Cronica vaii jiului nr 1573, joi 24 mai 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1573

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Pentru a face economie,

Doi consilieri locali renunþã la o deplasare în Germania

O

sãptãmânã.

Atâta timp a trecut de la ºedinþa în care s-a decis ca doi consilieri locali sã plece într-o delegaþie în Germania.

Acum, consilierii în cauzã, respectiv Mihai Barbu ºi Milu Vladislav cer revocarea hotãrârii.

Motivele le prezintã într-un raport înaintat colegilor consilieri.

“Vã facem cunoscut cã renunþãm la deplasarea noastrã în Germania din perioada 24-27.06.2018 pentru a nu greva bugetul primãriei într-o perioadã de crizã. Prin urmare propunem revocarea hotãrârii nr. 164/2018 prin care am fost aleºi sã facem aceastã deplasare”, aratã cei doi consilieri locali. În urmã cu o sãptãmânã, Consiliul Local a decis, prin vot secret, delegarea celor douã persoane care sã participe în Germania, la o acþiune organizatã de Camera de Comerþ ºi industrie

Românã – Germanã împreunã cu Bayern Handwerk Internaþional GmbH. Deplasarea ar fi trebuit sã aibã loc în perioada 24 – 27 iunie. ”Proiectul se desfãºoarã în cadrul programului Ministerului Federal al Economiei ºi Energiei din Germania. Considerãm cã participarea la aceastã delegaþie de informare este beneficã pentru municipiul nostru, prin acumularea de noi cunoºtinþe ºi practici utilizate la nivel european în domeniu”, arãta proiectul aprobat.

Aleºii locali au aprobat alocarea de la buget a sumei de 9.600 de lei în vederea cheltuielilor legate de transport, cazare ºi masã a delegaþiei CL Petroºani.

Monika BACIU

Miner mort, sindicatele cer DEMISIA conducerii CEH

N

eputinþã, durere, revoltã. Petroºaniul este, din nou, în doliu, dupã ce un miner de 41 de ani de la mina Livezeni ºi-a pierdut viaþa în subteran.

Cãrbunele din Valea Jiului poartã urme de sânge. Minerii au murit pentru a aduce la luminã aurul negru din subteran. Ei, eroii din mãruntaiele pãmântului, au murit în întuneric. În chinuri. >>> PAGINA A 3-A

Plecat cu sume compensatorii, reangajat la CEH n fost director general al U Complexului adresat instanþei unde a contestat concedierea sã.

Energetic Hunedoara trebuie reangajat, prin decizie a instanþei.

Numai cã procesul de reangajare s-a fãcut încã de un an de zile.

Aurel Niculescu a plecat cu disponibilizare, iar apoi s-a

R

epus pe post

Aurel Niculescu, fostul director general al CEH a plecat în anul 2016, atunci când au avut loc disponibilizãrile de la CEH. A beneficiat ºi de sume compensatorii. La un an distanþã, Viorel Stancu

(actualul director general) l-a reangajat.

Acum, însã, o decizie a instanþei vine sã susþinã acþiunea lui

Aurel Niculescu, ºi mai mult decât atât, Complexul trebuie sã îi plãteascã ºi drepturile salariale.

“Admite în parte acþiunea precizatã formulatã de reclamantul Niculescu Aurel, în contradictoriu cu pârâtul Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA Sucursala Electrocentrale Deva.

Anuleazã decizia nr.

8739/19.12.2016 emisã de pârât. Obligã pe pârât la reintegrarea reclamantului pe postul deþinut anterior concedierii, respectiv acela de inginer principal specialist, pe perioada 20.12.2016–14.05.2 017. Obligã pe pârât la plata cãtre reclamant a tuturor drepturilor salariale rezultate din calitatea de salariat, pe perioa-

da 20.12.2016 – 14.05.2017”, aratã decizia instanþei. În prezent, potrivit informaþiilor oficiale, Aurel Niculescu este director Direcþia Energie din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Decizia Tribunalului Hunedoara nu este definitivã. În termen de 10 zile de la comunicare, pãrþile au posibilitatea de a depune apel.

Monika BACIU

2 Actualitate

121 de persoane pentru 15 locuri de muncã

B

ãtãlie mare pe locurile de muncã disponibile în Valea Jiului. Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a organizat o bursã a locurilor de muncã.

La nivel de judeþ au fost disponibile 130 de locuri de muncã ºi s-au prezentat 193 de persoane care îºi cãutau un job. Cea mai mare concurenþã a fost la Petroºani, unde au fost disponibile 15 posturi ºi s-au prezentat 121

de persoane. Angajatorii din judeþul Hunedoara au pus la dispoziþia ºomerilor 130 de locuri de muncã. La acþiunile organizate la agenþiile locale ale AJOFM Hunedoara s-au prezentat 193 de persoane.

Numai 18 persoane au fost încadrate în muncã.

Cele mai multe persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã au fost la agenþia din Petroºani. 121 de persoane au fost sã se intereseze de cele 15 oferte de locuri de muncã. „Au fost contactaþi un numãr de 56 angajatori în vederea participãrii la bursã

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018 ºi au participat efectiv un numãr de 21 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 130 de posturi”, aratã AJOFM Hunedoara.

Astfel, la Hunedoara au fost disponibile 105 locuri de muncã ºi au participat 30 de persoane, la Petroºani pentru cele 15 posturi s-au “disputat” 121 de cetãþeni, iar la Orãºtie au fost disponibile 10 locuri de muncã ºi s-au prezentat 42 de persoane. Au fost selectate 36 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 18 persoane.

Astfel, la Hunedoara cinci persoane au fost încadrate pe loc, dintre care o persoanã cu studii superioare.

La Petroºani doar 9 din cei 121 de participanþi ºi-au gãsit loc de muncã, în timp ce la Orãºtie 4 persoane au fost angajate.

Agenþia va monitoriza dupã un interval de 30 de zile câte dintre persoanele selectate au fost încadrate în muncã.

Monika BACIU

Protocol de predare-primire a obiectivului de investiþii finalizat ,,Colector menajer staþiunea turisticã Straja - Lupeni

R

eprezentanþii CJ Hunedoara ºi cei ai Apa Serv Valea Jiului vor încheia mâine protocolul de predareprimire a obiectivului de investiþii finalizat ,,Colector menajer staþiunea turisticã Straja Lupeni.

