Cronica vaii jiului nr 1583, luni 11 iunie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1583

Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Iunie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

RUINELE UNEI FOSTE PREPARAÞII – Tichetele de masã NEDEMOLATE acordate cu întârziere

T

ichetele de masã ale angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara vor fi acordate peste mai bine de o sãptãmânã.

Cu o întârziere de mai bine de o lunã de zile, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara încã aºteaptã sã primeascã tichetele de masã aferente lunii aprilie.

Sindicaliºtii susþin cã au fost informaþi de conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã abia dupã jumãtatea acestei luni, angajaþilor le vor fi alimentate cardurile. “În data de 18 iunie se va face plata pentru tichetele de masã aferente lunii aprilie.

Este o întârziere destul

de mare”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În urmã cu o sãptãmânã, sindicaliºtii de la Termocentrala Mintia atrãgeau atenþia asupra faptului cã existã riscul declanºãrii unor proteste în cazul în care salariaþii nu îºI primesc sumele aferente tichetelor de masã.

Potrivit contractului colectiv de muncã, salariaþii societãþii ar fi trebuit sã intre în posesia sumelor pânã în data de 10 mai.

Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu dificultãþi financiare. În ultimele luni, tichetele de masã au fost acordate cu întârziere.

Monika BACIU

Ruine-fantomã bântuie vechile peisaje minereºti

R

uinele fostei preparaþii de la Mina Petrila, aflate în Carterul Bosnea, rãmân în picioare. Motivul este legat de faptul cã, una dintre construcþiile rãmase nedemolatã este inclusã în patrimoniul naþional, iar restul au fost predate primãriei sau minei Lonea, lucru care face imposibilã demolarea lor acum. >>> PAGINA A 5-A

Trei centre de Bacalaureat în Valea Jiului ouã licee din Petroºani ºi D unul din Lupeni gãzduiesc aceastã etapã a Bacalaureatului, care începe în câteva zile.

Potrivit Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, în Petroºani sunt centre de examinare la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” ºi

la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, iar în Lupeni, la Colegiul Teoretic „Mircea Eliade”.

Absolvenþii claselor

a XII-a ºi a XIII-a din judeþ vor susþine examenul de maturitate în nouã centre de examen.

Acestea vor funcþiona

la Colegiul Naþional „Decebal” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Colegiul Naþional „Iancu de

Hunedoara” Hunedoara, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, Colegiul Naþional „Aurel Vlaicu” Orãºtie, Colegiul Naþional „Avram Iancu” Brad ºi Colegiul Naþional „I. C. Brãtianu” Haþeg.

Bacalaureatul începe cu probele scrise în

perioada 25-28 iunie. În 25 iunie are loc proba scrisã la limba ºi literatura românã, în 26 iunie – proba scrisã la limba ºi literatura maternã, în 27 iunie – proba obligatorie a profilului ºi 28 iunie – proba la alegere a profilului ºi specializãrii.

Primele rezultate vor fi afiºate în data de 4 iulie pânã la ora 12:00.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

Pensionarii, la braþ cu Toma ºi Nistor spre Casa de Pensii

P

ensionarii mineri din Valea Jiului au fost la Bucureºti, unde s-au întâlnit, cu directorul Casei Naþionale de Pensii.

Liderii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului, Ioan Hortopan ºi Crãciunescu Barboane s-au dus la Bucureºti cu Laurenþiu Nistor ºi Ilie Toma.

cularea pensiilor pensionarilor mineri.

“La discuþia organizatã de cãtre domnii deputaþi Nistor Laurenþiu ºi Toma Ilie, la sediul Casei Naþionale de Pensii Publice Bucureºti, cu domnul preºedinte Stãnescu Robert am înmânat un material privind doleanþele noastre ºi solicitãrile noastre concrete privind prevederile din noua lege a pensiilor, prevederi care ar trebui sã corespundã cu ceea ce s-a legiferat prin Legea 155-2016. E o lege bunã ºi echitabilã pentru pensionarii mineri care au ieºit dupã data de 1 ianuarie 2011.

Acelaºi lucru îl vrem ºi noi, cei care am ieºit la pensie

înainte de 1 ianuarie 2011”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Pensionarii mineri din Valea Jiului îºi pun speranþele în cei doi parlamentari hunedoreni, care vor iniþia un proiect de lege în acest sens.

“Noi am dat domnului preºedinte Nistor ºi domnul Toma ºi domnul Crãciunescu a dat o iniþiativã legislativã privind recalcularea pensiilor, conform legii 192. Aceste prevederi ale iniþiativei legislative ale domnului Toma sã fie în aºa fel încât recalculãrile sã fie fãcute dupã publicarea legii în

Monitorul Oficial”, a mai spus sursa citatã.

Pentru eliminarea inechitãþilor la care face referire Ioan Hortopan a existat o propunere legislativã iniþiatã de senatorul PNL, Carmen Hãrãu, însã, a fost respinsã de Camera Deputaþilor, camerã decizionalã. Printre cei care au votat împotriva proiectului s-au numãrat ºi cei doi parlamentari social-

democraþi, Laurenþiu Nistor ºi Ilie Toma. Liderii pensionarilor mineri susþin cã au convenit ca “aceastã iniþiativã legislativã sã fie demaratã ºi aprobatã în Parlament luna asta. În iulie ºi august este vacanþã parlamentarã. Orice se poate în lumea asta dacã existã voinþã politicã”, a mai spus Ioan Hortopan.

Monika BACIU

PSD Hunedoara, cu autocarele la Bucureºti „E

NIªTE POMANAGII. V-AÞI DUS ACOLO CA MOLDOVENII ªI OLTENII, PENTRU POMENI!!

SÃ VÃ FIE RUªINE...

SUNTEÞI RUªINEA JUDEÞULUI HUNEDOARA!”.

Subiectul discuþiei: iniþierea unui proiect de lege pentru recalcularea pensiilor celor care au lucrat în sectorul minier. Cei din urmã au votat împotriva proiectului de lege care prevedea recal-

ste un miting împotriva faptului cã democraþia ºi statul de drept sunt puse sub semnul întrebãrii. Vrem sã arãtãm cã suntem deciºi sã mergem pânã la capãt. Îi aºteptãm pe toþi ce care doresc sã trãiascã într-o þarã liberã, unde instituþiile nu mai sunt sub teroare”.

