului de

misiuni de performanþã la nivelul UAT-urilor ºi diminuarea numãrului de misiuni de audit financiar”, a spus Mihai Busuioc.

Tototdatã, s-a discutat ºi despre stadiul descentralizãrii ºi a modificãrii procedurii de obþinere a avizelor. „Comisiile de avizare s-au schimbat, iar în douã sãptãmâni urmeazã sã modificãm ºi regulamentele.

Referitor la procesul de descentralizare, Memorandumul înaintat Guvernului a fost deja aprobat, consider cã cu excepþia monumentelor de clasa A, celelalte trebuie gestionate de autoritãþile

publice locale, întrucât dumneavoastrã ºtiþi foarte bine care sunt nevoile comunitãþii pe care o conduceþi”, a precizat George Ivaºcu, ministrul Culturii.

Programul “Capitala antreprenoriatului românesc”, prezentat de Consiliul Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România, este o competiþie între oraºe care au o viziune antreprenorialã de excepþie, indiferent de dimensiunea ºi prosperitatea acestora.

La sesiunea de lucru

au participat Eugen Teodorovici - ministrul Finanþelor, George Ivaºcu – ministrul Culturii ºi Identitãþii Naþionale, Mihai Busuioc – preºedintele Curþii de Conturi a României, Tatiana Proskuryakova – Banca Mondialã, manager de þarã România ºi Ungaria ºi Bogdan Puºcaº – preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice.

Se discutã despre problemele cu care se confruntã administraþiile locale din þarã.

Monika BACIU

Investiþii la INSEMEX Petroºani Suspectatã de I NSEMEX Petroºani achiziþioneazã mai multe echipamente a cãror valoare depãºeºte suma de un milion de lei. Este vorba de o camerã de testare la praf ºi de echipamente de protecþie a respiraþiei. În ceea ce priveºte

echipamentele de protecþie a respiraþiei acestea constau în echipamente de protectie a respiratiei cu circuit deschis ºi presiune pozitiva – 4 bucãþi; rchipamente de protectie a respiratiei cu circuit inchis si presiune pozitiva – 6 bucãþi; kit pentru testarea echipamentelor de protectie a respiratiei cu circuit inchis – o

bucatã. Valoarea echipamentelor se ridicã la suma de 329.000 de lei.

Camera de testare la praf are o valoare de 610.800 de lei. Sumele pentru achiziþionarea camerei de testare provin din Program Nucleu EXTOX si surse proprii ale INSEMEX Petroºani.

Monika BACIU

evaziune în Germania

F

emeia a fost reþinutã ºi dusã în faþa magistraþilor Curþii de Apel Alba Iulia pentru confirmarea mandatului european de arestare.

Aceasta este cercetatã de autoritãþile germane pentru infracþiuni de naturã economico-financiarã. ”Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Orãºtie au identificat ºi condus la sediul poliþiei o femeie în vârstã de 68 de ani, din municipiul Orãºtie, pe numele cãreia autoritãþile germane au emis un mandat european de

arestare, pentru fapte de complicitate la evaziune fiscalã, comise în perioada 2013-2014, pe teritoriul Statului German. Femeia a fost prezentatã de poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale în faþa magistraþilor Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia pentru confirmarea mandatului european de arestare, faþã de aceasta fiind dispusã mãsura de arestare provizorie la domiciliu, pânã în momentul predãrii cãtre autoritãþile judiciare germane”, aratã IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

STRAJA EXTREM PARK s-a deschis sâmbãtã

Studenþii Universitãþii Petroºani, schimb de experienþã în Rusia, China ºi nu numai tudenþii tudenþii strãini – S Universitãþii S 3% ponderea Petroºani vor putea cursanþilor de la participa, începând cu noul an universitar, la programe ERASMUS + în Rusia, China, America Latinã ºi nu numai. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului încearcã sã extindã parteneriatele care îi ca beneficiari pe studenþi.

“Studenþii noºtri vor putea participa la proiecte ERASMUS + care înseamnã vizite de studiu, de practicã, pe o duratã de 3 luni în universitãþi sau firme din Uniunea Europeanã ºi nu numai. În acest an demarãm pe aceastã linie

ERASMUS + ca 107 studenþi sã plece în cadrul unor parteneriate cu universitãþi din Rusia, China, America Latinã, Africa. Toþi studenþii noºtri pot sã promoveze un semestru sau un an de zile, prin aceste burse ERASMUS examene la o altã universitate ºi noi le echivalãm examenele promovate”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Astfel de programe vin în sprijinul studenþilor Universitãþii Petroºani care pe parcursul anilor de studiu pot participa la schimburi de experienþã.

“Noi cãutãm sã le oferim astfel de practici în cadrul programului ERASMUS + pe toate domeniile în care avem specializãri de licenþã ºi de master, dar depinde

de universitãþile partenere. Dacã avem o colaborare cu universitate cu profil economic, atunci schimburile vor fi pe domeniul economic”, a mai subliniat sursa citatã.

Biroul Erasmus+ are ca activitate de bazã managementul mobilitãþilor de studiu/practicã pentru studenþi ºi mobilitãþilor de predare/ formare pentru cadrele didactice/nedidactice, la Universitãþi ºi Instituþii partenere din Uniunea Europeanã. În luna decembrie a anului 2013, Universitatea din Petroºani s-a aflat pe lista Universitãþilor din Europa care au câºtigat Carta Erasmus, valabilã pe întreaga perioadã de derulare a noului program Erasmus+, 2014-2020.

mpãtimiþii trick-urilor cu bicicleta sunt Îaºteptaþi de sâmbãta

UPET Universitatea din Petroºani nu pregãteºte doar studenþi români ºi basarabeni. Aici se specializeazã ºi studenþi din Uniunea Europeanã, Asia sau alte state ale lumii.