În fapt, investiþia în valoare totalã de 2.243.938,40 lei cu TVA va trece din patrimoniul public al Judeþului Hunedoara în administrarea operatorului regional de apã S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A Petroºani.

“Potrivit prevederilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitãþi publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, “bunurile realizate în cadrul programelor de investiþii ale unitãþilor administrativ-teritoriale aparþin dome-

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

niului public al unitãþilor administrativ-teritoriale, dacã sunt finanþate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publicã a acestora, ca bunuri de retur, dacã au fost realizate cu finanþare privatã în cadrul unor programe de investiþii asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la expirarea acestuia.” Bunurile aferente investiþiei finalizate se înregistreazã în evidenþa patrimoniului public al Judeþului Hunedoara, ºi se transmit în administrarea operatorului regional de apã S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A Petroºani, completându-se în mod corespunzãtor contractul de delegare al serviciilor de alimentare cu apã ºi de canalizare al localitãþilor din Valea Jiului”, aratã Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara.

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare pentru staþiunea turisticã

Director: z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

Restricþii temporare de trafic pe DN 76 ºi pe o bretea de acces pe autostradã irculaþia rutierã este C restricþionatã pe DN 76, în apropierea localitãþii

Brãniºca (Hunedoara) ºi pe o bretea de acces pe autostradã pânã duminicã, 1 iulie 2018, în vederea execuþiei lucrãrilor de amenajare a pasajelor supraterane ale lotului 4 al autostrãzii Lugoj - Deva, a anunþat compania de drumuri. "În perioada 23.05.2018 01.07.2018, circulaþia rutierã se va închide pentru perioade de 30 de minute la intervale de 2 ore, pe DN 76, sectorul de drum cuprins între km 4+135 - 4+240 (în apropierea localitãþii Brãniºca, judeþul Hunedoara) ºi pe breteaua 4, de intrare, a autostrãzii A1 Deva - Orãºtie. Închiderea temporarã a circulaþiei este necesarã în vederea execuþiei lucrãrilor de amenajare a

Straja din Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara a avut un puternic impact negativ asupra desfãºurãrii normale a activitãþilor turistice din staþiunea Straja generând mari dificultãþi de autorizare a funcþionãrii unitãþilor de cazare ºi de alimentaþie publicã. În aceste condiþii, la nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara s-a hotãrât realizarea obiectivului de investiþii ,,Colector menajer staþiunea turisticã Straja - Lupeni”, investiþie care presupune construirea unui colector menajer pentru preluarea apelor uzate menajere, din staþiunea Straja pânã în Municipiul Lupeni.

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

Monika BACIU Genu TUÞU

pasajelor supraterane ale lotului 4 al autostrãzii Lugoj Deva. Închiderea traficului va fi semnalizatã cu bariere, iar circulaþia alternativã va fi dirijatã de piloþi de trafic, la capetele sectoarelor de drum", precizeazã Compania Naþionalã pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) într-un comunicat .

Informaþii suplimentare privind starea reþelei de drumuri naþionale pot fi obþinute de la Dispeceratul Companiei Naþionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., dar ºi pe paginile de Facebook ºi Twitter ale CNAIR.

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

Miner mort, sindicatele cer demisia conducerii CEH

N

eputinþã, durere, revoltã. Petroºaniul este, din nou, în doliu, dupã ce un miner de 41 de ani de la mina Livezeni ºi-a pierdut viaþa în subteran. Cãrbunele din Valea Jiului poartã urme de sânge. Minerii au murit pentru a aduce la luminã aurul negru din subteran. Ei, eroii din mãruntaiele pãmântului, au murit în întuneric. În chinuri.

Un angajat al minei Livezeni, Sorin Ene de 41 de ani ºi-a pierdut viaþa miercuri dimineaþã în subteran, iar echipele de intervenþie au încercat în zadar manevrele de resuscitare. Omul lucra în subteran, unde cãra materialele pentru front, moment în care a fost lovit în cap de o piesã de 150 de kg.

Echipajul de pe ambulanþã, care a intervenit, dupã ce a fost scos la suprafaþã, pentru cã omul a fost gãsit inconºtient în subteran, a încercat în

zadar manevrele de resuscitare, putând doar sã declare decesul, în jurul orei 11,00 Potrivit unui comunicat remis de conducerea CEH „Miercuri, în jurul orei 8:40, în timpul programului de lucru aferent schimbului I - subteran, la E.M. Livezeni a avut loc un accident de muncã soldat cu decesul unui miner de front.

Accidentul s-a produs în galeria de cap a abatajului frontal din panoul 5, strat 13. În timp ce muncitorul efectua operaþiunea de

transport subansambluri transportor tip TR-7 a fost accidentat de o componentã metalicã.

Primul ajutor acordat la locul accidentului a venit din partea salvatorilor minieri, iar ulterior accidentatul a fost transportat la suprafaþã unde a fost preluat de o echipã SMURD. În ciuda manevrelor de resuscitare, la ora 10:53 a fost declarat decesul.

Cauzele ºi împrejurãrile producerii accidentului sunt în curs de cercetare de cãtre

Ce posta ministrul Energiei când minerul murea?

M

inistrul Energiei, Anton Anton, are alte preocupãri. În timp ce minerul de la mina Livezeni murea în subteran, ministrul ENERGIEI avea probleme de AGRICULTURÃ.

Demnitarul distribuia pe pagina sa de socializare un clip. Clip în care un tânãr lucra pãmântul. Ironia sorþii face ca minerul de 41 de ani, Sorin Ene, care ºi-a pierdut viaþa în timpul serviciului, lucra SUB pãmânt. I s-a prãbuºit, în zona cervicalã, o piesã de 150 de kilograme.

Nu este pentru prima datã când ministrul are astfel de

activitãþi. În primãvara acestui an, chiar în perioada în care ministrul împãrtãºea cu internauþii frumuseþile României, cãrbunele din Valea Jiului nu mai ajungea la termocentrale din cauza CFR Marfã. Compania de transport

organele abilitate”, se aratã în comunicatul remis presei. În tot acest timp, sindicatele acuzã conducerea CEH ºi le cer directorilor demisia, pentru problemele din minerit, accidentul mortal de acum, fiind cel care a pus capac tãcerii sindicatelor. „Eu consider cã, aºa cum am spus acum câtva timp, aceastã conducere a CEH este în vacanþã.