“O þarã care, din cauza unei propagande, se pune problema ca o structurã neligitimã, obscurã, subteranã sã paraziteze instituþiile statului, sã influenþeze în mod ocult decizii importante, sã permitã abuzuri, intruziuni ilegale, sã permitã ca

cetãþeni români, firme româneºti sã fie închiºi, zeci, sute, mii de destine sã fie distruse, având în vedere niºte interese care nu tot timpul sunt doar din interior”, declara Liviu Dragnea, dupã ºedinþa de luni a Comitetului Executiv Naþional !

Aºa au fost mobilizaþi ºi membrii PSD din mai multe oraºe ale judeþului Hunedoara, care, îmbarcaþi în autocare, au fãcut poze prin faþa diverselor instituþii (vezi primãria Vulcan), în faþa sau în interiorul autocarelor ºi microbuzelor cu care au plecat la Bucureºti, la miting. „Stop abuzurilor!” ori „Jos Statul paralel” au fost ºi pentru aceºti oameni sloganurile care i-au mobilizat spre Capitalã.

Îmbrãcat în ie ºi învelit într-un steag tricolor, l-am zãrit în fotografii ºi pe senatorul Cristian Resmeriþã, iar unii au transmis live, pe reþelele de socializare, participarea la mitingul organizat de PSD – ALDE. Reacþiile pro ºi contra au curs, iar, dacã unii i-au

încurajat, alþii i-au blamat.

Cineva, care a scris de pe contul oraºului Simeria, însã, i-a criticat dur: „RUªINE SÃ VÃ FIE !!! AÞI FÃCUT DE RUªINE TOT JUDEÞUL HUNEDOARA!!! NIªTE NEICA NIMENI CA VOI CARE SUNT

Diana MITRACHE

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

z

z

Genu TUÞU

z

z

Geza SZEDLACSEK Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

Salvator minier: “Am trecut prin mai multe Iaduri”

apte din cei 28 de salvatori minieri ai ª Minei Lupeni ºi-au

înaintat demisiile. S-au sãturat de promisiuni, iar acum au rãbufnit.

Au mai spus cã îºi vor da demisia, însã, au revenit asupra deciziei.

Acum, însã, nu au mai fãcut-o. Unul dintre salvatorii minieri ne spune cã mai multe neajunsuri au contribuit la luarea deciziei.

“Demersurile pentru demisie au început acum câteva luni, totul a început cu grilele de impozitare a salariilor.

Promisiunile electorale ºi altele, adunate pe parcurs ºi-au spus cuvântul.

Dupã zece ani, te saturi de minciuni. Am trecut prin mai multe Iaduri”, ne-a spus unul dintre salvatorii minieri demisionari de la mina Lupeni, fãcând referire la Iadul de la Petrila 2008, Uricani 2011, Lupeni 2017, ºi nu numai.

Informaþia este negatã, însã, de sindicaliºti, care susþin cã deocamdatã situaþia nu este tranºatã.

“Au fost acele probleme din luna martie când salvatorii mineri au intervenit ºi nu au fost plãtiþi. acum situaþia s-a reglat, în sensul cã acele compensaþii (trecerea contribuþiilor de la anga-

jator la angajat-n.r.) au fost introduse în salariu, astfel baza de raportare se mãreºte de la 2200 de lei, la 2700 de lei.

Deocamdatã sunt cinci salvatori mineri care nu au semnat acele acte adiþionale ºi nu ar mai vrea sã continue activitatea de salvator. Situaþia deocamdatã nu este tranºatã în cazul lor”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

De cealaltã parte, conducerea Complexului Energetic Hunedoara susþine cã, în cursul acestei sãptãmâni, va discuta cu salvatorii minieri de la Lupeni. Samuel Dioane, la rândul sãu salvator

Era cãrbunelui ajunge la final T

ermocentralelel pe cãrbune vor fi trecute pe gaz. Este anunþul fãcut de ministrul Energiei, Anton Anton, care a anunþat cã energia produsã pe bazã de cãrbune va dispãrea.

Termocentralele care folosesc aceastã resursã vor fi trecute pe gaz. Reconversia termocentralelor de pe cãrbune pe gaz se va realiza în perspectiva anului 2040.

minier profesionist, încearcã sã îi convingã pe ortacii sãi sã revinã asupra deciziei.

“Au fost niºte probleme la minã la Lupeni, în urma unei acþiuni de salvare în care salvatorii au fost plãtiþi, cum se plãteau ºi înainte.

Nemulþumiþi, o parte din ei ºi-au exprimat dorinþa de a nu mai activa la salvare. Demisia e un act unilateral. Sunt în continuare, 21 de salvatori operativi, iar 7 dintre ei nu au mai vrut sã revinã pe motiv cã oricum pleacã la pensie.

Salvarea e ceva benevol ºi salvatorii sunt oameni foarte apreciaþi. O sã discut cu cei 7 salvatori. Cu

“Unul dintre elementele definitorii ºi noi în noua strategie este conversia tuturor centralele într-un interval de timp lung, de la cãrbune la gaz. Un alt element este biomasa. La noi în þarã, biomasa este foarte lãsatã de-o parte (...). Nu avem niciun fel de strategie coerentã de introducere ºi dezvoltare a energiei termice produsã cu biomasã. Câte oraºe sunt încãlzite cu biomasã? Douã: Huedinul ºi Suceava. Poate cã mai existã în alte pãrþi, bucãþi, încercãri, dar nu-i suficient ºi nu e

majoritatea ne cunoaºtem, pentru cã am fost colegi, ºi sã vedem care sunt pãrerile lor.

Dacã oamenii nu mai vor, pentru cã este o activitate periculoasã, nu avem ce face. Important este ca oamenii sã fie mulþumiþi, trebuie sã fie o relaþie de colaborare, de prietenie, nu o relaþie de subordonare. Suntem toþi oameni”, declarat Samuel Dioane, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Directorul general al CEH sperã sã îºi convingã colegii sã revinã asupra deciziei. “Încã nu au fost operate demisiile. Teoretic se face un proces verbal pentru ieºirea din staþia de salvare, dar voi merge la Lupeni ºi voi avea o discuþie cu salvatorii respectivi. Sunt oameni buni cãrora le apreciem munca. Sunt oameni foarte bine pregãtiþi. Ei sunt singurii pe care ne putem baza în subteran, au cunoºtinþe de primajutor, de minerit, de parte electromecanicã, sunt oamenii de bazã ai exploatãrilor miniere”, a mai precizat sursa citatã.

La mina Lupeni au fost 28 de salvatori minieri, 7 dintre aceºtia înaintându-ºi demisiile sãptãmâna trecutã.