Ponderea studenþilor strãini este de 3%.

“Studenþii strãini au o pondere de 3%, dar dacã adãugãm ºi cei 240 de studenþi din Republica Moldova, deja ponderea e mult mai mare.

Cãutãm ca sã redeschidem porþile cãtre studenþii strãini din întreaga lume. Este un proces de duratã, nu este de pe un an pe altul. Am demarat acest proiect, împreunã cu echipa managerialã a

universitãþii, în anul 2016 ºi roadele în 4 ani o sã înceapã sã se vadã”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. În acest context, la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului funcþioneazã ºi douã specializãri de masterat în limba englezã. Nu doar studenþii strãini opteazã pentru aceste specializãri, ci ºi studenþii români.

“Avem douã domenii în limba englezã la masterat, unul pe inginerie minierã ºi celãlalt pe maºini ºi

Ce pierde Petrila dacã se opreºte MHC de pe Taia E

cologiºtii au obþinut în instanþã decizia definitivã de a opri funcþionarea microhidrocentralei de pe Taia.

Microhidrocentrala construitã pe râul Taia trebuie desfiinþatã.

Este o decizie definitivã a Curþii de Apel Alba Iulia, care a admis solicitarea unui ONG. Procesul a fost deschis de APM Hunedoara ºi Hidro Clear SRL în februarie 2018, dupã ce în luna noiembrie 2017 Bankwatch România a obþinut la Tribunalul Hunedoara o decizie prin care avizul de mediu ºi decizia de încadrare pentru proiect erau declarate nule.

“Respinge recursul declarat de pârâta Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara împotriva sentinþei nr.1816/CA/2017 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara.

Respinge recursul declarat de

parata SC HIDRO CLEAR SRL împotriva sentinþei nr.1816/CA/2017, împotriva tuturor încheierilor de ºedinþã, precum ºi a încheierii din data de 22 02 2017 pronunþate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 2451/97/2016.

Obligã recurentele sã plãteascã intimatei Asociaþia Bankwatch România suma de 2330 lei, reprezentând cheltuieli de judecatã în recurs”, aratã soluþia instanþei de la Curtea de Apel Alba.

De precizat este faptul cã Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara a pledat pentru menþinerea microhidrocentralei. Decizia Curþii de Apel Alba Iulia înseamnã demolarea microhidrocentralei de pe râul Tãia.

Cei de la Bankwatch au solicitat anularea deciziei de încadrare 8109/21.10.2009

revizuitã emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara ºi revizuitã de douã ori pe parcursul anului 2013, precum ºi anularea autorizaþiei de Mediu nr. HD50/15.06.2015, emisã tot de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara. Comisia Europeanã a deschis procedura de infrigement împotriva României pentru microhidrocentralele construite pe râurile de munte. Microhidrocentrala de pe Taia este unul din cele 27 de proiecte pentru care Comisia Europeanã a deschis procedura împotriva României.

Activitatea trebuie sistatã, însã, administraþia din Petrila susþine cã nu pierde foarte mult.

Potrivit viceprimarului Dorin Curtean, italienii care administrau microhidrocentrala din estul Vãii Jiului, dãdeau 6 pro-

cente din energia vândutã cãtre primãrie, însã, în ultima vreme nu a prea funcþionat. „De fapt s-a ºi stricat dupã ploile din ultima vreme, iar înainte a fost secetã. Nu prea a funcþionat aceastã microhidrocentralã ºi au tot avut probleme cu ea, din cauza ultimelor ploi care au stricat totul în acea zonã. Nu pierdem foarte mult noi, administraþia localã”, a spus Dorin Curtean. În 26 februarie 2009, la punctul 2. al ordinii de zi a ºedinþei Consiliului Local al oraºului Petrila, a fost aprobat „Proiectul de hotãrâre privind încheierea unui acord de parteneriat cu SC. HIDRO CLEAR SRL Bacãu. INIÞIATOR PRIMAR PÃDUCEL ILIE”, cu 18 voturi „pentru”, un vot abþinere (Oros) ºi s-a materializat în H.C.L.nr.

echipamente miniere moderne, unde deja s-au anunaþt 2-3 studenþi români, cu intenþia ca dupã terminarea licenþei sã meargã la masteratul în limba englezã. Sperãm sã avem înscriºi la masteratul în limba englezã ºi studenþi din Uniunea Europeanã sau din afara Uniunii Europene. Dorim sã specializãm studenþi din întrega lume, din Africa, America de Sud, Asia, dar ºi din þãrile europene.

Avem câteva solicitãri din Austria, Franþa”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

31/2009. Aceasta aducea cam 3.000 de lei pe lunã, minim, administraþiei din Petrila, dar erau luni când venitul era ºi dublu.

Acum, microhidrocentrala construitã pe râul Tãia va fi scoasã din uz ºi desfiinþatã.

Reprezentanþii Asociaþiei Bankwatch au dat în judecatã Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, dar ºi constructorul microhidrocentralei, SC Hidro Clear SRL, cerând anularea autorizaþiei de mediu ºi joi, Curtea de Apel Alba Iulia a dat verdictul final: trebuie desfiinþatã.

Ecologiºtii au reclamat vânãtorii de certificate ”verzi” care, de prin 2013 au pus ochii pe acest râu de munte ºi ºi-au susþinut punctul de vedere în instanþã. Au motivat cã nici mãcar cei de la Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara nu au vãzut problema captãrii acestei ape ºi chiar au hotãrât sã ignore contestaþia de la World Wildlife Fund - WWF ºi sã refuze efectuarea studiului de evaluare adecvatã impus de legislaþie.

