Cronica vaii jiului nr 1572, miercuri 23 mai 2018

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1572

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Dezbaterile despre viitorul Vãii Jiului se mutã la Lupeni iscuþiile legate de D viitorul Vãii Jiului se mutã la Lupeni.

Prima întâlnire de acest gen a avut loc la Bucureºti, sãptãmâna trecutã.

Uniunea Salvaþi România ºi Platforma România 100 organizeazã luni, 28 mai începând cu orele 17:00 atelierul „Viitorul Vãii Jiului: Perspective economice ºi antreprenoriale”.

Atelierul “îºi propune sã aducã laolaltã tineri antreprenori, agenþi economici din turism, persoane ce dezvoltã afaceri de familie ºi experþi economici care sã colaboreze pentru a genera propuneri

pragmatice de stimulare economicã a Vãii Jiului în contextul transformãrii acestei zone”, aratã invitaþia.

Evenimentul va fi moderat de cãtre Cristina Prunã, deputat USR, membru a Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi a Comisiei pentru afaceri europene. Alãturi de Cristina Prunã vor fi Claudiu Vrînceanu, antreprenor ºi fost secretar de stat în Ministerului Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afacerimembru RO100 ºi Vlad Florea, fost antreprenor, cadru didactic universitar din Valea Jiului, membru USR. Monika BACIU

Adriana Niþescu din Petroºani – singura care pleacã la studii în SUA

O

elevã de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este singura, din tot judeþul Hunedoara, care va urma clasa a X-a la un liceu din Statele Unite ale Americii. Adriana Niþescu a parcurs un lung ºir de interviuri, a scris compuneri ºi i-a impresionat pe americani, ea fiind singura din peste 1400 de tineri din toatã þara care au aplicat ºi dintre cei care vor pleca din toamnã sã studieze acolo. >>> PAGINA A 3-A

Termocentrala Paroºeni scapã de proces, pânã la toamnã

ermocentrala de la Paroºeni, T partea cea mai

modernã, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara scapã de procesul cu Garda de Mediu pânã la toamnã.

Abia în luna septembrie se va relua dosarul în care se judecã cererea CEH privind anularea

procesului verbal de contravenþie emis de Gardã de Mediu în anul 2015.

Dosarul este la faza apelului. Anul trecut, instanþa de la Petroºani a admis, în parte, solicitarea oficialilor Complexului Energetic Hunedoara.

Instanþa a a anulat dispoziþia de suspendare a activitãþii de la termocentrala Paroseni.

“Admite în parte

plângerea contravenþionalã formulatã de petentul Complexul Energetic Hunedoara S.A., în contradictoriu cu intimata Garda Naþionalã de MediuComisariatul General prin Serviciul Comisariatul Judeþean Hunedoara, Admite în parte cererea de intervenþie accesorie formulatã de intervenientul Sindicatul Liber- Electrocentrala

Paroseni, Respinge cererea de intervenþie accesorie formulatã de intervenienta Fundaþia Greenpeace CEE România, ca neîntemeiatã. Modificã procesul-verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiei seria AB nr. 04191 din data de

17.12.2015, dupã cum urmeazã: Reduce sancþiunea principalã a amenzii, de la suma de 40.000 lei, la suma de 30.000 lei. Înlãturã sancþiunea complementarã a suspendãrii activitãþii Electrocentralei Paroseni. Menþine în

rest dispoziþiile procesului verbal. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”, arãta soluþia instanþei din data de 19 mai a anului trecut.

Numai cã oficialii de la Gardã de Mediu au fãcut apel. În vara anului 2015, Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei Paroseni pentru neconformarea la cerinþele de mediu.

Dosarul de la Tribunalul Hunedoara va fi reluat în data de 19 septembrie.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

Aninoasa canalizare fãrã strãzi sparte P entru cã abia a fost finalizatã asfaltarea la Aninoasa, proiectul de introducere al canalizãrii nu va afecta infrastructura rutierã.

Este promisiunea fãcutã de cei de la Apa Serv, care au gãsit, împreunã cu proiectanþii, mãsura potrivitã pentru a exclude posibilitatea de a distruge asfaltul proaspãt turnat ºi trasat, pentru prima datã dupã mulþi ani.

Costel Avram, managerul general al SC Apa Serv Valea Jiului spune

cã una dintre lucrãrile ce vor începe în perioada urmãtoare, dacã nu vor fi contestaþii, va porni la Aninoasa ºi vizeazã introducerea sistemului de canalizare, însã, fãrã sã afecteze strada. În toatã Valea Jiului va fi implementat un program de 90 de milioane

SC PETRESCU PETROVIDAN SRL a solicitat anularea acestuia, reluarea procesului de evaluare cu reexaminarea propunerii sale tehnice. „Admite contestaþia formulatã de SC PETRESCU PETROVIDAN SRL, în contradictoriu cu Asociaþia de

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

G

ropile de pe centura municipiului Petroºani sunt reparate.

Este vorba de zona în care se aflã benzinãriile din cartierul Aeroport. În carosabil au apãrut mai multe gropi, în ultima perioadã, iar acum se efectueazã lucrãri de reabilitare. Porþiunea de drum cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi benzinãriile din cartierul Aeroport a fost inclusã într-un amplu program de reabilitare. La acel moment, banii au venit atât

de la Consiliul Judeþean Hunedoara, cât ºi de la Primãria Petroºani. Contractul a avut o valoare de 3 milioane de lei. În urmãtoarea perioadã mai multe strãzi din localitate vor fi reparate în baza planului de reparaþii al Primãriei Petroºani.

Monika BACIU

Grãdiniþã modernã pentru preºcolarii din Lupeni

reprezentanþii administraþiei locale, dar ºi pentru mine ca profesor, este foarte importantã infrastructura ºcolarã.

Prioritatea noastrã este sã asigurãm un mediu adecvat în care copiii, indiferent de vârstã, sã îºi desfãºoare activitatea”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Lucrãrile, care au demarat în toamna anului trecut, au fost realizate cu fonduri de la bugetul local. Totodatã, autoritãþile locale de la Lupeni mai au în plan accesarea de fonduri europene pentru modernizarea a încã patru unitãþi de învãþãmânt de pe raza localitãþii. 1,5 milioane de euro este valoarea proiectului.