Monika BACIU

normal”, a spus în cadrul Energy Strategy Summit 2018, ministrul Energiei, Anton Anton. În tot acest timp, Federaþia Energetica a depus planurile care vizeazã continuarea activitãþii termocentralelor Mintia ºi Paroºeni.

Documentul a ajuns la Secretariatul General al Guvernului. Este vorba de planurile care au fost solicitate de fostul vicepremier Viorel ªtefan, la întâlnirea din primãvara acestui an, atunci când la Mintia au avut loc mai multe proteste.

Monika BACIU

Complexul mecanizat de la Livezeni a fost pus în funcþiune C

omplexul Mecanizat de la Mina Livezeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, a fost pus în funcþiune, la finalul sãptãmânii trecute.

Conducerea Complexului sperã sã creascã producþia la 600 de tone/zi. Pânã acum, producþia de cãrbune de la minã a fost de circa 150 de tone/zi.

“La mina Livezeni s-a pus în funcþiune complexul mecanizat, s-a fãcut procesul-verbal.

E un abataj care va da, undeva, la 600 de tone de cãrbune/zi. Livezeniul nu a avut multã producþie pânã acum. A avut undeva la 150 de tone/zi. Trebuie sã dãm cãrbune, sã vindem cu preþ bun energia pe piaþa de energie”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Anul trecut, complexul mecanizat s-a oprit într-un strat de piatrã. Din stratul 13 poate fi exploatat cãrbune minim 10-15 ani.

Monika BACIU

4 Actualitate

Reculegere pe muzicã ºi imagini, în Peºtera Bolii

Î

n Peºtera Bolii s-au auzit ecouri ale unui festival de muzicã de cor, dar ºi muzicã instrumentalã, iar, la intrarea sub pãmânt, vizitatorii au fost primiþi cu imagini de acum 100 de ani.

Cum erau aceste locuri, în timp de rãzboi, imagini dramatice, care aratã cum era pe frontul de luptã, au completat perfect imaginile vizuale ºi acustice din acest loc. Audienþa, printre care

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

s-au numãrat ºi câþiva militari din Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi

Orã în aer liber, la Ocolul Silvic P

uþini copii ºtiu unde este Ocolul Silvic, ce fac pãdurarii ºi ce ar putea sã înveþe de la ei. Aºa se face cã, la ªcoala 7 din Petroºani, dascãlii au avut ideea de a organiza o lecþie deschisã în naturã, iar cei mici erau gata de drumeþie, la prima orã. „Am sã învãþ ce înseamnã ocolul silvic, am sã învãþ sã plantez un copac ºi am sã vãd cu ce se ocupã acest domeniu. ªtiu doar cã ocroteºte plantele ºi animale”, ne-a explicat Alex, unul dintre copiii care a participat la lecþia deschisã.

Nu ºtiau ei foarte bine ce îi aºtepta, dar toþi au fost entuziasmaþi, iar pãdurarii au avut un adevãrat plan pentru ei. „Le arãtãm activitatea Ocolului Silvic Petroºani, aici la sediul nostru ºi apoi mergem pe teren sã vedem natura. O sã

Retragere, în uniforme militare, a fost pur ºi simplu fascinatã ºi pãrintele pro-

mergem la pepiniera Jieþ ºi apoi cãtre cabana Groapa Seacã. O sã le arãtãm ºi cum se planteazã un copac ºi le arãtãm ºi puieþii ºi în teren vor vedea mai multe”, a spus Viorel Durbacã, director Ocolul Silvic Petroºani, la primirea delegaþiei de elevi.

Lecþia deschisã a fost ºi excursie ºi acþiune de ecologizare ºi un mod de a învãþa sã preþuiascã natura, la ea acasã. „Una dintre activitãþile noastre, care noi spunem cã este activitatea principalã, constã ºi în ecologizarea zonei de pe Cheile Jieþului ºi de la Groapa Seacã, spre mãnãstirea ce strãjuieºte intrarea în pasul de acolo. Vom vedea ºi contribuþia pe care pãdurea de molid o aduce la oxigenarea naturii, cunoscut fiind faptul cã zona este una dintre cele mai puternic ozonate de la noi din þarã”, a adãugat Vasile Pop, director ªcoala nr 7 Petroºani, care a însoþit clasa la ora deschisã din naturã. În Ocolul Silvic, cei mici au aflat ce fac pãdurarii, pe teren, au ajutat sã pãstreze natura curatã, iar în pepinierã au vãzut cum ia naºtere o pãdure. Sunt lecþii pe care mulþi nu au ocazia sã le trãiascã, iar elevii ªcolii nr 7 le-au vãzut pe viu.

Diana MITRACHE

topop din Valea Jiului a explicat cum aceste locuri au servit acum 100 de ani, ca refugiu. „Faptul cã am cântat, din nou, în Peºtera Bolii, un loc unic în felul sãu, ºi bucuria mesajului, ne dã putere. Poate cã aici

e un loc în care Îl putem gãsi pe Hristos ºi sã ne aducem aminte de toate cei care au venit aici, acum 100 de ani. Am purtat toate acestea în cântul nostru, al coralei Sfânta Varvara, al Protopopiatului din Petroºani. Muzica, aici, sub pãmânt sunã diferit.

Dar, dincolo de cadrul acesta, ca un colþ de Rai, m-aº bucura sã þinem minte cã aici, unii sau alþii s-au adãpostit în timpul rãzboiului ºi aceastã peºterã le-a fost scãparea ºi apoi rostul vieþii lor”, a spus pãrintele Petrache Creþu, protopop, menþionând cã locul ne îmbie spre a revedea

peºtera în care Iisus s-a nãscut.

Peºtera, cu o acusticã de excepþie, a fost sâmbãtã, de la orele 11,.00, gazda mai multor coruri, de la mai diverse culte religioase ºi muzica a rãsunat calm peste susurul apelor. „Este cea de a IX-a ediþie a Festivalului de coruri multiconfesionale ºi programul i-a cuprins pe oaspeþii noºtri din Corul din Satu Mare – Harghita, al Forumului german din Reºiþa ºi corul nostru, al Bisericii Sfânta Varvara, din valea Jiului. În plus, în premierã, am pus pe simeze, imagini din Valea Jiului de acum 100 de ani.

Sunt 66 de fotografii de atunci ºi ne-au onorat cu prezenþa lor militarii Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria”, a explicat Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua, organizator al manifestãrii de sâmbãtã.