Totuºi, înainte ca râul sã fie ”întubat”, ecologiºtii au reuºit sã finanþeze un amplu studiu obiectiv, efectuat de Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, iar acum au cerut anularea Autorizaþiei de Mediu, emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara ºi microhidrocentrala va fi demolatã.

Diana MITRACHE

trecutã, la Strajã, pentru a trãi la maxim, senzaþii unice la noi în þarã. S-a deschis, la finele sãptãmânii trecute, primul parc de aventurã pentru cei pe douã roþi, fãrã motor, iar saltelele au fost deja umflate ºi probate.

Organizatorii spun cã au muncit mult, cã au obþinut finanþare europeanã ºi cã sâmbãtã, oricine a putut veni sã încerce, dacã s-a echipat corespunzãtor, saltelele ºi rampele parcului din Straja. „Aceast parc de aventurã unic în România ºi, ca aºezare a saltelelor suntem unici în toatã lumea, fiindcã ne-am gândit sã le punem aºa.

Am avut ideea de a pune prima saltea cea de

landing, iar apoi pe cea de freestyle. Când sari pe prima, e simplu sã continui cu urmãtoarele. Va fi un rai al bicicliºtilot ºi noi îi aºteptãm pe toþi iubitorii acestui sport sã vinã aici”, a spus Talita Lovas, proprietara parcului. Întreg parcul are saltele de diferite grosimi ºi bicicliºtii pot alege sã îºi dea drumul de pe diverse rampe, aflate la diferite înãlþimi ºi cu dificultãþi diferite.

Investitorii au reuºit sã

obþinã o finanþare de 47.000 de euro, pentru Strajã, aºa încât sã avem în Valea Jiului cel mai interesant parc de aventurã pentru bicicliºti, care pot chiar sã îºi închirieze de aici ºi biciclete, trotinete de coborâre ºi echipament adecvat. Cât e de greu, ne spun cei care au avut ideea unui astfel de parc. „Ideea este cã salteaua îþi atenueazã cãderea. Are mai multe straturi pe care le putem umfla, în funcþie de cel care sare, dar existã

ºi perciol, ca în orice sport extrem. De aceea, noi îl sfãtuim pe fiecare participant sã poarte o cascã full-face, sã aibã o armurã, mãnuºi ºi o bluzã cu mânecã lungã, deoarece materialul este puþin mai dur. Avem ºi serviciu de închiriat biciclete ºi trotinete de Down Hill, unice în România ºi sperãm ca toþi sã ne treacã pragul”, a mai adãugat Talita Lovas.

Primii care au încercat saltelele deja spun cã nu e

Legea muntelui, în avantajul proprietarilor

G

uvernul alocã un miliard de euro pe o perioadã de 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii Muntelui, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Textul adoptat al Legii Muntelui va soluþiona multe dintre problemele proprietarilor de terenuri in zona montanã. Dupã promulgare, statul român va putea acorda compensaþii bãneºti, în conformitate cu prevederile reglementãrilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montanã, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale,

parcuri naþionale rezervaþii ale biosferei ºi alte arii naturale protejate.

Se ºtie cã în Parâng, spre exemplu, proprietarii încã se judecã cu primãria.

Dupã ce municipalitatea a pierdut, definitiv, procesul cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a 40 de hectare de teren în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng, acum se reconfigureazã planurile.

Terenurile vor fi scoase treptat din fondul forestier.

De asemenea, Potrivit Legii Muntelui, statul român, prin autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale, va sprijini ºi susþine patrimoniul cultural material din zona montanã prin programe speciale.

Acestea vor viza în principal restaurarea monumentelor istorice ºi a clãdirilor cu valoare culturalã, arhitecturalã ºi istoricã, îmbunãtãþirea accesibilitãþii la infrastructura destinatã turismului ºi documentãrii spre situri arheologice ºi spre alte obiective istorice, sprijinirea iniþiativelor societãþii civile ºi administraþiei publice locale cu privire la crearea de muzee rurale ºi a unor amenajãri cu destinaþie de turism cultural, etnografic, istoric, memorial, iniþierea unor acþiuni periodice de informare, promovare ºi prezentare a patrimoniului cultural montan prin: puncte de informare, târguri, festivaluri.

Aici, în avantaj sunt cei din Petrila, care intenþioneazã, pe Jieþ, sã creeze un

muzeu al satului, pe viu. În altã ordine de idei, tot Legea Muntelui spune cã specialiºtii agricoli, medicii, profesorii tineri, pânã la vârsta de 35 de ani, care se stabilesc cu domiciliul în comune sau sate montane aflate la peste 20 km distanþã faþã de un oraº vor beneficia de o ‘primã de munte’, echivalentã cu 100% faþã de salariul de bazã. Învãþãtorii care îºi exercitã profesia în sate sau cãtune montane izolate beneficiazã de o ‘primã de munte’ echivalentã cu 100% faþã de salariul de bazã.

Camera Deputaþilor a adoptat, cu 245 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 28 de abþineri, proiectul Legii Muntelui Diana MITRACHE

greu ºi cã ai nevoie doar de un pic mai mult curaj. „Cum e? Foarte bine. Cele douã saltele îþi atenueazã cãderea în cazul în care trick-ul pe care îl încerci nu þi-a ieºit. Este foarte important, pentru început.

Te ajutã sã exersezi cele douã saltele. Le-am testat de douã-trei ori ºi sunt ok.

Nu am mai sãrit pânã acum, niciodatã cu bicicleta. Nu mã aºteptam. Mi-a ieºit mai bine decât mã aºteptam”, a spus Rãzvan Amurãriþei, unul dintre primii tineri care au venit la

Actualitate 5 Strajã sã încerce aceste saltele.