Monika BACIU

Micuþii preºcolari vor avea parte de o sãli de clasã moderne, curate ºi dotate cu toate cele necesare pentru buna desfãºurare a activitãþilor educative. „Mã bucur cã am reuºit sã finalizãm lucrãrile la grãdiniþã. Pentru noi,

nr. 331/ 02.04.2018, întocmit de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara””, în procedura, licitaþie deschisã, organizatã în vederea încheierii unui contract de achiziþie publicã având ca obiect „Delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona de colectare 2 Haþeg”.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Se reparã gropile din DN 66

ucrãrile de modernizare a L grãdiniþei Lumea Copiilor din Lupeni au ajuns la final.

ADI Deºeuri, în faþa unei noi contestaþii societate din satul Cârneºti, O din judeþ, a depus o contestaþie „împotriva procesului-verbal

Cronica Vãii Jiului

de euro, care vizeazã reabilitarea reþelelor de apã ºi de canalizare. Vor fi reabilitare reþele apa - 69,6 km, respectiv în Petroºani-18,4 km, în Petrila-9,2 km, la Aninoasa-1,9 km, restul fiind la Vulcan.

Reþeaua de canalizare ce va fi reabilitatã însumeazã 47,3 km, la Petroºani fiind 11 km, la Petrila-7,4 km, Aninoasa-2,5 km, iar la Vulcan7,2 km.

Diana MITRACHE

Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara”. Anuleazã procesul verbal nr. 331/02.04.2018 ºi actele subsecvente acestuia, în partea ce priveºte evaluarea ºi respingerea ca neconformã a ofertei SC PETRESCU PETROVIDAN SRL. Obligã autoritatea contractantã, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, sã solicite clarificãri punctuale ofertantei SC PETRESCU PETROVIDAN SRL legate de conformitatea ofertei, raportat la cerinþele documentaþiei de atribuire.

Respinge cererea de obligare a autoritãþii contractante la plata cheltuielilor ocazionate de contestaþie, ca nefondatã”, aratã decizia CNSC. Contractul are o valoare de 16,366,767.6 RON. Nu este pentru prima datã când licitaþia organizatã de ADI Deºeuri pentru zona Haþeg este contestat. Pregoterm, societatea de gospodãrire din Vulcan a vrut un contract în zona Haþeg. Societatea din Vulcan a contestat procedura organizatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor judeþul Hunedoara” Monika BACIU

Director: z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

< DECESE < Comunitatea academicã a Universitãþii din Petroºani îºi exprimã regretul pentru trecerea în nefiinþã a distinsului

Prof.univ.dr.ing.

NIÞESCU NICOLAE

Prin trecerea în nefiinþã a domnului prof.univ.dr.ing. Niþescu Nicolae, comunitatea academicã a Universitãþii din Petroºani pierde un om cu alese calitãþii intelectuale ºi morale.

Regrete eterne Dumnezeu sã-l odihneascã!

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

PETROªANI

Monika BACIU Genu TUÞU

comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare.

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

Adriana Niþescu din Petroºani – singura care pleacã la studii în SUA O

elevã de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este singura, din tot judeþul Hunedoara, care va urma clasa a X-a la un liceu din Statele Unite ale Americii.

Adriana Niþescu a parcurs un lung ºir de interviuri, a scris compuneri ºi i-a impresionat pe americani, ea fiind singura din peste 1400 de tineri din toatã þara care au aplicat ºi dintre cei care vor pleca din toamnã sã studieze acolo. Engleza ei impecabilã, testatã cu vorbitori nativi americani, pasiunea pentru

SUA ºi mult curaj, au fãcut-o pe Adriana unul dintre cei mai fericiþi absolvenþi de clasa a IX-a, care va face un excelent schimb de experienþã peste Ocean. Ce înseamnã asta, ne spune chiar ea. „Bursa Flex este o bursã exclusiv pentru liceeni, care îþi oferã ºansa sã pleci în SUA pentru un an de zile.

Eºti integrat într-o fami-

Ambasada nia, Statelor Unite în Româ tru pen

alãturi de Consiliile Americane isterul Educaþie Internaþionalã ºi de Min ªtiinþifice, Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii sã invitã liceeni cu cetãþenie românã fiecare an. participe în programul FLEX, în Cercetãrii Ministerul Educaþiei Naþionale ºi diul rme ªtiinþifice va promova, prin inte gramul Pro inspectoratelor ºcolare judeþene, FLEX în liceele româneºti. erienþã Programul de schimb de exp tul de men FLEX este finanþat de Departa ale te Stat al Guvernului Statelor Uni liceenilor din Americii ºi îºi propune sã ofere unei rul România ocazia de a trãi în cad -un liceu într familii americane ºi de a studia ic. dem american pe parcursul anului aca este X Participarea în Programul FLE lementare, GRATUITÃ. În primul an de imp i numãr de unu FLEX România a oferit bursa judeþe lte 24 de liceeni români din mai mu n, gto ale þãrii, în state precum Washin Maine.

Texas, Colorado, California sau or cu enil Programul se adreseazã ºi lice dintre trei dizabilitãþi, în generaþia recentã ãþi. bilit diza bursieri fiind tineri cu diverse

lie-gazdã, faci liceul acolo, eºti implicat în tot ce înseamnã activitãþi extraºcolare, e totul gratuit”, a explicat Adriana Niþescu, elevã din Petroºani.

Sunt mulþi tineri care aplicã ºi care aud despre o astfel de experienþã, însã, nu toþi au curajul sã aplice.

Adriana a aplicat ºi va pleca, dupã ce a parcurs un drum foarte

greu de parcurs pânã aici. „ªtiu de bursã de acum doi ani. Mi-a rãmas aºa în cap cã este o oportunitate excelentã ºi am stat cu gândul acesta, cã abia aºtept sã ajung la liceu, ca sã pot sã aplic ºi eu.

A fost destul de greu, cã am fost cam peste 40 de copii pe loc. La început, au aplicat 1441 de elevi. În prima

din regiune, cetãþenii Statelor Unite ºi þãrile multe despre pentru ca liceenii sã înveþe mai r þãrile lor nilo rica ame e SUA ºi sã le prezint global, l nive la , 018 7-2 de origine. În 201 ia în SUA stud vor eni lice aproximativ 900 de bursier are Fiec X. FLE lui în cadrul programu bru al mem ca zile de an va locui timp de un -un într ia stud va ºi ne unei familii america le turi cos te toa nd liceu american, avâ acoperite prin program.

