Cronica vaii jiului nr 1578, luni 4 iunie 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1578

Cronica Vãii Jiului Luni, 4 Iunie 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Sute de bãtrâni au nevoie de ajutor

S

ute de oameni rãmaºi singuri în locuinþele lor au acum nevoie de ajutor. Sunt pãrinþii celor ce au plecat sã lucreze în strãinãtate, iar acum i-au abandonat, bãtrâni ºi bolnavi.

Legile spun cã ar trebui ca autoritãþile locale sã îi ajute.

ONG-urile fac recensãmântul ºi, potrivit unor date oficiale, numãrul celor ce au nevoie de servicii sociale, doar în Petroºani, este de aproape 600 de oameni, alte vreo 30 de femei au nevoie de ajutor, împreunã cu copiii lor, 3 persoane au fost identificate fãrã adãpost, iar vreo 300 de bãtrâni au nevoie sã fie instituþionalizaþi, 13 dintre ei fiind în risc de sãrãcie.

Sunt statistici recente ale Ministerul Muncii, care vor sã implementeze un sistem de politici publice

de incluziune socialã. „Noi, prin serviciul de asistenþã socialã, avem în evidenþã foarte multe persoane cu aceastã nevoie ºi, prin colaborarea pe care o avem cu ONG-urile specializate în asistenþã socialã, reuºim, în bunã parte, sã le asigurãm ºi asistenþã medicalã la domiciliu, pentru persoanele care nu pot sã se gospodãreascã aºa cum trebuie. Vin aparþinãtorii sã ne spunã de ei, sau ONG-urile care se ocupã de aceastã activitate, cu solicitãri. Avem contracte cu aceste asociaþii, nu ºtiu suma exactã pe care o alocãm, dar cel puþin cu una dintre acestea, cum este Caritas, avem un contract de 1.500 sau 2.000 de lei, pentru îngrijirea la domiciliu a acestor persoane”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

ONG-urile au invitat recent administraþiile publice sã facã un recensãmânt al nevoilor de acest fel ºi le cer sprijin financiar pentru a face faþã sãrãciei ºi lipsurilor care îi afecteazã pe aceºti bãtrâni.

Diana MITRACHE

Ce a propus Dacian Cioloº, la Petroºani?

O

parte din echipa cu care Dacian Cioloº a format guvernul sãu, dar ºi deputaþi actuali, au venit la Petroºani, pentru a disemina o serie de date obþinute dupã ce au fost contactaþi factorii locali. Fostul Premier, care a mai deschis aici un birou prin care a încercat o abordare a problemelor, atunci, spune acum, cã s-a lãmurit cã ºi factorii locali trebuie sã vrea sã se implice ºi a vorbit despre Valea Jiului ca despre o singurã entitate, care va fi altfel vãzutã de guvern. >>> PAGINA A 3-A

Prima promoþie Old School a terminat lecþiile rimele P cursuri gratuite de limba englezã au luat sfârºit, iar bunicii, care au copiii ºi nepoþii peste hotare, au putut sã lege primele lor fraze în limba englezã.

Nu au fost cele mai reuºite, dar toþi spun cã parcã le este mai

bine acum. „Pentru mine a fost foarte greu, pentru cã nu am fãcut pânã acum o orã de limba englezã pânã acum. ªi acum am o curiozitate în englezã, de sper sã nu mã apuc sã ºi cânt în englezã. Avem copiii plecaþi în strãinãtate ºi ne pregãtim pentru a merge la ei ºi sã ne descurcãm câte puþin, în consecinþã. Sã ºtiþi

cã de acum, ne întâlnim în parc cu engleza în braþe”, a spus una dintre cursante. „A fost uºor.

Mai ºtiu câte puþin, iar acum am, la nivel conversaþional, cunoºtinþe sã ne descurcãm cât de cât.

Plecãm la copii, la nepoþi...”, a completat o altã doamnã. „Pentru mine, personal, a fost o

provocare ºi pentru a-mi testa capacitãþile la aceastã vârstã. A fost o preocupare ºi am vãzut ce putem învãþa, din ce noi nu am avut posibilitatea în ºcoalã”, a adãugat un alt pensionar, absolvent al acestor cursuri.

Trei luni au durat cursurile ºi totul a fost pus la cale, gratuit, de primarul din Petroºani, dupã ce mai mulþi

oameni au spus cât de utile ar fi aceste cursuri. „A fost idee care a venit din partea dumnealor, pe care eu am îmbrãþiºat-o ºi am vãzut cã e o necesitate ºi atunci am reuºit sã putem sã facem aceste cursuri pentru cei care au dorit”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pentru cã acum a fost cursul de absolvire, fiecare a primit câte o diplomã care le atestã calificarea în limba englezã.

Cursurile continuã din toamnã, dacã, desigur, vor mai fi doritori. Oricum, cei de acum spun cã se vor mai înscrie, doar pentru cã le-a plãcut ºi pentru cã vor, încã o datã, sã îºi fixeze lacunele.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Campanie de informare ineditã marca Apa Serv

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018

Bicicliºtii de la ape ne spun cum e cu canalizarea amplã campanie O ineditã, pe douã roþi a demarat Apa Serv în

Valea Jiului pentru a atrage atenþia asupra mizeriilor care ajung în canale. ªerveþelele umede ar fi principalele vinovate, însã, cei care se ocupã cu desfundarea canalelor ne vorbesc despre adevãrate grozãvii.

Mai bine de 20 de voluntari ai Apa Serv, în frunte cu ºeful Departamentului Producþie – Cristian Ionicã ºi ºeful Departamentului Exploatare – Florin Donisa, au fãcut turul Petroºaniului pe biciclete, au împãrþit pliante ºi au vorbit cu cetãþenii despre ce se întâmplã atunci când sistemul de canalizare este incorect utilizat. Campania pe biciclete le aratã oame-

nilor ce ar trebui sã facã. Ei primesc ºi pliante cu fotografii ce ilustreazã grozãviile ce ajung în canal ºi aflã cã nici nu ar mai trebui sã arunce în WC orice. „Ce vrem sã facem? Sã informãm cetãþenii în ceea ce priveºte activittaea noastrã, cu privire la epurarea apelor uzate, corectitudinea folosirii instalaþiilor din casã ºi a canalizãrii, pentru cã apa rezultatã din apartamentele noastre, suferã o operaþiune de epurare, lucru care este foarte îngreunat, dacã, pe lângã substanþele care se gãsesc în apa menajerã, mai gãsim ºi multe altele”, a spus Cristian Ionicã, director la Apa Serv.

De asemenea, Mariana

Popa a arãtat problemele care apar din cauza neglijenþei celor care aruncã diverse lucruri în canalizare. „ªerveþelele umede, pentru noi, sunt un dezastru.