Toate cele petrecute în peºterã, la finele sãptãmânii trecute, sunt mãrturii ale rãzboiului care, acum 100 de ani, a îngropat în aceste locuri peste 5.400 de militari.

Diana MITRACHE

„Excelenþã” pentru douã licee din Petroºani

„Noi ne-am înscris la aceastã competiþie, ce a ajuns la a IV-a ediþie. S-au înscris mai multe ºcoli, din care doar o parte au reuºit sã ia acest premiu. Noi am vrut sã ne fie certificatã astfel munca pe care am depus-o. Suntem o ºcoalã cu o paletã mare de calificãri ºi, din 2009, pânã în prezent, avem 33 de calificãri acreditate. În anul ºcolar urmãtor, avem 11 calificãri, pe 8 domenii, pe trei niveluri: învãþãmânt profesional, liceal ºi postliceal”, a explicat Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Colegiul Economic Hermes a primit aceiaºi distincþie pentru 3 arii de excelenþã, iar cei de la „Dimitrie Leonida” pen-

Ruine-fantomã bântuie vechile peisaje minereºti

R

uinele fostei preparaþii de la Mina Petrila, aflate în Carterul Bosnea, rãmân în picioare. Motivul este legat de faptul cã, una dintre construcþiile rãmase nedemolatã este inclusã în patrimoniul naþional, iar restul au fost predate primãriei sau minei Lonea, lucru care face imposibilã demolarea lor acum. În tot acest timp, zona aratã ca dupã bombardament, „magneþii” au distrus bucatã cu bucatã, piesele ce puteau fi folosite pentru recuperarea fierului vechi, iar zona a fost nãpãditã de bãlãrii. Sinistrul peisaj, însã, va rãmâne, cel mai probabil, la fel. „Acolo în amplasament sunt câteva active care

lei, pentru paza obiectivelor ºi a utilitãþilor aferente. Cinci dintre obiective, însã, au o importanþã strategicã ºi, în eventualitatea în care acolo se va construi o minãmuzeu, ele vor servi ca atare.

Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar un grup de arhitecþi au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat pânã acum.

Rãmâne de vãzut cât din planul iniþial va fi aplicat la Petrila, dupã ce incinta va fi ecologizatã ºi clãdirile istorice rãmân în picioare, însã, partea dinspre Petroºani rãmâne aºa, deocamdatã.

Diana MITRACHE

Pericol în centrul Tren în flãcãri, în cel mai lung tunel C Petroºaniului bucatã uriaºã din ornamentul unuia dintre blocurile aflate în zona zero a municipiului Petroºani a fost la un pas sã cadã peste trecãtori.

tru douã arii. „Noi ne-am auto-evaluat ºi ne-am auto-evaluat corect, pentru cã am ºi primit titlurile, pentru aria de excelenþã Flexibilitate ºi Inovare. Flexibilitate, pentru cã reuºit mereu sã creãm noi specializãri, sã ne adaptãm, sã reuºim sã ne pãstrãm ºcoala, în condiþiile în care în zona noastrã sunt licee teoretice care ne pot lua elevii ºi atunci am fost nevoiþi sã venim cu o ofertã variatã” , a adãugat directorul Colegiului „Dimitrie Leonida”.

La Colegiul Tehnic din Petroºani, cea mai cãutatã dintre specializãri este cea de mecanic auto, iar elevii pot lua permisul de conducere la finele clasei a XII-a, iar cei care urmeazã post-liceala, merg pentru a deveni tehnicieni mecanic-auto ºi laborant pentru protecþia calitãþii mediului.

Diana MITRACHE

se parcurge toate cãile pentru a ajunge în proprietatea administraþiei publice locale a oraºului Petrila”, a explicat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Construcþiile mai mult încurcã, iar peisajul a rãmas unul dezolant. Aici, acum mai bine de un deceniu, lucrau zeci de oameni, iar prepararea cãrbunelui scos din estul Vãii Jiului se fãcea în acest loc. Din pãcate, administraþia din Petrila ºi cea din Petroºani, pentru cã acest loc se aflã la confluenþa celor douã localitãþi, vor avea de gãsit o soluþie comunã, dacã vor vrea demolarea lor.

Mina Petrila a fost prima dintre cele 3 care s-au închis ºi lucrãrile de ecologizare sunt gata. Societatea de Închideri de Mine plãteºte lunar 120.000 de

aparþin CEH. Este linia de încãrcare pentru mina Lonea ºi sunt câteva fundaþii ºi rãmãºiþe ce au aparþinut de EPCVJ exploatarea de preparare a cãrbunelui. Cât priveºte cãdirile care au fost declarate monumente istorice ºi cele care au rãmas în zona de protecþie a acestora ºi au aparþinut minei Petrila, ele au rãmas în amplasament, urmând a

O

D

ouã diplome de excelenþã au ajuns ºi la Petroºani, una la Colegiul Economic Hermes ºi una la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida.

Dascãlii de aici au demonstrat cã ºtiu sã se adapteze la cerinþele noi de pe piaþa educaþiei ºi au creat un cadru ce le-a conferit un astfel de titlu.

RUINELE UNEI FOSTE PREPARAÞII – NEDEMOLATE

Vechimea blocului, clima mereu umedã, dar ºi vijelia de sâmbãtã noaptea au fãcut ca acea parte din terasamentul faþadei sã îºi ºubrezeascã structura de rezistenþã ºi astfel sã fie la un pas de a cãdea peste trecãtori.

Având în vedere cã bucata era foarte grea ºi amplasatã la unul dintre etajele superioare, locatarii au cerut ajutor pompierilor. Un echipaj a intervenit duminicã dimineaþã, pentru a lua bucata de beton uriaºã ºi astfel au îndepãrtat pericolul.

Blocul nu a fost reabilitat de la darea sa în folosinþã ºi acum se vãd consecinþele.

“Blocul este cuprins într-un proiect de reabilitare pe fonduri europene unde vor fi efectuate lucrãri de izolare termicã, acoperiº, subsol, ascensor etc., proiect care a trecut de faza de conformitate ºi eligibilitate, ceea ce înseamnã cã, cu siguranþã, proiectul va fi finanþat”, a declarat primarul municipiului Petroºani.

Din fericire, bucata nu a cãzut ºi nici nu a afectat structura blocului, însã, oamenii din acel imobil sunt în continuare îngrijoraþi cu privire la structura de rezistenþã a faþadei, care este vizibil degradatã în mai multe locuri.

