Cronica vaii jiului nr 1596, joi 28 iunie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1596

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 Iunie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Un nou eveniment cultural pe ruinele minei Petrila laneta Petrila ºi ACV cu sprijinul AFCN ºi cu susþinerea Primãriei P oraºului Petrila, Facultãþii de Arhitecturã

Timiºoara, Asociaþiei Ephemair, Societãþiilor Culturale Condiþia Românã, În comunitate, IDEILAGRAM ºi-au propus sã aducã aducã în atenþie oportunitatea redeschiderii minei Petrila, odatã cu reconversia acesteia din exploatare minierã în exploatare culturalã.

”Exploatarea Culturalã Petrila aduce energii creative pentru reimaginarea patrimoniului industrial prin activitãþi culturale ºi pentru asta pune din nou la un loc artiºti, specialiºti, autoritãþi ºi publicul local”, spun iniþiatorii acestui proiect.

Evenimentul este împãrþit în douã secþiuni, un laborator teoretic ºi unul artistic. Vor fi abordate trei teme, ºi anume oraºe în declin, patrimoniu construit ºi natural, identitate. Ultimele acþiuni care au avut loc la mina Petrila au demonstrat faptul cã zona poate trãi prin culturã. La mina Petrila cinci clãdiri au fost pãstrate ºi clasate ca monumente istorice.

Monika BACIU

Vulcanul intrã în sãrbãtoare

M

unicipiul Vulcan a dat startul întrecerilor pentru cea de-a 46-a ediþie a Nedeii Vulcãnene. Pânã acum s-au desfãºurat câteva concursuri, iar de vineri încep petrecerile, pentru cã Bulevardul Mihai Viteazul va fi închis. >>> PAGINA A 4-A

Deputatul Cristina Prunã se implicã în rezolvarea drumului spre Straja

C

ristina Prunã, deputatul USR, este interesatã de drumul spre Straja.

Organizatorii concursului de longboard “Transylvania Downhill” au anunþat cã 2018 va fi ultimul an în care aceºtia vor organiza acest concurs în staþiunea montanã Straja din judeþul Hunedoara.

“Motivul deciziei este starea precarã a drumului judeþean 664 A care, dupã finalul iernii, devine impracticabil pentru longboarding. Aceastã competiþie internaþionalã aduce anual circa 1000 de turiºti în staþiunea Straja. În acest context, având în vedere importanþa turismului în zona aceasta a judeþului Hunedoara, vã rog sã mã informaþi dacã repararea acestui

drum judeþean este o prioritate pentru Compania Naþionalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere, respectiv pentru Direcþia Regionalã de Drumuri ºI Poduri

Timiºoara”, aratã deputatul USR, Cristina Prunã în interpelarea adresatã Ministerului Transporturilor.

De cealaltã parte, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului

Lupeni, spune cã banii alocaþi de Consiliul Judeþean Hunedoara, administratorul de drept al drumului, sunt insuficienþi pentru asfaltarea completã a carosabilului, însã, existã promisiuni din partea oficialilor de la judeþ cã acest drum va fi modernizat.

“Avem promisiunea din partea Consiliului Judeþean cã acest drum va fi reabilitat, undeva în jur de 9 kilometri de drum.

Anul acesta am primit o sumã destul de micã pentru a putea sã reparãm gropile care

au apãrut, iar acei concurenþI trebuie sã aibã un drum foarte lin, trebuie sã se desfãºoare competiþia pe un drum foarte bun. Pentru anul viitor, avem promisiunea de la Consiliului Judeþean, cã ne va asfalta tot acest drum.

Când asfaltul este proaspãt, cei care practicã longboardul nu pot sã îl practice în condiþii bune.

Competiþiile vor continua în Straja”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

Marius Surgent, deputat ALDE: Dreptul la ajutor social înceteazã în cazul în care o persoanã aptã de muncã refuzã sã munceascã

Refuzul unui loc de muncã sau refuzul de a participa la serviciile de formare profesionalã oferite de agenþiile teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã va avea ca rezultat încetarea dreptului la ajutorul social. Aceasta este una din modificãrile aduse legi privind acordarea de ajutor social.

M

arius Surgent: Aceste modificãri erau absolut necesare

În opinia deputatului Marius Surgent, unul dintre iniþiatorii acestui proiect legislativ, aceste modificãri erau absolut necesare. “De foarte multã vreme existã în societatea româneascã o serie de dezbateri legate de aceastã temã.

De asemenea unele anchete realizate în diverse judeþe au arãtat cã o bunã parte din persoanele beneficiare de ajutor social s-au complãcut într-o astfel de situaþie ºi s-a obiºnuit sã trãiascã din banii acordaþi de cãtre stat fãrã a încerca sã- ºi gãsescã un loc de muncã. Sau ºi mai grav refuzând sã se angajeze pe motiv cã salariile sunt prea mici. Tocmai de aceea în opinia mea aceastã stare de fapt trebuia sã înceteze, statul având obligaþia de a cãuta soluþii ca astfel de persoane sã poatã fi integrate în societate folosind la nevoie ºi mãsuri coercitive”, spune deputatul Marius Surgent.

Trebuie schimbatã mentalitatea unora din-

tre cei care beneficiazã de un astfel de ajutor financiar de ºi sunt apþi de muncã.

Deputatul hunedorean sperã ca pe termen mediu aceste modificãri aduse legii privind acordarea de ajutor social sã schimbe mentalitatea celor care s-au obiºnuit sã trãiascã doar din aceºti bani. „Cred cã o persoanã, fie ea ºi asistatã social, are dreptul sã refuze un loc de muncã din motive personale sau obiective.

Dar atunci când o persoanã ajunge sã-ºi trãiascã viaþa doar de pe urma unui astfel de venit cred cã statul are obligaþia sã intervinã.

Pentru cã un astfel de comportament nu este sãnãtoas nici pentru societate ºi nici pentru persoana respectivã.

Drumul de centurã de la Petrila va fi reabilitat

Telefon: 0374.906.687

Ce pot sã înþeleagã de exemplu copii care trãiesc într-o astfel de familie ? Din punctul meu de vedere, ajutoarele sociale trebuie acordate doar temporar, nu sã devinã un mod de viaþã, pentru cã, pe termen lung, nu ajutã cu nimic. Dreptul de a muncii nu este o pedeapsã. Aºa cum un cetãþean are dreptul la liberã exprimare sau de a- ºi exercita votul are ºi dreptul la muncã. Un drept pe care dacã este apt de muncã trebuie

Deputatul Marius Surgent a subliniat faptul cã modificãrile aduse legii ajutorului social nu vizeazã persoanele care se aflã cu adevãrat în imposibiltatea de a muncii. “Cu siguranþã printre beneficiarii de ajutor social sunt ºi persoane care din diverse motive se aflã temporar în imposibilitatea de a putea muncii. Tocmai de aceea vreau sã subliniez faptul cã modificãrile aduse legii privind acordarea de ajutor social

PETROªANI

Telefon 0722.747056

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

anterior, din beton sau macadam. În acest caz, structura rutierã existentã are rol de fundaþie în structura rutierã proiectatã.