Ce este programul FLEX? Congresul Programul FLEX a fost creat de aflã în cel se m Statelor Unite în 1992 iar acu l mu gra de-al 24-lea an de existenþã. Pro de imb presupune un an întreg de sch în Statele experienþã pentru tinerii liceeni, gramului pro Unite ale Americii. Obiectivul e într ce promovarea înþelegerii recipro

Cine finanþeazã programul? t în totaliProgramul de burse este finanþa te ºi Uni r telo Sta tate de cãtre Guvernul Cultural ºi l ona caþi administrat de Biroul Edu Stat, de i tulu (ECA) din cadrul Departamen ECA . cu finanþare de la Congresul SUA þenii încurajeazã înþelegerea dintre cetã te state.

Statelor Unite ºi cetãþenii celorlal nivel local Programul FLEX este sprijinit la tele Unite de cãtre cetãþeni ºi licee din Sta ºi sprijinã ale Americii ce gãzduiesc, educã e saþi pen com vreo liceeni fãrã a primi financiarã.

Criterii de eligibilitate or care Competiþia este deschisã liceenil condiþii: e arel îndeplinesc cumulativ urmãto - au cetãþenie românã; 0 ºi - sunt nãscuþi între 1 Ianuarie 200

15 Iulie 2002; , a X-a - sunt actualmente în clasele a IX-a sau a XI-a; - studiazã limba englezã în liceu; ine viza - îndeplinesc criteriile pentru a obþ de 3 lt mu mai SUA ºi nu au stat în SUA luni în ultimii 5 ani.

etapã am avut de completat o serie de informaþii on-line, apoi am fãcut 3 eseuri legate de experienþa personalã, iar, în urma acestei aplicaþii, care a fost trimisã în America, am fost selectaþi cam 250 de elevi, într-o semifinalã. Apoi am dat teste de limba englezã, alte eseuri, interviuri cu nativi americani ”, a mai spus Adriana.

Programul s-a dezvoltat în lume dupã 1992, iar modelul schimbului de experienþã a prins mereu la tinerii, dornici de un schimb adevãrat de culturi ºi civilizaþii. În anul ºcolar 2016 2017, aproximativ 800 de liceeni au plecat din Europa ºi Asia, iar acum Adriana este singura din judeþul Hunedoara, gata sã descopere America.

Actualitate 3 „Trebuie sã te integrezi într-o societate nouã, descoperi o culturã nouã, eºti implicat în tot ce fac ei, descoperi cum e viaþa acolo ºi, când vii înapoi, dupã un an de zile, descoperi deferenþele ºi, poate, poþi îmbunãtãþi ceva aici. Va fi greu. ªtiu asta, însã, acolo familiile-gazdã sunt alese cu mare grijã ºi totul va deveni uºor pentru a mã acomoda în viaþã”, a adãugat Adriana.

Ea va pleca pe la jumãtatea lunii august în SUA, aºteaptã cu nerãbdare sã vadã în ce stat ºi la ce familie, iar peste un an, colegii ei vor avea de împãrtãºit din experienþa pe care o va dobândi acolo.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi a fost “înlocuit”

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, ºi-a “pierdut” pentru câteva clipe calitatea.

Locul sãu a fost luat de copiii care au venit în vizitã în cadrul programului “ªcoala altfel”. Cei mici au aflat care sunt atribuþiile unui primar. Elevii claselor primare de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au fost cei care l-au vizitat pe primar.

“M-am bucurat, astãzi, de

vizita elevilor claselor I ºi a II-a de la Colegiul Naþional de Informaticã "Carmen Sylva".

Curiozitatea, dar ºi veselia copiilor a fost binevenitã, elevii având ºi câteva propuneri, adecvate vârstei lor. Felicitãri doamnelor învãþãtoare pentru iniþiativã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Copiii au pus stãpânire pe biroul primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Elevii au vrut sã afle, în detaliu, cum se conduce o administraþie localã. Unii chiar ºi-au propus, ca atunci când vor creºte, sã candideze pentru o astfel de funcþie. Pentru majoritatea copiilor atât vizita la Primãrie, dar mai ales faptul cã au avut ocazia sã discute primarul localitãþii a reprezentat o adevãratã mândrie ºi le-a adus o mare bucurie ºi emoþie în suflet.

Monika BACIU

Ministrul Educaþiei: ªcoala e prea Marº iniþiatic pe drumul lui I.D. Sîrbu ncepe Gala grea ºi sunt prea mulþi avocaþi Î Teatrului Dramatic I.D Sîrbu opiii sunt puºi sã din Petroºani, la Cfacã multe teme, sãrbãtorirea celor 7 iar la liceu, programa decenii de existenþã a acestei instituþii.

e de nivel universitar.

A spus-o chiar ministrul Educaþiei Naþionale Valentin Popa, atunci când a venit la Petroºani ºi, pentru cã tot este perioada în care absolvenþii se gândesc la viitor, ministrul a vorbit despre materiile pe care se va pune accent în noua Lege a Educaþiei. „Dacã mã întrebaþi, ca pãrere personalã, dar e o pãrere personalã, conþinutul foarte multor discipline din sistemul preuniversitar este la nivel academic, mult prea ridicat ºi, urmãrind procesul acesta înþeleg cã este ºi greu sã îl reducem, pentru cã sunt fãcute de cadre universitare, care nu pot percepe cã trebuie sã fie mai scãzut” Planul – cadru de la liceu nu va fi redus, dar va creºte numãrul orelor de informaticã ºi sport, ori limbi strãine, iar absol-

venþii de liceu sunt sfãtuiþi sã nu se mai viseze avocaþi, ori juriºti, cã nu prea va mai fi nevoie de ei. O spun, aºa cum afirmã ministrul, studiile fãcute ºi în þarã ºi în afara ei. „În 4 sau 5 numãrul de locuri de muncã din domeniul juridic va scãdea abrupt cu peste 90%.