Cred cã a sosit momentul ca ei sã îºi depunã demisia în bloc, pentru toate sincopele manageriale, atât de pe partea energeticã, dar ºi minierã. Mina Livezeni este o minã consideratã viabilã, unde procesul investiþional în montarea Complexului Mecanizat este mult întârziat ºi unde sunt o grãmadã de probleme pentru a asigura cele necesare investiþiei. Cred cã ar trebui sã îºi dea demisia ºi sã lase pe alþii mai pricepuþi”, a spus Darius

a refuzat punã la dispoziþia CEH vagoanele pentru a transporta huila la termocentrale, din cauza datoriilor pe care CEH le are. Minerii si energeticienii nu îºi primiserã bonurile de masã, iar problemele Complexului Energetic Hunedoara se adânceau, însã ministrul era “zen”. Atunci, ministrul a descoperit Platoul Vârtoapelor.

Monika BACIU

Câmpean, preºedintele sindicatului Muntele.

Inspectorii de muncã au fost la faþa locului, imediat dupã producerea accidentului mortal, iar acum a fost demaratã o anchetã ce va scoate în evidenþã cauza producerii accidentului.

“A fost lovit în zona cervicalã de o piesã manipulatã prost, din primele cercetãri. Deocamdatã, având în vedere cã cercetarea se desfãºoarã la faþa locului, nu am mai multe amãnunte”, a spus Florin Bozdog, ºef al ITM Hunedoara.

Poliþiºtii criminaliºti din Petroºani au deschis un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de ucidere din culpã.

“Astãzi, în jurul orei 08.40, Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã cu privire la producerea, în subteranul EM Livezeni, a unui accident de muncã, în urma

cãruia a fost rãnit de un utilaj, în zona capului, un miner în vârstã de 41 de ani. În ciuda eforturilor medicilor, bãrbatul a decedat. În cauzã a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunilor de ucidere din culpã ºi nerespectarea mãsurilor legale de securitate ºi sãnãtate în muncã, cercetãrile fiind coordonate de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, în vederea stabilirii circumstanþelor producerii accidentului.

Accidentele de muncã din minerit sunt efecte nedorite ºi ale lipsurilor din subteran, iar ancheta va scoate în evidenþã ce s-a petrecut acolo, aºa încât minerul de 41 de ani sã fie izbit în cap de o piesã atât de grea.

Bãrbatul lasã în urmã un copil minor.

Diana MITRACHE Monika BACIU

4 Actualitate

Cu ce s-a ales Petroºaniul dupã vizita Rovanei Plumb?

rimarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi P a cerut bani, la discuþiile

cu ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, pentru a duce utilitãþile, respectiv gazul ºi canalizarea spre zona industrialã de la Livezeni, acolo unde ar putea veni investitori care sã dezvolte o afacere.

S-a referit ºi la muzeul mineritului, care are un proiect finanþat în parte cu bani europeni, ori la reabilitarea infrastructurii, în zona Coloniei, sau în zona de deasupra UMIROM, ori pe strãzile din spatele primãriei,

proiecte ce au detaliile tehnice de execuþie finalizate.

De fapt, primarul din Petroºani a cerut ºi o discuþie despre termoficare, în ideea în care nu mai rãmâne singurul racordat la acest sistem ºi a cerut, tot în acest sens, investiþii în minerit, pentru cã altfel nimic nu va fi viabil. „Se pare cã existã o

posibilitate, vom vedea la Bruxelles, sã se dea bani pentru co-finanþãrile de la proiectele europene, din partea guvernului, sau din alte surse, însã, în ceea ce priveºte proiectele de infrastructurã mare, care nu sunt eligibile acum pe axele de finanþare ºi aici vorbim de drumul spre Herculane, ori

Verdictul în dosarul tragediei de la Uricani, amânat pânã luna viitoare

J

udecãtorul a cerut încã un termen pentru a putea ajunge la o soluþie în dosarul tragediei din 2011 de la EM Uricani, când cinci ortaci au fost seceraþi de o explozie.

Este ultimul rãgaz pe care l-a mai putut cere magistratul care a judecat dosarul complex

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

care priveºte tragedia minierã. Astfel, pe data de 5 iunie a.c. ar urma sã se pronunþe cu privire la vinovãþia sau nevinovãþia inculpaþilor.

Dosarul exploziei de la Uricani se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani încã din anul 2012, iar patru ºefi ai minei, Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan au fost trimiºi în judecatã

pentru ucidere din culpã ºi nerespectarea nomelor de sãnãtate ºi securitate în muncã. În explozie ºi-au pierdut viaþa cinci ortaci.

Raportul ITM întocmit în cazul exploziei de la mina Uricani a arãtat cã au fost înregistrate nu mai puþin de 26 de abateri de la normele de protecþia muncii. În ceea ce priveºte vinovãþia, raportul ITM a arãtat cã aceasta nu aparþine victimelor.

Decizia Judecãtoriei Petroºani nu va fi una definitivã iar eventualele condamnãri vor putea fi atacate la Curtea de Apel Alba Iulia de pãrþile nemulþumite de decizia magistraþilor instanþei de fond.

Maximilian GÂNJU

spre Voineasa, ele vor putea fi finanþate, dacã se va iniþia un proiect finanþat pe bani europeni, pentru Valea Jiului, aºa cum este acum pentru Delta Dunãrii. Este vorba despre un fel de zonã specialã, în care sã se finanþeze ºi alte categorii de lucrãri, decât cele care sunt pe axele de dezvoltare regionalã”, a

spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul spune cã deja a trimis dosarele, înainte de termenul limitã de 25 mai impus de Rovana Plumb la vizita de aici, la Consiliul Judeþean. Petroºaniul a fãcut devizele ºi are planificãrile gata, dar Tiberiu Iacob Ridzi s-a declarat rezervat în ce priveºte reuºita atragerii fondurilor. „Sunt rezervat, pentru cã, de-a lungul timpului, din pãcate, au fost multe discuþii legate de aceste lucruri, indiferent de cine a fost la guvernare ºi din pãcate au rãmas fãrã niciun rezultat”, a conchis primarul din Petroºani.