Organizatorii acestui parc de aventurã spun cã vor sã promoveze sportul cu bicicleta în naturã ºi sâmbãtã, de la ora 11,00, au deschis parcul pentru toþi cei interesaþi. Intrearea a fost gratis, tocmai pentru a-i încuraja pe sportivi sã se testeze ce pot face în acest parc, nou ºi unic la noi în þarã.

De duminicã, accesul va fi contra sumei de 40 de lei pentru douã ore, iar preþul scade, cu creºterea timpului în care bicicliºtii se vor da.

Diana MITRACHE

Bacalaureat, 4 eliminaþi în judeþ rei absolvenþi din Haþeg ºi unul din T Vulcan au fost scoºi din examen, dupã o tentativã de fraudã la examenul de Bacalaureat, care s-a încheiat joi, cu proba la alegere.

Nu mai puþin de 2.521 de candidaþi au dat joi ultima probã, cea la alegere în judeþul Hunedoara, din totalul celor 2.753 care s-au înscris.

Au fost ºi absenþi ºi eliminaþi din sãlile de examen.

Trei dintre cei care au încercat sã fraudeze examenul ºi au fost prinºi când copiau, sunt de la Colegiul Tehnic I.C Brãtianu din Haþeg, iar cel de al patrulea de la Mihai Viteazul din Vulcan. Rezultatele vor fi afiºate miercuri, 4 iulie,

urmînd ca apoi sã fie depuse documentele pentru cei care vor sã conteste notele.

Notele vor fi postate nu doar online, pe edu.ro, ci ºi la vizierul fiecãrui liceu care a participat la examen. Elevii care nu pot accesa pe Internet notele, le vor afla astfel de la unitatea de învãþãmânt unde au susþinut probele.

Cererile de contestaþie trebuie depuse pe 4 iulie, între orele 12.00 - 16.00.

Soluþionarea contestaþiilor va avea loc în perioada 5-8 iulie, de cãtre comisiile speciale.

Rezultatele finale vor anunþate apoi pe 9 iulie.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

STRAJA EXTREM PARK s-a deschis sâmbãtã

Studenþii Universitãþii Petroºani, schimb de experienþã în Rusia, China ºi nu numai tudenþii tudenþii strãini – S Universitãþii S 3% ponderea Petroºani vor putea cursanþilor de la participa, începând cu noul an universitar, la programe ERASMUS + în Rusia, China, America Latinã ºi nu numai. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului încearcã sã extindã parteneriatele care îi ca beneficiari pe studenþi.

“Studenþii noºtri vor putea participa la proiecte ERASMUS + care înseamnã vizite de studiu, de practicã, pe o duratã de 3 luni în universitãþi sau firme din Uniunea Europeanã ºi nu numai. În acest an demarãm pe aceastã linie

ERASMUS + ca 107 studenþi sã plece în cadrul unor parteneriate cu universitãþi din Rusia, China, America Latinã, Africa. Toþi studenþii noºtri pot sã promoveze un semestru sau un an de zile, prin aceste burse ERASMUS examene la o altã universitate ºi noi le echivalãm examenele promovate”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani.

Astfel de programe vin în sprijinul studenþilor Universitãþii Petroºani care pe parcursul anilor de studiu pot participa la schimburi de experienþã.

“Noi cãutãm sã le oferim astfel de practici în cadrul programului ERASMUS + pe toate domeniile în care avem specializãri de licenþã ºi de master, dar depinde

de universitãþile partenere. Dacã avem o colaborare cu universitate cu profil economic, atunci schimburile vor fi pe domeniul economic”, a mai subliniat sursa citatã.

Biroul Erasmus+ are ca activitate de bazã managementul mobilitãþilor de studiu/practicã pentru studenþi ºi mobilitãþilor de predare/ formare pentru cadrele didactice/nedidactice, la Universitãþi ºi Instituþii partenere din Uniunea Europeanã. În luna decembrie a anului 2013, Universitatea din Petroºani s-a aflat pe lista Universitãþilor din Europa care au câºtigat Carta Erasmus, valabilã pe întreaga perioadã de derulare a noului program Erasmus+, 2014-2020.

mpãtimiþii trick-urilor cu bicicleta sunt Îaºteptaþi de sâmbãta

UPET Universitatea din Petroºani nu pregãteºte doar studenþi români ºi basarabeni. Aici se specializeazã ºi studenþi din Uniunea Europeanã, Asia sau alte state ale lumii.

Ponderea studenþilor strãini este de 3%.

“Studenþii strãini au o pondere de 3%, dar dacã adãugãm ºi cei 240 de studenþi din Republica Moldova, deja ponderea e mult mai mare.

Cãutãm ca sã redeschidem porþile cãtre studenþii strãini din întreaga lume. Este un proces de duratã, nu este de pe un an pe altul. Am demarat acest proiect, împreunã cu echipa managerialã a

universitãþii, în anul 2016 ºi roadele în 4 ani o sã înceapã sã se vadã”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. În acest context, la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului funcþioneazã ºi douã specializãri de masterat în limba englezã. Nu doar studenþii strãini opteazã pentru aceste specializãri, ci ºi studenþii români.

“Avem douã domenii în limba englezã la masterat, unul pe inginerie minierã ºi celãlalt pe maºini ºi

Ce pierde Petrila dacã se opreºte MHC de pe Taia E

cologiºtii au obþinut în instanþã decizia definitivã de a opri funcþionarea microhidrocentralei de pe Taia.

Microhidrocentrala construitã pe râul Taia trebuie desfiinþatã.