Este un mare pericol, în momentul de faþã, pentru cei care doresc sã îmbrãþiºeze aceastã carierã, pentru cã vor avea dificultãþi mari peste 4 sau 5 ani ca sã îºi gãseascã un loc de muncã. Deja SUA lucreazã pe scarã largã cu softuri ce fac asistenþa juridicã. Este mult mai uºor pentru jurisprudenþã

Jumãtate dintre români considerã telefonul mobil al partenerului principalul duºman al relaþiei

T

elefonul mobil este unul dintre principalele motive de gelozie în România, aproape jumãtate dintre români fiind mai geloºi pe faptul cã jumãtatea lor stã cu nasul în telefon ºi doar 18% pe timpul pe care ºi-l petrece cu prietenii sau chiar în eventuale relaþii din afarã cuplului.

Studiul a fost realizat de E.ON ºi Kantar în 10 þãri europene. Ceva mai ponderaþi, germanii invoca ºi ei smartphoneul ca motiv principal de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

gelozie, însã în proporþie de doar 32%. În Italia însã lucrurile stau diametral opus. Poate cei mai pasionali dintre europeni, italienii se

declarã cã fiind foarte geloºi în proporþie de 65%, însã motivele sunt total diferite. Dramele se nasc în cazul apariþiei unei alte persoane în

cadrul relaþiei ºi doar 16% dintre italieni percep telefonul mobil al partenerului cã pe un potenþial rival. În nordul Europei, lucrurile rãmân reci ºi raþionale. În Suedia, de exemplu, 73% dintre participanþii la studiu par sã trãiascã într-o armonie desvarsi-

ta. Doar 11% sunt preocupaþi ocazional de o potenþialã relaþie a partenerului lor ºi numai 16% sunt deranjaþi de timpul pe care cel de lângã ei ºi-l petrece cu ochii în ecranul smartphone-ului. În urma rezultatelor, suedezii ar putea fi desemnaþi drept cei mai lipsiþi de gelozie europeni. În general, populaþia Europei pare sã se împartã în trei grupuri: 30% dintre cei intervievaþi sunt uneori geloºi pe o eventualã a treia persoanã care ar putea interveni în cuplu.

sã caute în milioane de dosare, cazuri similare.

Softurile vor fi valabile la costuri rezonabile, iar întreprinderile îºi vor face consultaþie juridicã on-line, pe baza softurilor”, a adãugat Valentin Popa, ministrul Educaþiei Naþionale. În România, doar 110 locuri sunt oferite în magistraturã ºi sunt mii de absolvenþi în domeniul juridic. Juriºtii nu vor fi anulaþi în urmãtorii ani, dar absolvenþii, abia ieºiþi de pe bãncile ºcolii, vor fi inutili.

Accentul, însã, se va pune pe informaticã ºi programare.

Diana MITRACHE Grupul celor care simt cã rivalizeazã cu telefonul mobil este cu doar 3 procente mai mic.Restul de 43%, deºi s-au declarat geloºi, nu au putut sã se hotareasca asupra motivului principal. Rezultatele fac parte din studiul "Trãind în Europa, 2018", în cadrul cãruia E.ON ºi Kantar EMNID au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franþa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Ceha, România, Suedia, Turcia ºi Ungaria.

ªi, pentru cã teatrul poartã numele lui Sîrbu, în deschidere, la finele acestei sãptãmâni, are loc un marº, de la casa memorialã din Petrila, pânã la Petroºani.

Totul porneºte din Petrila, iar noi toþi suntem aºteptaþi voluntari, ca sã refacem un drum, pe care Gary l-a fãcut acum fix 3 decenii, dar în sens invers. „Sãrbãtorim cei 70 de ani de existenþã ai Teatrului Dramatic I.D Sîrbu cu un marº, care

s-ar intitula „50 shades of Gary” ºi este o replicã pe care o vrem reeditatã, pentru cã am mai fãcut acest marº anul trecut la Braºov, comemorând niºte ani de la miºcare revoluþionarã din Braºov din 97”, spune Ion Barbu, artist, coordonatorul acþiunii.

Oricine poate participa, doar sã vrea, pentru cã Ion Barbu chiar ne cheamã sã fim pãrtaºi ai istoriei. „Chiar fac un apel. Va fi un marº iniþiatic ºi zilele trecute am stat ºi am gândit puþin la acest marº ºi am constatat cã am dat peste o cifrã rotundã.

S-ar împlini exact 30 de

ani, de la ultima vizitã a lui Ion D Sîrbu în Petrila, când, însoþit de fratele meu, a plecat din Petroºani ºi a ajuns pe jos în Petrila. Gary a venit sã îºi vadã pentru ultima datã, mormintele pãrinþilor. Dupã 30 de ani, îl multiplicãm pe Sîrbu, de câteva zeci de ori ºi facem traseul în

Admisã la Facultate de Medicinã înainte sã susþinã examenul de Bacalaureat u existã bucurie N mai mare decât sã vezi tineri care cresc frumos. Lucrul acesta ne face sã ne simþim din nou tineri, cei care am trecut de etapa asta, ºi sã ne încãrcãm cu optimism.

Privim cãtre copiii noºtri cu bucuria cã toate speranþele noastre se vor împlini prin ei. Dar dincolo de mirajul acesta stã întotdeauna o muncã asiduã, grea, renunþãri la bucuriile vârstei ºi dedicarea pentru atingerea unui þel. Pentru ediþia urmãtoare a campaniei „Premianþii fãrã premii” vã propunem sã cunoaºtem unul dintre tinerii frumoºi ai Devei, care face cinste acestui oraº, acestui judeþ ºi, dacã ne gândim bine, chiar acestei þãri. Este vorba despre Ruxandra Oiegar, decebalista care a fost admisã la Facultate de Medicinã din ClujNapoca înainte sã susþinã examenul de Bacalaureat.