Diana MITRACHE

Premiera „SWIM”, la Petroºani, cu sala plinã F

ilmul lui Avram Iancu, bibliotecarul din Petroºani care a fãcut istorie înotând în Canalul Mânecii, ori traversând Dunãrea, a fost prezentat publicului de acasã.

Aºa a spus protagonistul care a trecut înot Dunãrea, într-una dintre cele mai grele curse de anduranþã, pe care acest om, inspirat de o carte din bibliotecã, a fãcut-o anul trecut.

Sala cinematografului a fost plinã de lume ºi alãturi i-au fost o parte dintre cei care l-au însoþit în aventura extrem de grea, iar imaginile au fost aplaudate de toatã lumea. S-a râs ºi asistenþa a rãmas mutã pe parcursul filmului, la anumite faze, iar regizorul ne-a spus cum a pornit totul. „În ianuarie 2017, am aflat din mediul on-line cã un român vrea sã înoate toatã Dunãrea. L-am contactat ºi i-am cerut sã îmi permitã sã îl însoþesc, în expediþia asta. În film se înoatã foarte puþin. Într-o orã

Cu robe ºi gânduri de viitor

U

nul vrea sã fie medic, altul designer de interior, altul mecanic bun, dar toþi au mari emoþii în faþa examenului maturitãþii.

Sunt absolvenþii claselor a XII-a, care au defilat, aºa cât sã îi vadã toatã lumea, prin municipiul Petroºani, în robe distincte, fiecare de la liceul de la care vine.

Ne-au împãrtãºit ºi nouã din gândurile lor, acþiunea fiind o premierã pentru toatã lumea. „E o etapã a vieþii pe care o parcurge fiecare ºi e foarte bine. Ne simþim bine sã fim absolvenþi. E o idee foarte bunã sã defilãm prin oraº, pentru cã am vãzut cã nu sunt locuri unde sã vinã

de film, este un pic peste un minut în care doar înoatã Avram.

Restul este poveste, un chin, o luptã a unui om cu forþele naturii, cu un fluviu, cu vântul, cu frigul. S-au filmat 150 de ore în total ºi ne-a luat douã luni sã vizionãm ºi sã notãm ce punem în film”, a spus Sabin Dorohoi, regizorul „SWIM”.

Avram Iancu, un român autentic, care a fãcut auzit numele României ºi al Petroºaniului, acolo unde a ajuns, spunea, la premiera de acasã cã abia aºteaptã sã le vadã reacþia copiilor lui ºi a soþiei. A spus, însã, cã se simte român ºi asta l-a bucurat cel mia mult, pentru cã pe tot parcursul filmului,

l-a urmãrit melodia „Treceþi batalioane române Carpaþii”. „Dincolo de efort, de poveste, de probleme ºi bucurii, eu mã bucur cã, prin acest mod al meu de a mã exprima, România are de câºtigat într-un anume fel. Filmul va fi subtitrat în englezã ºi difuzat în întreaga lume. Se va auzi de România ºi acesta este marea mea bucurie”, a adãugat ºi Avram Iancu, personajul principal.

Filmul a fot bine primit ºi lumea a venit sã îl vadã pe Avram Iancu, cum a rezistat în frig, apã, ploi, sau în maºina ce îi era pregãtitã de echipaj, cu dorul de casã ºi cei dragi.

Diana MITRACHE

pãrinþii, bunicii sã ne vadã. Aici pot veni toþi ºi e o mândrie ºi pentru noi sã fim aici”, a spus Irina Mustaþã, absolventã de la Colegiul Mihai Eminescu.

Iar alþii ne-au spus ºi ce vise au: „Sunt foarte emoþionat sã fiu aici, în ultimul an de liceu.

Consider cã, chiar dacã este an terminal, nu este sfârºitul ºi totul abia acum începe. Cred cã voi putea face mult mai multe, pe viitor. Merg la medicinã, am studiat mult, am participat la olimpiade ºi totul pentru acest scop”, a ad[ugat Mihnea Þãranu, absolvent, care s-a calificat la ambele discipline la olimpiadele naþionale. „E o idee foarte bunã, atât pentru oamenii din oraº, cât ºi pentru noi, pentru cã ne vãd toþi ºi sunt foarte bucuroºi.

Vedeam oamenii cã se bucurã sã ne vadã pe noi defilând ºi, trebuie sã spun

cã ne pare rãu de anii care s-au dus. Se terminã liceul, dar va urma o perioadã foarte frumoasã.

Eu, însã, o sã fiu mereu nostalgicã, atunci când mã gândesc la liceu”, a spus ºi Ariana Colda. „Mi se pare o idee interesantã, cã aºa ne întâlnim cu toþii absolvenþii de la celelalte licee, ne facem prieteni noi ºi aºa ne vedem cu toatã lumea.

Este finalul liceului ºi eu îmi doresc sã devin

designer de interior ºi voi da la Timiºoara la facultate. Sper sã fie ok”, ne-a împãrtãºit din visele sale ºi Maria Selaje, o altã absolventã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Ideea de a-i aduna pe toþi absolvenþii le-a aparþinut pãrinþilor, care au vrut sã fie cât mai mulþi la festivitatea de final de liceu. Primarul, însã, a fost cel care le-a urat tuturor succes în viaþã. „Este o paradã a absolvenþilor cu toate clasele a XII-a , pe care le-am invitat azi în parc. Eu zic cã e o idee bunã, vremea ne ajutã ºi este important sã marcãm acest moment.

Comunitatea îi vede ºi are posibilitatea sã îi felicite pe cei care terminã liceul ºi încheie o etapã importantã din viaþa lor ºi se

Aleargã la înãlþime – ediþia a VII-a

C

heile Buþii vor fi luate cu asalt de turiºti veniþi atât din þarã cât ºi din strãinãtate.

Cea de-a VII-a ediþie a Retezat SkyRace va avea loc în luna iunie, iar la eveniment sunt aºteptaþi sute de pasionaþi de adrenalinã, sport ºi aer montan.