Nu se dizolvã ºi se formeazã ghemotoace ºi ne înfundã canalizãrile. Nu mai spun de pampers, îmbrãcãminte, iar în colectorul de pe strada Timiºoarei am gãsit un boiler, un aragaz, iar oamenii au

impresia cã aceastã canalizare este chiar coºul de gunoi. Am scos pânã ºi animale moarte, o jumãtate de saltea de pat. Oamenii nu îºi dau seama. Comenteazã doar preþul apei, dar nu ºtiu despre munca pe care o facem noi, iar asta se include

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

în preþul apei”, a spus Mariana Popa, responsabil cu sistemul de canalizare.

Campania „Canalizarea nu este coºul tãu de gunoi” a demarat anul trecut ºi se va desfãºura ºi în acest an în toate oraºele. Cei de la ape spun cã au vorbit cu oamenii ºi cã, nu o datã, au fost întrebaþi unde sã îºi arunce deºeurile, semn cã mulþi ºtiau cã asta trebuie sã se întâmple în sistemul de canalizare. ªeful Departamentului Exploatare de la Apa Serv, Florin Donisa, susþine cã aceastã campaniei ”Miºcare ºi atitudine !” s-a derulat prin participarea voluntarã a unora dintre angajaþii Apa Serv ºi s-a dorit sã combine activitatea de informare a cetãþenilor privind utilizarea corectã a serviciului de canalizare, cu un binevenit ”galop de sãnãtate” prin parcurgerea pe biciclete a municipiului Petroºani, din Petroºani Nord ºi pânã la staþia de epurare de la Dãnuþoni (zona Livezeni) cu opriri în zonele Teatru, Jiul

Shopping Center, Piaþa le mulþumesc pentru cã, în Centralã, Casa de culturã, afara orelor de program, au Parcul Carol Schreter, Zona înþeles cât de importantã Lidl, Aeroport Pãcii, este aceastã acþiune ºi au Aeroport Parângul, subscris proiectului ”Miºcare Aeroport Dacia, Aeroport ºi atitudine”, ca de fiecare Mol ºi Kaufland. ”Cred cã a datã, cu entuziasm”, a scris fost prima acþiune reuºitã, în Costel Avram. care am reuºit sã transÎn fiecare oraº al Vãii mitem mesajul nostru Jiului va ajunge caravana pe cetãþenilor din Petroºani ºi biciclete ºi oamenii vro afla, sperãm cã acest mesaj va fi încã o datã, ce nu ar trebui recepþionat cã atare. Vom sã arunce în WC-uri. reedita turul nostru ciclist în Diana perioada urmãtoare ºi în MITRACHE celelalte localitãþi ale Vãii Jiului”, spune Florin Donisa.

Directorul general al Apa Serv, Costel Avram susþine, prin intermediul unei postãri pe reþeaua de comercializeazã pentru socializare facebook, el fiind într-o deledumneavoastrã gaþie cã este alãturi de colegii sãi ºi cã la urmãtoarele acþiuni va fi pe bicicletã . ”Apa Serv a demarat astãzi o nouã camPrin magazinul alimentar nr. 16 panie de informare Piaþa Agroalimentarã Petroºani cu privire la utilizarea corectã a sistemului de canalizare.

Abordãm aceastã campanie într-un mod aparte, într-un tur al pentru toate gusturile oraºelor Vãii Jiului pe ºi pentru toate ocaziile. biciclete. Primul oraº în care echipa Apa Vã aºteptãm sã ne treceþi Serv a atras atenþia pragul, acum, ºi pentru un cetãþenilor a fost municipiul Petroºani.

Chiar dacã nu am putut fi prezent astãzi, alãturi de colegii mei, îi felicit ºi 0735.183175

PETROªANI

CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE

CRISTAL DE BOEMIA!

Director: z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018

Ce a propus Dacian Cioloº, la Petroºani?

O

parte din echipa cu care Dacian Cioloº a format guvernul sãu, dar ºi deputaþi actuali, au venit la Petroºani, pentru a disemina o serie de date obþinute dupã ce au fost contactaþi factorii locali.

Fostul Premier, care a mai deschis aici un birou prin care a încercat o abordare a problemelor, atunci, spune acum, cã s-a lãmurit cã ºi factorii locali trebuie sã vrea sã se implice ºi a vorbit despre Valea Jiului ca despre o singurã entitate, care va fi altfel vãzutã de guvern. „Noi am pornit atunci, încã din 2016, de la ideea cã Valea Jiului are nevoie de atenþie particularã, cã resursele financiare trebuie concentrate în mod eficient, cã e nevoie de un sprijin administrativ ºi financiar ºi din partea statului, însã, am ajuns la concluzia, dupã experienþa din 2016, ºi dupã ce s-a întâmplat anul trecut, cã cel mai important lucru sunt oamenii. Cu toþi banii care pot veni, sau cu deciziile ce vin de sus, dacã nu existã implicare

localã ºi o mobilizare localã, foarte greu se pot miºca lucrurile.

Credem cã se poate veni ºi cu o acþiune complementarã a actorilor locali de aici, a oamenilor cãrora le pasã de Valea Jiului ºi ne gândim foarte serios la a propune o zonã administrativ integratã, una urbanã, care sã punã împreunã unitãþile administrativ teritoriale, într-o abordare coerentã, banii sã fie mai bine utilizaþi, serviciile pãublice sã fie de calitate ºi sã le oferim ºi investitorilor mai multã corenþã. Credem cã Valea Jiului, care e deja, în percepþia publicã, unitarã, ar avea nevoie ºi de o abordare unitarã, din punct de vedere adminsitrativ ”, a spus Dacian Cioloº, fost

Prim-ministru al României ºi preºedintele Platformei România 100, care a reiterat ideea unificãrii administraþiilor de aici.

Toatã vara, cei de la USR, împreunã cu cei care formeazã platforma România 100 vor lucra pe proiecte, aici în Vale, iar întâlnirea de la finele sãptãmânii trecute a fost practic sinteza unei sãptãmâni întregi în care s-a lucrat aici cu oamenii din zonã.

Fostul ministru al muncii în Guvernul Cioloº spune cã a luat pulsul zonei ºi cã acum va ºti ce este de fãcut. „Acþiunea de acum vine la sfârºitul unei sãptãmâni în care s-a lucrat pe 3 teme: economie, social ºi culturã, ºi s-a stat de vorbã, cu cei din Vale. Am ascultat, am

întrebat, am discutat cam ce fel de proiecte s-ar putea contura, pentru a discuta de un viitor al Vãii Jiului.