Despre Ruxi Oiegar se pot spune o mulþime

de lucruri ºi toate numai de bine. Deºi are numai 18 ani, fiind în floarea vârstei, are un palmares mai mult decât impresionant. S-a calificat în decursul anilor la 17 olimpiade naþionale, iar la 12 dintre ele a participat efectiv. În clasa a IXa s-a calificat la patru olimpiade naþionale: chimie (la care a participat ºi a obþinut menþiune de onoare), biologie, ºtiinþele pãmântului ºi ºtiinþe pentru juniori (a participat ºi la ultimele douã). În clasa a X-a s-a calificat la trei olimpiade

naþionale: chimie, biologie ºi ºtiinþele pãmântului (la ultimele douã a participat). În clasa a XI-a a participat la olimpiada la biologie, unde a luat menþinea I ºi medalie de aur. În clasa a XII-a a participat la olimpiada naþionalã de biologie unde a luat menþiune ºi s-a calificat în lotul lãrgit pentru olimpiadã internaþionalã de biologie. În afarã de rezultatele ºcolare de mai sus a avut ºi numeroase activitãþi extraºcolare. În clasa a IX-a ºi în clasa a X-a a fãcut parte din echipa

liceului care a participat la concursul de cultura generalã „Citeºti ºi câºtigi” organizat de Biblioteca Judeþeanã Ovid Densuºianu Deva, unde a obþinut locul I în fiecare an. A fãcut parte din trupã de dansuri sãseºti a liceului ºi a participat ºi la programul „TOP Firme de exerciþiu”.

Credem cã toate astea o calificã pentru a fi un super Premiant fãrã premii. ªI dacã toate astea nu ar fi suficiente, trebuie sã mã spunem cã Ruxandra Oiegar a fost admisã, înainte de a termina liceul, la facultatea de medicinã ºi farmacie din Cluj-Napoca încã din luna aprilie.

Sâmbãtã, 26 Mai 2018, ora 11.00, Ruxandra Oiegar vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia s-o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã pentru eforturile pe care le face de a se desãvârºi ca om ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori, venind în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei.

Dan TERTECI

sens invers. Vreau sã subliniez, toþi participanþii la acest marº vor purta o mascã cu chipul lui I.D.Sîrbu”, a adãugat Ion Barbu.

Marºul începe sâmbãtã, 26 mai, dimineaþã din Petrila ºi se finalizeazã la teatrul din Petroºani. De altfel, Ion Barbu chiar a subliniat cã „celor care vor ajunge la finish li se va oferi cadou un spectacol de teatru non-verbal - "Sîrbu de la A la Z" în Sala Artelier a teatrului”.

Claudiu Bleonþ, Cezara Dafinescu, Marcel Iureº, Horaþiu Mãlãiele, Maia Morgenstern, Dan Puric

sau Florin Piersic junior, sunt nume mari care ºi-au anunþat prezenþa ºi vin la Teatrul Dramatic din Petroºani, în spectacole de galã, la împlinirea a 7 decenii de existenþã a instituþiei de culturã de la noi. Teatrul I.D. Sîrbu marcheazã astfel evenimentul de anvergurã, iar totul porneºte în 26 mai, de la casa lui I.D. Sîrbu.

Vor fi decernate titluri de cetãþeni de onoare, vor avea loc vernisaje ºi se va asculta chiar operã pe aceastã scenã, spectacolele urmând sã se desfãºoare timp de 11 zile în acest loc.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

4 Actualitate

Tiberiu Iacob Ridzi a fost “înlocuit”

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, ºi-a “pierdut” pentru câteva clipe calitatea.

Locul sãu a fost luat de copiii care au venit în vizitã în cadrul programului “ªcoala altfel”. Cei mici au aflat care sunt atribuþiile unui primar. Elevii claselor primare de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au fost cei care l-au vizitat pe primar.

“M-am bucurat, astãzi, de

vizita elevilor claselor I ºi a II-a de la Colegiul Naþional de Informaticã "Carmen Sylva".

Curiozitatea, dar ºi veselia copiilor a fost binevenitã, elevii având ºi câteva propuneri, adecvate vârstei lor. Felicitãri doamnelor învãþãtoare pentru iniþiativã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Copiii au pus stãpânire pe biroul primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Elevii au vrut sã afle, în detaliu, cum se conduce o administraþie localã. Unii chiar ºi-au propus, ca atunci când vor creºte, sã candideze pentru o astfel de funcþie. Pentru majoritatea copiilor atât vizita la Primãrie, dar mai ales faptul cã au avut ocazia sã discute primarul localitãþii a reprezentat o adevãratã mândrie ºi le-a adus o mare bucurie ºi emoþie în suflet.

Monika BACIU

Ministrul Educaþiei: ªcoala e prea Marº iniþiatic pe drumul lui I.D. Sîrbu ncepe Gala grea ºi sunt prea mulþi avocaþi Î Teatrului Dramatic I.D Sîrbu opiii sunt puºi sã din Petroºani, la Cfacã multe teme, sãrbãtorirea celor 7 iar la liceu, programa decenii de existenþã a acestei instituþii.

e de nivel universitar.

A spus-o chiar ministrul Educaþiei Naþionale Valentin Popa, atunci când a venit la Petroºani ºi, pentru cã tot este perioada în care absolvenþii se gândesc la viitor, ministrul a vorbit despre materiile pe care se va pune accent în noua Lege a Educaþiei. „Dacã mã întrebaþi, ca pãrere personalã, dar e o pãrere personalã, conþinutul foarte multor discipline din sistemul preuniversitar este la nivel academic, mult prea ridicat ºi, urmãrind procesul acesta înþeleg cã este ºi greu sã îl reducem, pentru cã sunt fãcute de cadre universitare, care nu pot percepe cã trebuie sã fie mai scãzut” Planul – cadru de la liceu nu va fi redus, dar va creºte numãrul orelor de informaticã ºi sport, ori limbi strãine, iar absol-

venþii de liceu sunt sfãtuiþi sã nu se mai viseze avocaþi, ori juriºti, cã nu prea va mai fi nevoie de ei. O spun, aºa cum afirmã ministrul, studiile fãcute ºi în þarã ºi în afara ei. „În 4 sau 5 numãrul de locuri de muncã din domeniul juridic va scãdea abrupt cu peste 90%.

Este un mare pericol, în momentul de faþã, pentru cei care doresc sã îmbrãþiºeze aceastã carierã, pentru cã vor avea dificultãþi mari peste 4 sau 5 ani ca sã îºi gãseascã un loc de muncã. Deja SUA lucreazã pe scarã largã cu softuri ce fac asistenþa juridicã. Este mult mai uºor pentru jurisprudenþã

Jumãtate dintre români considerã telefonul mobil al partenerului principalul duºman al relaþiei

T

elefonul mobil este unul dintre principalele motive de gelozie în România, aproape jumãtate dintre români fiind mai geloºi pe faptul cã jumãtatea lor stã cu nasul în telefon ºi doar 18% pe timpul pe care ºi-l petrece cu prietenii sau chiar în eventuale relaþii din afarã cuplului.