Diana MITRACHE

inci persoane au fost rãnite ºi au avut nevoie de îngrijiri medicale, dupã ce un tren de marfã a luat foc în cel mai lung tunel feroviar din zona Vãii Jiului.

Echipele de intervenþie au desfãºurat operaþiuni de stingere a incendiului, în condiþii de siguranþã, ºi limitare a propagãrii acestuia la garniturã, concomitent cu operaþiunile de salvare a celor 5 oameni rãniþi din locomotivã. Aceºtia au fost scoºi în siguranþã din tunel ºi predaþi echipajelor SMURD, care i-au stabilizat ºi transportat la ambulanþe.

Este scenariul unui amplu exerciþiu organizat de I.S.U. Hunedoara în colaborare Regionala CF Timiºoara ºi CFR Infrastructurã. Scenariul aplicaþiei a presupus cã o garniturã de tren de marfã, având în compunere 19 vagoane încãrcate cu cãrbune, ce circula pe ruta Târgu Jiu – Deva, a deraiat ºi s-a izbit de pereþii laterali ai tunelului feroviar din zona Bãniþa. La bordul locomotivei electrice a izbucnit un incendiu iar 5 persoane, blocate în loco-

motivã, sunt rãnite. Din cauza curenþilor de aer formaþi în tunel incendiul se propagã ºi la primul vagon încãrcat cu cãrbune, existând riscul sã se extindã la întreaga garniturã.

Evenimentul s-a produs, în cel mai lung tunel feroviar din judeþul Hunedoara, cu o lungime de 665 m, într-o zonã greu accesibilã. Pentru a ajunge la intrarea în tunel forþele de intervenþie au coborât pe o scarã metalicã iar echipamentele ºi accesoriile necesare acþionãrii au fost distribuite cu ajutorul corzilor de pe un viaduct situat la mai bine de 10 metri de locul intervenþiei. În exerciþiu au fost implicaþi zeci de oameni de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani, Detaºamentul de Pompieri Deva, Inspectoratul de Poliþie Judeþean, Inspectoratul Judeþean de Jandarmi, Regionala CF Timiºoara, CFR Infrastructurã ºi Comitetul Local pentru Situaþii de Urgenþã Bãniþa.

Obiectivele aplicaþiei au constat în pregãtirea personalului participant prin executarea întrunitã a mai multor mãsuri ºi operaþiuni, precum ºi, exersarea cooperãrii interinstituþionale.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Reculegere pe muzicã ºi imagini, în Peºtera Bolii

Î

n Peºtera Bolii s-au auzit ecouri ale unui festival de muzicã de cor, dar ºi muzicã instrumentalã, iar, la intrarea sub pãmânt, vizitatorii au fost primiþi cu imagini de acum 100 de ani.

Cum erau aceste locuri, în timp de rãzboi, imagini dramatice, care aratã cum era pe frontul de luptã, au completat perfect imaginile vizuale ºi acustice din acest loc. Audienþa, printre care

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

s-au numãrat ºi câþiva militari din Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi

Orã în aer liber, la Ocolul Silvic P

uþini copii ºtiu unde este Ocolul Silvic, ce fac pãdurarii ºi ce ar putea sã înveþe de la ei. Aºa se face cã, la ªcoala 7 din Petroºani, dascãlii au avut ideea de a organiza o lecþie deschisã în naturã, iar cei mici erau gata de drumeþie, la prima orã. „Am sã învãþ ce înseamnã ocolul silvic, am sã învãþ sã plantez un copac ºi am sã vãd cu ce se ocupã acest domeniu. ªtiu doar cã ocroteºte plantele ºi animale”, ne-a explicat Alex, unul dintre copiii care a participat la lecþia deschisã.

Nu ºtiau ei foarte bine ce îi aºtepta, dar toþi au fost entuziasmaþi, iar pãdurarii au avut un adevãrat plan pentru ei. „Le arãtãm activitatea Ocolului Silvic Petroºani, aici la sediul nostru ºi apoi mergem pe teren sã vedem natura. O sã

Retragere, în uniforme militare, a fost pur ºi simplu fascinatã ºi pãrintele pro-

mergem la pepiniera Jieþ ºi apoi cãtre cabana Groapa Seacã. O sã le arãtãm ºi cum se planteazã un copac ºi le arãtãm ºi puieþii ºi în teren vor vedea mai multe”, a spus Viorel Durbacã, director Ocolul Silvic Petroºani, la primirea delegaþiei de elevi.

Lecþia deschisã a fost ºi excursie ºi acþiune de ecologizare ºi un mod de a învãþa sã preþuiascã natura, la ea acasã. „Una dintre activitãþile noastre, care noi spunem cã este activitatea principalã, constã ºi în ecologizarea zonei de pe Cheile Jieþului ºi de la Groapa Seacã, spre mãnãstirea ce strãjuieºte intrarea în pasul de acolo. Vom vedea ºi contribuþia pe care pãdurea de molid o aduce la oxigenarea naturii, cunoscut fiind faptul cã zona este una dintre cele mai puternic ozonate de la noi din þarã”, a adãugat Vasile Pop, director ªcoala nr 7 Petroºani, care a însoþit clasa la ora deschisã din naturã. În Ocolul Silvic, cei mici au aflat ce fac pãdurarii, pe teren, au ajutat sã pãstreze natura curatã, iar în pepinierã au vãzut cum ia naºtere o pãdure. Sunt lecþii pe care mulþi nu au ocazia sã le trãiascã, iar elevii ªcolii nr 7 le-au vãzut pe viu.

Diana MITRACHE

topop din Valea Jiului a explicat cum aceste locuri au servit acum 100 de ani, ca refugiu. „Faptul cã am cântat, din nou, în Peºtera Bolii, un loc unic în felul sãu, ºi bucuria mesajului, ne dã putere. Poate cã aici

e un loc în care Îl putem gãsi pe Hristos ºi sã ne aducem aminte de toate cei care au venit aici, acum 100 de ani. Am purtat toate acestea în cântul nostru, al coralei Sfânta Varvara, al Protopopiatului din Petroºani. Muzica, aici, sub pãmânt sunã diferit.

Dar, dincolo de cadrul acesta, ca un colþ de Rai, m-aº bucura sã þinem minte cã aici, unii sau alþii s-au adãpostit în timpul rãzboiului ºi aceastã peºterã le-a fost scãparea ºi apoi rostul vieþii lor”, a spus pãrintele Petrache Creþu, protopop, menþionând cã locul ne îmbie spre a revedea

peºtera în care Iisus s-a nãscut.

