Cronica vaii jiului nr 1581, joi 7 iunie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1581

Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Iunie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Recurs în dosarul drumului spre Parâng

trabag Bucureºti a fãcut recurs în S dosarul în care Tribunalul Hunedoara a respins solicitãrile firmelor care au vrut contractul pentru modernizarea drumului spre Parâng.

În aceste condiþii, lucrãrile pentru modernizarea drumului judeþean spre staþiunea montanã Parâng nu vor începe prea curând. Dupã ce instanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins contestaþiile firmelor constructoare, Strabag Bucureºti a fãcut recurs.

“Va fi o reevaluare a ofertelor. Procedura nu ar trebui sã dureze, însã, pot fi depuse alte contestaþii”, a declarat,în urmã cu douã sãptãmâni, Sorin Vasilescu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

De doi ani se tãrãgãneazã demararea lucrãrilor. Contestaþiile depuse de firmele constructoare þin pe loc punerea în aplicare a contractului, iar cei care pierd sunt turiºtii ºi cabanierii. Cei din urmã se plâng de faptul cã în tot acest timp au pierdut sume importante de bani din cauzã cã turiºtii ºi-au anulat rezervãrile din cauzã cã nu pot ajunge la munte. Contractul privind „Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” a fost estimatã la suma de 16.596.526 lei pentru cei 3.725 metri de drum.

Monika BACIU

MITING CU FORÞA?

M

inerii duºi cu forþa la mitingul de la Bucureºti?

Un grup civic a lansat un site unde oamenii pot reclama presiunile care se fac asupra lor pentru a participa la mitingul organizat de Partidul Social Democrat. >>> PAGINA A 3-A

Cliºee din rãzboi expuse în Peºtera Bolii

R

omâni ºi germani se reunesc la Peºtera Bolii, sã ne încânte, la 100 de ani de la naºterea României.

Ideea le-a aparþinut celor de la Petro Aqua, care au cãutat imagini de acum 100 de ani, cu români ºi germani, care au luptat aici, scene dramatice fiind expuse acum pe simezele

peºterii.

Locul, cu o acusticã de excepþie, va fi sâmbãtã, de la orele 11,.00, gazdã mai multor coruri, de la mai diverse culte religioase, care vor cânta. În tot acest timp, expoziþia va putea fi vizitatã de cei ce sunt în zona Vãii Jiului. „Concertul nostru este dublat de o maniferstare extraordinarã ºi se înscrie perfect în

anul în care aniversãm 100 de ani de la naºetrea României.

Am reuºit, cu greu, sã punem la punct o expoziþie cu imagini

din luptele din Valea Jiului, din anii 1916 – 1917. Sunt 66 de fotografii luate de pe câmpul de luptã.

Unele sunt chiar dramatice, cu soldaþi rãniþi, cu trupele româîne ºi germane.

I-am gãsit ºi un fir cronologic.

Avem fotografii cu debarcarea trupelor germane în gara Meriºor, apoi cu luptele din Pasul Vâlcan, luptele din Straja”, a precizat Ovidiu Rizopol,

membru Petro Aqua, organizator al manifestãrii de sâmbãtã.

Este cea de a VIII- a ediþie a concertului multiconfesional de coruri, care va încânta audienþa, în acustica perfectã a peºterii, iar fotografiile expuse sunt mãrturii ale rãzboiului care, acum 100 de ani, a îngropat în aceste locuri peste 5.400 de militari.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

Staþia Taia, colmatatã de ploile torenþiale S

taþia de tratare a apei de pe Taia, din Estul Vãii Jiului a fost opritã din cauza poluãrii excesive.

Nu a mai fãcut faþã masei lemnoase, mâlului ºi deºeurilor ce au fost antrenate de torenþii din aceastã zonã, iar în aceste condiþii, tratarea apei în Estul Vãii Jiului s-a fãcut doar prin staþia de la Jieþ, care a preluat alimentarea estul Vãii Jiului, încã din noaptea de marþi spre miercuri. „În Staþia de la Taia, dacã în medie aveam o turbiditate pânã în 10 grade, am ajuns la o turbiditate de 13.000 de grade. Vã daþi seama cã de abia am putut determina caracteristica turbiditãþii. Din cauzã cã staþia nu poate funcþiona decât pânã la 200 de grade turbiditate, am fost obligaþi sã oprim staþia, dar, spre fericire, având în vedere cã a fost reabilitatã staþia Jieþ, apa de care am avut nevoie pentru alimentarea populaþiei din Petroºani ºi Petrila a fost livratã de la Jieþ”, a spus Cristian Ionicã, director tehnic, Apa Serv Valea Jiului.

Ploile torenþiale au mãturat efectiv versanþii ºi, pe Taia, în amonte de staþia de tratare ºi ceva mai sus de microhidrocentrala din chei, buºtenii au obturat cursul apei, formându-se pur ºi simplu 3 cãi de scurgere care au colmatat totul în cale. Totuºi, populaþia nu a simþit asta. „Ploaia, practic, a creat încã 3 cursuri de apã care

nu existau, dar din cauza ploii ºi a gheþii s-au format, lucru care ne-a obligat sã oprim staþia. Consumatorii nu au simþit. Am avut o restricþie de apã de la ora 23,00 – 5,00 dimineaþã, miercuri, pe partea de Petroºani Nord, dar practic a scãzut presiunea. Cei de la etajele superioare nu au avut presiune bunã la robinet.

Eu vã post spune cã stau la etajul IV ºi am avut apã”, a adãugat Cristian Ionicã, director tehnic.

Staþia de tratare a apei de pe Taia este frecvent opritã când ploile torenþiale mãturã versanþii de pe care s-au fãcut tãieri masive de pãduri. Acesta efectul simþit în oraºe, iar populaþia este alimentatã din staþiile de pe partea de Jieþ.

2

staþii.