Studiul a fost realizat de E.ON ºi Kantar în 10 þãri europene. Ceva mai ponderaþi, germanii invoca ºi ei smartphoneul ca motiv principal de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

gelozie, însã în proporþie de doar 32%. În Italia însã lucrurile stau diametral opus. Poate cei mai pasionali dintre europeni, italienii se

declarã cã fiind foarte geloºi în proporþie de 65%, însã motivele sunt total diferite. Dramele se nasc în cazul apariþiei unei alte persoane în

cadrul relaþiei ºi doar 16% dintre italieni percep telefonul mobil al partenerului cã pe un potenþial rival. În nordul Europei, lucrurile rãmân reci ºi raþionale. În Suedia, de exemplu, 73% dintre participanþii la studiu par sã trãiascã într-o armonie desvarsi-

ta. Doar 11% sunt preocupaþi ocazional de o potenþialã relaþie a partenerului lor ºi numai 16% sunt deranjaþi de timpul pe care cel de lângã ei ºi-l petrece cu ochii în ecranul smartphone-ului. În urma rezultatelor, suedezii ar putea fi desemnaþi drept cei mai lipsiþi de gelozie europeni. În general, populaþia Europei pare sã se împartã în trei grupuri: 30% dintre cei intervievaþi sunt uneori geloºi pe o eventualã a treia persoanã care ar putea interveni în cuplu.

sã caute în milioane de dosare, cazuri similare.

Softurile vor fi valabile la costuri rezonabile, iar întreprinderile îºi vor face consultaþie juridicã on-line, pe baza softurilor”, a adãugat Valentin Popa, ministrul Educaþiei Naþionale. În România, doar 110 locuri sunt oferite în magistraturã ºi sunt mii de absolvenþi în domeniul juridic. Juriºtii nu vor fi anulaþi în urmãtorii ani, dar absolvenþii, abia ieºiþi de pe bãncile ºcolii, vor fi inutili.

Accentul, însã, se va pune pe informaticã ºi programare.

Diana MITRACHE Grupul celor care simt cã rivalizeazã cu telefonul mobil este cu doar 3 procente mai mic.Restul de 43%, deºi s-au declarat geloºi, nu au putut sã se hotareasca asupra motivului principal. Rezultatele fac parte din studiul "Trãind în Europa, 2018", în cadrul cãruia E.ON ºi Kantar EMNID au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franþa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Ceha, România, Suedia, Turcia ºi Ungaria.

ªi, pentru cã teatrul poartã numele lui Sîrbu, în deschidere, la finele acestei sãptãmâni, are loc un marº, de la casa memorialã din Petrila, pânã la Petroºani.

Totul porneºte din Petrila, iar noi toþi suntem aºteptaþi voluntari, ca sã refacem un drum, pe care Gary l-a fãcut acum fix 3 decenii, dar în sens invers. „Sãrbãtorim cei 70 de ani de existenþã ai Teatrului Dramatic I.D Sîrbu cu un marº, care

s-ar intitula „50 shades of Gary” ºi este o replicã pe care o vrem reeditatã, pentru cã am mai fãcut acest marº anul trecut la Braºov, comemorând niºte ani de la miºcare revoluþionarã din Braºov din 97”, spune Ion Barbu, artist, coordonatorul acþiunii.

Oricine poate participa, doar sã vrea, pentru cã Ion Barbu chiar ne cheamã sã fim pãrtaºi ai istoriei. „Chiar fac un apel. Va fi un marº iniþiatic ºi zilele trecute am stat ºi am gândit puþin la acest marº ºi am constatat cã am dat peste o cifrã rotundã.

S-ar împlini exact 30 de

ani, de la ultima vizitã a lui Ion D Sîrbu în Petrila, când, însoþit de fratele meu, a plecat din Petroºani ºi a ajuns pe jos în Petrila. Gary a venit sã îºi vadã pentru ultima datã, mormintele pãrinþilor. Dupã 30 de ani, îl multiplicãm pe Sîrbu, de câteva zeci de ori ºi facem traseul în

Admisã la Facultate de Medicinã înainte sã susþinã examenul de Bacalaureat u existã bucurie N mai mare decât sã vezi tineri care cresc frumos. Lucrul acesta ne face sã ne simþim din nou tineri, cei care am trecut de etapa asta, ºi sã ne încãrcãm cu optimism.

Privim cãtre copiii noºtri cu bucuria cã toate speranþele noastre se vor împlini prin ei. Dar dincolo de mirajul acesta stã întotdeauna o muncã asiduã, grea, renunþãri la bucuriile vârstei ºi dedicarea pentru atingerea unui þel. Pentru ediþia urmãtoare a campaniei „Premianþii fãrã premii” vã propunem sã cunoaºtem unul dintre tinerii frumoºi ai Devei, care face cinste acestui oraº, acestui judeþ ºi, dacã ne gândim bine, chiar acestei þãri. Este vorba despre Ruxandra Oiegar, decebalista care a fost admisã la Facultate de Medicinã din ClujNapoca înainte sã susþinã examenul de Bacalaureat.

Despre Ruxi Oiegar se pot spune o mulþime

de lucruri ºi toate numai de bine. Deºi are numai 18 ani, fiind în floarea vârstei, are un palmares mai mult decât impresionant. S-a calificat în decursul anilor la 17 olimpiade naþionale, iar la 12 dintre ele a participat efectiv. În clasa a IXa s-a calificat la patru olimpiade naþionale: chimie (la care a participat ºi a obþinut menþiune de onoare), biologie, ºtiinþele pãmântului ºi ºtiinþe pentru juniori (a participat ºi la ultimele douã). În clasa a X-a s-a calificat la trei olimpiade

naþionale: chimie, biologie ºi ºtiinþele pãmântului (la ultimele douã a participat). În clasa a XI-a a participat la olimpiada la biologie, unde a luat menþinea I ºi medalie de aur. În clasa a XII-a a participat la olimpiada naþionalã de biologie unde a luat menþiune ºi s-a calificat în lotul lãrgit pentru olimpiadã internaþionalã de biologie. În afarã de rezultatele ºcolare de mai sus a avut ºi numeroase activitãþi extraºcolare. În clasa a IX-a ºi în clasa a X-a a fãcut parte din echipa

liceului care a participat la concursul de cultura generalã „Citeºti ºi câºtigi” organizat de Biblioteca Judeþeanã Ovid Densuºianu Deva, unde a obþinut locul I în fiecare an. A fãcut parte din trupã de dansuri sãseºti a liceului ºi a participat ºi la programul „TOP Firme de exerciþiu”.