Acum suntem în situaþia în care ne pleacã tinerii din Vale, activitatea economicã nu este dintre cele mai prospere ºi atunci, ca sã nu faci ca alþii care cred cã au deja soluþiile, noi am venit sã vorbim cu oamenii.

Vrem sã prezentîãm ce a ieºit ºi sã vedem ce trebuie sã facem pe viitor. Nu este sfârºitul, este, defapt, puctul de plecare”, a precizat ºi Dragoº Pîslaru, cofondator al Platformei România 100, fost Ministru al Muncii.

Dacian Cioloº a vorbit despre faptul cã sunt investitori interesaþi de Valea Jiului, dar este nevoie de mai multã

ªcolile din Lupeni vor fi modernizate este 10 de milioane de lei este suma ce P urmeazã a fi investitã în

douã unitãþi de învãþãmânt din municipiul Lupeni.

Prioritatea numãrul unu, în domeniul educaþional, este reabilitarea tuturor unitãþilor de învãþãmânt, astfel încât elevii sã studieze în condiþii moderne. În acest sens, consilierii locali de la Lupeni au votat proiectul ”Reabilitare, modernizare ºi dotare Gradiniþa Lumea Copiilor Lupeni” - faza documentatiei de avizare a lucrãrilor.

Valoarea totalã a proiectului

este de 1.244.112,75 lei (inclusiv TVA), iar contribuþia municipalitãþii de la Lupeni este de 24.882,85 lei (inclusiv TVA), reprezentând cofinanþarea de 2% din valoarea totalã a proiectului.

Al doilea proiect care vizeazã modernizarea unei unitãþi de învãþãmânt are o valoare de aproape 9 milioane de lei ºi prevede ”Reabilitare, modernizare ºi dotare ªcoala Generalã Nr. 3 Lupeni” -faza documentaþiei tehnico-economice, studiu de fezabilitate.

Proiectul are o valoare de 8.946.700,99 lei (inclusiv TVA), din care contribuþia

municipaliãþii este de 178.933,72 lei (inclusiv TVA), reprezentând cofinanþarea de 2%. Sãlile de clasã vor fi dotate cu table moderne, iar laboratoarele vor fi utilate cu echipamente specifice. Una din grãdiniþele incluse în proiect va fi extinsã.

“Eu fiind profesor de meserie þin foarte mult la proiectele destinate educaþiei. Trebuie sã gãsim metode de predare mai

coerenþã ºi predictibilitate în deciziile pe care le iau cei de pe plan local. Asta, dupã ce a recunoscut cã a mai avut un plan pentru zona noastrã, dar care a murit, la sosirea noului guvern. „Ceea ce s-a întâmplat a fost cã s-au propus, deseori, proiecte de la centru, fãrã ca, respectiv, comunitatea localã sã simtã cã este implicatã în vreun fel. Au fost acele proiecte-pilot, au mers puþin ºi apoi s-au închis. Ceea ce încercãm acum, prin întregul proiect, este sã implicãm cetãþenii, pentru cã altfel nimic nu poate funcþiona, decât dacã oamenii îºi asumã lucrurul acesta. Încercãm sã transmitem încrederea”, a completat Dan Barna, deputat ºi preºedintele Partidului Uniunea Salvaþi România.

Cei care au format Guvernul Cioloº spun acum cã, în ultimii ani, problema României nu este cã nu ar avea resurse financiare, ci cã nu sunt oameni care sã îºi asume sã facã ceva.

Asta e valabil ºi în politica acestor zile, când mulþi se dau deoparte. „Vrem sã dãm semnalul cã suntem alãturi de oamenii care îºi

atractive, sã oferim interacþiune în ceea ce predãm, sã folosim tehnologia în folosul copiilor. În cadrul acestor proiecte ne dorim sã achiziþionãm table inteligente astfel încât sã putem sã ne “jucãm” la anumite materii.

Trebuie sã înþelegem cã trebuie sã aplicãm tehnologia. Trebuie sã ne adaptãm la ceea ce existã în ziua de astãzi. Voi fi tot timpul de acord cu modernismul, voi fi tot timpul de acord cu

doresc o Vale a Jiului prosperã ºi pe care sã o construiascã aºa cum o viseazã”, a conchis fostul premier al României, Dacian Cioloº.

C

e s-a vrut?

Ce s-a fãcut?

Premierul Dacian Cioloº, secondat de vicepremierul Vasile Dîncu ºi secretarul de stat Ionel Dancã, a adus în Valea Jiului o primã razã de speranþã prin noiembrie 2016, pe vremea când era premier. Atunci, la finalul întâlnirii pe care premierul a avut-o cu primarii ºi cu autoritãþile judeþene, dupã ce a inaugurat Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã, am sperat cã lucrurile vor merge mai bine. Acum, Cioloº a spus la Petroºani cã ideea a murit din lipsa susþinerii ulterioare. „În 2016 am pornit aceastã idee. A mers pânã la punctul la care am asumat-o noi.

Din pãcate, de acolo, guvernul care avenit dupã noi, sau mai bine zis majoritatea politicã, dupã cum vedeþi, a avut o altã abordare, au canalizat fondurile spre alte obiective, eu aº zice electorale ºi, din pãcate, o idee bunã s-a oprit”, a conchis Dacian Cioloº.

Diana MITRACHE

noutãþile, cu progresul. În acest proiect este inclus Liceul Tehnologic, care este un liceu care va avea viitor.

Trebuie sã ne îndrumãm copiii ºi spre aceste licee de meserii, unde sã îi calificãm.

Pentru grãdiniþa cu program prelungit ne gândim la o extindere în care sã avem clase suplimentare. Mai avem douã ºcoli, ªcoala Generalã Nr. 3 ºi ªcoala Generalã Nr. 2 ºi avem în vedere realizarea unei sãli de sport, dotarea sãlilor, astfel încât sã avem laboratoare de fizicã, biologie, chimie, informaticã la un nivel modern. Educaþia este cea mai importantã”, a mai spus sursa citatã. În plus, la Lupeni va mai fi construitã o grãdiniþã în cadrul programului Bahtalo.

Monika BACIU

4 Actualitate

Copilãria, celebratã de 1 iunie, în autoritãþile din Vulcan, la Brazi carnaval la U Petroºani n adevãrat bâlci, cu carusele, tarabe cu dulciuri ºi jucãrii ºi multe veselie, muzicã ºi un spectacol, s-a desfãºurat la Vulcan, în zona de agrement de la Brazi.