“Alimentarea cu apã a municipiului Petroºani se realizeazã din staþia de tratare apã Zãnoaga, staþia de tratare apã Taia, staþia de tratare apã Jieþ (partea de nord a municipiului) ºi staþia de tratare apã Valea de Peºti (suplimenteazã cu apã partea de sud a municipiului Petroºani). În cursul anului 2017, dintr-un total de 8.760 ore, staþiile ce asigurã alimentarea cu apã a utilizatorilor din acest oraº au fost oprite timp de 1.416 ore”, aratã cei de la ApaServ Valea Jiului.

Cele mai mari probleme s-au înregistrat la staþia de tratare a apei de la Zãnoaga. 918 ore a fost

opritã staþia ºi alte 818 ore s-a lucrat cu reactivi.

Problemele au apãrut din cauza vechimii staþiilor, însã acestea urmeazã a fi modernizate pe fonduri europene.

“Staþia de tratare apã Zãnoaga a fost opritã un numãr de 918 ore ºi a lucrat cu reactivi 818 ore.

Staþia de apã Taia a înregistrat un numãr de 480 ore de nefuncþionare ºi a lucrat cu reactivi 500 de ore.

Acest lucru a fost cauzat de uzurã moralã ºi fizicã a utilajelor ºi instalaþiilor din cadrul statiilor menþionate, pentru îmbunãtãþirea parametrilor, aceste staþii urmând sã intre în reabilitare/

retehnologizare în proiectul finanþat pe fonduri europene 2014-2020”, mai aratã ApaServ.

Abonaþii societãþii de apã nu au avut de suferit de pe urma întreruperilor din staþii.

“Staþia de apã Jieþ a înregistrat 18 ore de întrerupere a funcþionãrii staþiei ºi 657 ore de folosire a reactivilor, acestea fiind cauzate de calitatea apei din sursa de alimentare a staþiei. Cu toate acestea, furnizarea apei din cele trei staþii de tratare cãtre toþi utilizatorii a fost asiguratã la parametri calitativi superiori, cu menþiunea cã staþia de tratare Jiet a putut asigura cantitatea de apã potabilã necesarã oraºului Petrila ºi partii de nord a municipiului Petroºani ºi în perioada cât staþia de tratare apã Taia a fost opritã”, mai aratã cei de la ApaServ.

Urmeazã cã staþiile de tratare a apei sã fie modernizate, cu ajutorul fondurilor europene.

Diana MITRACHE Monika BACIU

PETROªANI

comercializeazã pentru dumneavoastrã

017 – probleme, dar fãrã întreruperi

CRISTAL DE BOEMIA

În cursul anului trecut, staþiile care alimenteazã municipiul Petroºani au fost oprite mai bine de 1400 de ore. În tot acest timp, petroºãnenii au avut apã la robinet, alimentarea cu apã realizându-se din celelalte

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: z Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com)

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

Desktop publishing:

z z

Monika BACIU

z

z

Genu TUÞU

z

z

Geza SZEDLACSEK Bogdan MITRACHE

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

MITING CU FORÞA?

M

inerii duºi cu forþa la mitingul de la Bucureºti? Un grup civic a lansat un site unde oamenii pot reclama presiunile care se fac asupra lor pentru a participa la mitingul organizat de Partidul Social Democrat.

Grupul civic Geeks for Democracy a lansat site-ul MitingcuJapca.ro unde cetãþenii pot posta mãrturii despre eventualele presiuni la care

sunt supuºi pentru a participa la mitingul PSD de sâmbãtã, 9 iunie. ”Deja sunt semnale cã anumite persoane din administraþia localã fac presiuni pentru a aduce oameni la Bucureºti.

Abuzând astfel de poziþia lor publicã. Dacã ai trecut printr-o astfel de situaþie sau ºtii pe cineva care este supus presiunilor, completeazã formularul”, scrie pe site-ul lansat de grupul civic.

Potrivit reclamaþiilor, minerii de la Lonea ar urma sã fie duºi la mitin-

gul de la Bucureºti.

“Directorul întreprinderii a dat o directivã cãtre ºefii de sectoare ca 25 de maºini a câte 5 oameni fiecare sã meargã la mitingul PSD. Oamenii sunt obligaþi sã meargã pentru a-ºi pãstra funcþia. Probabil acelaºi ordin l-au primit ºi directorii celorlalte exploatãri miniere din Valea Jiului, toþi fiind numiþi politic", este unul dintre mesaje.

Un alt mesaj, face referire la acelaºi lucru.

Un utilizator susþine cã

este constrâns sã participe la miting.

"Mi s-a adus la cunoºtinþã oarecum cã postul meu depinde de cei care sunt la guvernare ºi am datoria de a-i susþine drept mulþumire", aratã un alt mesaj.

Pe acelaºi site sunt mesaje care aratã ºi implicarea autoritãþilor locale în mitingul organizat de PSD. Sâmbãtã, de la ora 20:00, în Piaþa Victoriei va avea loc un miting pro-democraþie, a anunþat Liviu Dragnea, preºedintele PSD. Monika BACIU

Acuzaþii fãrã fond în necunoºtinþã de cauzã?

O solicitare a cabanierilor din Parâng a provocat discuþii în cadrul Consiliului Local Petroºani.

Cabanierii au înaintat o adresã prin care solicitau “trecerea terenurilor din masivul Parâng în domeniul public privat al municipiului Petroºani în vederea posibilitãþii de vânzare ale acestora cãtre proprietarii de pensiuni turistice, case de vacanþã” pentru motivul cã “în municipiul Petroºani existã cadru legal de a cumpãra terenurile concesionate”.

Consilierul local Viorel Pascu a subliniat cã numai 3% din cabanieri sunt în legalitate. “În privinþa Parângului trebuie sã existe un moment zero.

Mã bucurã faptul cã în aceastã zonã turisticã existã o Asociaþie a proprietarilor. Nu ºtiu cât poate fi de legalã solicitarea lor, dar ei ar trebui sã intre prima datã în legalitate prin ceea ce fac acolo. Doar 3% din cei care deþin cabane în Parâng sunt în legalitate.

Dacã cei din Parâng ar fi

în Petroºani ar trebui sã plãteascã taxe”, a precizat Viorel Pascu, consilier local.