Credem cã toate astea o calificã pentru a fi un super Premiant fãrã premii. ªI dacã toate astea nu ar fi suficiente, trebuie sã mã spunem cã Ruxandra Oiegar a fost admisã, înainte de a termina liceul, la facultatea de medicinã ºi farmacie din Cluj-Napoca încã din luna aprilie.

Sâmbãtã, 26 Mai 2018, ora 11.00, Ruxandra Oiegar vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia s-o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã pentru eforturile pe care le face de a se desãvârºi ca om ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori, venind în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei.

Dan TERTECI

sens invers. Vreau sã subliniez, toþi participanþii la acest marº vor purta o mascã cu chipul lui I.D.Sîrbu”, a adãugat Ion Barbu.

Marºul începe sâmbãtã, 26 mai, dimineaþã din Petrila ºi se finalizeazã la teatrul din Petroºani. De altfel, Ion Barbu chiar a subliniat cã „celor care vor ajunge la finish li se va oferi cadou un spectacol de teatru non-verbal - "Sîrbu de la A la Z" în Sala Artelier a teatrului”.

Claudiu Bleonþ, Cezara Dafinescu, Marcel Iureº, Horaþiu Mãlãiele, Maia Morgenstern, Dan Puric

sau Florin Piersic junior, sunt nume mari care ºi-au anunþat prezenþa ºi vin la Teatrul Dramatic din Petroºani, în spectacole de galã, la împlinirea a 7 decenii de existenþã a instituþiei de culturã de la noi. Teatrul I.D. Sîrbu marcheazã astfel evenimentul de anvergurã, iar totul porneºte în 26 mai, de la casa lui I.D. Sîrbu.

Vor fi decernate titluri de cetãþeni de onoare, vor avea loc vernisaje ºi se va asculta chiar operã pe aceastã scenã, spectacolele urmând sã se desfãºoare timp de 11 zile în acest loc.

Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!

6 Invatamant

Cronica VĂŁii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

S-a dat startul proiectului ce implicã tinerii în comunitate

roiectul “Hunedoara tinerilor” P derulat de Asociaþia Niloran în parteneriat cu Consiliul Judeþului

Hunedoara ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara se doreºte a fi o modalitate de apropiere a tinerilor de comunitatea din care fac parte, prin dezvoltarea unor competenþe utile comunitãþii.

Proiectul “Hunedoara tinerilor” a debutat ieri-marþi, iar în cadrul lui mai bine de 60 de elevi ai unor licee din Valea Jiului vor învãþa ce înseamnã participarea publicã ºi care sunt instrumentele acesteia. De

Încã un politician hunedorean incompatibil asemenea, în perioada de desfãºurare a proiectului, tinerii vor avea ocazia sã discute cu oameni cu expertizã în domeniul participãrii publice, dar ºi cu lideri ai comunitãþii ºi sã înþeleagã ce înseamnã poziþiile pe care aceºtia le ocupã pentru comunitãþile locale. ”La finalul proiectului, aceºtia îºi vor putea identifica un rol pe care sã îl joace în comunitatea localã, putând sã-ºi dezvolte o carierã. Proiectul “Hunedoara tinerilor” este primul proiect din acest an al Asociaþiei Niloran”, a declarat preºedintele Asociaþiei Niloran, Nicu Taºcã.

Maximilian GÂNJU

Hoþii de þigãri ºi bãuturi alcoolice au fãcut apel

L

a fel au procedat ºi procurorii iar primul termen de judecatã are loc astãzi la Curtea de Apel Piteºti. Cei trei hoþi din Vulcan au cutreierat þara ºi au dat spargere dupã spargere.

Cei trei indivizi din Valea Jiului sunt nemulþumiþi de sentinþa instanþei de fond, însã ar putea avea o surprizã neplãcutã dupã apel.

Nici procurorii nu au considerat pedepsele primite de indivizi ca suficiente pentru a se îndrepta ºi ar putea

cere majorarea lor în faþa completului de apel. Gruparea de hoþi acþiona dupã un plan bine pus la punct ºi nu dãdea niciodatã spargeri consecutive în aceeaºi localitate.

Dupã o ”loviturã” îºi alegea altã zonã a þãrii astfel ca anchetatorilor

sã le fie îngreunatã munca, însã în cele din urmã au cãzut în plasa poliþiºtilor. Dolcu Marius Sorin, Oltean Vasile Liviu, Narita Florin ºi Tod Viorel Octavian, trei din Lupeni ºi unul din Vulcan, au fost judecaþi pentru furt calificat ºi

R

obert Muzsic, consilier local în Hunedoara a fost gãsit în conflict de interese administrativ de cãtre inspectorii ANI. Acesta ar fi participat la adoptarea unor proiecte ale legislativului local la o societate la care era ºi angajat. ”Pe durata mandatului de consilier local 2012 - 2016 a participat la deliberarea ºi adoptarea a 18 hotãrâri ale

complicitate dupã ce au fost prinºi în flagrant în urma unei acþiuni de amploare.

Indivizii au primit pedepse mai uºoare, de pânã în trei ani ºi jumãtate, dupã ce au reuºit sã convingã o parte din victime sã-i ierte. În urma medierii s-au angajat sã le plãteascã despãgubiri de aproape 28 de mii de lei. Poliþiºtii i-au vânat pe cei patru ºi au reuºit sã-i prindã în flagrant, dupã o tentativã de furt dintr-o societate comercialã de pe raza comunei Baru Mare. ”Mãrfurile” þintite de indivizi erau þigãrile, iar la o loviturã în Mioveni au reuºit sã fure tutun de aproximativ 31.000 de lei.