Sloganul competiþiei este

“Aleargã la înãlþime”, iar în data de 16 iunie se dã startul celei de-a 7-a ediþii Retezat SkyRace Intersport! Douã din probele competiþiei se încadreazã la categoria SkyRunning, iar una dintre ele se adreseazã celor care iubesc trekkingul sau celor care vor sã înceapã alergarea montanã. Retezat SkyRace Intersport este un concurs de alergare montanã, de skyrunning,

care se desfãºoarã în Munþii Retezat, la Cheile Buþii, Uricani, Hunedoara, ºi care propune trei trasee. “„Custura” este recomandat alergãtorilor cu experienþã montanã, are 28 de kilometri (9 kilometri de creastã alpinã) ºi 2.300 de metri diferenþã pozitivã de nivel ºi un timp limitã de parcurgere de 8 ore (cel mai înalt punct atins va fi vârful Custura, 2.457 de metri). ”Buta” are o lungime de 23 de kilometri (5 kilometri de creastã alpinã), 1.400 de metri diferenþã pozitivã de nivel ºi timp limitã de parcurgere de 6 ore. ”Valea Mãrii” are o lungime de doar 7 kilometri ºi 300 de metri diferenþã de nivel”, aratã organizatorii.

An de an, competiþia adunã la start sute de participanþi ºi alte sute de persoane care vor sã evadeze din rutina cotidianului.

Monika BACIU

îndreaptã spre maturitate ºi cu toate greutãþile inerente acestei etape a vieþii. Le urez succes tuturor!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Defilarea liceenilor a avut loc pe traseul de la Parcul Carol Schreter spre

teatrul din Petroºani, iar tinerii au avut posibilitatea de a fi vãzuþi de toþi cei care îi cunosc. A fost un mod de a saluta finalul liceului, pentru cã de acum, fiecare pleacã cu visele lui, spre un alt viitor.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Cu ce s-a ales Petroºaniul dupã vizita Rovanei Plumb?

rimarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi P a cerut bani, la discuþiile

cu ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, pentru a duce utilitãþile, respectiv gazul ºi canalizarea spre zona industrialã de la Livezeni, acolo unde ar putea veni investitori care sã dezvolte o afacere.

S-a referit ºi la muzeul mineritului, care are un proiect finanþat în parte cu bani europeni, ori la reabilitarea infrastructurii, în zona Coloniei, sau în zona de deasupra UMIROM, ori pe strãzile din spatele primãriei,

proiecte ce au detaliile tehnice de execuþie finalizate.

De fapt, primarul din Petroºani a cerut ºi o discuþie despre termoficare, în ideea în care nu mai rãmâne singurul racordat la acest sistem ºi a cerut, tot în acest sens, investiþii în minerit, pentru cã altfel nimic nu va fi viabil. „Se pare cã existã o

posibilitate, vom vedea la Bruxelles, sã se dea bani pentru co-finanþãrile de la proiectele europene, din partea guvernului, sau din alte surse, însã, în ceea ce priveºte proiectele de infrastructurã mare, care nu sunt eligibile acum pe axele de finanþare ºi aici vorbim de drumul spre Herculane, ori

Verdictul în dosarul tragediei de la Uricani, amânat pânã luna viitoare

J

udecãtorul a cerut încã un termen pentru a putea ajunge la o soluþie în dosarul tragediei din 2011 de la EM Uricani, când cinci ortaci au fost seceraþi de o explozie.

Este ultimul rãgaz pe care l-a mai putut cere magistratul care a judecat dosarul complex

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

care priveºte tragedia minierã. Astfel, pe data de 5 iunie a.c. ar urma sã se pronunþe cu privire la vinovãþia sau nevinovãþia inculpaþilor.

Dosarul exploziei de la Uricani se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani încã din anul 2012, iar patru ºefi ai minei, Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan au fost trimiºi în judecatã

pentru ucidere din culpã ºi nerespectarea nomelor de sãnãtate ºi securitate în muncã. În explozie ºi-au pierdut viaþa cinci ortaci.

Raportul ITM întocmit în cazul exploziei de la mina Uricani a arãtat cã au fost înregistrate nu mai puþin de 26 de abateri de la normele de protecþia muncii. În ceea ce priveºte vinovãþia, raportul ITM a arãtat cã aceasta nu aparþine victimelor.

Decizia Judecãtoriei Petroºani nu va fi una definitivã iar eventualele condamnãri vor putea fi atacate la Curtea de Apel Alba Iulia de pãrþile nemulþumite de decizia magistraþilor instanþei de fond.

Maximilian GÂNJU

spre Voineasa, ele vor putea fi finanþate, dacã se va iniþia un proiect finanþat pe bani europeni, pentru Valea Jiului, aºa cum este acum pentru Delta Dunãrii. Este vorba despre un fel de zonã specialã, în care sã se finanþeze ºi alte categorii de lucrãri, decât cele care sunt pe axele de dezvoltare regionalã”, a

spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul spune cã deja a trimis dosarele, înainte de termenul limitã de 25 mai impus de Rovana Plumb la vizita de aici, la Consiliul Judeþean. Petroºaniul a fãcut devizele ºi are planificãrile gata, dar Tiberiu Iacob Ridzi s-a declarat rezervat în ce priveºte reuºita atragerii fondurilor. „Sunt rezervat, pentru cã, de-a lungul timpului, din pãcate, au fost multe discuþii legate de aceste lucruri, indiferent de cine a fost la guvernare ºi din pãcate au rãmas fãrã niciun rezultat”, a conchis primarul din Petroºani.

Diana MITRACHE

Premiera „SWIM”, la Petroºani, cu sala plinã F

ilmul lui Avram Iancu, bibliotecarul din Petroºani care a fãcut istorie înotând în Canalul Mânecii, ori traversând Dunãrea, a fost prezentat publicului de acasã.

Aºa a spus protagonistul care a trecut înot Dunãrea, într-una dintre cele mai grele curse de anduranþã, pe care acest om, inspirat de o carte din bibliotecã, a fãcut-o anul trecut.