Remarca consilierului a atras ºi alþi colegi în discuþie. „Îl întreb pe dl. Pascu de unde are datele acestea cã doar 3% sunt în legalitate, ce înseamnã cã restul sunt ilegali? Toatã lumea are contracte de concesiune care sunt plãtite la timp, deoarece sunt penalitãþi de întârziere. (...) Am înþeles cã se va face ºi drumul de cãtre Consiliul Judeþean, atunci hai sã facem ceva. De ce s-a fãcut drumul pânã la pilonul 17? De ce nu merge drumul pânã la ªcoala Sportivã?”, a întrebat consilierul local Milu Vladislav.

Proiectul Consiliului Judeþean nu prevede modernizarea drumului pânã sus în munte, a þinut sã precizeze primarul municipiului Petroºani.

“Sã se facã drumul pânã acolo (zona C-n.r.) ºi apoi vom vedea ce vom face în continuare. (...) Unii vor sã investeascã pe termen mai lung. Problema prelungirii acestor contracte de concesiune este cã ei au avut concesiune pe 25 de ani, le-a expirat anul acesta sau le expirã ºi nu le putem prelungi direct decât 12,5 ani, jumãtate din perioadã iniþialã, aºa este legea.

Dacã vor concesiune pe 40 de ani, nu ºtiu juridic cum se face dar cred cã trebuie sã renunþe la

contractul de concesiune ºi trebuie scos la licitaþie din nou. Dl. Marica am înþeles cã are un proiect pe fonduri europene, doreºte sã se dezvolte acolo ºi perioada de 12,5 ani este prea micã.

Vom discuta acest caz sau altul dacã mai este, individual. Marea majoritate a contractelor de concesiune expirã anul acesta ºi ele au fost pe 25 de ani. Noi putem sã le facem ºi pe 49 de ani dar trebuie fãcutã licitaþie”, a explicat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

C

ererea cabanierilor

Cabanierii din Parâng au mai solicitat ºi prelungirea contractelor de concesiune din staþiune

pentru o perioadã de cel puþin 49 de ani de la data expirãrii contractelor existente.

Motivele invocate de cabanieri sunt: “construcþiile existente în masivul Parâng nu vor putea accesa credite bancare pentru dezvoltarea acestora atâta timp cât perioadele de concesionare a terenurilor sunt fãcute pe termen scurt”, “toþi proprietarii de pensiuni din masivul Parâng au contracte de 49 de ani ºi respectiv 25 de ani, ºi-au achitat obligaþiile faþã de Consiliul Local ºi solicitã în continuare prelungirea acestora”, “investitorii nu vor fi motivaþi sã

investeascã în staþiunea Parâng atâta timp cât Consiliul Local al municipiului Petroºani nu acordã facilitãþi pe termen lung”.

“De asemenea suntem convinºi cã prelungirea concesiunilor pentru o perioadã de minim 49 de ani ºi posibilitatea cumpãrãrii acestora vã crea cadrul proprice dezvoltãrii ºi modernizãrii staþiunii Parâng”, mai aratã asociaþia cabanierilor din Parâng în adresa înaintatã Consiliului Local al municipiului Petroºani.

Cabanierii mai susþin cã investiþiile realizate în staþiune sunt foarte mãr, iar amortizarea acestora se va face într-o perioadã lungã de timp.

Monika BACIU

4 Actualitate

ªcoala din Cocoºvar, preluatã de autoritãþile locale de la Vulcan lãdirea în care ar C fi trebuit sã funcþioneze ºcoala din Cocoºvar a fot preluatã în administrarea Primãriei Vulcan.

Clãdirea se aflã într-o stare de degradare.

Aici ar fi trebuit sã înveþe copiii, însã edificiul nu a fost încã finalizat. Acum, autoritãþile locale de la Vulcan vor sã introducã clãdirea în circuit. “În data de 15.11.2006 obiectivul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

”ªcoala 24 Sãli de clasã” situate în Vulcan, str. Parângului FN a fãcut obiectul protocolului de predare –primire între Inspectoratul ºcolar al judeþului Hunedoara, în calitate de predator ºi Centrul de execuþie bugetarã respectiv Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, însã fãrã anexele aferente, la care se fac referire în cuprinsul acestuia astfel preluare imobilului nu a fost finalizatã. Preluarea acestui imobil este necesarã în vederea accesãrii

de fonduri pentru finalizare, evitând astfel degradarea acestuia”, aratã edilii din Vulcan. În luna aprilie 2016 la solicitarea Inspectoratul ªcolar

Copii speciali, la olimpiada lor

„Avem bucuria de a gãzdui a VI-a ediþie a jocurilor regional Special Olympics Sport pentru Viaþã. Sunt copii din mai multe judeþe ale þãrii, care vor concura ºi se vor simþi foarte bine ºi vor apreciaþi ºi valorizaþi”, a spus Ramona Gabriela Asan, coordonatoarea activitãþii.

Nu sunt consideraþi altfel, ci doar cu mai puþine abilitãþi, dar astfel de întreceri îi fac pe ei sã se simtã sportivi ºi sã caute sã fie cei mai buni. „Avem alergare 25 de metri pentru cei micuþi, 50 de metri pentru cei mai

electrice, de încãlzire ºi canalizare. Lucrãrile la acest obiectiv au fost întrerupte ºi reluate de mai multe ori. Aceste lucrãri deºi au fost refãcute (în special finisaje), în timp s-au deteriorat, datoritã abandonãrii continuãrii lor ºi din lipsã de fonduri. Instituþia noastrã nu a putut accesa fonduri obiectivul nefiind cuprins în inventarul domeniului public”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan.

Edilii din Vulcan vor sã finalizeze lucrãrile ºi sã transforme clãdirea într-una în care copiii sã poatã desfãºura activitãþi.

Echipa verde de la Ape a ecologizat Jieþul

S

-a fãcut verde fosforescent Jieþul ºi cheile din defileul acestui pârâu, care miercuri, puþin înainte de ora prânzului, a fost împânzit de angajaþii de la Apa Serv.