Maximilian GÂNJU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

Consiliului local pentru S.C. Eco Sid S.R.L., societate comercialã în cadrul cãreia persoana evaluatã a deþinut funcþia de ªef Birou Serviciul Administrativ ºi de la care a obþinut venituri. Astfel, persoana evaluatã a încãlcat dispoziþiile art.

77 din Legea nr. 161/2003, ale art. 75, lit. c) ºi art. 77 din Legea nr. 393/2004 ºi art. 46 din Legea nr. 215/2001”, aratã ANI. Robert Muzsic poate contesta raportul întocmit de Agenþia Naþionalã de Integritate.

Maximilian GÂNJU

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

La un pas de tragedie O

tânãrã ºoferiþã a fost la un pas de un groaznic accident, totul din cauza unui ºofer neatent.

Evenimentul rutier a avut loc în zona Piaþa Victoria din Petroºani, iar autoturismul tinerei a fost acroºat de o dubiþã de marfã a cãrui ºofer ar fi vrut sã schimbe banda de mers ºi nu s-ar fi asigurat suficient. Autoturismul a fost proiectat într-un indicator de circulaþie ºi în bordura de pe marginea drumului. Doar norocul a fãcut ca tânãra sã nu ajungã într-o râpa din apropierea terasamentului cãii ferate. Maºina ºoferiþei a fost avariatã serios, dar tânãra a scãpat nevãtãmatã. Poliþiºtii din cadrul Biroului Rutier Petroºani urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauzele care au dus la producerea accidentului ºi cine se face vinovat. (M. GÂNJU) GÂNJU)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 Mai 2018

Henþ cu mâna

Când „bãtrânii” dau tonul...

Am vãzut în week-end-ul trecut, la Liga a IV-a Hunedoara la fotbal, într-un meci Hercules

Lupeni – CSM Vulcan (3-0), câþiva jucãtori care, la un loc, au... sute de ani adunate ca vârstã comunã.

Rere Moldovan, Ciorâia, Cismaºiu la gazde, Sorinel Stângã, Ion Bob la oaspeþi.

Dar toþi, absolut toþi, cu aceeaºi pasiune ºi tragere de inimã pentru fotbal, comparativ cu mulþi dintre coechipierii lor, mult mai tineri, care „se trãgeau la umbrã”, cum ar

spune fotbaliºtii despre cei mai chiulangii dintre ei.

Rere Moldovan ºi I. Bob s-au zbãtut mult în atac, Cismaºiu, adevãrat stãpân între apãrare ºi atac, Ciorâia ºi Sorinel Stângã zis „Motanul”, impecabili în apãrare. În schimb, colegii

TONY ÎL BATE PE HORAÞIU!

În derby-ul codaºelor, de la Uricani, Minerul Uricani câºtigã în faþa echipei Jiul Petroºani 3-2 (goluri V. Scurtu, Suvac, Erdos, respectiv Fl. Dobre – 2 goluri), dupã ce jiuliºtii au condus cu 2-1. Dupã multã vreme, Haþegul câºtigã un

meci, 3-2 cu Dacia Orãºtie (autori Bociat, Sterp, Dãnescu respectiv L. Popa, Duicã) Surprizã la Certej, Aurul – Inter Petrila 2-1, Cibian punctând de douã ori pentru gazde, Diaconu pentru petrileni, iar Kalai a ratat un penalty apãrat de portarul Cibotaru.

Hercules Lupeni – CSM Vulcan 3-0 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Niþu – Ciorâia, Cismaºiu, M. Pop, Ionaºcu – Pârvulescu, A. Harangozo, Ciocârlan (min. 50

lor mai tineri, majoritatea dintre ei de la Vulcan, s-au cam dat „loviþi”, cu fibrilaþii ºi palpitaþii.

Oricum, a fost un meci al orgoliilor, cu jucãtori cei mai „vechi” în primplan. Spre un bun exemplu tineretului post-ceauºist M Filip), A ªerban – Stoicoiu, R. Moldovan (min. 83 Tudoricã) CSM Vulcan (antr. Doru Mârºava): A. Farcaº – Viºa, Stângã (eliminat în min. 43), Adr. Roºian (min. 22 Raboj), ªilip – Simoneac, I. Roºian, Bãdãrãu, Mândreci – Sg. Maier (min.

46 D. Belei), I. Bob (min. 78 ªuteu).

Arbitru: Florin Anca – Deva Obs. AJF: Adrian Radu Golurile: 1-0: R. Moldovan (min. 40) din acþiune 2-0: A. Harangozo (min. 77) ºut din apropiere 3-0: A. Harangozo (min. 90) ºi cu boltã de la 18 m.

Ignoranþã

NICIUN MOMENT DE RECULEGERE!?

GOLGETERI 35 goluri: 23 goluri: 21 goluri: 20 goluri.

19 goluri: Lupeni)

Kalai (Inter Petrila) A. Harangozo (Hercules Lupeni) R. Popa, Al. Marcu (CS Hunedoara) C Roºca (Victoria Cãlan) M. Filip (Inter Petrila + Hercules

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Ei bine, am trãit sã mai vedem o anomalie. La etapele cu nr. 26 (intermediarã) ºi 27, deºi pe siteul AJF Hunedoara s-au scris clar cã echipele judeþene, seniori ºi juniori, vor þine un moment de reculegere în memoria marelui jurnalist ºi comentator sportiv Cristian Þopescu, care a încetat din viaþã pe 15 mai a.c., cei obligaþi sã respecte aceastã decizie au ignorat acest moment solemn.

Nici la meciul Jiul – Hercules Lupeni (1-1) ºi nici la meciul Hercules – CSM Vulcan (3-0) nimeni nu s-a sinchisit (observatorii, arbitrii) sã dea importanþã acestui moment!?

Probabil cã inegalabilul Cristian Þopescu nu era demn de marile competiþii judeþene, unde, e drept, domnia sa nu a comentat niciodatã vreun meci la un asemenea nivel (!).

La meciul de la Petroºani, galeria Jiului a sancþionat printr-un... moment de huiduieli ignoranþa celor care au dat startul partidei fãrã aces moment de reculegere, ce se impunea, prin însãºi comunicatul oficial al AJF Hunedoara. „Sã le fie ruºine!” a precizat dezamãgit, Costel Grigore, liderul galeriei jiuliste.

Sau poate regretatul Cristian Þopescu n-o fi fost demn de partida Ligii a IV-a!?