Lucrãrile de asfaltare vor fi executate þinând cont de delimitãrile din teren aferente aliurii actuale a drumului”, aratã documentaþia.

Acest tronson este compus din douã porþiuni ºi anume de la Dãrãneºti - intersecþia cu Cartieul Bosnia pânã la intrarea în sediul administrativ al S.M.Petrila, în lungime de 1003 metri ºi porþiunea a doua în lungime de 470 metri cuprinsã între intrarea în sediul administrativ al S.M.Petrila pânã la canton. Aceastã porþiune include ºi parcarea betonatã din faþa sediului administrativ.

Monika BACIU

2.104.795 de lei este valoarea lucrãrilor, iar acestea fac parte din programul de închidere ºi ecologizare a unitãþii miniere.

“Reabilitarea drumului tehnologic de legãturã între DN 66A ºi strada Republicii, compus din douã tronsoane, constã în în asfaltarea acestuia ºi constituie o a doua etapã de lucrãri, în continuarea unei prime etape deja executatã

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

acordarea acestui sprijin financiar

Caut femeie pentru îngrijire familie de vârstnici în Vulcan.

S

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

n control mai U strict al statului în ceea ce prive te

SERVICII

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a scos la licitaþia contractul de “Execuþie lucrãri de reabilitare a drumului tehnologic de legãturã între DN66 ºi strada Republicii din oraºul Petrila ºi lucrãri de împrejmuire a incintei principale Mina Petrila”.

Cronica Vãii Jiului

sã ºi-l exercite “, a concis deputatul Marius Surgent.

nu vizeazã aceste persoane. Pe de altã parte este absolut necesar sã existe un control mai strict din partea statului asupra modului în care sunt acordate ajutoarele sociale.

Pentru cã sunt cazuri în care asistaþii social merg la bursele pentru locuri de muncã, li se pune viza cã au fost, au cãutat de lucru ºi nu au gãsit. Asta le asigurã în continuare venitul minim garantat. E o simplã formalitate. Este un cumul de factori pentru care unii asistaþi social refuzã sã munceascã. Dar în primul rând este obiºnuinþa”, spune deputatul.

Printre altele, proiectul mai prevede cã, în situaþia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau beneficiarul de ajutor social poate solicita un nou drept dupã o perioadã de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

z

z

Genu TUÞU

z

z

Geza SZEDLACSEK Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

Dezbatere publicã pentru ªirineasa

edinþa ª Consiliului Local Petroºani a fost una cu scântei. Deºi proiectul de hotãrâre care prevedea mutarea târgului sãptãmânal pe turnanta stadionului a fost retras de pe ordinea de zi, discuþiile pe marginea echipei de fotbal care ºi-a disputat meciurile pe stadionul Jiul au suscitat discuþii aprinse.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, a mai explicat încã o datã faptul cã nu poate ceda bazã cu titlu gratuit, aceastã reglementare nefiind cuprinsã în nicio lege. “În discuþiile pe care le-am avut cu cei de la Clubul Sportiv Municipal ºi cu cei de la Serviciul de Administrarea Pieþelor am vrut sã reintroducem acest târg, cel puþin în perioada în care nu sunt meciuri, în incinta stadionului, pe turnantã. Nu ar fi împietat activitatea sportivã de acolo, dar era un

loc care oferea mai multã siguranþã pentru cei care expun ºi cei care viziteazã târgul.

Am hotãrât sã retragem proiectul pentru cã a apãrut aceastã problemã legatã de ªirineasa. Noi suntem de acord ca acest club sã îºi desfãºoare activitatea la bazã sportivã Jiul, însã ceea ce a apãrut în legãturã cu solicitãrile pe care le-a fãcut clubul ªirineasa vizavi de închirierea sau concesionarea acestei baze, nu sunt date reale. ªirineasa ne-a trimis o singurã adresã prin care ne solicitã un punct de vedere cu privire la închirierea bazei sau acordarea unui comodat. Noi am

rãspuns a doua zi: comodat nu se poate pentru cã nu este legal.

Am transmis cã avem un HCL care prevede taxele pentru închirierea bazei sportive pentru anumite activitãþi. Dumnealor nu mai vor sã stea în bazã tot timpul, adicã sã se cazeze acolo. Ei vor sã facã antrenamentele în altã parte, dar vor sã dispute meciurile oficiale pe stadionul Jiul. Noi le-am spus cã suntem de acord, le-am prezentat toate documentele necesare ºi aºteptãm un punct de vedere oficial din partea reprezentanþilor de la Clubul ªirineasa.

Noi vrem cã dumnealor sã joace meciurile aici, dar nu în condiþiile de

acordare a unui comodat pentru cã nu avem bazã legalã. Eu pot sã stau de vorbã cu ei 48 de ore încontinuu, dar eu nu pot sã fac decât ceea ce este legal”, a explicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Un cetãþean a fost prezent în cadrul ºedinþei Consiliului Local ºi i-a acuzat pe reprezentanþii administraþiei locale de faptul cã pun piedici, iar baza sportivã se va degrada dacã clubul ªirineasa va pleca. Potrivit unei hotãrâri de Consiliu Local, taxa pentru utilizarea bazei sportive este de 3000 lei/zi atunci când se disputã meciurile.

“Aceºti oameni nu

Peste decizia instanþei,

Un parlamentar gorjean cere reluarea lucrãrilor la hidrocentrala de pe Jiu n parlamentar din judeþul Gorj solicitã U reluarea, imediatã, a

lucrãrilor la hidrocentrala de pe râul Jiul, în ciuda deciziei instanþei care a dat câºtig de cauzã unui ONG. Senatorul Florin Cârciumaru solicitã deblocarea investiþiei, motivând cã stoparea lucrãrilor a fost din cauza unor mofturi. „Pe baza unei hotãrâri judecãtoreºti la mofturile venite din partea unui ONG, cei care au judecat n-au judecat cu mare atenþie ce se vrea la o investiþie de peste 300 de milioane de euro cheltuiþi pânã în

momentul de faþã. Este o investiþie realizatã în proporþie de 80% ºi vii acum sã iei hotãrârea de a bloca aceste lucrãri”, a explicat Florin Cârciumaru, senator PSD, potrivit pandurul.ro.

Deocamdatã se aºteaptã

autorizaþia pentru conservarea lucrãrilor, însã senatorul a discutat cu oficialii Ministerului Energiei în vederea identificãrii unor soluþii pentru reluarea lucrãrilor. „Am avut niºte discuþii la Ministerul Energiei. ªtiu cã

pot sã suporte cheltuielile care sunt incomensurabile. Sunt preþuri exagerate.