A fost sãrbãtoarea copiilor, pe care administraþia localã a celebrat-o cu gândul la cele mai importante poveºti ale copilãriei, responsabilizându-i pe cei mici, prin pildele pe care actorii de la Petroºani le-au spus un scurta scenetã de pe scenã, când au întruchipat statui ale diverselor personaje din basme. „La prima orã, am avut, la Cinematograful Luceafãrul, o piesã de teatru cu tematica mediul curat pentru o viaþã sãnãtoasã.

De acolo, am plecat la Paroºeni, în Colonie, unde am avut activitãþi sportive ºi apoi un program artistic.

Suntem la Brazi, unde am

eci de personaje din desene animate, zâne, pitici, zmei ºi Z prinþese au invadat strãzile din

Petroºani, unde a avut loc una dintre cele mai frumoase parade ale costumelor de carnaval. invitat foarte mulþi copii ºi nu numai. Avem o manifestare artisticã ºi o piesã de teatru pentru copii.

Ne-am gândit la cei mici ºi la

tânãra generaþie. Consider cã este o zi extraordinarã pentru cã toþi aºteaptã sã fie fericiþi”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Ziua Copilului a fost astfel un prilej de a-i asulta cântând pe scenã pe cei care sperã acum sã ajungã, poate, nume conoscute, pe marea scenã.

Personajele de basm, întruchipate de actorii de la Petroºani, în statui, le-au atras tuturor atenþia ºi lumea a aplaudat, cei mici fiind, la final, serviþi cu dulciuri de cãtre actori.

Diana MITRACHE

Este o tradiþie, care are loc în fiecare an ºi cei mici au fost, ºi de aceastã datã, încântaþi sã ia parte, cu mic cu mare, costumaþi ºi deghizaþi la defilare.

Crucea Roºie, întrecere cu viaþa

S

ã fii voluntar e o „meserie” gustatã de tot mai mulþi tineri, dar cei mai mulþi adepþi ar putea fi cei de la Crucea Roºie.

Sunt tineri dornici sã afle ce înseamnã sã poþi acorda primul ajutor, sã nu intri în panicã ºi, la o adicã, chiar sã poþi salva un om. Toate aceste abilitãþi, însã, le dobândesc în orele de practicã ºi aflã cât de bine pot sã acorde primul ajutor, în cadrul unor

concursuri între ºcoli. La finele sãptãmânii trecute, echipajele de cruce roºie din liceele ºi ºcolile de la Petroºani, au fãcut demonstraþii live, în parc

ºi s-au întrecut în cadrul concursului „Sanitarii pricepuþi”.

Au avut de trecut peste probele orale ºi practice ºi apoi, cei mai

buni, se vor califica la faza judeþeanã. Fiecare echipaj a putut sã dea dovadã de multã pricepere ºi, în acest concurs, ºi-au arãtat cu toþii calitãþile de salvatori. „Este concursul care se desfãºoarã de 56 de ani în ºcolile din România, fãrã întrerupere. Este organizat de Crucea Roºie Românã, în parteneriat cu ISJ Hunedoara ºi ISU. Concursul constã în partea practicã, de 10 minute, unde copiii executã manevre de prim-ajutor. Partea teoreticã are în acest an

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018 ªi în acest an, vremea bunã a þinut cu cei mici ºi primarul din Petroºani le-a urat tuturor doar zile cu soare. „E ziua tuturor copiilor, iar la Petroºani, de câþiva ani de zile, ne bucurãm împreunã de acestã zi. E o zi cu soare, plãcutã ºi le urez tutur La mulþi ani! Sã creascã mari ºi sãnãtoºi ºi sã asculte de pãrinþi ºi bunici ºi sã dea Dumnezeu sã fie numai zile cu soare în viaþa lor”,a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Dupã parada costumelor de carnaval, la care au luat parte ºi actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, magicianul Marian Râlea i-a antrenat pe toþi în lumea poveºtilor.

Diana MITRACHE

Magie, poveºti ºi veselie, la Lupeni

M

agie, poveºti, veselie ºi zâmbete ed copii.

Toate acestea au fost ingredientele cu care a fost presãratã Ziua Copilului la Lupeni.

Timp de douã zile, copiii din Lupeni au avut parte de jocuri, magii ºi poveºti.

Generaþiile anilor ’80-’90 îl cunosc pe celebrul magician Marian Râlea, dar ºi pe asistenþii sãi. Magicianul de la Abracadabra este ºi acum de actualitate, dovadã fiind copiii din Lupeni care au sorbit fiecare moment oferit de artist ºi ajutoarele sale. Poveºti, culoare, veselie ºi magie, toate acestea au fost ingredientele cu care a fost presãratã Ziua Copilului. Acþiunile au început

frumos”, ne-a spus Miruna, o fetiþã care a asistat la spectacol.

Mesajul transmis de autoritãþile locale este acela de a ne pãstra copilãria, indiferent de problemele cu care ne confruntãm de-a lungul vieþii.

“Noi, ca administraþie publicã trebuie sã facem în aºa fel încât sã încercãm sã le

încã de ieri, la Lupeni, acolo unde magicianul Marian Râlea a refãcut cu micuþii nerãbdãtori drumului lui Fãt Frumos.

“Am venit ºi pentru copiii mari ºi pentru copiii mici. Toþi avem nevoie de joc, toþi avem nevoie de poveste ºi cel mai frumos lucru este sã ne amitim cã am fost copii ºi sã ne pãstrãm sufletul de copil”, a

declarat magicianul Marian Râlea.

Copiii au fost cei mai încântaþi de momentele oferite de Abracadabra. Povestea lui Fãt Frumos a prins magie datoritã talentului actoricesc cu care ne-a obiºnuit Marian Râlea.

“Mi-a plãcut foarte mult.

Ne-am jucat, am cântat, a fost

Tabãrã de sculpturã, la final T

10 întrebãri, unde copiii trebuiau sã rãspundã”, a spsu Felicia Vitan, preºedinta organizaþiei de Crucea Roºie din Petroºani.

Numai la Petroºani sunt peste 60 de tineri care s-au înscris voluntari la Crucea Roºie. Vor sã ºtie ce au de fãcut, iar Protecþia civilã are pe cine sã se bazeze. „Este foarte important cã aceste cursuri ce se fac în ºcoli sã fie bine fãcute ºi chiar la obiect ºi îi felicit pe cei ce se ocupã de grupurile de tineri din fiecare ºcoalã. Într-o situaþie concretã s-ar ajuta ei pe ei ºi oriunde ar fi.

Este importantã imple-

mentarea acestor programe, pentru cã este viitorul nostru”, a adãugat ºi Ioan Bunea, ºef Protecþia Civilã Petroºani, care a supravegheat modul în care s-a desfãºurat concursul. „Sanitarii pricepuþi” este concursul care îi face pe voluntari sã înveþe cu scopul de a fi cei mai buni, dar ºi sã îi califice pentru a fi primii, în cazul grave, care ar ºti ce este de fãcut.