Acþiunea de ecologizare a avut ca scop eliminarea poluãrii cu PET-uri în zona mai sus amintitã, din amonte de staþia de tratare a apei de pe Jieþ, tocmai pentru cã, ploile din ultima vreme au fãcut ca aceastã staþie sã fie

Monika BACIU

Un mediu curat, fãrã plastic

mari, aruncare la coºul de baschet ºi tenis de masã. Ei nu au concursuri ºi olimpiade ca ºi cei din învãþãmântul de masã, unde ei se pot întrece, chiar ºi în sport. ªi atunci, noi încercãm sã facem tot ce putem ca ei sã se simtã bine”, a adãugat Ramona Gabriela Asan.

Peste 130 de astfel de tineri cu dizabilitãþi s-au întrecut la sala de sport a ªcolii Generale I.G. Duca din Petroºani, acolo unde sunt ºi cele mai multe clase pentru copiii cu cerinþe speciale. Toþi au primit, la final, premii ºi dulciuri, dar, mai presus de toate, s-au simþit importanþi, pentru cã au ºi ei o olimpiadã a lor.

Diana MITRACHE

ãrã materiale plastice, sticle ºi alte obiecte care polueazã excesiv mediul! Aceasta a fost deviza celor care s-au adunat miercuri la prânz, cu bicicletele sau pe jos, în centrul municipiului Petroºani, pentru a celebra Ziua Mediului.

Ecologiºti sau nu, cei care au organizat spun cã au gândit acþiunea ca pe un protest împotriva materialelor din plastic. „În fiecare an, încercãm sã aducem în actualitate tema evenimentului legat de Ziua Mediului. În acest an, accentul se pune pe o temã dificilã ºi foarte palpabilã pentru noi toþi: combaterea poluãrii cu plastic. Îl vedem peste tot ºi încercãm sã transmitem ºi copiilor sã îi învãþãm cât de important este

singura care a alimentat zona de est a Vãii Jiului. „Este o continuare a acþiunilor pe care noi le-am fãcut ºi în care am spus <Canalizarea nu este coºul

tãu de gunoi.> Vrem sã ecologizãm valea Jieþului.

Vrem sã vedem dacã, ceea ce am început anul trecut, campaniile noastre de ecologizare, au dat roade.

Ne-am echipat cu colegii mei cu tot ce trebuie, mãnuºi, saci din plastic ºi le mulþumesc pentru cã au venit”, a declarat Costel Avram,

director general SC Apa Serv.

Apa Serv a demarat campania aceasta ºi pe jos ºi cu bicicleta ºi cei care au intrat în albia apei, au curãþat acea zonã de picnic, iar ceilalþi au mers în faþã ºi au curãþat zona de pe marginea apei.

Campania va continua în toate oraºele Vãii Jiului ºi echipele verzi sunt gata

sã ne explice tuturor cât de important este sã nu poluãm mediul, dar ºi sã avem grijã de canalizare.

Campania a început de sãptãmâna trecutã, pe biciclete, când angajaþii au pornit ofensiva împotriva celor care aruncã deºeuri în canalizare ºi, mai ales, împotriva ºerveþelelor umede, care înfundã efectiv staþia de epurare. De altfel, în pliantele pe care le oferã celor care întâlnesc echipa verde pe biciclete, sunt imagini cu ceea ce se scoate din canale. Iar aici, imaginaþia este cu mult depãºitã de situaþiile concrete, pentru cã au gãsit chiar obiecte de uz casnic, boilere, ori maºini de gãtit, dar ºi saltele de pat, ori animale moarte.

Diana MITRACHE

Dezastru anunþat din aer A

F

Z

eci de copii din mai multe oraºe ale þãrii au venit la Petroºani la ceea ce se numeºte Special Olympics. Sunt copii cu dizabilitãþi, care, aºa cum spunea profesoara lor, nu pot participa la alt gen de concursuri, iar sportul îi face sã se simtã competitivi.

Judeþean Hunedoara, s-a efectuat de cãtre S.C Doreval S.R.L Deva raportul de evaluare privind opinarea valorii juste de piaþã în vederea raportãrii financiare a

bunului imobil obiectiv în curs ”ªcoala 24 sãli” de clasã cu suprafaþã de 5700mp, cu regim de înãlþime S+P+2E.situat în municipiul Vulcan, str. Parângului, FN jud.

Hunedoara, având calitatea de beneficiar Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara – U.A.T municipiului Vulcan.

“Clãdirea cu destinaþia de ºcoalã 24 sãli de curs a fost începutã în anii 1991-1992, între anii 2004 ºi 2006 s-a executat învelitoarea, iar între anii 2006-2010 s-au executat lucrãrile la interior, respectiv închiderile cu tâmplãrie PVC, finisajele ºi instalaþiile

larmele au sunat în toatã Valea Jiului pentru a anunþa un dezastru.

sã nu mai poluãm astfel mediul. Au adus PET-uri, am construit un om de zãpadã din plastic, iar unii s-au îmbrãcat în materiale plastice din care ºi-au confecþionat costume”, a spus Cazimir Radvanski, preºedinte Pro Parâng. În zona teatrului, cei mici au încropit o paradã a modei cu rochii ºi costume realizate din mase plastice, aplaudatã de toþi cei prezenþi.

Acþiunea s-a desfãºurat ºi pe biciclete, iar în capul coloanei s-a aflat chiar primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a vorbit despre importanþa limi-

tãrii poluãrii mediului. „Asociaþia Pro Parâng organizeazã aceastã activitate ºi, dacã aþi vãzut, în acest an Ziua Mediului are ca temã limitarea poluãrii cu deºeuri din plastic, care se descompun cel mai greu în naturã ºi atunci problemele sunt din ce în ce mai mari.