Se va alege praful de baza asta pentru cã nu suntem în stare sã o pãstrãm”, a spus Puiu Benea, cetãþean.

De cealaltã parte, consilierul local Mihai Barbu a propus organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect.

“Ar trebui sã facem o dezbatere publicã cu Consiliul Local, ªirineasa ºi suporterii

se lucreazã la eliberarea autorizaþiei de conservare a acestei investiþii. Sperãm cã, pe viitor, Ministerul ºi Primul Ministru sã se implice foarte serios în aceastã problemã ºi sã gãseascã soluþii pentru deblocarea investiþiei. Am discutat cu constructorul, cu reprezentanþi ai Ministerului ºi au pãrut cã au înþeles ºi cã vor trece la treabã. Eu sunt optimist ºi cred cã se va rezolva aceastã problemã ºi se va debloca investiþia”, a mai subliniat sursa citatã.

Autorizaþia de construcþie a microhidrocentralelor din Defileul Jiului a fost anulatã în instanþã. „Respinge excepþia tardivitãþii invocãrii excepþiei de nelegalitate. (…)

Anuleazã autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi autorizaþia de construire emisã de Consiliul Judeþean Gorj”, aratã soluþia Curþii de Apel Bucureºti.

Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste

pentru cã noi putem schimba o hotãrâre de Consiliu Local. Eu vreau ca din aceastã discuþie sã reiasã care ar fi interesul pãrþilor ºi sã le aducem la un numitor comun”, a spus consilierul local Mihai Barbu.

Dezbaterea publicã pe marginea acestei chestiuni va avea loc miercuri, 4 iulie la ora 11:00 în sala de ºedinþe a Consiliului Local.

Monika BACIU

douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31.12.2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Monika BACIU

4 Actualitate

Vulcanul intrã în sãrbãtoare M unicipiul Vulcan a dat startul întrecerilor pentru cea de a 46-a ediþie a Nedeii Vulcãnene.

Pânã acum s-au desfãºurat câteva concursuri, iar de vineri încep petrecerile, pentru cã Bulevardul Mihai Viteazul va fi închis.

Primarul Gheorghe Ile spune cã va avea câteva zile de muzicã bunã, cu care va încânta localnicii ºi cã a fãcut, pentru

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

aceastã ediþie, atât cât i-a permis bugetul. „Eu zic cã va fi în condiþii bune ºi multã lume aºteaptã sã vedem ce artiºti aducem. Am fãcut contract în funcþie de sumele alocate de Consiliul Local, cã aº aduce-o pe Madonna, dar nu sunt bani. Nici pentru alte formaþii de la Bucureºti nu avem noi buget în Valea Jiului”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Petrecerile încep vineri de la ora 16,00,

ªi poate cã e prea puþin pentru a-l descrie complet pe Sorin Oprea, fotograful, mereu discret, care an de an, a uimit, aºa cum spun prietenii sãi, prin ceea ce a expus pe simeze. ªi asta pentru cã a lucrat mereu în tãcere, pasionat de trecerea timpului, pe care l-a înscris mereu în câte o operã. Aºa a fãcut ºi acum, când a creat un ceas, pe un tablou în care ºi-a expus chipul din copilãrie, la 60 de ani de când a venit pe lume. „La fiecare expoziþie, constat cã nu îl ºtiu suficient ºi mereu

oraºul Petrila are nevoie de idei de dezvoltare.

Petroºaniul pe harta Red Bull Romaniacs ”

Capitala” Vãii Jiului va fi una dintre atracþiile din acest an a raliului Red Bull Romaniacs, iar concurenþii vor trece prin porþiuni de mine dezafectate, întreaga competiþie presupunând trasee cât mai dificile. vine cu câte ceva ce ne surprinde. Data trecutã, am avut plãcerea sã descopãr un nou pictor în persoana lui Sorin Oprea, altul decât cel pe care îl ºtiam. Azi, deºi îl ºtiu ca fotograf, descopãr un alt fotograf în acelaºi Sorin Oprea. Pasiunea lui pentru naturã primeazã, dar foarte interesante mi se par etapele din viaþa sa, iar pe simeze existã un ceas, cu chipul sãu, care ne aratã cã timpul

trece. Trece ºi pentru el, dar parcã mai încet”, a spus Robert Humel, artist plastic, care a venit sã îl sãrbãtoreascã la cei 60 de ani pe care i-a împlinit miercuri.

Invidiat de prietenii sãi, care i-au fost alãturi la vernisajul expoziþiei, pe care a denumit-o generic „Evergreen”, pentru cã e neschimbat, Sorin spune cã viaþa a fost darnicã mereu cu el, cã a învãþat de toate ºi le dã chiar sfaturi celor ce îi vin din urmã. „Trebuia sã punctez momentul ºi atunci, ce þi-e mai uºor sã faci? Încerci cã pui pe pereþi imagini care te reprezintã. Sunt imagini din ultimii ani, din drumeþii ºi nici nu mai ºtiu cum a trecut timpul. Ce i-aº sfãtui pe cei ce vin din urmã?

Sã priveascã foarte mult ºi sã pozeze foarte puþin”, a spus Sorin Oprea, artistul care a colaborat, încã de la început, cu mai toate ziarele ce au apãrut în Valea Jiului, ca fotoreporter.

Lucrãrile sale, expuse acum în sala Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, cuprind peisaje din Parâng, de undeva de sus din munþii pe care i-a bãtut la pas, instantanee interesante ºi are câteva fotografii care ne-au arãtat tuturor cã, dacã ajungem la vârsta lui, ca el am vrea sã rãmânem: neschimbaþi!

Diana MITRACHE

peste 200 la orã, pe DN 66 O

unt sute de maºini, trafic infernal, mai vin ºi S autobuzele ecologice, iar

iar pe afiº am gãsit nume de formaþii din zona noastrã, dar ºi al Claudiei Ghiþulescu.

Spectacolul de muzicã popularã îi are ca protagoniºti pe: Ileana Meriºoreanu, Suzana Toader, Victoriþa Lãcãtuºu, Felician Nicola, Teodora Filip, Geanina Gavrilã ºi Marian Gogan, iar spectacolul de muzicã uºoarã le aparþine celor de la DJ Project, Vescan ºi Bere Gratis.

Diana MITRACHE

Sorin Oprea – artistul drumeþiilor noastre P

asionat de munte ºi chiar un bun cunoscãtor al traseelor din munþii noºtri, cel care a pus de nenumãrate ori Tricolorul pe cetatea de la Bolii, artist fotograf, fotoreporter la ziarele locale, pictor, redutabil artist ºi, nu în ultimul rând, un pasionat bucãtar.