La aceastã ediþie, învingãtoare ºi calificate pentru etapa judeþeanã, au fost desemnate echipajele de la ªcoala nr 7 ºi de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu.

Diana MITRACHE

ineri studenþi din douã centre universitare, Cluj ºi Timiºoara, au lucrat în lemn ºi, vineri a fost ziua în care cu toþii am putut vedea cum lemnul lor a prins formã ºi contur.

Sunt tineri pasionaþi de artã, care, timp de o sãptãmânã, au fost gãzduiþi în campusul univeristãþii de la Petroºani ºi, cei care i-au primit în ultimii ani spun cã se vede clar evoluþia lor. „Ediþia a XVII-a, nu se remarcã prin numãr, ci prin valoarea exponatelor. Este vroba

despre tinerii studenþi de la Fcaultatea de Arte ºi Design din Timiºoara ºi de reprezentantul Facultãþii de Teologie Ortodoxã a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj Napoca. Sunt, unii dintre ei, la a doua sau a chiar a treia participare în tabãrã, dar fiecare

dintre cei care a venit aici, ne-a surpins, prin lucrãri deosebite ºi, pentru cã am pãstrat lucrãrile lor anterioare, am observat o evoluþie remarcabilã, de la început ºi pânã acum”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din

Petroºani.

Fiecare a dat formã lemnului, aºa cum ºi-a imaginat povestea, în tabãra de la Petroºani.

Unii chiar spun cã au fost inspiraþi ºi cã, aici, îºi încep o poveste cu care vor continua pe viitor. „A fost a doua tabãrã, pentru mine, la Petroºani ºi mi-a plãcut tot ce am fãcut. Este o experienþã frumoasã ºi constructivã. Lucrarea mea este un început de serii personale de lucrãri, cu diferite texturi ºi contraste ºi forme, de la neted ºi rotund, pânã la ascuþit ºi aspru, cu texturã din drujbã”, a spus Dorian Bolca,

Copiii românilor nu duc o viaþã sigurã. O spun statisticile

D

uc lipsuri, sunt sãraci, nu merg la ºcoalã ºi sunt abuzaþi. Acestea sunt câteva dintre dificultãþile în care se aflã copiii din întrega lume, iar România nu este strãinã de acest fenomen.

Ultimul raport global al organizaþiei internaþionale Save the Children, aratã cã România ocupã locul 54 din 175 de þãri monitorizate, în ceea ce priveºte securitatea copilãriei, cu o ratã a aban-

redãm copiilor zâmbetul. Împreunã cu Consiliul Local am organizat evenimente pentru copii, l-am adus pe magicianul Marian Râlea, am avut o colaborare cu actorii de la teatru. Am fãcut în aºa fel încât toþi copiii sã se bucure de astfel de evenimente”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Copiii din Lupeni au avut parte de “1001 poveºti”.

Monika BACIU

donului ºcolar în creºtere, care accentueazã vulnerabilitatea copiilor: 13,9 faþã de 12,1, anul trecut. Cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului, raportul intitulat sugestiv Multiplele chipuri ale excluziunii aratã cum cele trei fenomene cheie (rãzboiul, sãrãcia extremã ºi discriminarea) sunt responsabile de privarea copiilor de copilãrie, în întreaga lume.

Conform Institutului Naþional de Statisticã (INS), în 2016, 282.000 de copii din România, cu vârsta între 7 ºi 17 ani, nu urmau nicio

student participant la tabãrã.

A fost un exerciþiu bun, spune profesorul care i-a coordonat ºi care acum s-a arãtat plãcut surpins de munca studenþilor sãi. „Aproape fiecare a fãcut câte douã lucrãri ºi m-au surpins plãcut cã au lucrat foarte, foarte bine. Fiecare tabãrã e un test ºi vom vedea la finalul carierei ce se va întâmpla. Nu numai tabãra conteazã pentru un artist, ci ºi munca de atelier ºi tot ce þine de un om”, a adãugat Matei Gaºpar, profesor la Facultatea de Arte din Timiºoara,

Universitatea de Vest.

An de an, studenþii de la diverse universitãþi din þarã aleg Petroºaniul pentru a-ºi face practicã.

Aici gãsesc tot ce au nevoie, plus insporaþie. ªi în acest an, inspiraþia le va aduce un plus valoare pentru ceea ce se pregãtesc ei sã facã pe viitor.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

formã de învãþãmânt, iar în anul ºcolar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul primar ºi gimnazial ºi 26.722 de liceeni sau elevi ai învãþãmântului profesional au abandonat ºcoala.

4 Actualitate

Copilãria, celebratã de 1 iunie, în autoritãþile din Vulcan, la Brazi carnaval la U Petroºani n adevãrat bâlci, cu carusele, tarabe cu dulciuri ºi jucãrii ºi multe veselie, muzicã ºi un spectacol, s-a desfãºurat la Vulcan, în zona de agrement de la Brazi.

A fost sãrbãtoarea copiilor, pe care administraþia localã a celebrat-o cu gândul la cele mai importante poveºti ale copilãriei, responsabilizându-i pe cei mici, prin pildele pe care actorii de la Petroºani le-au spus un scurta scenetã de pe scenã, când au întruchipat statui ale diverselor personaje din basme. „La prima orã, am avut, la Cinematograful Luceafãrul, o piesã de teatru cu tematica mediul curat pentru o viaþã sãnãtoasã.

De acolo, am plecat la Paroºeni, în Colonie, unde am avut activitãþi sportive ºi apoi un program artistic.

Suntem la Brazi, unde am

eci de personaje din desene animate, zâne, pitici, zmei ºi Z prinþese au invadat strãzile din

Petroºani, unde a avut loc una dintre cele mai frumoase parade ale costumelor de carnaval. invitat foarte mulþi copii ºi nu numai. Avem o manifestare artisticã ºi o piesã de teatru pentru copii.

Ne-am gândit la cei mici ºi la

tânãra generaþie. Consider cã este o zi extraordinarã pentru cã toþi aºteaptã sã fie fericiþi”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Ziua Copilului a fost astfel un prilej de a-i asulta cântând pe scenã pe cei care sperã acum sã ajungã, poate, nume conoscute, pe marea scenã.

Personajele de basm, întruchipate de actorii de la Petroºani, în statui, le-au atras tuturor atenþia ºi lumea a aplaudat, cei mici fiind, la final, serviþi cu dulciuri de cãtre actori.

Diana MITRACHE

Este o tradiþie, care are loc în fiecare an ºi cei mici au fost, ºi de aceastã datã, încântaþi sã ia parte, cu mic cu mare, costumaþi ºi deghizaþi la defilare.