Este o decizie definitivã a Curþii de Apel Alba Iulia, care a admis solicitarea unui ONG. Procesul a fost deschis de APM Hunedoara ºi Hidro Clear SRL în februarie 2018, dupã ce în luna noiembrie 2017 Bankwatch România a obþinut la Tribunalul Hunedoara o decizie prin care avizul de mediu ºi decizia de încadrare pentru proiect erau declarate nule.

“Respinge recursul declarat de pârâta Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara împotriva sentinþei nr.1816/CA/2017 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara.

Respinge recursul declarat de

parata SC HIDRO CLEAR SRL împotriva sentinþei nr.1816/CA/2017, împotriva tuturor încheierilor de ºedinþã, precum ºi a încheierii din data de 22 02 2017 pronunþate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 2451/97/2016.

Obligã recurentele sã plãteascã intimatei Asociaþia Bankwatch România suma de 2330 lei, reprezentând cheltuieli de judecatã în recurs”, aratã soluþia instanþei de la Curtea de Apel Alba.

De precizat este faptul cã Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara a pledat pentru menþinerea microhidrocentralei. Decizia Curþii de Apel Alba Iulia înseamnã demolarea microhidrocentralei de pe râul Tãia.

Cei de la Bankwatch au solicitat anularea deciziei de încadrare 8109/21.10.2009

revizuitã emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara ºi revizuitã de douã ori pe parcursul anului 2013, precum ºi anularea autorizaþiei de Mediu nr. HD50/15.06.2015, emisã tot de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara. Comisia Europeanã a deschis procedura de infrigement împotriva României pentru microhidrocentralele construite pe râurile de munte. Microhidrocentrala de pe Taia este unul din cele 27 de proiecte pentru care Comisia Europeanã a deschis procedura împotriva României.

Activitatea trebuie sistatã, însã, administraþia din Petrila susþine cã nu pierde foarte mult.

Potrivit viceprimarului Dorin Curtean, italienii care administrau microhidrocentrala din estul Vãii Jiului, dãdeau 6 pro-

cente din energia vândutã cãtre primãrie, însã, în ultima vreme nu a prea funcþionat. „De fapt s-a ºi stricat dupã ploile din ultima vreme, iar înainte a fost secetã. Nu prea a funcþionat aceastã microhidrocentralã ºi au tot avut probleme cu ea, din cauza ultimelor ploi care au stricat totul în acea zonã. Nu pierdem foarte mult noi, administraþia localã”, a spus Dorin Curtean. În 26 februarie 2009, la punctul 2. al ordinii de zi a ºedinþei Consiliului Local al oraºului Petrila, a fost aprobat „Proiectul de hotãrâre privind încheierea unui acord de parteneriat cu SC. HIDRO CLEAR SRL Bacãu. INIÞIATOR PRIMAR PÃDUCEL ILIE”, cu 18 voturi „pentru”, un vot abþinere (Oros) ºi s-a materializat în H.C.L.nr.

echipamente miniere moderne, unde deja s-au anunaþt 2-3 studenþi români, cu intenþia ca dupã terminarea licenþei sã meargã la masteratul în limba englezã. Sperãm sã avem înscriºi la masteratul în limba englezã ºi studenþi din Uniunea Europeanã sau din afara Uniunii Europene. Dorim sã specializãm studenþi din întrega lume, din Africa, America de Sud, Asia, dar ºi din þãrile europene.

Avem câteva solicitãri din Austria, Franþa”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

31/2009. Aceasta aducea cam 3.000 de lei pe lunã, minim, administraþiei din Petrila, dar erau luni când venitul era ºi dublu.

Acum, microhidrocentrala construitã pe râul Tãia va fi scoasã din uz ºi desfiinþatã.

Reprezentanþii Asociaþiei Bankwatch au dat în judecatã Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, dar ºi constructorul microhidrocentralei, SC Hidro Clear SRL, cerând anularea autorizaþiei de mediu ºi joi, Curtea de Apel Alba Iulia a dat verdictul final: trebuie desfiinþatã.

Ecologiºtii au reclamat vânãtorii de certificate ”verzi” care, de prin 2013 au pus ochii pe acest râu de munte ºi ºi-au susþinut punctul de vedere în instanþã. Au motivat cã nici mãcar cei de la Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara nu au vãzut problema captãrii acestei ape ºi chiar au hotãrât sã ignore contestaþia de la World Wildlife Fund - WWF ºi sã refuze efectuarea studiului de evaluare adecvatã impus de legislaþie.

Totuºi, înainte ca râul sã fie ”întubat”, ecologiºtii au reuºit sã finanþeze un amplu studiu obiectiv, efectuat de Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, iar acum au cerut anularea Autorizaþiei de Mediu, emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara ºi microhidrocentrala va fi demolatã.

Diana MITRACHE

trecutã, la Strajã, pentru a trãi la maxim, senzaþii unice la noi în þarã. S-a deschis, la finele sãptãmânii trecute, primul parc de aventurã pentru cei pe douã roþi, fãrã motor, iar saltelele au fost deja umflate ºi probate.

Organizatorii spun cã au muncit mult, cã au obþinut finanþare europeanã ºi cã sâmbãtã, oricine a putut veni sã încerce, dacã s-a echipat corespunzãtor, saltelele ºi rampele parcului din Straja. „Aceast parc de aventurã unic în România ºi, ca aºezare a saltelelor suntem unici în toatã lumea, fiindcã ne-am gândit sã le punem aºa.