Ce facem cu aglomeraþia la Petrila? Prinsã circulând

Pasionaþii de enduro vor zãbovi în Petroºani, Petrila ori Lupeni trei zile, raliul urmând sã se desfãºoare în perioada 24-28 iulie. De altfel, Valea Jiului a mai fost inclusã în traseul celei mai dure competiþii de cinci zile din lumea sporturilor cu motor pe douã roþi.

Raliul va începe în Sibiu cu o paradã a tuturor participanþilor, un dialog cu concurenþii clasei Gold (cel mai dificil traseu din raliu), urmat de o demonstraþie pe traseul de la Prolog.” Cum ediþia 2018 se doreºte a fi una epicã, traseul din acest an este unul care va rãmâne cu siguranþã în memoria concurenþilor. Odatã încheiatã aventura urbanã, urmeazã patru zile de off-road - în acest an traseul a trei dintre ele ajunge în zona Petroºani, urmând sã se parcurgã chiar ºi secþiuni din mine dezafectate. Aºa cum spune tradiþia, raliul se va încheia cu finiºul de pe dealul Guºteriþei, situat lângã Sibiu, un loc garnisit, ca în fiecare an, cu obstacole menite sã îi facã pe concurenþi sã se bucure cã au ajuns la sosirea celei mai dure competiþii de cinci zile din lumea sporturilor cu motor pe douã roþi", se aratã într-un comunicat al organizatorilor Red Bull Romaniacs. În acest an la start se vor alinia concurenþi din 53 de þãri, un record în cei 15 ani de când are loc la Sibiu, cel mai dificil raliu hard enduro din lume, cei mai mulþi concurenþi fiind din Marea Britanie, Australia ori Germania.

Maximilian GÂNJU

Tocmai de aceea, primarul Vasilicã Jurca a invitat toþi localnicii, dar ºi pe alþi oameni care au de gând sã se implice, sã vinã cu idei. A fost un atelier de lucru, ce s-a desfãºurat miercuri, dupã prânz, iar tema a fost legatã de modul în care ar trebui sã se desfãºoare traficul prin aceastã parte din estul Vãii Jiului.

S-a dezbãtut Planul de mobilitate urbanã al oraºului Petrila. „Prin acest plan, ne dorim sã identificãm problemele de trafic, pentru cã, în ultima perioadã, s-au înmulþit maºinile, în special, în ultimii doi ani, când numãrul de maºini a crescut cu peste 2.000. Ne dorim sã identificãm care sunt problemele ºi mai ales soluþiile, pentru ca în viitor sã nu mai avem aglomerãri ºi

tânãrã de 23 de ani, din Petrila, a fost prinsã de poliþiºti circulând pe DN 66, între Petroºani ºi Haþeg, cu 202 kilometri pe orã, respectiv dublul vitezei permise pe drumul naþional.

probleme în trafic”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. În oraºul Petrila, pe artera principalã, sunt zone în care maºinile parcate pe prima bandã de circulaþie, încurcã enorm traficul ºi astfel, dintr-un drum cu 4 benzi se pot folosi doar douã, în timp ce, în cartiere este o lipsã acutã de parcãri. În plus, autobuzele ecologice din proiectul Green Line vor avea în acest oraº staþia de întoarcere.

„Ne va ajuta ºi la proiectul Consiliului judeþean pentru Valea Jiului, pentru linia ecologicã de autobuze. Linia începe de la Rãscoala ºi merge pânã al Câmpu lui Neag”, a conchis primarul.

Dezbaterea s-a þinut cu toþi cei interesaþi, iar la final s-au tras concluzii, ce urmeazã a deveni, dacã este cazul proiecte de hotãrâri de consiliu local, ori chiar proiecte ce ar putea sã atragã finanþãri europene.

Diana MITRACHE

Bacalaureat, proba obligatorie, mai grea pentru matematicieni!

C

u glugile pe cap, mai deloc vorbãreþi ºi chiar supãraþi.

Aºa au ieºit din sala de examen cei care au susþinut examenul la proba obligatorie, matematica, la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Printre ei s-au numãrat ºi absolvenþii Colegiului Economic Hermes, iar cei mai mulþi au refuzat sã ne vorbeascã, supãraþi cã s-au descurcat greu. „Nu comentez. E greu”, au spus cam toþi.

Accesul în sala de

examen s-a fãcut pânã la 8,30, iar la 9,00 a început proba. Fie cã au susþinut examenul la matematicã, fie la istorie, candidaþii s-au arãtat surprinºi de subiecte. ªi asta, chiar dacã au recunoscut cã s-au pregãtit ºi suplimentar. „Unele dintre subiecte au fost grele. Am terminat la Colegiul Hermes.

Mã aºtept la maxim 7.

Au fost unele subpuncte pe care nu le-am ºtiut.

Aº vrea sã studiez în Anglia, dar rãmâne de vãzut ce notã o sã iau”, ne-a spus o absolventã de la Colegiul Economic Hermes.

„La subiectul 1 nu am prea ºtiut. Restul mi s-au pãrut mai uºoare.

Sper sã iau bacalaureatul.

Dacã iau, o sã dau aici la Universitatea din Petroºani”, ne-a explicat un alt absolvent, deloc mulþumit de ceea ce a scris. „A fost un pic greu.

Subiectele cam grele, faþã de ce ne-am aºteptat noi. Am fãcut ºi pregãtire la ºcoalã, dar a fost greu”, a spus o altã absolventã ºi doar una a zis cã nu e aºa greu, dar tot nu ia notã mare. „A fost accesibil pentru mine. Am ºtiut sã fac primul subiect, dar al treilea a fost cam

greu. Nu ºtiu ce notã iau, dar nu prea mare”, a conchis aceasta. ªi dacã la matematicã a fost greu, cei care au dat la istorie, de la profilul umanist, au avut de scris un text despre constituirea României Mari în baza cãruia au trebuit sã rezolve mai multe cerinþe. La Subiectul al II-lea, candidaþii au avut de rezolvat mai multe cerinþe cu privire la domnia lui ªtefan cel Mare. La Subiectul al III-lea candidaþii au avut de scris un eseu despre regimul totalitarist din perioada postbelicã. De asemenea, elevii au avut de rezolvat cerinþe legate de perioada paºoptistã ºi Tratatul de la Paris.

Diana MITRACHE

ªoferiþa a rãmas pieton pentru trei luni de zile ºi a fost ºi amendatã cu peste 1000 de lei.