Crucea Roºie, întrecere cu viaþa

S

ã fii voluntar e o „meserie” gustatã de tot mai mulþi tineri, dar cei mai mulþi adepþi ar putea fi cei de la Crucea Roºie.

Sunt tineri dornici sã afle ce înseamnã sã poþi acorda primul ajutor, sã nu intri în panicã ºi, la o adicã, chiar sã poþi salva un om. Toate aceste abilitãþi, însã, le dobândesc în orele de practicã ºi aflã cât de bine pot sã acorde primul ajutor, în cadrul unor

concursuri între ºcoli. La finele sãptãmânii trecute, echipajele de cruce roºie din liceele ºi ºcolile de la Petroºani, au fãcut demonstraþii live, în parc

ºi s-au întrecut în cadrul concursului „Sanitarii pricepuþi”.

Au avut de trecut peste probele orale ºi practice ºi apoi, cei mai

buni, se vor califica la faza judeþeanã. Fiecare echipaj a putut sã dea dovadã de multã pricepere ºi, în acest concurs, ºi-au arãtat cu toþii calitãþile de salvatori. „Este concursul care se desfãºoarã de 56 de ani în ºcolile din România, fãrã întrerupere. Este organizat de Crucea Roºie Românã, în parteneriat cu ISJ Hunedoara ºi ISU. Concursul constã în partea practicã, de 10 minute, unde copiii executã manevre de prim-ajutor. Partea teoreticã are în acest an

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018 ªi în acest an, vremea bunã a þinut cu cei mici ºi primarul din Petroºani le-a urat tuturor doar zile cu soare. „E ziua tuturor copiilor, iar la Petroºani, de câþiva ani de zile, ne bucurãm împreunã de acestã zi. E o zi cu soare, plãcutã ºi le urez tutur La mulþi ani! Sã creascã mari ºi sãnãtoºi ºi sã asculte de pãrinþi ºi bunici ºi sã dea Dumnezeu sã fie numai zile cu soare în viaþa lor”,a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Dupã parada costumelor de carnaval, la care au luat parte ºi actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, magicianul Marian Râlea i-a antrenat pe toþi în lumea poveºtilor.

Diana MITRACHE

Magie, poveºti ºi veselie, la Lupeni

M

agie, poveºti, veselie ºi zâmbete ed copii.

Toate acestea au fost ingredientele cu care a fost presãratã Ziua Copilului la Lupeni.

Timp de douã zile, copiii din Lupeni au avut parte de jocuri, magii ºi poveºti.

Generaþiile anilor ’80-’90 îl cunosc pe celebrul magician Marian Râlea, dar ºi pe asistenþii sãi. Magicianul de la Abracadabra este ºi acum de actualitate, dovadã fiind copiii din Lupeni care au sorbit fiecare moment oferit de artist ºi ajutoarele sale. Poveºti, culoare, veselie ºi magie, toate acestea au fost ingredientele cu care a fost presãratã Ziua Copilului. Acþiunile au început

frumos”, ne-a spus Miruna, o fetiþã care a asistat la spectacol.

Mesajul transmis de autoritãþile locale este acela de a ne pãstra copilãria, indiferent de problemele cu care ne confruntãm de-a lungul vieþii.

“Noi, ca administraþie publicã trebuie sã facem în aºa fel încât sã încercãm sã le

încã de ieri, la Lupeni, acolo unde magicianul Marian Râlea a refãcut cu micuþii nerãbdãtori drumului lui Fãt Frumos.

“Am venit ºi pentru copiii mari ºi pentru copiii mici. Toþi avem nevoie de joc, toþi avem nevoie de poveste ºi cel mai frumos lucru este sã ne amitim cã am fost copii ºi sã ne pãstrãm sufletul de copil”, a

declarat magicianul Marian Râlea.

Copiii au fost cei mai încântaþi de momentele oferite de Abracadabra. Povestea lui Fãt Frumos a prins magie datoritã talentului actoricesc cu care ne-a obiºnuit Marian Râlea.

“Mi-a plãcut foarte mult.

Ne-am jucat, am cântat, a fost

Tabãrã de sculpturã, la final T

10 întrebãri, unde copiii trebuiau sã rãspundã”, a spsu Felicia Vitan, preºedinta organizaþiei de Crucea Roºie din Petroºani.

Numai la Petroºani sunt peste 60 de tineri care s-au înscris voluntari la Crucea Roºie. Vor sã ºtie ce au de fãcut, iar Protecþia civilã are pe cine sã se bazeze. „Este foarte important cã aceste cursuri ce se fac în ºcoli sã fie bine fãcute ºi chiar la obiect ºi îi felicit pe cei ce se ocupã de grupurile de tineri din fiecare ºcoalã. Într-o situaþie concretã s-ar ajuta ei pe ei ºi oriunde ar fi.

Este importantã imple-

mentarea acestor programe, pentru cã este viitorul nostru”, a adãugat ºi Ioan Bunea, ºef Protecþia Civilã Petroºani, care a supravegheat modul în care s-a desfãºurat concursul. „Sanitarii pricepuþi” este concursul care îi face pe voluntari sã înveþe cu scopul de a fi cei mai buni, dar ºi sã îi califice pentru a fi primii, în cazul grave, care ar ºti ce este de fãcut.

La aceastã ediþie, învingãtoare ºi calificate pentru etapa judeþeanã, au fost desemnate echipajele de la ªcoala nr 7 ºi de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu.

Diana MITRACHE

ineri studenþi din douã centre universitare, Cluj ºi Timiºoara, au lucrat în lemn ºi, vineri a fost ziua în care cu toþii am putut vedea cum lemnul lor a prins formã ºi contur.

Sunt tineri pasionaþi de artã, care, timp de o sãptãmânã, au fost gãzduiþi în campusul univeristãþii de la Petroºani ºi, cei care i-au primit în ultimii ani spun cã se vede clar evoluþia lor. „Ediþia a XVII-a, nu se remarcã prin numãr, ci prin valoarea exponatelor. Este vroba

despre tinerii studenþi de la Fcaultatea de Arte ºi Design din Timiºoara ºi de reprezentantul Facultãþii de Teologie Ortodoxã a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj Napoca. Sunt, unii dintre ei, la a doua sau a chiar a treia participare în tabãrã, dar fiecare

dintre cei care a venit aici, ne-a surpins, prin lucrãri deosebite ºi, pentru cã am pãstrat lucrãrile lor anterioare, am observat o evoluþie remarcabilã, de la început ºi pânã acum”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din

Petroºani.