E un exemplu foarte bun pe care cei de la Pro Parâng îl dau ºi noi vom merge cu bicicletele pentru a încuraja miºcarea ºi limitarea poluãrii mediului înconjurãtor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ziua Mondialã a Mediului se sãrbãtoreºte în fiecare an în 5 iunie, dar a fost zi liberã pentru elevii care au sãrbãtorit ºi Ziua Educatorului, motiv pentru care aceastã acþiune a avut loc o zi mai târziu.

Diana MITRACHE

A fost semnalul specific, prin care cei de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã au testat, aºa cum fac în fiecare zi de miercuri, prima din fiecare lunã, când testeazã aparatura de avertizare.

Potrivit celor de la ISU, alarma a fost compusã din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Urmãtoarea alarmare va avea loc în 4 iulie. Dacã va fi prealarma aerianã – aceasta se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele; iar alarma aerianã – se

Supervizare pentru închiderea minei Lonea C

omplexul Energetic Hunedoara a demarat deja procedura pentru achiziþionarea serviciilor “de supervizare-dirigenþie de ºantier pentru supravegherea lucrãrilor aferente Proiectelor Tehnice de execuþie Lucrãri de închidere ºi ecologizare pentru sucursala EM LONEA –Etapa I-a – Secþiunea Închideri Lucrãri Miniere Subterane, anul 2017 ºi 2018”.

Contractul are o valoare de 108.000 lei.

Termenul limitã pentru depunerea ofertelor este de 16 iunie, iar pânã în luna septembrie se va face evaluarea ofertelor.

“Pentru îndeplinirea contractului, contractantul se obligã sã supravegheze lucrãrile care urmeazã sã se execute de cãtre Sucursala EM LONEA, în conformitate cu legislaþia în vigoare privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii miniere subterane, respectiv sã urmãreascã execuþia lucrãrilor prin dirigintele de ºantier, acesta fiind independent ºi imparþial atât faþã Proiectanþi, de Beneficiar (CEH-SA) cât ºi faþã de Antreprenor (EM Lonea)”, aratã anunþul.

Mina Lonea a fost

compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele; Încetarea alarmei – se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute.

La final, rezultatele verificãrilor vor fi centralizate la nivel judeþean ºi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeþene pentru situaþii de urgenþã, în vederea îmbunãtãþirii modului de alarmare a populaþiei în situaþii de protecþie civilã.

Diana MITRACHE

inclusã pe programul de închidere, alãturi de mina Lupeni. Ultima tonã de cãrbune extrasã,

potrivit avizului Comisiei Europene va fi la data de 31 decembrie 2018.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

ªcoala din Cocoºvar, preluatã de autoritãþile locale de la Vulcan lãdirea în care ar C fi trebuit sã funcþioneze ºcoala din Cocoºvar a fot preluatã în administrarea Primãriei Vulcan.

Clãdirea se aflã într-o stare de degradare.

Aici ar fi trebuit sã înveþe copiii, însã edificiul nu a fost încã finalizat. Acum, autoritãþile locale de la Vulcan vor sã introducã clãdirea în circuit. “În data de 15.11.2006 obiectivul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

”ªcoala 24 Sãli de clasã” situate în Vulcan, str. Parângului FN a fãcut obiectul protocolului de predare –primire între Inspectoratul ºcolar al judeþului Hunedoara, în calitate de predator ºi Centrul de execuþie bugetarã respectiv Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, însã fãrã anexele aferente, la care se fac referire în cuprinsul acestuia astfel preluare imobilului nu a fost finalizatã. Preluarea acestui imobil este necesarã în vederea accesãrii

de fonduri pentru finalizare, evitând astfel degradarea acestuia”, aratã edilii din Vulcan. În luna aprilie 2016 la solicitarea Inspectoratul ªcolar

Copii speciali, la olimpiada lor

„Avem bucuria de a gãzdui a VI-a ediþie a jocurilor regional Special Olympics Sport pentru Viaþã. Sunt copii din mai multe judeþe ale þãrii, care vor concura ºi se vor simþi foarte bine ºi vor apreciaþi ºi valorizaþi”, a spus Ramona Gabriela Asan, coordonatoarea activitãþii.

Nu sunt consideraþi altfel, ci doar cu mai puþine abilitãþi, dar astfel de întreceri îi fac pe ei sã se simtã sportivi ºi sã caute sã fie cei mai buni. „Avem alergare 25 de metri pentru cei micuþi, 50 de metri pentru cei mai

electrice, de încãlzire ºi canalizare. Lucrãrile la acest obiectiv au fost întrerupte ºi reluate de mai multe ori. Aceste lucrãri deºi au fost refãcute (în special finisaje), în timp s-au deteriorat, datoritã abandonãrii continuãrii lor ºi din lipsã de fonduri. Instituþia noastrã nu a putut accesa fonduri obiectivul nefiind cuprins în inventarul domeniului public”, aratã autoritãþile locale de la Vulcan.

Edilii din Vulcan vor sã finalizeze lucrãrile ºi sã transforme clãdirea într-una în care copiii sã poatã desfãºura activitãþi.

Echipa verde de la Ape a ecologizat Jieþul

S

-a fãcut verde fosforescent Jieþul ºi cheile din defileul acestui pârâu, care miercuri, puþin înainte de ora prânzului, a fost împânzit de angajaþii de la Apa Serv.

Acþiunea de ecologizare a avut ca scop eliminarea poluãrii cu PET-uri în zona mai sus amintitã, din amonte de staþia de tratare a apei de pe Jieþ, tocmai pentru cã, ploile din ultima vreme au fãcut ca aceastã staþie sã fie

Monika BACIU

Un mediu curat, fãrã plastic

mari, aruncare la coºul de baschet ºi tenis de masã. Ei nu au concursuri ºi olimpiade ca ºi cei din învãþãmântul de masã, unde ei se pot întrece, chiar ºi în sport. ªi atunci, noi încercãm sã facem tot ce putem ca ei sã se simtã bine”, a adãugat Ramona Gabriela Asan.

Peste 130 de astfel de tineri cu dizabilitãþi s-au întrecut la sala de sport a ªcolii Generale I.G. Duca din Petroºani, acolo unde sunt ºi cele mai multe clase pentru copiii cu cerinþe speciale. Toþi au primit, la final, premii ºi dulciuri, dar, mai presus de toate, s-au simþit importanþi, pentru cã au ºi ei o olimpiadã a lor.