Am avut ideea de a pune prima saltea cea de

landing, iar apoi pe cea de freestyle. Când sari pe prima, e simplu sã continui cu urmãtoarele. Va fi un rai al bicicliºtilot ºi noi îi aºteptãm pe toþi iubitorii acestui sport sã vinã aici”, a spus Talita Lovas, proprietara parcului. Întreg parcul are saltele de diferite grosimi ºi bicicliºtii pot alege sã îºi dea drumul de pe diverse rampe, aflate la diferite înãlþimi ºi cu dificultãþi diferite.

Investitorii au reuºit sã

obþinã o finanþare de 47.000 de euro, pentru Strajã, aºa încât sã avem în Valea Jiului cel mai interesant parc de aventurã pentru bicicliºti, care pot chiar sã îºi închirieze de aici ºi biciclete, trotinete de coborâre ºi echipament adecvat. Cât e de greu, ne spun cei care au avut ideea unui astfel de parc. „Ideea este cã salteaua îþi atenueazã cãderea. Are mai multe straturi pe care le putem umfla, în funcþie de cel care sare, dar existã

ºi perciol, ca în orice sport extrem. De aceea, noi îl sfãtuim pe fiecare participant sã poarte o cascã full-face, sã aibã o armurã, mãnuºi ºi o bluzã cu mânecã lungã, deoarece materialul este puþin mai dur. Avem ºi serviciu de închiriat biciclete ºi trotinete de Down Hill, unice în România ºi sperãm ca toþi sã ne treacã pragul”, a mai adãugat Talita Lovas.

Primii care au încercat saltelele deja spun cã nu e

Legea muntelui, în avantajul proprietarilor

G

uvernul alocã un miliard de euro pe o perioadã de 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii Muntelui, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Textul adoptat al Legii Muntelui va soluþiona multe dintre problemele proprietarilor de terenuri in zona montanã. Dupã promulgare, statul român va putea acorda compensaþii bãneºti, în conformitate cu prevederile reglementãrilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montanã, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale,

parcuri naþionale rezervaþii ale biosferei ºi alte arii naturale protejate.

Se ºtie cã în Parâng, spre exemplu, proprietarii încã se judecã cu primãria.

Dupã ce municipalitatea a pierdut, definitiv, procesul cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a 40 de hectare de teren în vederea continuãrii lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng, acum se reconfigureazã planurile.

Terenurile vor fi scoase treptat din fondul forestier.

De asemenea, Potrivit Legii Muntelui, statul român, prin autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale, va sprijini ºi susþine patrimoniul cultural material din zona montanã prin programe speciale.

Acestea vor viza în principal restaurarea monumentelor istorice ºi a clãdirilor cu valoare culturalã, arhitecturalã ºi istoricã, îmbunãtãþirea accesibilitãþii la infrastructura destinatã turismului ºi documentãrii spre situri arheologice ºi spre alte obiective istorice, sprijinirea iniþiativelor societãþii civile ºi administraþiei publice locale cu privire la crearea de muzee rurale ºi a unor amenajãri cu destinaþie de turism cultural, etnografic, istoric, memorial, iniþierea unor acþiuni periodice de informare, promovare ºi prezentare a patrimoniului cultural montan prin: puncte de informare, târguri, festivaluri.

Aici, în avantaj sunt cei din Petrila, care intenþioneazã, pe Jieþ, sã creeze un

muzeu al satului, pe viu. În altã ordine de idei, tot Legea Muntelui spune cã specialiºtii agricoli, medicii, profesorii tineri, pânã la vârsta de 35 de ani, care se stabilesc cu domiciliul în comune sau sate montane aflate la peste 20 km distanþã faþã de un oraº vor beneficia de o ‘primã de munte’, echivalentã cu 100% faþã de salariul de bazã. Învãþãtorii care îºi exercitã profesia în sate sau cãtune montane izolate beneficiazã de o ‘primã de munte’ echivalentã cu 100% faþã de salariul de bazã.

Camera Deputaþilor a adoptat, cu 245 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 28 de abþineri, proiectul Legii Muntelui Diana MITRACHE

greu ºi cã ai nevoie doar de un pic mai mult curaj. „Cum e? Foarte bine. Cele douã saltele îþi atenueazã cãderea în cazul în care trick-ul pe care îl încerci nu þi-a ieºit. Este foarte important, pentru început.

Te ajutã sã exersezi cele douã saltele. Le-am testat de douã-trei ori ºi sunt ok.

Nu am mai sãrit pânã acum, niciodatã cu bicicleta. Nu mã aºteptam. Mi-a ieºit mai bine decât mã aºteptam”, a spus Rãzvan Amurãriþei, unul dintre primii tineri care au venit la

Actualitate 5 Strajã sã încerce aceste saltele.

Organizatorii acestui parc de aventurã spun cã vor sã promoveze sportul cu bicicleta în naturã ºi sâmbãtã, de la ora 11,00, au deschis parcul pentru toþi cei interesaþi. Intrearea a fost gratis, tocmai pentru a-i încuraja pe sportivi sã se testeze ce pot face în acest parc, nou ºi unic la noi în þarã.

De duminicã, accesul va fi contra sumei de 40 de lei pentru douã ore, iar preþul scade, cu creºterea timpului în care bicicliºtii se vor da.

Diana MITRACHE

Bacalaureat, 4 eliminaþi în judeþ rei absolvenþi din Haþeg ºi unul din T Vulcan au fost scoºi din examen, dupã o tentativã de fraudã la examenul de Bacalaureat, care s-a încheiat joi, cu proba la alegere.

Nu mai puþin de 2.521 de candidaþi au dat joi ultima probã, cea la alegere în judeþul Hunedoara, din totalul celor 2.753 care s-au înscris.

Au fost ºi absenþi ºi eliminaþi din sãlile de examen.