Fiecare a dat formã lemnului, aºa cum ºi-a imaginat povestea, în tabãra de la Petroºani.

Unii chiar spun cã au fost inspiraþi ºi cã, aici, îºi încep o poveste cu care vor continua pe viitor. „A fost a doua tabãrã, pentru mine, la Petroºani ºi mi-a plãcut tot ce am fãcut. Este o experienþã frumoasã ºi constructivã. Lucrarea mea este un început de serii personale de lucrãri, cu diferite texturi ºi contraste ºi forme, de la neted ºi rotund, pânã la ascuþit ºi aspru, cu texturã din drujbã”, a spus Dorian Bolca,

Copiii românilor nu duc o viaþã sigurã. O spun statisticile

D

uc lipsuri, sunt sãraci, nu merg la ºcoalã ºi sunt abuzaþi. Acestea sunt câteva dintre dificultãþile în care se aflã copiii din întrega lume, iar România nu este strãinã de acest fenomen.

Ultimul raport global al organizaþiei internaþionale Save the Children, aratã cã România ocupã locul 54 din 175 de þãri monitorizate, în ceea ce priveºte securitatea copilãriei, cu o ratã a aban-

redãm copiilor zâmbetul. Împreunã cu Consiliul Local am organizat evenimente pentru copii, l-am adus pe magicianul Marian Râlea, am avut o colaborare cu actorii de la teatru. Am fãcut în aºa fel încât toþi copiii sã se bucure de astfel de evenimente”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Copiii din Lupeni au avut parte de “1001 poveºti”.

Monika BACIU

donului ºcolar în creºtere, care accentueazã vulnerabilitatea copiilor: 13,9 faþã de 12,1, anul trecut. Cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului, raportul intitulat sugestiv Multiplele chipuri ale excluziunii aratã cum cele trei fenomene cheie (rãzboiul, sãrãcia extremã ºi discriminarea) sunt responsabile de privarea copiilor de copilãrie, în întreaga lume.

Conform Institutului Naþional de Statisticã (INS), în 2016, 282.000 de copii din România, cu vârsta între 7 ºi 17 ani, nu urmau nicio

student participant la tabãrã.

A fost un exerciþiu bun, spune profesorul care i-a coordonat ºi care acum s-a arãtat plãcut surpins de munca studenþilor sãi. „Aproape fiecare a fãcut câte douã lucrãri ºi m-au surpins plãcut cã au lucrat foarte, foarte bine. Fiecare tabãrã e un test ºi vom vedea la finalul carierei ce se va întâmpla. Nu numai tabãra conteazã pentru un artist, ci ºi munca de atelier ºi tot ce þine de un om”, a adãugat Matei Gaºpar, profesor la Facultatea de Arte din Timiºoara,

Universitatea de Vest.

An de an, studenþii de la diverse universitãþi din þarã aleg Petroºaniul pentru a-ºi face practicã.

Aici gãsesc tot ce au nevoie, plus insporaþie. ªi în acest an, inspiraþia le va aduce un plus valoare pentru ceea ce se pregãtesc ei sã facã pe viitor.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

formã de învãþãmânt, iar în anul ºcolar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul primar ºi gimnazial ºi 26.722 de liceeni sau elevi ai învãþãmântului profesional au abandonat ºcoala.

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018

Rentabilitatea CEH, condiþia esenþialã pentru a funcþiona C

zvonurilor au fost indicate mai multe nume, aproape toate din sfera de influenþã a Partidului Social Democrat.

21

iunie – data judecãrii insolvenþei CEH

omplexul Energetic Hunedoara ar putea funcþiona, în viitor, dacã nu va mai fi prins în vârtejurile politice. Este declaraþia lui Ludovic Orban, preºedintele PNL. Acesta s-a aflat, sâmbãtã la Deva, unde a discutat ºi despre problema Complexului Energetic Hunedoara.

“Complexul Energetic Hunedoara va rezista dacã este rentabil, dacã genereazã profit. Aici a existat un plan de restructurare, trebuie pãstrate acele companii miniere care pot sã genereze profit, celelalte piese din angrenaj trebuie, de asemenea, sã genereze profit. În condiþiile date, existã un oarecare temei de a exista. Dacã se iau decizii politice ºi nu se iau decizii economice care sã aibã la

bazã adevãrate planuri de dezvoltare pentru companie, nu ºtiu dacã va exista, în continuare”, a declarat, la Deva, Ludovic Orban, preºedinte Partidului Naþional Liberal.

Bãtãlia politicã s-a ascuþit, în aceste zile, la nivelul Complexului. Se cautã un nou director general care sã conducã societatea. La bursa

Dosarul în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost repus pe rolul instanþei de la Curtea de Apel Alba.

Termenul de judecatã a fost stabilit pentru data de 21 iunie. Dosarul a fost repus pe rol dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a respins solicitarea Sindicatului Noroc Bun care a depus o cerere de intervenþie. Potrivit procedurii, instanþa are douã variante, fie admite intrarea în insolvenþã a CEH, fie o respinge. În paralel, pe rolul Tribunalului Hunedoara a mai fost înregistrat, anul acesta, un dosar în care o firmã din Bucureºti cere deschiderea insolvenþei CEH. Situaþia financiarã a societãþii este dramaticã. Ministerul Energiei arãta cã societatea înregistra un activ contabil net de minus douã mliarde de lei.

Monika BACIU

O nouã sesiune de informare derulatã de Serviciul Anticorupþie Hunedoara cþiunea a fost A derulatã cu prilejul zilei Direcþiei Generale Anticorupþie, la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, cu ocazia derulãrii Colegiului Prefectural Hunedoara.

Angajaþii Serviciului Judeþean Anticorupþie Hunedoara au prezentat membrilor colegiului o serie de aspecte legate de activitatea instituþiei, respectiv infracþiunile de corupþie ºi cele asimilate acestora, modul de acþiune în situaþia în care sunt implicaþi sau iau la cunoºtinþã despre sãvârºirea unor fapte de corupþie, modalitãþile de sesizare, consecinþele ºi costurile corupþiei, precum ºi

Muncitor salvat cu elicopterul SMURD alvatorii montani S au cerut în sprijin intervenþia elicopterului SMURD. Victima a suferit mai multe fracturi ºi se afla într-o zonã greu accesibilã.

Bãrbatul rãnit se afla într-un fond forestier de deasupra Petrilei, în zona Loloaia-ªureanu, iar condiþiile accidentului sunt deocamdatã neclare.