Poliþiºtii rutieri au mai descoperit ºi pe D.N. 68, în localitatea Pãcliºa, un ºofer în vârstã de 30 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea o autoutilitarã cu viteza de 115 km/h, pe un sector de drum unde viteza maximã admisã este de 50 km/h. Cei doi ºoferi au fost prinºi în urma unei acþiuni prevenirea accidentelor rutiere grave derulatã de poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg. ” Acþiunea a urmãrit creºterea gradului de siguranþã rutierã prin prevenirea ºi combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave (...) a vizat intervalele orare 09:0012:00 ºi 17:00-20:00 ºi s-a desfãºurat pe tronsoane cu risc rutier ridicat: DN66 (Haþeg-Baru) ºi DN68 (Haþeg - Sarmisegetusa)”, precizeazã IPJ Hunedoara. Mai mulþi ºoferi s-au ales cu amenzi contravenþionale, pentru depãºirea limitei de vitezã maxime admise, în valoare totalã de peste 6.800 de lei ºi au reþinut 4 permise de conducere. Un alt ºofer a fost prins fãrã poliþã RCA ºi i-a fost reþinut certificatul de înmatriculare.

Maximilian GÂNJU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Vulcanul intrã în sãrbãtoare M unicipiul Vulcan a dat startul întrecerilor pentru cea de a 46-a ediþie a Nedeii Vulcãnene.

Pânã acum s-au desfãºurat câteva concursuri, iar de vineri încep petrecerile, pentru cã Bulevardul Mihai Viteazul va fi închis.

Primarul Gheorghe Ile spune cã va avea câteva zile de muzicã bunã, cu care va încânta localnicii ºi cã a fãcut, pentru

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

aceastã ediþie, atât cât i-a permis bugetul. „Eu zic cã va fi în condiþii bune ºi multã lume aºteaptã sã vedem ce artiºti aducem. Am fãcut contract în funcþie de sumele alocate de Consiliul Local, cã aº aduce-o pe Madonna, dar nu sunt bani. Nici pentru alte formaþii de la Bucureºti nu avem noi buget în Valea Jiului”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Petrecerile încep vineri de la ora 16,00,

ªi poate cã e prea puþin pentru a-l descrie complet pe Sorin Oprea, fotograful, mereu discret, care an de an, a uimit, aºa cum spun prietenii sãi, prin ceea ce a expus pe simeze. ªi asta pentru cã a lucrat mereu în tãcere, pasionat de trecerea timpului, pe care l-a înscris mereu în câte o operã. Aºa a fãcut ºi acum, când a creat un ceas, pe un tablou în care ºi-a expus chipul din copilãrie, la 60 de ani de când a venit pe lume. „La fiecare expoziþie, constat cã nu îl ºtiu suficient ºi mereu

oraºul Petrila are nevoie de idei de dezvoltare.

Petroºaniul pe harta Red Bull Romaniacs ”

Capitala” Vãii Jiului va fi una dintre atracþiile din acest an a raliului Red Bull Romaniacs, iar concurenþii vor trece prin porþiuni de mine dezafectate, întreaga competiþie presupunând trasee cât mai dificile. vine cu câte ceva ce ne surprinde. Data trecutã, am avut plãcerea sã descopãr un nou pictor în persoana lui Sorin Oprea, altul decât cel pe care îl ºtiam. Azi, deºi îl ºtiu ca fotograf, descopãr un alt fotograf în acelaºi Sorin Oprea. Pasiunea lui pentru naturã primeazã, dar foarte interesante mi se par etapele din viaþa sa, iar pe simeze existã un ceas, cu chipul sãu, care ne aratã cã timpul

trece. Trece ºi pentru el, dar parcã mai încet”, a spus Robert Humel, artist plastic, care a venit sã îl sãrbãtoreascã la cei 60 de ani pe care i-a împlinit miercuri.

Invidiat de prietenii sãi, care i-au fost alãturi la vernisajul expoziþiei, pe care a denumit-o generic „Evergreen”, pentru cã e neschimbat, Sorin spune cã viaþa a fost darnicã mereu cu el, cã a învãþat de toate ºi le dã chiar sfaturi celor ce îi vin din urmã. „Trebuia sã punctez momentul ºi atunci, ce þi-e mai uºor sã faci? Încerci cã pui pe pereþi imagini care te reprezintã. Sunt imagini din ultimii ani, din drumeþii ºi nici nu mai ºtiu cum a trecut timpul. Ce i-aº sfãtui pe cei ce vin din urmã?

Sã priveascã foarte mult ºi sã pozeze foarte puþin”, a spus Sorin Oprea, artistul care a colaborat, încã de la început, cu mai toate ziarele ce au apãrut în Valea Jiului, ca fotoreporter.

Lucrãrile sale, expuse acum în sala Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, cuprind peisaje din Parâng, de undeva de sus din munþii pe care i-a bãtut la pas, instantanee interesante ºi are câteva fotografii care ne-au arãtat tuturor cã, dacã ajungem la vârsta lui, ca el am vrea sã rãmânem: neschimbaþi!

Diana MITRACHE

peste 200 la orã, pe DN 66 O

unt sute de maºini, trafic infernal, mai vin ºi S autobuzele ecologice, iar

iar pe afiº am gãsit nume de formaþii din zona noastrã, dar ºi al Claudiei Ghiþulescu.

Spectacolul de muzicã popularã îi are ca protagoniºti pe: Ileana Meriºoreanu, Suzana Toader, Victoriþa Lãcãtuºu, Felician Nicola, Teodora Filip, Geanina Gavrilã ºi Marian Gogan, iar spectacolul de muzicã uºoarã le aparþine celor de la DJ Project, Vescan ºi Bere Gratis.

Diana MITRACHE

Sorin Oprea – artistul drumeþiilor noastre P

asionat de munte ºi chiar un bun cunoscãtor al traseelor din munþii noºtri, cel care a pus de nenumãrate ori Tricolorul pe cetatea de la Bolii, artist fotograf, fotoreporter la ziarele locale, pictor, redutabil artist ºi, nu în ultimul rând, un pasionat bucãtar.

Ce facem cu aglomeraþia la Petrila? Prinsã circulând

Pasionaþii de enduro vor zãbovi în Petroºani, Petrila ori Lupeni trei zile, raliul urmând sã se desfãºoare în perioada 24-28 iulie. De altfel, Valea Jiului a mai fost inclusã în traseul celei mai dure competiþii de cinci zile din lumea sporturilor cu motor pe douã roþi.