Sala cinematografului a fost plinã de lume ºi alãturi i-au fost o parte dintre cei care l-au însoþit în aventura extrem de grea, iar imaginile au fost aplaudate de toatã lumea. S-a râs ºi asistenþa a rãmas mutã pe parcursul filmului, la anumite faze, iar regizorul ne-a spus cum a pornit totul. „În ianuarie 2017, am aflat din mediul on-line cã un român vrea sã înoate toatã Dunãrea. L-am contactat ºi i-am cerut sã îmi permitã sã îl însoþesc, în expediþia asta. În film se înoatã foarte puþin. Într-o orã

Cu robe ºi gânduri de viitor

U

nul vrea sã fie medic, altul designer de interior, altul mecanic bun, dar toþi au mari emoþii în faþa examenului maturitãþii.

Sunt absolvenþii claselor a XII-a, care au defilat, aºa cât sã îi vadã toatã lumea, prin municipiul Petroºani, în robe distincte, fiecare de la liceul de la care vine.

Ne-au împãrtãºit ºi nouã din gândurile lor, acþiunea fiind o premierã pentru toatã lumea. „E o etapã a vieþii pe care o parcurge fiecare ºi e foarte bine. Ne simþim bine sã fim absolvenþi. E o idee foarte bunã sã defilãm prin oraº, pentru cã am vãzut cã nu sunt locuri unde sã vinã

de film, este un pic peste un minut în care doar înoatã Avram.

Restul este poveste, un chin, o luptã a unui om cu forþele naturii, cu un fluviu, cu vântul, cu frigul. S-au filmat 150 de ore în total ºi ne-a luat douã luni sã vizionãm ºi sã notãm ce punem în film”, a spus Sabin Dorohoi, regizorul „SWIM”.

Avram Iancu, un român autentic, care a fãcut auzit numele României ºi al Petroºaniului, acolo unde a ajuns, spunea, la premiera de acasã cã abia aºteaptã sã le vadã reacþia copiilor lui ºi a soþiei. A spus, însã, cã se simte român ºi asta l-a bucurat cel mia mult, pentru cã pe tot parcursul filmului,

l-a urmãrit melodia „Treceþi batalioane române Carpaþii”. „Dincolo de efort, de poveste, de probleme ºi bucurii, eu mã bucur cã, prin acest mod al meu de a mã exprima, România are de câºtigat într-un anume fel. Filmul va fi subtitrat în englezã ºi difuzat în întreaga lume. Se va auzi de România ºi acesta este marea mea bucurie”, a adãugat ºi Avram Iancu, personajul principal.

Filmul a fot bine primit ºi lumea a venit sã îl vadã pe Avram Iancu, cum a rezistat în frig, apã, ploi, sau în maºina ce îi era pregãtitã de echipaj, cu dorul de casã ºi cei dragi.

Diana MITRACHE

pãrinþii, bunicii sã ne vadã. Aici pot veni toþi ºi e o mândrie ºi pentru noi sã fim aici”, a spus Irina Mustaþã, absolventã de la Colegiul Mihai Eminescu.

Iar alþii ne-au spus ºi ce vise au: „Sunt foarte emoþionat sã fiu aici, în ultimul an de liceu.

Consider cã, chiar dacã este an terminal, nu este sfârºitul ºi totul abia acum începe. Cred cã voi putea face mult mai multe, pe viitor. Merg la medicinã, am studiat mult, am participat la olimpiade ºi totul pentru acest scop”, a ad[ugat Mihnea Þãranu, absolvent, care s-a calificat la ambele discipline la olimpiadele naþionale. „E o idee foarte bunã, atât pentru oamenii din oraº, cât ºi pentru noi, pentru cã ne vãd toþi ºi sunt foarte bucuroºi.

Vedeam oamenii cã se bucurã sã ne vadã pe noi defilând ºi, trebuie sã spun

cã ne pare rãu de anii care s-au dus. Se terminã liceul, dar va urma o perioadã foarte frumoasã.

Eu, însã, o sã fiu mereu nostalgicã, atunci când mã gândesc la liceu”, a spus ºi Ariana Colda. „Mi se pare o idee interesantã, cã aºa ne întâlnim cu toþii absolvenþii de la celelalte licee, ne facem prieteni noi ºi aºa ne vedem cu toatã lumea.

Este finalul liceului ºi eu îmi doresc sã devin

designer de interior ºi voi da la Timiºoara la facultate. Sper sã fie ok”, ne-a împãrtãºit din visele sale ºi Maria Selaje, o altã absolventã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Ideea de a-i aduna pe toþi absolvenþii le-a aparþinut pãrinþilor, care au vrut sã fie cât mai mulþi la festivitatea de final de liceu. Primarul, însã, a fost cel care le-a urat tuturor succes în viaþã. „Este o paradã a absolvenþilor cu toate clasele a XII-a , pe care le-am invitat azi în parc. Eu zic cã e o idee bunã, vremea ne ajutã ºi este important sã marcãm acest moment.

Comunitatea îi vede ºi are posibilitatea sã îi felicite pe cei care terminã liceul ºi încheie o etapã importantã din viaþa lor ºi se

Aleargã la înãlþime – ediþia a VII-a

C

heile Buþii vor fi luate cu asalt de turiºti veniþi atât din þarã cât ºi din strãinãtate.

Cea de-a VII-a ediþie a Retezat SkyRace va avea loc în luna iunie, iar la eveniment sunt aºteptaþi sute de pasionaþi de adrenalinã, sport ºi aer montan.

Sloganul competiþiei este

“Aleargã la înãlþime”, iar în data de 16 iunie se dã startul celei de-a 7-a ediþii Retezat SkyRace Intersport! Douã din probele competiþiei se încadreazã la categoria SkyRunning, iar una dintre ele se adreseazã celor care iubesc trekkingul sau celor care vor sã înceapã alergarea montanã. Retezat SkyRace Intersport este un concurs de alergare montanã, de skyrunning,

care se desfãºoarã în Munþii Retezat, la Cheile Buþii, Uricani, Hunedoara, ºi care propune trei trasee. “„Custura” este recomandat alergãtorilor cu experienþã montanã, are 28 de kilometri (9 kilometri de creastã alpinã) ºi 2.300 de metri diferenþã pozitivã de nivel ºi un timp limitã de parcurgere de 8 ore (cel mai înalt punct atins va fi vârful Custura, 2.457 de metri). ”Buta” are o lungime de 23 de kilometri (5 kilometri de creastã alpinã), 1.400 de metri diferenþã pozitivã de nivel ºi timp limitã de parcurgere de 6 ore. ”Valea Mãrii” are o lungime de doar 7 kilometri ºi 300 de metri diferenþã de nivel”, aratã organizatorii.