Peºtera, cu o acusticã de excepþie, a fost sâmbãtã, de la orele 11,.00, gazda mai multor coruri, de la mai diverse culte religioase ºi muzica a rãsunat calm peste susurul apelor. „Este cea de a IX-a ediþie a Festivalului de coruri multiconfesionale ºi programul i-a cuprins pe oaspeþii noºtri din Corul din Satu Mare – Harghita, al Forumului german din Reºiþa ºi corul nostru, al Bisericii Sfânta Varvara, din valea Jiului. În plus, în premierã, am pus pe simeze, imagini din Valea Jiului de acum 100 de ani.

Sunt 66 de fotografii de atunci ºi ne-au onorat cu prezenþa lor militarii Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria”, a explicat Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua, organizator al manifestãrii de sâmbãtã.

Toate cele petrecute în peºterã, la finele sãptãmânii trecute, sunt mãrturii ale rãzboiului care, acum 100 de ani, a îngropat în aceste locuri peste 5.400 de militari.

Diana MITRACHE

„Excelenþã” pentru douã licee din Petroºani

„Noi ne-am înscris la aceastã competiþie, ce a ajuns la a IV-a ediþie. S-au înscris mai multe ºcoli, din care doar o parte au reuºit sã ia acest premiu. Noi am vrut sã ne fie certificatã astfel munca pe care am depus-o. Suntem o ºcoalã cu o paletã mare de calificãri ºi, din 2009, pânã în prezent, avem 33 de calificãri acreditate. În anul ºcolar urmãtor, avem 11 calificãri, pe 8 domenii, pe trei niveluri: învãþãmânt profesional, liceal ºi postliceal”, a explicat Camelia Paraschiv, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Colegiul Economic Hermes a primit aceiaºi distincþie pentru 3 arii de excelenþã, iar cei de la „Dimitrie Leonida” pen-

Ruine-fantomã bântuie vechile peisaje minereºti

R

uinele fostei preparaþii de la Mina Petrila, aflate în Carterul Bosnea, rãmân în picioare. Motivul este legat de faptul cã, una dintre construcþiile rãmase nedemolatã este inclusã în patrimoniul naþional, iar restul au fost predate primãriei sau minei Lonea, lucru care face imposibilã demolarea lor acum. În tot acest timp, zona aratã ca dupã bombardament, „magneþii” au distrus bucatã cu bucatã, piesele ce puteau fi folosite pentru recuperarea fierului vechi, iar zona a fost nãpãditã de bãlãrii. Sinistrul peisaj, însã, va rãmâne, cel mai probabil, la fel. „Acolo în amplasament sunt câteva active care

lei, pentru paza obiectivelor ºi a utilitãþilor aferente. Cinci dintre obiective, însã, au o importanþã strategicã ºi, în eventualitatea în care acolo se va construi o minãmuzeu, ele vor servi ca atare.

Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar un grup de arhitecþi au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat pânã acum.

Rãmâne de vãzut cât din planul iniþial va fi aplicat la Petrila, dupã ce incinta va fi ecologizatã ºi clãdirile istorice rãmân în picioare, însã, partea dinspre Petroºani rãmâne aºa, deocamdatã.

Diana MITRACHE

Pericol în centrul Tren în flãcãri, în cel mai lung tunel C Petroºaniului bucatã uriaºã din ornamentul unuia dintre blocurile aflate în zona zero a municipiului Petroºani a fost la un pas sã cadã peste trecãtori.

tru douã arii. „Noi ne-am auto-evaluat ºi ne-am auto-evaluat corect, pentru cã am ºi primit titlurile, pentru aria de excelenþã Flexibilitate ºi Inovare. Flexibilitate, pentru cã reuºit mereu sã creãm noi specializãri, sã ne adaptãm, sã reuºim sã ne pãstrãm ºcoala, în condiþiile în care în zona noastrã sunt licee teoretice care ne pot lua elevii ºi atunci am fost nevoiþi sã venim cu o ofertã variatã” , a adãugat directorul Colegiului „Dimitrie Leonida”.

La Colegiul Tehnic din Petroºani, cea mai cãutatã dintre specializãri este cea de mecanic auto, iar elevii pot lua permisul de conducere la finele clasei a XII-a, iar cei care urmeazã post-liceala, merg pentru a deveni tehnicieni mecanic-auto ºi laborant pentru protecþia calitãþii mediului.

Diana MITRACHE

se parcurge toate cãile pentru a ajunge în proprietatea administraþiei publice locale a oraºului Petrila”, a explicat Petre Drãgoescu, director tehnic SNÎMVJ. Construcþiile mai mult încurcã, iar peisajul a rãmas unul dezolant. Aici, acum mai bine de un deceniu, lucrau zeci de oameni, iar prepararea cãrbunelui scos din estul Vãii Jiului se fãcea în acest loc. Din pãcate, administraþia din Petrila ºi cea din Petroºani, pentru cã acest loc se aflã la confluenþa celor douã localitãþi, vor avea de gãsit o soluþie comunã, dacã vor vrea demolarea lor.

Mina Petrila a fost prima dintre cele 3 care s-au închis ºi lucrãrile de ecologizare sunt gata. Societatea de Închideri de Mine plãteºte lunar 120.000 de

aparþin CEH. Este linia de încãrcare pentru mina Lonea ºi sunt câteva fundaþii ºi rãmãºiþe ce au aparþinut de EPCVJ exploatarea de preparare a cãrbunelui. Cât priveºte cãdirile care au fost declarate monumente istorice ºi cele care au rãmas în zona de protecþie a acestora ºi au aparþinut minei Petrila, ele au rãmas în amplasament, urmând a

O

D

ouã diplome de excelenþã au ajuns ºi la Petroºani, una la Colegiul Economic Hermes ºi una la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida.

Dascãlii de aici au demonstrat cã ºtiu sã se adapteze la cerinþele noi de pe piaþa educaþiei ºi au creat un cadru ce le-a conferit un astfel de titlu.

RUINELE UNEI FOSTE PREPARAÞII – NEDEMOLATE

Vechimea blocului, clima mereu umedã, dar ºi vijelia de sâmbãtã noaptea au fãcut ca acea parte din terasamentul faþadei sã îºi ºubrezeascã structura de rezistenþã ºi astfel sã fie la un pas de a cãdea peste trecãtori.