Raliul va începe în Sibiu cu o paradã a tuturor participanþilor, un dialog cu concurenþii clasei Gold (cel mai dificil traseu din raliu), urmat de o demonstraþie pe traseul de la Prolog.” Cum ediþia 2018 se doreºte a fi una epicã, traseul din acest an este unul care va rãmâne cu siguranþã în memoria concurenþilor. Odatã încheiatã aventura urbanã, urmeazã patru zile de off-road - în acest an traseul a trei dintre ele ajunge în zona Petroºani, urmând sã se parcurgã chiar ºi secþiuni din mine dezafectate. Aºa cum spune tradiþia, raliul se va încheia cu finiºul de pe dealul Guºteriþei, situat lângã Sibiu, un loc garnisit, ca în fiecare an, cu obstacole menite sã îi facã pe concurenþi sã se bucure cã au ajuns la sosirea celei mai dure competiþii de cinci zile din lumea sporturilor cu motor pe douã roþi", se aratã într-un comunicat al organizatorilor Red Bull Romaniacs. În acest an la start se vor alinia concurenþi din 53 de þãri, un record în cei 15 ani de când are loc la Sibiu, cel mai dificil raliu hard enduro din lume, cei mai mulþi concurenþi fiind din Marea Britanie, Australia ori Germania.

Maximilian GÂNJU

Tocmai de aceea, primarul Vasilicã Jurca a invitat toþi localnicii, dar ºi pe alþi oameni care au de gând sã se implice, sã vinã cu idei. A fost un atelier de lucru, ce s-a desfãºurat miercuri, dupã prânz, iar tema a fost legatã de modul în care ar trebui sã se desfãºoare traficul prin aceastã parte din estul Vãii Jiului.

S-a dezbãtut Planul de mobilitate urbanã al oraºului Petrila. „Prin acest plan, ne dorim sã identificãm problemele de trafic, pentru cã, în ultima perioadã, s-au înmulþit maºinile, în special, în ultimii doi ani, când numãrul de maºini a crescut cu peste 2.000. Ne dorim sã identificãm care sunt problemele ºi mai ales soluþiile, pentru ca în viitor sã nu mai avem aglomerãri ºi

tânãrã de 23 de ani, din Petrila, a fost prinsã de poliþiºti circulând pe DN 66, între Petroºani ºi Haþeg, cu 202 kilometri pe orã, respectiv dublul vitezei permise pe drumul naþional.

probleme în trafic”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. În oraºul Petrila, pe artera principalã, sunt zone în care maºinile parcate pe prima bandã de circulaþie, încurcã enorm traficul ºi astfel, dintr-un drum cu 4 benzi se pot folosi doar douã, în timp ce, în cartiere este o lipsã acutã de parcãri. În plus, autobuzele ecologice din proiectul Green Line vor avea în acest oraº staþia de întoarcere.

„Ne va ajuta ºi la proiectul Consiliului judeþean pentru Valea Jiului, pentru linia ecologicã de autobuze. Linia începe de la Rãscoala ºi merge pânã al Câmpu lui Neag”, a conchis primarul.

Dezbaterea s-a þinut cu toþi cei interesaþi, iar la final s-au tras concluzii, ce urmeazã a deveni, dacã este cazul proiecte de hotãrâri de consiliu local, ori chiar proiecte ce ar putea sã atragã finanþãri europene.

Diana MITRACHE

Bacalaureat, proba obligatorie, mai grea pentru matematicieni!

C

u glugile pe cap, mai deloc vorbãreþi ºi chiar supãraþi.

Aºa au ieºit din sala de examen cei care au susþinut examenul la proba obligatorie, matematica, la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

Printre ei s-au numãrat ºi absolvenþii Colegiului Economic Hermes, iar cei mai mulþi au refuzat sã ne vorbeascã, supãraþi cã s-au descurcat greu. „Nu comentez. E greu”, au spus cam toþi.

Accesul în sala de

examen s-a fãcut pânã la 8,30, iar la 9,00 a început proba. Fie cã au susþinut examenul la matematicã, fie la istorie, candidaþii s-au arãtat surprinºi de subiecte. ªi asta, chiar dacã au recunoscut cã s-au pregãtit ºi suplimentar. „Unele dintre subiecte au fost grele. Am terminat la Colegiul Hermes.

Mã aºtept la maxim 7.

Au fost unele subpuncte pe care nu le-am ºtiut.

Aº vrea sã studiez în Anglia, dar rãmâne de vãzut ce notã o sã iau”, ne-a spus o absolventã de la Colegiul Economic Hermes.

„La subiectul 1 nu am prea ºtiut. Restul mi s-au pãrut mai uºoare.

Sper sã iau bacalaureatul.

Dacã iau, o sã dau aici la Universitatea din Petroºani”, ne-a explicat un alt absolvent, deloc mulþumit de ceea ce a scris. „A fost un pic greu.

Subiectele cam grele, faþã de ce ne-am aºteptat noi. Am fãcut ºi pregãtire la ºcoalã, dar a fost greu”, a spus o altã absolventã ºi doar una a zis cã nu e aºa greu, dar tot nu ia notã mare. „A fost accesibil pentru mine. Am ºtiut sã fac primul subiect, dar al treilea a fost cam

greu. Nu ºtiu ce notã iau, dar nu prea mare”, a conchis aceasta. ªi dacã la matematicã a fost greu, cei care au dat la istorie, de la profilul umanist, au avut de scris un text despre constituirea României Mari în baza cãruia au trebuit sã rezolve mai multe cerinþe. La Subiectul al II-lea, candidaþii au avut de rezolvat mai multe cerinþe cu privire la domnia lui ªtefan cel Mare. La Subiectul al III-lea candidaþii au avut de scris un eseu despre regimul totalitarist din perioada postbelicã. De asemenea, elevii au avut de rezolvat cerinþe legate de perioada paºoptistã ºi Tratatul de la Paris.

Diana MITRACHE

ªoferiþa a rãmas pieton pentru trei luni de zile ºi a fost ºi amendatã cu peste 1000 de lei.

Poliþiºtii rutieri au mai descoperit ºi pe D.N. 68, în localitatea Pãcliºa, un ºofer în vârstã de 30 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea o autoutilitarã cu viteza de 115 km/h, pe un sector de drum unde viteza maximã admisã este de 50 km/h. Cei doi ºoferi au fost prinºi în urma unei acþiuni prevenirea accidentelor rutiere grave derulatã de poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg. ” Acþiunea a urmãrit creºterea gradului de siguranþã rutierã prin prevenirea ºi combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave (...) a vizat intervalele orare 09:0012:00 ºi 17:00-20:00 ºi s-a desfãºurat pe tronsoane cu risc rutier ridicat: DN66 (Haþeg-Baru) ºi DN68 (Haþeg - Sarmisegetusa)”, precizeazã IPJ Hunedoara. Mai mulþi ºoferi s-au ales cu amenzi contravenþionale, pentru depãºirea limitei de vitezã maxime admise, în valoare totalã de peste 6.800 de lei ºi au reþinut 4 permise de conducere. Un alt ºofer a fost prins fãrã poliþã RCA ºi i-a fost reþinut certificatul de înmatriculare.