Trei dintre cei care au încercat sã fraudeze examenul ºi au fost prinºi când copiau, sunt de la Colegiul Tehnic I.C Brãtianu din Haþeg, iar cel de al patrulea de la Mihai Viteazul din Vulcan. Rezultatele vor fi afiºate miercuri, 4 iulie,

urmînd ca apoi sã fie depuse documentele pentru cei care vor sã conteste notele.

Notele vor fi postate nu doar online, pe edu.ro, ci ºi la vizierul fiecãrui liceu care a participat la examen. Elevii care nu pot accesa pe Internet notele, le vor afla astfel de la unitatea de învãþãmânt unde au susþinut probele.

Cererile de contestaþie trebuie depuse pe 4 iulie, între orele 12.00 - 16.00.

Soluþionarea contestaþiilor va avea loc în perioada 5-8 iulie, de cãtre comisiile speciale.

Rezultatele finale vor anunþate apoi pe 9 iulie.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

Cupa Apa Serv la tenis de câmp Ediþia a II-a ºi-a desemnat câºtigãtorii S

ãptãmâna aceasta a adus pentru iubitorii de sport din cadrul echipei de salariaþi ai Apa Serv Valea Jiului Petroºani, posibilitatea de a-ºi testa abilitãþile pe terenul de tenis de câmp, odatã cu organizarea ediþiei a II-a a Cupei Apa Serv la tenis de câmp, eveniment sportiv realizat de Apa Serv în colaborare cu Clubul Sportiv ªcolar (CSª) Petroºani.

Prin implicarea organizatorilor de la Clubul Sportiv ªcolar (CSª) Petroºani, a profesorilor Lupºanic Alexandru Sebastian ºi Boghian Alexandru, împreunã cu directorul

Medveschi Vasile, care au dat o mânã de ajutor salariaþilor de la Apa Serv care au participat la aceastã competiþie, evenimentul a avut o notã de sportivitate aparte, mai

ales dacã avem în vedere faptul cã pentru mulþi dintre participanþi a fost pentru prima datã când au þinut o rachetã de tenis în mânã.

La startul competiþiei s-au înscris un numãr de 51 de persoane, respectiv 29 bãieþi ºi 22 feþe, cu toþii angajaþi din cadrul Apa Serv Petroºani, aceºtia fiind susþinuþi frenetic de inimoºii suporteri prezenþi în tribune pe toatã durata competiþiei, desfãºuratã desigur în afara orelor de program.

Meciurile s-au disputat pe terenurile de tenis din incinta bazei Clubului Sportiv ªcolar (CSª) Petroºani, specialiºtii evaluându-le ca fiind extrem de echlibrate, semifinalele ºi finalele fiind considerate de-a

ªCOALASANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

La BÃIEÞI: Locul I – Nitã Cristian Locul II – Cazan Cristian Locul III – Sãulescu Daniel Locul III – Florin Donisã Acest eveniment a fãcut parte din suita programelor de team building derulate în mod constant la Apa Serv Valea Jiului, pentru a consolida relaþiile colegiale între salariaþi. Dupã

campionatul de tenis, în perioada urmãtoare, sunt programate deja ºi alte competiþii sportive în cadrul programelor de team building de la Apa Serv, printre care amintim: Ediþia a II-a a Cupei Apa Serv la fotbal sau prima ediþie a campionatelor de badminton ºi tenis de masã.

Birou Presã Apa Serv Valea Valea Jiului Petroºani

dreptul “dramatice”.

La finalul tuturor meciurilor de tenis desfãºurate, clasamentul Cupei Apa Serv ediþia a II-a aratã în felul urmãtor: La FETE: Locul I – Hebel Ecaterina Locul II – Navlea Viorica Locul III – Gomoi Gabriela Locul III – Mariana Popa

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 2 Iulie 2018

Apa Serv, prezentã la Ziua Dunãrii

D

irectorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA, Costel Avram, a fost prezent a manifestãrile denumite generic „Ziua Dunãrii”.

Oficialul operatorului de apã din Valea Jiului nu a uitat sã îl aminteascã pe cunoscutul sportiv Avram Iancu, cel care a parcurs înot Dunãrea de la izvoare la vãrsare.

“Am participat astãzi, la Orºova, la invitaþia A.B.A Jiu , la Conferinþa ”Danube Day” prilejuitã de Ziua Dunãrii.

I-am spus domnului ministru Deneº cã, dacã aºa cum reliefa prefectul colegului si prietenului meu de la SGA Gorj Ion Cãlinoiu”,Jiul Dunãre se face”, noi, cei din

Valea Jiului ºi eu personal, ne mândrim cã un om din Valea Jiului este cel care a parcurs înot toatã Dunãrea.

De altfel, poate cã Avram Iancu ar fi trebuit invitat la ”Ziua Internaþionalã a Dunãrii”, pentru ca acest eveniment sã fie nu doar reuºit, ci ºi complet. În altã ordine de idei, sunt convins cã împreunã putem acþiona în mod eficient pentru a val-

orifica aºa cum trebuie aceastã resursã de mare valoare care este Dunãrea, o resursã de care România beneficiazã din fericire la cote maxime”, a precizat Costel Avram.

Ziua Internaþionalã a Dunãrii este aniversatã în fiecare an la 29 iunie. Manifestãrile dedicate acestei zile se desfãºoarã în toate cele 14 state dunãrene, pentru a marca dorinþa acestor þãri de a adopta

mãsuri ºi strategii comune pentru protejarea fluviului european în faþa unor ameninþãri diverse,

precum fenomenele extreme (secetã sau inundaþii) sau poluãri accidentale. În zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative ºi de divertisment. Ziua Dunãrii înseamnã solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferenþelor de culturi ºi istorii, având în schimb o dorinþã comunã – responsabilitatea de a proteja

Aurul negru versus aurul cenuºiu

P

rivitã pur geografic ºi geologic, Valea Jiului este o depresiune ce gãzduieºte cel mai mare bazin carbonifer al României.