Având în vedere cã bucata era foarte grea ºi amplasatã la unul dintre etajele superioare, locatarii au cerut ajutor pompierilor. Un echipaj a intervenit duminicã dimineaþã, pentru a lua bucata de beton uriaºã ºi astfel au îndepãrtat pericolul.

Blocul nu a fost reabilitat de la darea sa în folosinþã ºi acum se vãd consecinþele.

“Blocul este cuprins într-un proiect de reabilitare pe fonduri europene unde vor fi efectuate lucrãri de izolare termicã, acoperiº, subsol, ascensor etc., proiect care a trecut de faza de conformitate ºi eligibilitate, ceea ce înseamnã cã, cu siguranþã, proiectul va fi finanþat”, a declarat primarul municipiului Petroºani.

Din fericire, bucata nu a cãzut ºi nici nu a afectat structura blocului, însã, oamenii din acel imobil sunt în continuare îngrijoraþi cu privire la structura de rezistenþã a faþadei, care este vizibil degradatã în mai multe locuri.

Diana MITRACHE

inci persoane au fost rãnite ºi au avut nevoie de îngrijiri medicale, dupã ce un tren de marfã a luat foc în cel mai lung tunel feroviar din zona Vãii Jiului.

Echipele de intervenþie au desfãºurat operaþiuni de stingere a incendiului, în condiþii de siguranþã, ºi limitare a propagãrii acestuia la garniturã, concomitent cu operaþiunile de salvare a celor 5 oameni rãniþi din locomotivã. Aceºtia au fost scoºi în siguranþã din tunel ºi predaþi echipajelor SMURD, care i-au stabilizat ºi transportat la ambulanþe.

Este scenariul unui amplu exerciþiu organizat de I.S.U. Hunedoara în colaborare Regionala CF Timiºoara ºi CFR Infrastructurã. Scenariul aplicaþiei a presupus cã o garniturã de tren de marfã, având în compunere 19 vagoane încãrcate cu cãrbune, ce circula pe ruta Târgu Jiu – Deva, a deraiat ºi s-a izbit de pereþii laterali ai tunelului feroviar din zona Bãniþa. La bordul locomotivei electrice a izbucnit un incendiu iar 5 persoane, blocate în loco-

motivã, sunt rãnite. Din cauza curenþilor de aer formaþi în tunel incendiul se propagã ºi la primul vagon încãrcat cu cãrbune, existând riscul sã se extindã la întreaga garniturã.

Evenimentul s-a produs, în cel mai lung tunel feroviar din judeþul Hunedoara, cu o lungime de 665 m, într-o zonã greu accesibilã. Pentru a ajunge la intrarea în tunel forþele de intervenþie au coborât pe o scarã metalicã iar echipamentele ºi accesoriile necesare acþionãrii au fost distribuite cu ajutorul corzilor de pe un viaduct situat la mai bine de 10 metri de locul intervenþiei. În exerciþiu au fost implicaþi zeci de oameni de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani, Detaºamentul de Pompieri Deva, Inspectoratul de Poliþie Judeþean, Inspectoratul Judeþean de Jandarmi, Regionala CF Timiºoara, CFR Infrastructurã ºi Comitetul Local pentru Situaþii de Urgenþã Bãniþa.

Obiectivele aplicaþiei au constat în pregãtirea personalului participant prin executarea întrunitã a mai multor mãsuri ºi operaþiuni, precum ºi, exersarea cooperãrii interinstituþionale.

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

Numãrul donatorilor de sânge scade de la un an la altul

S

tatistica întocmitã la nivelul judeþului Hunedoara aratã cã numãrul celor care merg sã doneze sânge a scãzut de la un an la altul.

Dacã în anul 2015 erau 6200 de donatori la nivel de judeþ, în 2016 s-a înregistrat o

scãdere semnificativã de aproape 1000 de persoane. Trendul s-a menþinut ºi anul trecut mai aratã statistica Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, numãrul de donatori de sânge fiind situat la aproape 5500. Primul trimestru al acestui an aratã cã peste 1800 de persoane au trecut pe la centrele de transfuzie

pentru a dona sânge, iar dacã tendinþa se menþine pe tot parcursul anului, numãrul donatorilor ar putea creºte dupã mulþi ani. Datele au fost date publicitãþii de DSP Hunedoara cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge. ”Ziua de 14 iunie este stabilitã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) ca Zi

Mondialã a Donatorului de Sânge. Hotãrârea a fost luatã pentru a marca data naºterii, în 1868, a vienezului Karl Landsteiner, omul care a descoperit grupele de sânge ºi care, pentru reuºita sa, a primit premiul Nobel în anul 1930. Aceastã zi a fost desemnatã, în 2005, de cãtre Adunarea Mondialã a Sãnãtãþii, forul suprem al OMS, pentru a fi sãrbãtoritã anual ºi marcheazã aprecierea ºi recunoºtinþa faþã de donatorii voluntari de sânge”, aratã instituþia. În Uniunea Europeanã, în medie 7% din populaþie doneazã sânge, însã în þara noastrã existã un numãr mic de donatori raportat la cei din celelalte þãri ale U.E. Maximilian GÂNJU

Veºti proaste pentru vitezomani

P

oliþiºtii hunedoreni au primit un ”pistol” radar pentru a-i prinde pe vitezomani. Aparatul poate detecta viteza cu care merge un autovehicul de la mai bine de un kilometru.

”Recent, poliþiºtii rutieri hunedoreni au fost dotaþi cu un cinemometru laser (aparat radar tip „pistol”), pentru detectarea vitezei de deplasare a autovehiculelor. Aparatul stocheazã, pe cardul de memorie, înregistrãri video ce pot cuprinde marca maºinii, numãrul de înmatriculare, dar ºi trãsãturile faciale ale conducãtorului auto, acþionând

pe o razã de aproximativ 1.200 de metri”, declarã Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Vitezomanii prinºi cã încalcã legislaþia, în funcþie de viteza înregistratã de radar, se aleg cu amendã ºi chiar suspendarea permisului. Cuantumul

amenzilor pentru nerespectarea limitelor legale de vitezã poate varia între 290 ºi 2.900 lei, iar ca mãsurã complementarã poate fi dispusã ºi reþinerea permisului de conducere pe o perioadã de 90 de zile, spun poliþiºtii.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Teribilismul l-a costat libertatea n tânãr din Petroºani a ajuns U într-o celulã a Penitenciarului Deva dupã ce a vrut sã facã ”o turã” prin localitate cu maºina.