Maximilian GÂNJU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

Elis Rusu, o jumãtate de veac a promovat valorile româneºti J

umãtate de veac a slujit Elis Ursu, coregraf al Centrului Cultural „Drãgan Muntean”, pentru a promova valorile româneºti, cele autentice, cu precãdere pe acelea specifice judeþului Hunedoara.

Prezentã de la vârsta de 14 ani, dansator pe atunci, aceastã doamnã a coordonat de la înfiinþare pânã acum ansamblul folcloric „Silvana” din Deva, singurul care nu a avut întreruperi în activitatea sa niciodatã. Acesta a început sã funcþioneze din noiembrie 1975, odatã cu deschiderea fostei Case de Culturã, actualul Centru Cultural „Drãgan Muntean”, formaþia fiind compusã din dansatori amatori, generaþii întregi de tineri s-au format ºi au dansat pe scena acestei instituþii de culturã. Pentru sâmbãtã vã invitãm sã-i mulþumim pentru întreaga activitate ºi sã ne delectãm cu o mostrã bunã dispoziþie.

Pentru a înþelege ºi mai bine personalitatea invitatei noastre de sâmbãtã, am apelat la doamna Ana Almãºana Ciontea, interpreta de muzicã popularã, parte a acestui ansamblu. „Vine o vreme în care vrei sã dai “filmul înapoi” pentru a vedea ce ai realizat, ce-ai mai

fi putut face dar n-a depins numai de tine, pe cine mai poþi conta, dacã sunt bine toþi etc… Poate nu-þi aminteºti de toate realizãrile, de tot ce ai dãruit dar existã încã oameni care þin sã-þi mulþumeascã pentru lucrurile frumoase din viaþã ta, fie ºi printr-o floare…

O parte dintre aceºti oameni, sunt artiºtii Ansamblului “Silvana” al Centrului Cultural “Drãgan Muntean” Deva, care, generaþii la rând, au dãruit ce au avu mai bun pe scenã, îndrumaþi ºi ocrotiþi de coregraful Elisabeta Ursu.

Este cert cã Elis - aºa cum îi spunem noi - se distinge printr-o imensã dragoste de viaþã, de oameni ºi de frumos.

Elis trãieºte viaþa ca pe o poveste de dragoste, cã doar numai din dragoste poþi face artã ºi ea face acest lucru minunat. Ceea ce Elis Ursu atinge, se transformã în performanþã ºi frumos.

Viaþa ei înseamnã cântec ºi joc, oferind publicului de pretutindeni spectacole inedite, frumoase ºi dorite. Ea a iubit ºi iubeºte calitatea actului artistic, luptând pentru a aduce pe scenã valorile adevãrate ale neamului românesc.

Fiind un spirit generos, Elis a dãruit “fãrã a contabiliza”, arzând pe scândura sacrã a scenei, în calitate de artist, dar ºi de coregraf al Ansamblului “Silvana”. Din tot ce-a trãit ºi a realizat Elis Ursu au rãmas, pentru fiecare dintre noi,

PRIMIM LA REDACÞIE

Cãtre Redacþia ziarului „Cronica Vãii Jiului” Am aflat prin intermediul publicaþiei dv. (ediþia nr. 1594 din 26 iunie 2018) cã Mircea Ioan Moloþ a numit-o pe Delia Strãuþ în fruntea organizaþiei ALDE Petroºani dar ºi cã a mai alcãtuit un birou interimar pe care, încã, nu (ni) l-a fãcut cunoscut.

Odatã cu aceste numiri, Mircea Ioan Moloþ e convins cã lumea va afla, în sfârºit, cã existã ALDE ºi în Valea Jiului. Pânã acum lumea ºtia doar faptul cã ALDE, sub conducerea magistralã a lui Mircea Ioan Moloþ, a reuºit câteva rezultate epocale la alegerile parþiale de la Lupeni (2,2%), Sãlaºul de Sus (2,2%) ºi Deva (2,5%). E drept cã

Petroºaniul, prin cele mai bune rezultate din judeþ (aproape 9%), nu s-a înscris în trend-ul fixat de preºedintele nostru interimar care, din trei încercãri luate împreunã, nu a reuºit nici mãcar sã se apropie, cât de cât, de rezultatele noastre. Dar sã fim optimiºti: timpul nu e încã pierdut, trebuie doar sã se iveascã urmãtoarea ocazie. Faptul cã nu am fost chemaþi la nici un Birou Politic Teritorial pentru a ne putea exprima punctul de vedere spune totul despre maniera democraticã din partid ce domneºte dupã venirea lui Moloþ. Pentru cã din declaraþia sa din ziar rezultã cã nu l-a interesat

amintiri de neuitat ºi spectacole din care se vor inspira ºi cei din viitor.

Cu siguranþã, cuvintele sunt prea mici ºi prea puþine pentru a descrie bucuria ºi emoþia dãruite de Elis timp de 50 de ani.

Pentru toate acestea ºi pentru multe altele, pentru frumuseþea spectacolelor, în care ºi eu am avut un rol, vreau a spune Mulþumesc, Admiraþie ºi Respect, omului ºi artistului Elis Ursu”.

Elis Ursu se confundã cu istoria Centrului Cultural „Drãgan Muntean” din Deva, iar acum, când se apropie finalul carierei profesionale, în prag de pensionare, considerãm mai mult decât oportunã ocazia de a i se mulþumi din partea comunitãþii pe care a slujit-o atâtea zeci de ani.

Pentru exemplul sãu de profesionalism ºi dãruire, pentru modul în care a ales sã promoveze folclorul românesc, cel autentic, vã propunem sã ne întâlnim cu acest ea ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce este ºi ceea ce face.

Sâmbãtã, 30 Iunie 2018, ora 11.00, domna Elis Ursu vine sã o întâlnim în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei. Aveþi ocazia s-o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi, oficial, printr-o diplomã, un buchet de flori, o strângere de mânã ºi semnãtura recunoºtinþei voastre.

Dan TERTECI

activitatea noastrã din Consiliul local Petroºani îi aducem la cunoºtinþã, din pãcate tot cu ajutorul dv., faptul cã am iniþiat 14 proiecte de hotãrâri care au fost votate de colegii noºtri, în condiþiile în care cooperarea cu PSD-ul lasã mult de dorit. Am mai avut fiecare, peste 200 de intervenþii pe marginea proiectelor prezentate în consiliu. Am fi curioºi ca tot prin intermediul presei, pentru cã Mircea Ioan Moloþ nu cunoaºte altã formã de dialog în cadrul partidului, sã aflãm care sunt rezultatele colegilor noºtri din „organizaþiile care existã”. Când, în toamnã, am avut alegeri la Petroºani ºi le-am câºtigat, nu a vrut sã ni le valideze. A vrut, în primãvarã, sã organizeze el alte alegeri (unde urmau sã voteze oameni

2,06 cea mai micã medie de admitere la Liceu

C

ea mai micã medie de admitere la liceu este 2,06. Din 2580 de absolvenþi de gimnaziu niciunul nu va intra la liceu cu media 10.

Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara a publicat ierarhia în rândul absolvenþilor clasei a VIII-a. Niciunul dintre elevi nu a reuºit sã obþinã media 10. Cea mai mare medie este 9.99. Douã eleve vor intra la liceu pe baza acestei medii. Este vorba de cele douã adolescenta care au obþinut nota 10 la examenul de Evaluare Naþionalã. Diana Elena Beþa din municipiul Petroºani are media generalã a

pe care i-a înscris de câteva zile în partid) dar a fost oprit chiar de preºedindele partidului, Cãlin Popescu Tãriceanu. Acum o vom lua iarãºi de la capãt. „Mergem pe refacerea adeziunilor” pânã vor câºtiga ei alegerile.

Alegeri pe care le va organiza Delia Strãuþ, o proaspãtã achiziþie din PNL care, graþie ajutorului dezinteresat al lui Mircea Moloþ, ocupã funcþia de consilier al directorului general de la Compania Huilei contra unei retribuþii consistente. Mai adãugãm ºi un amãnunt, desigur, irelevant: în campania electoralã, doamna D.S. ne lua aprig peste picior cã „suntem de-ai lui Moliceanu” pe când ea o reprezenta pe falnica doamnã Gorghiu. Dar ce mai conteazã? Se ºtie cã Mircea Ioan Moloþ are

celor patru ani de studiu 9.98, în timp ce Timeea Alecsia Bãluº, eleva Colegiului Naþional Decebal din Deva, a terminat cei patru ani de gimnaziu cu media 9.97. Îngrijorãtor este faptul cã 477 de absolvenþi de gimnaziu au obþinut media generalã sub 5. Cea mai micã medie îi aparþine unui elev al ªcolii Gimnaziale Numãrul 3 din Lupeni. Acesta va intra la liceu cu media 2.06. Admiterea la liceu va debuta vineri, 29 iulie, iar repartizarea computerizatã este programatã a avea loc în data de 9 iulie.

Monika BACIU

mânã bunã. A dovedit-o cu prisosinþã ºi în cele trei localitãþi înainte pomenite. Pânã una, alta îi sugerãm preºedintelui interimar de la judeþ sã þinã seamã de un sfat amical: sã nu mai convoace conferinþe de presã în care sã prezinte rezultate triumfaliste din sondaje comandate pen-

tru cã ne obligã sã citim ºi comentariile aferente.

De cele mai multe ori ne îngrozim de ceea ce aflãm despre domnia sa. ªi, credeþi-ne pe cuvânt, domnule preºedinte interimar, cã ne e tot mai greu sã vã luãm apãrarea...

Milu Vladislav Mihai Barbu

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iunie 2018

Henþ cu mâna

Hunedoara a urlat, Jiul a murit Nimeni n-ar fi crezut cã dupã 0 – 1 acasã în primul joc de baraj cu Voinþa Lupac, CS Hunedoara sã

revinã la meciul retur din Banat. Dar hunedorenii lui Alic jr. s-au dus hotãrâþi sã întoarcã soarta

meciului, învingând cu 2 – 1 (ambele goluri marcate de Tecsi), astfel cã ei au închis gura tuturor scepticilor, printre care, mãrturisesc, m-am aflat ºi eu...

Un ochi râde altul plânge, judeþul Hunedoara are acum douã echipe în liga a III-a. Din Valea Jiului,

nimic. A.C.S. ªirineasa, care ne-a încântat vreme de un an ºi ne-a dat speranþe cã prin ea vom revitaliza fotbalul la Petroºani, a fost nevoitã sã plece.

Nimeni nu a fãcut, clar ºi rãspicat, vreo declaraþie oficialã, nici de-o parte, nici de

Post scriptum la o promovare

Cu primarul la victorie Î

ncã nu s-au stins ecourile promovãrii în liga a III-a a echipei CS Hunedoara, în urma dublei la baraj, 0 – 1 ºi 2 – 1 cu Voinþa Lupac (jud. Caraº - Severin).

Echipa hunedoreanã a fost însoþitã de câteva zeci de suporteri, la meci fiind prezent ºi Cristian Petrean, preºedintele ASF Hunedoara, dar ºi reprezentantul comunitãþii hunedorene, primarul Dan Bobouþanu, cel care sprijinã fotbalul local, ºtiindu-se cã Primãria ºi Consiliul Local

Hunedoara sunt sponsorii echipei de fotbal.

Alãturi de primarul hunedoarei au fost prezenþi ºi câþiva consilieri locali în meciul de la Lupac.

Victoria hunedorenilor a fost una fãrã dubii, jucãtori Dan Bobouþanu, primarul Hunedoarei, precum Cobliº, alãturi de echipa sa la Lupac Cristi ºi Daniel locali a dus la un final Creciunesc, Oct. Ionicã fericit pentru un fotbal sau Tecsi, fãcând un meci care a renãscut din admirabil. O muncã de un propria-i cenuºã. an sprijinitã de factorii

Fotbal. România la Campionatul Mondial (V)

CM SUA 1994 - cea mai bunã performanþã

e parcursul campionatului mondial din P Rusia, acolo unde naþiona-

la noastrã nu se aflã, vom încerca sã rememorãm momentele cu echipa noastrã la competiþia supremã.

Ceea ce vom numi „Generaþia de aur”, aceea perioadã începutã în 1990 (ºi va dura cam un deceniu) va atinge apogeul la acel mondial din SUA în faþa unor adversari extrem de grei în grupã, echipa României va ieºi din aceastã grupã dupã douã victorii ºi o înfrângere.

Acel 3 – 2 cu Argentina în optimile de finalã, în faþa unei superputeri cu Ruggeri, Ortega, Simeone, Redondo, Balbo sau Batistuta în formulã, a însemnat depãºirea propriilor limite.

Ca ºi la ediþia precedentã, dar cu o treaptã mai sus - sferturi de finalã -, românii vor pierde la lovituri de departajare 4 – 5 cu

Suedia, Belodedici fiind de data asta în rol de... Timofte din urmã cu patru ani.

Oricum, într-un clasament general al CM 1994, România s-a clasat pe locul 6, fiind cea mai bunã performanþã înregistratã de

Naþionala României de-a lungul istoriei sale.

Care, credem, nu va mai putea fi egalatã niciodatã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cealaltã, sã ºtim ºi noi exact ce s-a întâmplat. Adevãrul e cã de ce sã faci un lucru bun, când poþi sã-l faci sã fie rãu!?

Aºadar, iubitori ai fotbalului, aniversarea de 100 de ani a Jiului la anul va fi de fapt, veºnica pomenire. Amin.