An de an, competiþia adunã la start sute de participanþi ºi alte sute de persoane care vor sã evadeze din rutina cotidianului.

Monika BACIU

îndreaptã spre maturitate ºi cu toate greutãþile inerente acestei etape a vieþii. Le urez succes tuturor!”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Defilarea liceenilor a avut loc pe traseul de la Parcul Carol Schreter spre

teatrul din Petroºani, iar tinerii au avut posibilitatea de a fi vãzuþi de toþi cei care îi cunosc. A fost un mod de a saluta finalul liceului, pentru cã de acum, fiecare pleacã cu visele lui, spre un alt viitor.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

Octogenar cãutat de salvatorii montani Zeci de metri cubi de lemn confiscat U de poliþiºti P n bãtrân de 84 de ani din localitatea Aninoasa, zona Iscroni, a fost dat dispãrut de familie dupã ce a plecat sã culeagã ciuperci în Masivul Vâlcan ºi n-a mai revenit acasã.

Bãrbatul, Cherãþoiu Gheorghe, a plecat de acasã marþi dimineaþã, iar pânã la cãderea întunericului n-a mai dat nici un semn. Îngrijorate, rudele pensionarului au cerut ajutor ºi mai multe echipe de salvare montanã formate din salvamontiºti, localnici ºi jandarmi montani au plecat în cãutarea lui. Salvatorii au ”periat” o bunã parte a masivului, însã din cauza întunericului au fost nevoiþi sã suspende operaþiunea de cãutare ºi salvare. Ieri, încã de la primele ore ale dimineþii,

nu mai puþin de 15 salvatori montani au urcat pe munte în cãutarea bãtrânului. Acþiunea de cãutare a fost coordonatã de Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara. ”Familia ºi vecinii au anunþat cazul prin numãrul unic de urgenþã 112. Cãutãrile au început marþi seara, cu o formaþie alcãtuitã din 10 salvamontiºti, dar s-au oprit la miezul nopþii din cauza întunericului. Miercuri dimineaþa am suplimentat echipele de cãutare”, a precizat Ovidiu Bodean, ºeful Serviciului Salvamont Hunedoara. În afara salvatorilor hunedoreni a fost alertatã ºi echipa din Gorj, pentru a interveni în caz de nevoie pe partea sudicã a masivului. În total, peste 25 de

Minor, prins bãut la volan U

n minor în vârstã de 17 ani din Lupeni a fost prins de poliþiºti în timp ce se afla, în trafic, la volanul unui autoturism. ªi, spre surprinderea poliþiºtilor, deºi era dimineaþã, în jurul orei 07:40, minorul se afla ºi sub influenþa bãuturilor alcoolice.

poliþiºti, jandarmi, pompieri ºi salvamontiºti, dar ºi persoane de sprijin din cadrul Primãriei Oraºului Aninoasa au fost antrenate în operaþiunile de cãutare.

Semnalmentele persoanei plecate voluntar de la domiciliu: înãlþimea: 1,70 metri, greutatea: aproximativ 70 kg, ochi cãprui, pãr cãrunt, tuns scurt (pe pãrþile laterale), cu calviþie frontalã prelungitã.

La data plecãrii de la domiciliu, bãrbatul era îmbrãcat cu: cizme de

A intrat cu maºina în stâlp! de 22.05.2018, jurul orei 11:35, un Îtânãrnîndata în vârstã de 26 de

ani, din municipiul Lupeni, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66, din direcþia Simeria “În data de 22.05.2018, în jurul orei 07:40, spre Cãlan, la intersecþia poliþiºtii rutieri au oprit în trafic, pe Calea Brãii, cu DC112, nu a adaptat din municipiul Lupeni, autoturismul condus de viteza la condiþiile de drum, un minor de 17 ani, (care nu poseda permis de motiv pentru care a pierdut conducere). Minorul a fost testat cu aparatul controlul volanului ºi a lovit alcooltest, rezultat fiind de 0.59 mg/l, alcool pur un stâlp electric aparþinând în aerul expirat, motiv pentru care a fost transinfrastructurii C.F.R. portat la Spitalul Municipal Lupeni, în vederea recoltãrii de probe biologice”, aratã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã.

cauciuc scurte, tip galoºi, îmblãnite în interior, culoare albastru închis, pantaloni din stofã, de culoare închisã, cãmaºã cu nasturi ºi ºapcã cu cozoroc, de culoare închisã.

Poliþiºtii au solicitat urmãrirea naþionalã a bãrbatului ºi le solicitã celor care deþin informaþii utile anchetei sã apeleze numãrul de urgenþã 112 sau sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de poliþie.

Poliþiºtii au solicitat urmãrirea naþionalã a bãrbatului ºi le solicitã celor care deþin informaþii utile anchetei sã apeleze numãrul de urgenþã 112 sau sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de poliþie.

Maximilian GÂNJU

ani, din municipiul Lupeni. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã.

Pentru o circulaþie rutierã în siguranþã, poliþiºtii le recomandã conducãtorilor auto sã circule prudent, sã nu efectueze depãºiri riscante, sã îºi pãstreze rãbdarea pe tronsoanele aglomerate, sã manifeste respect faþã de ceilalþi participanþi la trafic ºi sã menþinã în mers o distanþã suficient de mare, pentru a nu fi implicaþi în evenimente rutiere.

În urma impactului, a rezultat rãnirea uºoarã a unui pasager în vârstã de 47 de

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

este 80 metri cubi de material lemnos au fost confiscaþi de poliþiºti în urma unor controale privind modul de exploatare ºi gestionare a materialului lemnos. În fapt, poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Criºcior au oprit în trafic, pe DN 74, pe raza comunei Buceº, un autotractor condus de un bãrbat în vârstã de 44 de ani, judeþul Alba. În urma verificãrii avizului de însoþire ºi a cantitãþii de material lemnos transportat, poliþiºtii au constatat faptul cã în avizul de însoþire era menþionatã cantitatea de 16 mc cherestea molid ºi 8 mc grinzi molid, iar în realitate volumul total transportat era de 41 mc cherestea molid ºi 13 mc grinzi molid.