Nu avea permis de conducere ºi a fost prins de poliþiºti, ca mai apoi sã fie trimis în judecatã. Instanþa l-a condamnat la o amendã penalã de 1800 de lei, iar pe lângã aceastã sancþiune l-a trimis ºi un an dupã gratii. ªoferul teribilist a fost prins de poliþiºtii din Petroºani în urma unei acþiuni derulate pe raza municipiului ºi dus la puºcãrie pentru a-ºi executa pedeapsa. (M. G.)

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 2018

Copacul cu lalele, la 138 de ani, plin de flori devenit atracþia A zonei, dupã ce câþiva oameni au postat fotografii cu florile galben – portocalii, proaspãt rãsãrite. Tulipanul are o poveste legendarã ºi este unul dintre puþinii martori vii ai istoriei acestor locuri. Are aproape un veac ºi jumãtate, dar ar putea trãi o jumãtate de mileniu, dacã ºtim sã îl pãstrãm din generaþie, în generaþie.

Zeci de oameni, care au aflat din diverse surse, cã, ºi în acest început de varã, a înflorit copacul cu lalele, au venit spre locul din Iscroni despre care se spune cã ar fi scris chiar Jules Verne.

Legenda spune cã seminþele din care a rãsãrit copacul ar fi fost date de Jules Verne unui proprietar de terenuri de aici ºi acum, oamenii vin sã vadã minunea cu flori galben –portocalii, care înfloreºte an de

an, de vreo 6 ani încoace. Asta, dupã ce el înflorea doar o datã la 4 ani. „Este foarte frumos.

Am auzit de foarte mulþi ani de el, dar nu l-am vãzut niciodatã.

Este superb. Chiar meritã vãzut. Am venit sã fac o pozã ºi sã îl pun pe facebook, ca sã vadã aceastã minune toþi prietenii mei de pe site-ul de socializare”, a spus o doamnã din Vulcan, care a vãzut prima datã copacul înflorit. „Asearã am vãzut pe net ºi am þinut minte sã mã opresc aici sã îl vãd înflorit.

Am vãzut cum aratã

florile ºi am venit sã facem poze. Este frumos ºi e plin de flori”, a adãugat soþul acesteia.

Zona a fost amenajatã de o asociaþie din Aninoasa, oraº, care cândva avea ºi o nedeie ce purta numele copacului: nedeia Tulipanului. O mânã de oameni a luptat, au cerut sprijin ºi au primit, iar acum au îngrãdit copacul sã nu mai fie deteriorat, pentru cã este martorul istoriei acestor locuri de peste un veac. „Am fãcut o legãturã între mineritul Vãii Jiului, copacul cu

lalele având 138 de ani, iar mineritul un pic mai mult. E singurul lucru viu, care þine legenda Vãii Jiului ºi nu e copacul oraºului Aninoasa, ci al Vãii Jiului”, a spus Viorel Pascu, vicepreºedinte

Asociaþia Pro Aninoasa, care s-a îngrijit de amenajarea spaþiului ºi îngrijirea copacului.

Mai mult, pentru a-l pune în valoare, membrii asociaþiei au cerut permisiunea de a tãia copacii care îl umbresc, pentru cã dã semne cã s-ar usca. „Este un copac ce poate sã trãiascã 500 de ani. Acum are 138 de ani ºi vom fi sprijiniþi, de primãria oraºului Aninoasa sã tãiem, la toamnã, cei doi copaci care îl umbresc, pentru cã am observat cã jumãtate începe sã se usuce ºi vrem sã mai facem ºi o împrejmuire

mai mare, pentru ca animalele sã nu mai ajungã la el”, a conchis Viorel Pascu.

Copacii cu lalele sunt specii rare ºi un astfel de exemplar poate fi admirat la Aninoasa în Valea Jiului, pe DN 66 A, puþin înainte de intrarea în oraº.

Tulipanul a fost adus din America de Nord în anul 1880, iar alte douã exemplare au rãsãrit, recent, în campusul Universitãþii din Petroºani.

Nimeni nu ºtie cum s-a întâmplat asta, iar cei din zonã i-au observat doar când au înflorit acum câþiva ani.

Diana MITRACHE

Cartierele din Lupeni, Producãtorii de virºli din Hunedoara, în plin proces de modernizare M apreciaþi la Sibiu Ci nci producãtori de cârnaþi de Sãcãrâmb ºi virºli, din judeþul Hunedoara, ºi-au dus produsele la Târgul de þarã amenajat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

"Producãtorii hunedoreni ne vor aºtepta cu dulceþuri ºi siropuri (Casa Maria), produse apicole (Gabriela Smuczer), produse din carne: virºli, cârnatul de Sãcãrâmb (produs tradiþional atestat).

Nu lipsesc din meniu preparatele

calde cum sunt: pomana porcului (Casa Turcanu) ºi plãcintele pãdureneºti (Munteanu Aurelia). Evenimentul este organizat în parteneriat cu Asociaþia producãtorilor de produse tradiþionale ºi ecologice Hunedoara, având sprijinul Consiliului judeþean Hunedoara", spun reprezentanþii Muzeului ASTRA. Maximilian GÂNJU

unicipiul Lupeni îºi schimbã aspectul. Pe lângã toate lucrãrile din localitate, nici infrastructura rutierã nu a fost omisã de autoritãþile locale din Lupeni.

Utilaje ºi echipe de muncitori lucreazã în mai multe cartiere. Totul pentru a schimba aspectul localitãþii.

“Muncim în mai multe cartiere. Se monteazã borduri, se toarnã asfalt, se fac parcãri. Am intrat în mai multe cartiere ºi urmeazã, pe rând, fiecare zonã. Vrem sã le asigurãm astfel cetãþenilor condiþii de trai normale pentru secolul în care trãim.

Trebuie doar sã înþeleagã

oamenii cã nu toate lucrãrile se pot face odatã.

Vom rãspunde tuturor solicitãrilor. Spre exemplu, în cartierul ªtefan am început încã de acum câteva sãptãmâni lucrãrile de modernizare a infrastructurii. Am decis sã nu mai aºteptãm dupã ApaServ pentru cã licitaþia este întârziatã mult prea mult, iar oamenii de acolo

nu mai pot aºtepta”, a mai spus primarul municipiului Lupeni.

Lucrãrile se desfãºoarã atât cu fonduri de la bugetul local, cât ºi cu fonduri de la stat sau fonduri europene. Edilii încearcã sã obþinã bani din cât mai multe surse pentru a implementa lucrãrile.

Monika BACIU