Diana MITRACHE

ãrã materiale plastice, sticle ºi alte obiecte care polueazã excesiv mediul! Aceasta a fost deviza celor care s-au adunat miercuri la prânz, cu bicicletele sau pe jos, în centrul municipiului Petroºani, pentru a celebra Ziua Mediului.

Ecologiºti sau nu, cei care au organizat spun cã au gândit acþiunea ca pe un protest împotriva materialelor din plastic. „În fiecare an, încercãm sã aducem în actualitate tema evenimentului legat de Ziua Mediului. În acest an, accentul se pune pe o temã dificilã ºi foarte palpabilã pentru noi toþi: combaterea poluãrii cu plastic. Îl vedem peste tot ºi încercãm sã transmitem ºi copiilor sã îi învãþãm cât de important este

singura care a alimentat zona de est a Vãii Jiului. „Este o continuare a acþiunilor pe care noi le-am fãcut ºi în care am spus <Canalizarea nu este coºul

tãu de gunoi.> Vrem sã ecologizãm valea Jieþului.

Vrem sã vedem dacã, ceea ce am început anul trecut, campaniile noastre de ecologizare, au dat roade.

Ne-am echipat cu colegii mei cu tot ce trebuie, mãnuºi, saci din plastic ºi le mulþumesc pentru cã au venit”, a declarat Costel Avram,

director general SC Apa Serv.

Apa Serv a demarat campania aceasta ºi pe jos ºi cu bicicleta ºi cei care au intrat în albia apei, au curãþat acea zonã de picnic, iar ceilalþi au mers în faþã ºi au curãþat zona de pe marginea apei.

Campania va continua în toate oraºele Vãii Jiului ºi echipele verzi sunt gata

sã ne explice tuturor cât de important este sã nu poluãm mediul, dar ºi sã avem grijã de canalizare.

Campania a început de sãptãmâna trecutã, pe biciclete, când angajaþii au pornit ofensiva împotriva celor care aruncã deºeuri în canalizare ºi, mai ales, împotriva ºerveþelelor umede, care înfundã efectiv staþia de epurare. De altfel, în pliantele pe care le oferã celor care întâlnesc echipa verde pe biciclete, sunt imagini cu ceea ce se scoate din canale. Iar aici, imaginaþia este cu mult depãºitã de situaþiile concrete, pentru cã au gãsit chiar obiecte de uz casnic, boilere, ori maºini de gãtit, dar ºi saltele de pat, ori animale moarte.

Diana MITRACHE

Dezastru anunþat din aer A

F

Z

eci de copii din mai multe oraºe ale þãrii au venit la Petroºani la ceea ce se numeºte Special Olympics. Sunt copii cu dizabilitãþi, care, aºa cum spunea profesoara lor, nu pot participa la alt gen de concursuri, iar sportul îi face sã se simtã competitivi.

Judeþean Hunedoara, s-a efectuat de cãtre S.C Doreval S.R.L Deva raportul de evaluare privind opinarea valorii juste de piaþã în vederea raportãrii financiare a

bunului imobil obiectiv în curs ”ªcoala 24 sãli” de clasã cu suprafaþã de 5700mp, cu regim de înãlþime S+P+2E.situat în municipiul Vulcan, str. Parângului, FN jud.

Hunedoara, având calitatea de beneficiar Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara – U.A.T municipiului Vulcan.

“Clãdirea cu destinaþia de ºcoalã 24 sãli de curs a fost începutã în anii 1991-1992, între anii 2004 ºi 2006 s-a executat învelitoarea, iar între anii 2006-2010 s-au executat lucrãrile la interior, respectiv închiderile cu tâmplãrie PVC, finisajele ºi instalaþiile

larmele au sunat în toatã Valea Jiului pentru a anunþa un dezastru.

sã nu mai poluãm astfel mediul. Au adus PET-uri, am construit un om de zãpadã din plastic, iar unii s-au îmbrãcat în materiale plastice din care ºi-au confecþionat costume”, a spus Cazimir Radvanski, preºedinte Pro Parâng. În zona teatrului, cei mici au încropit o paradã a modei cu rochii ºi costume realizate din mase plastice, aplaudatã de toþi cei prezenþi.

Acþiunea s-a desfãºurat ºi pe biciclete, iar în capul coloanei s-a aflat chiar primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a vorbit despre importanþa limi-

tãrii poluãrii mediului. „Asociaþia Pro Parâng organizeazã aceastã activitate ºi, dacã aþi vãzut, în acest an Ziua Mediului are ca temã limitarea poluãrii cu deºeuri din plastic, care se descompun cel mai greu în naturã ºi atunci problemele sunt din ce în ce mai mari.

E un exemplu foarte bun pe care cei de la Pro Parâng îl dau ºi noi vom merge cu bicicletele pentru a încuraja miºcarea ºi limitarea poluãrii mediului înconjurãtor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ziua Mondialã a Mediului se sãrbãtoreºte în fiecare an în 5 iunie, dar a fost zi liberã pentru elevii care au sãrbãtorit ºi Ziua Educatorului, motiv pentru care aceastã acþiune a avut loc o zi mai târziu.

Diana MITRACHE

A fost semnalul specific, prin care cei de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã au testat, aºa cum fac în fiecare zi de miercuri, prima din fiecare lunã, când testeazã aparatura de avertizare.

Potrivit celor de la ISU, alarma a fost compusã din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Urmãtoarea alarmare va avea loc în 4 iulie. Dacã va fi prealarma aerianã – aceasta se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele; iar alarma aerianã – se

Supervizare pentru închiderea minei Lonea C

omplexul Energetic Hunedoara a demarat deja procedura pentru achiziþionarea serviciilor “de supervizare-dirigenþie de ºantier pentru supravegherea lucrãrilor aferente Proiectelor Tehnice de execuþie Lucrãri de închidere ºi ecologizare pentru sucursala EM LONEA –Etapa I-a – Secþiunea Închideri Lucrãri Miniere Subterane, anul 2017 ºi 2018”.