Prin urmare, poliþiºtii au aplicat o sancþiune contravenþionalã în valoare de 3.000 de lei, iar cantitatea de 25 mc cherestea molid ºi 5 mc grinzi molid (care nu era menþionatã în avizul de însoþire secundar) a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Acþiunea a beneficiat de sprijinul reprezentanþilor Gãrzii Forestiere Judeþene Hunedoara.

De asemenea, ºi poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice au efectuat o acþiune pe raza comunei Gurasada, în urma cãreia, în cantonul silvic Dãnuleºti, au identificat 29 cioate provenite de la arbori tãiaþi fãrã drept ºi de 39,7 mc material lemnos din specia carpen, fag ºi cer. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã tãierile au fost realizate de o societate comercialã din judeþul Arad, al cãrei reprezentant nu a putut prezenta documente legale de exploatare. De asemenea, au mai fost identificate în zonã 50 de piese de material lemnos din speciile fag, gorun ºi cer (cu un volum de 14,38 mc), ce proveneau de pe proprietatea privatã a unei persoane fizice, tãierile fiind efectuate de aceeaºi societate comercialã. În cauzã, poliþiºtii au întocmit dosar penal privind sãvârºirea infracþiunii de tãiere fãrã drept de arbori, întreaga cantitate de material lemnos identificatã (54,08 mc) fiind indisponibilizatã ºi predatã în custodia Ocolului Silvic Ilia.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Mai 2018

Henþ cu mâna

O farsã numitã F.C.S.B., o campioanã, CFR!

În anul centenarului fotbalului românesc, titlul naþional ajunge în Ardeal, la CFR Cluj.

Ajunge acolo împotriva sfinþilor falºi invocaþi de acest impostor

numit Gigi Becali, care nu e nici patron la Steaua, nici antrenor.

Nu, el este acolo dictator, care a fãcut tot ce i-a stat în

putinþã sã dezmembreze parºiv tot ceea ce este din brandul unei echipe cu trei finale ºi douã trofee europene în anii 80. Înconjurat de marionete ºi slugi, precum

Nicolae Dicã, MM Stoica sau patronul de paie Vasile Geambazi, FCSB-ul s-a dovedit o farsã ordinarã.

Chemaþi oricare antrenor mare din lumea asta, sã vedeþi

dacã pricepe ceva din FCSB (Fãcãturã Capitalistã Sub Becali), o grupare cu un statut de comedie tragicã.

Oricine putea lua acest campionat centenar, mai puþin FCSB, fostã Steaua.

Viitoarele victime pe lista papiþoiului Becali sunt Cicâldãu, Fl. Matei, Omrani ºi Nemec. Bufoneria continuã. Avem de ce sã râdem...

Fotbal, Liga a V-a, Hunedoara

ETAPA OASPEÞILOR z Condusã la pauzã cu 2-1, AS Sântãmãria Orlea îºi revine dupã pauzã ºi învinge cu 4-2, toate golurile oaspeþilor fiind marcate de Alin Ceuþã! z AS Sargeþia Bretea Romanã a învins cu 4-3 la Unirea general Berthelot, golurile învingãtorilor fiind reuºite de Hãzulea (2), Cãldãruºe ºi D. Miclãuº, pentru gazde punctând Urs, Dumbravã ºi Martinescu z C.S.C Ilia a învins la scor, 4-0, la Victoria Dobra, Nicolae Moga marcând douã goluri, fapt ce îl propulseazã pe locul 2 în clasamentul golgeterilor ligii a V-A Hunedoara z ªi Zarandul Criºcior s-a impus categoric în deplasare, 4-0 la Ponorul Vaþa, scorul etapei fiind în jocul Foresta L. Cernii – Agrocompany Bãcia, 9-1! z Liderul Mãgura Pui a stat

„Ne-am dori în Liga a IV-a...” declarã antrenorul Ovidiu Ciolea de la Mãgura Pui

Cu

11 puncte avans înainte cu douã etape de finalul de campionat, Mãgura Pui este virtual campioanã a Ligii a V-a Hunedoara. Echipa de la Pui este antrenatã de 10 ani de Ovidiu Ciolea (37 de ani), care are dublã calitate de antrenor-jucãtor.

GOLGETERI 24 17 16 14 13

de goluri: Mailat, I. Lupulescu – Mãgura Pui goluri: Moga – CSC Ilia goluri: D. Sãlãºan – Foresta Lunca Cernii goluri: Petriºor – Metalul Criºcior goluri: Raþ – Zarandul Criºcior; Dediu – Foresta Lunca Cernii

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Reporter: Salut Ovidiu, din nou lideri ºi campioni incontestabili...

Ovidiu Ciolea: Da, reuºim sã aducem titlul la Pui, cred, a 5-a oarã. Este o bucurie a mea, a bãieþilor, a întregii comunitãþi.

Reporter: Aveþi un atac excelent, aproape 100 de goluri marcate!

Ovidiu Ciolea: Da, am jucat mereu ofensiv.

Mailat ºi Ionuþ Lupulescu au la un loc 48 de goluri marcate. Remarc ºi apãrarea, cu experimentaþii Traian Biriº ºi Cãpriþã, cu Cristi Sãlãºan, dar ºi un tânãr de perspectivã, Cãtãli Bizere, un puºti de 14 ani, extrem de talentat, pe care l-a folosit deja în vreo 3-4 meciuri.

Reporter: În regula, deci promovaþi.

Cum va fi?

Ovidiu Ciolea: Vom termina pe locul 1, asta e clar. Ne-am dori sã jucãm în Liga a IV-a, dar ºtiu cã depindem de un buget. Poate cã dacã vor fi bani, cu sprijinul Primãriei ºi a Consiliului Local Pui ne vom putea înscrie la toamnã în Liga a IV-a. Altfel o vom lua din nou de la capãt. Important este cã toþi cei din anturajul echipei noastre iubim cu pasiune fotbalul ºi oricum, mergem mai departe. În acest campionat Mãgura Pui va mai întâlni Metalul Criºcior (acasã) ºi Unirea General Berthelot (deplasare), Santos Boz (acasã) ºi restanþa din etapa a 16-a, pe 17 iunie cu Ponorul Vaþa (deplasare).