Privitã economic, Valea Jiului este o zonã administrativ teritorialã de tip monoindustrial ce nu a reuºit sã facã trecerea de la oraºele industriale simple (în care mai bine de jumãtate dintre locuitorii lor lucreazã în industria extractivã), la oraºele industriale duble (unde peste douã treimi din populaþia activã este ocupatã în douã industrii) sau oraºele industriale multiple (unde existã mai mult de douã ramuri industriale ce ocupã peste 50% din populaþia activã).

Privitã sociologic, cel mai uºor ar fi sã definesc Valea Jiului drept o microregiune urbanã ce-ºi propune sã dobândeascã titlul de conurbaþie.

Trecerea de la statutul de microregiune urbanã la cel de conurbaþie presupune ca oraºele lor componente sã aibã în comun sistemul de transport, sistemul de alimentare cu apã, sistemul de strângere ºi depozitare a resturilor menajere etc.

La prima vedere saltul este extrem de uºor de fãcut! Însã doar la prima vedere! Ani de zile, decenii la rând Valea Jiului a fost „beneficia-

ra” unui sistem de management al resurselor umane deficitar. Dacã pânã în 1997 Valea Jiului a fost o zonã de imigraþie (în vederea gãsirii unui loc de muncã în oraºele ei), dupã 1997 Valea devine o zonã de emigraþie. Ironic, sau nu, în vederea gãsirii unui loc de muncã în alte zone ale þãrii ºi mai ales în strãinãtate.

Exodului forþei de muncã i se adaugã ºi un spor natural negativ care accentueazã fenomenul depopulãrii, an dupã an, deceniu dupã deceniu. ªi atunci, conurbaþie pentru cine? Cãci noi dãm înapoi inclusiv din perspectiva elementelor ce definesc calitatea vieþii în mediul urban, multe dintre oraºele Vãii Jiului fiind atinse de servituþile din mediul rural (sã ne gândim doar la termoficare, starea drumurilor,

degradarea imobilelor de locuit etc).

Ani la rând cei care au condus Valea Jiului, judeþul Hunedoara sau România nu ºi-au pus problema depopulãrii. Au crezut cã toate eforturile trebuie sã fie îndreptate în vederea salvãrii industriei extractive.

Concentrarea a fost aproape exclusivã pe salvarea aurului negru, adicã a cãrbunelui. ªi aceste eforturi pot sã fie puse sub semnul întrebãrii din multe puncte de vedere, inclusiv al sinceritãþii…

Aurul cenuºiu (aici folosesc titlul unei cãrþi de Mircea Maliþa), înþelegând prin acesta materia cenuºie concretizatã prin inteligenþã ºi gândire creativ-productivã, a fost considerat prea puþin important, sau chiar desconsiderat. Aºa se face cã zeci de mii de persoane au plecat din Valea Jiului ºi continua sã o facã.

Chiar dacã producerea aurului negru de cãtre naturã dureazã milioane de ani, nici producerea aurului cenuºiu nu este de ignorat.

Nici ca timp, nici ca efort.

Omul este un compozit biopsihosocial. Un om care trece prin toate fazele pregãtirii sale educaþionale ºi profesionale acumuleazã aproape un sfert de secol de cunoºtinþe ºi experienþe pânã când se angajeazã ºi poate sã producã pentru societate. Ca sã nu

aceastã resursã preþioasã.

Ziua Internaþionalã a Dunãrii a fost sãrbãtoritã pentru prima datã în 2004 pentru a marca zece ani de la semnarea Convenþiei privind cooperarea pentru protecþia ºi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea. În acest an, tema propusã de Comisia Internaþionalã pentru Protecþia Fluviului Dunãrea pentru sãrbãtorirea Zilei Internaþionale a Dunãrii este “Fii activ pentru o Dunãre mai curatã!”

mergem pe extreme am sã mã plasez pe medie ºi pot sã arãt cu mare încredere cã cei mai mulþi dintre cei care au pãrãsit Valea Jiului (ºi evident, România!) au avut la bazã cel puþin 15-16 ani de pregãtire educaþionalã ºi profesionalã. Nu este puþin! Deloc!

Aceastã resursã, cea mai preþioasã resursã de care am dispus, nu se va mai întoarce în Valea Jiului. Poate doar într-o micã mãsurã în perioada vieþii active profesional, ºi ceva mai mult dupã ce aleg sã se retragã din activitatea profesionalã, condiþionaþi de vârstã ºi îndeplinirea stagiului de cotizare (în alte zone ale þãrii sau în strãinãtate). Ca Valea Jiului sã fie salvatã ar fi trebuit sã existe ceea ce în sociologia urbanã se numeºte succesiunea populaþiilor ºi a funcþiilor. Locul celor care pleacã nu este luat de nimeni iar Valea nu cunoaºte dezvoltarea altor sectoare economice.

De aceea este obligatoriu ca paradigma în care se gândeºte viitorul Vãii Jiului sã se schimbe. ªi, mai ales, oamenii alãturaþi paradigmei. Realitãþile sociale, economice ºi istorice sunt altele iar aurul negru s-a dovedit cã este mai puþin preþios decât aurul cenuºiu.

Sunt multe fantasme economice ºi multe au fost propunerile de reabilitare a Vãii Jiului. Eºec!

Toate au fost echivalentul bogãþiei întemeiate pe piritã!

Valentin FULGER