Contractul are o valoare de 108.000 lei.

Termenul limitã pentru depunerea ofertelor este de 16 iunie, iar pânã în luna septembrie se va face evaluarea ofertelor.

“Pentru îndeplinirea contractului, contractantul se obligã sã supravegheze lucrãrile care urmeazã sã se execute de cãtre Sucursala EM LONEA, în conformitate cu legislaþia în vigoare privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii miniere subterane, respectiv sã urmãreascã execuþia lucrãrilor prin dirigintele de ºantier, acesta fiind independent ºi imparþial atât faþã Proiectanþi, de Beneficiar (CEH-SA) cât ºi faþã de Antreprenor (EM Lonea)”, aratã anunþul.

Mina Lonea a fost

compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele; Încetarea alarmei – se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute.

La final, rezultatele verificãrilor vor fi centralizate la nivel judeþean ºi vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor judeþene pentru situaþii de urgenþã, în vederea îmbunãtãþirii modului de alarmare a populaþiei în situaþii de protecþie civilã.

Diana MITRACHE

inclusã pe programul de închidere, alãturi de mina Lupeni. Ultima tonã de cãrbune extrasã,

potrivit avizului Comisiei Europene va fi la data de 31 decembrie 2018.

Monika BACIU

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

Sute de amenzi acordate de poliþiºtii locali P este 400 de persoane au fost sancþionate de poliþiºtii locali în luna mai 2018, valoarea totalã a amenzilor ridicându-se la 25.010 lei (mai mult decât dublu faþã de luna aprilie 2018), potrivit raportului de activitate al Direcþiei Poliþia Localã Deva.

Mai bine de jumãtate din amenzi au fost acordate de angajaþii care se ocupã de circulaþia rutierã. ”Majoritatea sancþiu-

nilor (69%) vizeazã încãlcarea Codului Rutier, aproape o cincime (18%) circulaþia sau staþionarea vehiculelor pe trotuare, alei ºi zone verzi (HCL nr. 133/2013), 8% ocuparea abuzivã a locurilor de parcare închiriate sau rezervate (HCL nr. 413/2008, Cap. III, pct. 6), iar cel mai mic procent (5%), încãlcarea reglementãrilor legale privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitãþi (Legea nr.

448/2006)”, pre-

Jefuit de falºi instalatori U

n bãtrân din Deva a rãmas fãrã 8000 de lei, bani economisiþi cu greu, dupã ce pragul casei i-a fost trecut de doi falºi instalatori.

Escrocii i-au spun bãrbatului cã trebuie sã-i verifice instalaþia de canalizare, operaþiune care-l costã 119 lei ºi este obligatorie. Omul a crezut spusele unuia dintre falºii instalatori ºi i-a dat banii, însã cel de-al doilea a vãzut unde-ºi þinea aconomiile. ”Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã telefonic de o femei în vârstã de 76 de ani, din Deva, cu privire la faptul cã fratele sãu a permis accesul în locuinþã a doi bãrbaþi necunoscuþi, care susþineau cã efectueazã activitãþi de verificare a instalaþiei de canalizare.

Falºii instalatori i-au pretins deveanului 119 lei, sumã care nu le-a fost remisã, întrucât aceºtia au

cizeazã reprezentanþii Poliþiei Locale Deva.

Alte 174 de persoane au fost sancþionate pentru tulburarea liniºtii, însã cele mai multe amenzi (64%) au vizat fapte de încãlcare a unor norme de

pretins ulterior cã, de fapt, „costul” verificãrii este mult mai mare, ºi a pãrãsit locuinþa în grabã, nu înainte de a-i sustrage o sumã importantã de bani.

Poliþiºtii au stabilit cã cei doi, dupã ce au observat unde îºi pãstra bãrbatul economiile, au profitat de neatenþia acestuia ºi i-au sustras, din dormitor, un plic ce conþinea 8.000 de lei”, declarã Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii încearcã sã dea de urma escrocilor, însã ºansele de a recupera banii pãgubitului sunt mici.

Maximilian GÂNJU

convieþuire socialã. ”Din totalul sancþiunilor înregistrate în luna mai, 4% au fost aplicate de poliþiºtii locali de la Serviciul Disciplina în construcþii, Protecþia mediului ºi Activitate comercialã –

M. GÂNJU

Traficanþi de droguri ”sãltaþi” de poliþiºti

N

u mai puþin de 10 percheziþii au fost efectuate ieri, de poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate ºi procurorii D.I.I.C.O.T. din Hunedoara, 65 de persoane au fost conduse la audieri.

10 dintre acestea sunt bãnuite de trafic de droguri de risc ºi efectuarea de operaþiuni cu substanþe cu efecte psihoactive.

Acþiunea a fost derulatã de poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Hunedoara, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. –

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

8 amenzi, în valoare totalã de 2.400 de lei, ºi alte 9 avertismente.

Cea mai mare valoare a amenzilor aplicate în cadrul serviciului a fost de 1.500 de lei, ca urmare a încãlcãrii reglementãrilor legale privind disciplina în construcþii. Totodatã, cel mai mare numãr de sancþiuni (10) a fost înregistrat de Compartimentul Activitate comercialã, acestea fiind aplicate în urma a peste 270 de verificãri efectuate de poliþiºtii locali la societãþi comerciale,

persoane fizice autorizate, producãtori particulari, comercianþi ambulanþi ºi terase care funcþioneazã pe domeniul public al municipiului.

Potrivit raportului de activitate al Poliþiei Locale Deva, operatorii Serviciului Monitorizare Video ºi Trafic au surprins, în luna mai, cu ajutorul camerelor de supraveghere aproape 200 de cazuri de încãlcare a legislaþiei în vigoare, majoritatea (92%) cu privire la circulaþia rutierã”, mai precizeazã cei de la Poliþia Localã Deva.