Omul ar fi fost lovit de un cablu al unui TAF, însã fiind vorba de un acci-

dent de muncã cu incapacitate temporarã de muncã, ancheta este derulatã de angajator iar concluziile prezentate ITM Hunedoara. ”Noi am fost informaþi de acest accident, iar angajatorul va face cercetarea ºi

are termen 10 zile pentru a prezenta un raport”, a declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Cert este cã muncitorul a avut nevoie de ajutorul salvatorilor montani din Petroºani,

iar dupã ce i s-a acordat primul ajutor ºi s-a fãcut o evaluare, salvamontiºtii au cerut în sprijin intervenþia elicopterului SMURD. ”Victima avea fracturã deschisã de tibie ºi peroneu, posibilã fracturã de claviculã. Deoarece zona în care s-a petrecut accidentul era foarte izolatã ºi foarte grea pentru transport, s-a apelat la un echipaj aerian SMURD”, a precizat Remus Popescu, ºef Serviciul Salvamont Petroºani.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

cazuri de corupþie instrumentate de cãtre D.G.A. ”Totodatã, membrilor ºi invitaþilor permanenþi din cadrul colegiului prefectural li s-au distribuit materiale cu mesaje preventive anticorupþie ºi le-a fost adusã la cunoºtiinþã modalitatea de sesizare a faptelor de corupþie, prin apel la linia telefonicã gratuitã a D.G.A. - Call Center Anticorupþie 0800.806.806.

Activitatea a avut ca scop promovarea imaginii D.G.A. cu ocazia zilei unitãþii noastre.

La acest eveniment au participat 27 de membri, conducãtori ai serviciilor deconcentrate precum ºi 2 invitaþi permanent”, se precizeazã într-un comunicat al instituþiei. ªedinþa a fost condusã de cãtre prefectul judeþului Hunedoara, Kiszely Fabius-Tiberiu.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iunie 2018

Mãsuratul oilor, demonstraþie autenticã la Vulcan

timpul ca ciobanii sã-ºi urce oile la E munte ºi asta se întâmplã

în zona noastrã de când lumea. Oierii, însã, aveau metode tradiþionale, la care au recurs ºi acum, în cadrul ritualului denumit „mãsuratul oilor”, un procedeu care le dã celor ce rãmân acasã, în gospodãrii, posibilitatea de a-ºi face calcule.

Acþiunea spectaculoasã pentru noua generaþie, care nu a prea avut ocazia sã vadã aºa ceva, s-a desfãºurat la Vulcan în zona

de agrement de la Brazi, acolo unde, mai mulþi ciobani au demonstrat cum se face asta, sus la stânã.

„Se face o simulare cum se procedeazã la mãsuratul oilor. Vin doi ciobani din afarã, ca sã demonstreze

Toma Coconea - pregãtiri intense pentru X -Pyr 2018 M

edaliat cu bronz la competiþia extremã, parapantistul din Petroºani vrea sã-ºi depãºeascã recordul. X-Pyr are loc la finele lunii ºi participã 40 de concurenþi, fiecare însoþit de un ”suporter”.

Întrecerea extremã este inspiratã din celebra competiþie Red Bull-X Alps, iar sportivii trebuie sã parcurgã un traseu de peste 550 de kilometri, în zbor sau cãþãrare.

X-Pyr se deruleazã în munþii Pirinei, startul fiind pe data de 24 iunie a.c., iar sportivii sunt aleºi de cãtre organizatori pe baza rezultatelor la competiþiile internaþionale asemãnãtoare ºi a notorietãþii.

Invitat la start, parapantistul hunedorean Toma Coconea a reuºit sã obþinã locul 3 la ediþia din 2014, iar acum se pregãteºte intens pentru a-ºi depãºi recordul.

Organizatã o datã la doi ani, la fel ca ºi celebra Red Bull X Alps, competiþia de parapantã ºi cãþãrare din Pirinei este o mare provocare pentru sportivi ºi un test numai bun pentru urmãtoarea participare la X Alps.

Maximilian GÂNJU

Inconºtienþa era sã-i coste viaþa F

amilia s-a aventurat cu autoturismul de teren într-o zonã greu accesibilã din masivul Vâlcan, cu intenþia de a ajunge înspre Valea Jiului.

Pentru cã n-au mai putut înainta sau sã se întoarcã, turiºtii au cerut sprijinul salvatorilor montani.

Spre ei a plecat o echipã formatã din salvatori montani din Gorj, toþi fiind recuperaþi ºi aduºi pânã într-o zonã în care drumul este practicabil. Totodatã, salvatorii au fost nevoiþi sã cearã în sprijin o ambulanþã de la

Petroºani, pentru acordarea de ajutor medical ºi transport la spital unui ciclist care s-a accidentat în masivul Parâng.

Dupã ce i-au fost acordate îngrijiri la faþa locului de cãtre salvamontiºti, turistul a fost preluat de autospeciala Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara. ªi tot salvamontiºtii din Gorj au fost solicitaþi sã intervinã în zona de creastã a Parângului, dupã ce doi turiºti s-au separat de grupul cu care erau ºi n-au mai fost de gãsit. Salvatorii au reuºit sã dea de urma lor ºi sã-i salveze, mai ales cã vremea se strica ºi în plus se lãsa ºi întunericul.

Maximilian GÂNJU

cum se fãcea pe timpuri, fãrã sã fi avut mãsurãtori exacte de litru, fãrã alte utilaje ºi scule de mãsurat.

Au un singur bãþ ºi o oalã, iar dupã ce ºtiu ei cum mãsoarã, ne spun exact câte caºuri va primi fiecare pe timpul verii. Asta, în funcþie de câte oi are ºi cât lapte iese. Apoi urcã la munte ºi, pe timpul verii, ciobanii trimit jos, caºul, gata preparat”, a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan, care a organizat acest eveniment în premierã.

La început de varã, localnicii din satele de sub munte, care au pãstrat ca ocupaþie oieritul, urcã cu oile la munte. Prima lor grijã este sã îºi repare stânele sau chiar sã-ºi

construiascã altele noi, pentru a-ºi feri animalele de lupi, dupã care urmeazã mãsuratul oilor Dupã ce îºi rostuiesc stâna, oierii trec la mãsuratul oilor, pentru cã se adunã mai mulþi ºi se gospodãresc împreunã, oile se amestecã ºi trebuie sã ºtie fiecare câtã brânzã sã ia ºi câte zile e de rând la oi. Astfel, fiecare îºi mulge oile lui, se mãsoarã laptele (un litru înseamnã o mãsurã), iar numãrul de mãsuri se trece într-un registru, pentru a se ºti ce drepturi ºi ce obligaþii are fiecare. Dupã mãsuratul oilor, acestea se pasc ºi se mulg la grãmadã, iar stãpânii lor se rânduiesc la fãcutul brânzei ºi la pãscutul oilor.

Diana MITRACHE