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

B.T. Hunedoara, în cadrul unui dosar penal, ce vizeazã sãvârºirea infracþiunilor de trafic de droguri de risc ºi efectuarea de operaþiuni cu substanþe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În urma percheziþiilor, au fost ridicate substanþe vegetale susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmeazã a fi expertizate. ”Din cercetãri, a rezultat cã o parte dintre cei vizaþi, ar fi vândut stradal, în special în municipiile Hunedoara, Deva ºi Orãºtie, etnobotanice -

la preþuri de aproximativ 50 de lei/plic ºi cannabis, atât personal, cât ºi prin intermediul altor persoane.

65 de persoane (10 dintre acestea bãnuite de comiterea infracþiunilor) au fost conduse la sediul Biroului Teritorial Hunedoara al D.I.I.C.O.T., în vederea audierii ºi a luãrii unor mãsuri legale”, precizeazã IPJ Hunedoara.

M. GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iunie 2018

Henþ cu mâna

BUCURII CU COPII Motive obiective m-au þinut departe de competiþia din 1-3 iunie a.c. din Þara Haþegului a doua ediþie „Þara Haþegului Junior's

Cup” la fotbal. Însã am urmãrit fenomenul îndeaproape, un fenomen cu cifre impresionante, cu prezenþe de marcã, cu

parteneri serioºi, grupaþi în jurul acestui sufletist haþegan, Petru Basarabã, directorul competiþiei din Þara Haþegului.

Sântãmãria Orlea ºi Haþeg au fost localitãþile gazdã bune pentru 80 de echipe din 12 judeþe, la cinci categorii

de vârstã (2006, 2007, 2008, 2009, 2010), cu peste 1200 de participanþi, copii, antrenori,conducãtori, cu Gigi Mulþescu ºi Ion Geolgãu printre VIP-uri, cu sute de spectatori.

Nume de echipe consacrate la nivelul copiilor ºi juniorilor,

ASU Poli Timiºoara, Dinamo Bucureºti, UTA, dar ºi echipe din Valea Jiului.

Lãudabilã aceastã iniþiativã a celor din Þara Haþegului, care vor din sezonul viitor sã facã din aceastã competiþie una de talie internaþionalã.

Fotbal, Liga a II-a, ed. 2017-2018. Analizã

DOUÃ PREMIERE PENTRU LIGA I: DUNÃREA CÃLÃRAªI ªI AFC HERMANNSTADT SIBIU

P

rimul campionat al ligii secunde cu o singurã serie s-a încheiat cu douã promovãri în premierã, Cãlãraºi ºi Hermannstadt, dar ºi cu douã branduri ce au dispãrut, ASA Tg. Mureº ºi Olimpia Satu Mare, echipe ce s-au predat în timpul campionatului.

Chindia Târgoviºte va juca o dublã cu FC Voluntari pentru un loc în Liga I. În rest nu se poate vorbi despre vreo surprizã de proporþii, antrenorii celor douã echipe promovate, Dan Alexa (Dunãrea Cãlãraºi) ºi Alexandru Pelici (AFC Hermannstadt Sibiu) fiind douã nume consacrate în lumea fotbalului.

V

lad Rusu, un golgeter merituos

Deºi echipa sa Luceafãrul Oradea a avut destul de suferit în acest campionat, atacantul Vlad Rusu (27 ani) a reuºit sã devinã golgeterul competiþiei cu 26 de goluri marcate. În anul 2009 el a fãcut parte din Naþionala de tineret U-21, undea evoluat în 5 partide, marcând 2 goluri, pe

vremea aceea fiind component al echipei Steaua Bucureºti, unde a jucat în perioada 2006-2011. A mai jucat la Viitorul Constanþa (20112014), FC Clinceni (2014-2015), Beerchot Wilnj – Belgia (2016-2017) ºi din 2017, la Luceafãrul Oradea.

Campioana Dunãrea Cãlãraºi s-a înfiinþat când Jiul promova în „A”!

Dunãrea Cãlãraºi, nou promovatã în Liga I, a apãrut pe harta fotbalului românesc în anul 2005, atunci când Jiul Petroºani reuºea ultima sa promovare în Liga I (Divizia A),în epoca Alin Simota. Echipa care îºi disputã

jocurile pe stadionul „Ion Comºa” (10.000 locuri). De fapt anul 2005 a însemnat o restructurare a fostei

GOLGETERII LIGII A II-A 26 24 19 18 16

JIUL, PRIMA PROMOVARE ÎN „A”, ACUM 80 DE ANI !

La finalul sezonului 1936-1937, Jiul Petroºani promoveazã pentru prima oarã în Divizia “A”, ãmpreunã cu Phoenix Baia Mare, Vulturii Textila Lugoj ºi Olimpia Satu Mare.

Performanþa fusese reuºitã de antrenorul Rudolf Jenny ºi o echipã în care jucau Gusti Emerich, fraþii Medve, Remus Radu, Bulea, Bulic, Vâjdea, Skovran ºi alþii.

Sezonul 1937-1938 a fost primul al Jiului în Divizia “A”. Era acum 80 de ani!

g g g g g

– – – – –

Vl. Rusu (Luceafãrul Oradea) V. Alexandru (Dunãrea Cãlãraºi) Ndiaye Mediop (Ripensia) Bg. Rusu (Hermannstadt) Ghenovici (Metaloglobus Bucureºti)

echipe care câºtigase anterior de 5 ori Liga a III-a, ultima oarã în 2014-2015.

Printre cei mai cunoscuþi jucãtori care au evoluat la Cãlãraºi dupã 1990 îi amintim pe Topolinschi, M. Antal, Emil Ursu, Adi Mihalcea, Lemnaru ºi fostul portar al Jiului, Daniel Zdrâncã.

Cãpitanul echipei este portarul Cezar Lungu (30 de ani), fost component al Naþionalei de tineret U-21 (în 2009) ºi al echipelor Steaua Bucureºti, Astra Giurgiu, Sportul Studenþesc ºi C.S.M.S Iaºi.

Genu TUÞU