Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1568

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Mai 2018

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Situaþie incertã a clãdirilor de la mina Petrila A ºa cum bine se cunoaºte, autoritãþile locale de la Petrila au solicitat o parte din clãdirile care au aparþinut fostei unitãþi miniere.

Legislaþia în vigoare nu prevede cedarea acestora în mod gratuit. Potrivit unei decizii a Curþii Constituþionale, cine preia clãdirile trebuie sã despãgubeascã proprietarul, iar în acest caz administraþia localã nu dispune de astfel de fonduri. Pânã sãptãmâna viitoare ar trebui gãsite niºte soluþii preliminare în acest sens. “În ceea ce priveºte mina Petrila, acolo suntem în situaþia în care trebuie fãcutã recepþia la terminarea lucrãrilor, dupã care va trebui emis actul normativ care sã declare închisã definitiv mina. Pe de altã parte, este vorba de predarea amplasamentului, amplasament pe care se

aflã cele 5 monumente declarate istorice ºi 23 de din zona de protecþie. Cât priveºte situaþia, trebuie sã facem câteva demersuri de naturã organizatoricã, astfel încât, pentru sãptãmâna viitoare este prevãzutã o întâlnire între Ministerul Energiei, Ministerul de Finanþe, Ministerul Justiþiei, Primãria Petrila ºi SNIMV, în ideea de a gãsi soluþia optimã deoarece este o prevedere a Curþii Constituþionale care spune cã transferurile din domeniul privat se fac doar cu justã despãgubire”, a spus Petre Drãgoescu, directorul tehnic al SNIMVJ. Clãdirile minei Petrila au rãmas în picioare gratie demersului unor arhitecþi ºi administraþia localã vrea sã investeascã în ele, aºa încât sã revigoreze întreaga zonã, poate chiar sã mute sediul administrativ în acest loc. Monika BACIU

ZIUA EROILOR, în anul CENTENARULUI

S

ub semnul celor 100 de ani de România, prima ceremonie ce are loc în Cimitirul Eroilor din Petroºani va fi punctatã joi, de Înãlþare. Ziua Eroilor va fi sãrbãtoritã în Petroºani de militari în rezervã ºi retragere, care, cu acest prilej, îi vor comemora pe cei care s-au jertfit aici ºi sunt îngropaþi în acest loc. >>> PAGINA A 4-A

CEH are de achitat peste 55 de milioane cãtre SNIM, dar executã societatea pentru 9000 de lei omplexul Energetic C Hunedoara are de

plãtit cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului peste 55 de milioane pentru cãrbunele livrat, însã cere instanþei sã oblige societatea de închideri sã îi plãteascã 9000 de lei. În tot acest timp, SNIMVJ se învârte

într-un cerc vicios. ANAF-ul cere recuperarea datoriilor pe care SNIM le are la bugetul de stat, iar societatea nu dispune de resursele financiare din cauza Complexului care nu achitã contravaloarea cãrbunelui. “Nu ne-au dat bani. Facem exact ce prevede legea. Noi avem sentinþele judecãtoreºti, de executare silitã, momentan sunt suspendate, nu avem

nicio posibilitate. Din pãcate, ne rãzboim cu ANAF-ul pentru cã

ANAF-ul ºtie cã trebuie sã colecteze, noi ºtim cã suntem datori, dar din

pãcate nu avem sumele necesare pentru a stinge acest litigiu între noi ºi ANAF”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic în cadrul SNIMVJ. În tot acest timp, Complexul Energetic Hunedoara a acþionat în instanþã SNIMVJ pentru niºte penalitãþi. 9000 de lei este suma solicitatã de Complex. “CEH ne-a acþionat în judecatã pentru o sumã “fabuloasã” de

9000 de lei care reprezentau niºte penalitãþi pentru agentul termic furnizat minei Paroºeni în anul 2014. Penalitãþile nu au fost acceptate ºi nu au fost stinse din cauzã cã au fost calculate greºit. Primul proces intentat a avut sorþi de nereuºitã. Acum au revenit cu calculele refãcute”, a mai subliniat sursa citatã. CEH a mai avut o încercare de recuperare a penalitãþilor, însã instanþa le-a respins cererea. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

Braconieri, prinºi Grupãri Tãia copaci de poliþiºti în timp ce din Parcul Natural criminale încercau sã vâneze Grãdiºtea Muncelului luate în andarmii montani l-au reþinut pe un bãrbat care tãia material lemnos J vizor de (fag), fãrã drept, pe teritoriul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului ºi DIICOT Cioclovina, mai exact în zona Poiana Omului, localitatea Federi, comuna Pui. izaþi de ancheta V procurorilor sunt ºi suspecþi din judeþul

T

rei bãrbaþi au fost depistaþi de poliþiºtii hunedoreni în timp ce încercau sã vâneze ilega. În fapt, cei trei bãrbaþi au fost surprinºi de oamenii legii în Fondul Cinegetic Bobâlna, în momentul în care se deplasau cu un autoturism de teren, cu intenþia de a vâna ilegal. În autoturism, poliþiºtii au gãsit o armã de vânãtoare cu douã þevi, o armã de vânãtoare cu glonþ, 5 cartuºe de

vânãtoare ºi o lanternã cu suport pentru vedere pe timp de noapte, care se putea ataºa la cele douã arme de vânãtoare. Unul din cei trei bãrbaþi a sãrit din autoturism în momentul în care a vãzut poliþiºtii, dar a fost identificat ulterior. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de braconaj. Cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale a persoanelor identificate.

Împreunã cu angajaþi din cadrul Ocolului Silvic Pui s-a constatat cã bãrbatul reuºise sã taie o cantitate de 1,4 mc material lemnos, prejudiciul fiind de 751 de lei, fapta fiind comisã în fondul forestier dintr-o arie protejatã. Persoana în cauzã a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã în valoare de 4.000 lei, în conformitate cu Legea 171/2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice.

Hunedoara, acþiunea fiind derulatã în alte 28 de judeþe. Operaþiunea denumitã ” ZIUA Z” se desfãºoarã sub coordonarea Structurii Centrale a DIICOT.

Anchetatorii au nu mai puþin de 20 de cauze penale instrumentate de cãtre 14 structuri teritoriale ale DIICOT ºi Structura Centralã, ce vizeazã destructurarea mai multor grupãri infracþionale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizatã ce intrã în

Faptele de conflict de interese la demnitari se prescriu dupã 3 ani, proiect adoptat de Parlament

C

amera Deputaþilor a adoptat miercuri, ca for decizional, un proiect care modificã o Lege din anul 2003 care prevede cã faptele comise de cei aflaþi în funcþii publice care duc la conflict de interese sau incompatibilitate se prescriu la trei ani de la data comiterii lor. Iniþiativa legislativã aparþine PSD ºi modificã Legea 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei. O prevedere a textului adoptat de deputaþi miercuri este:

"faptele sãvârºite de persoanele aflate în exercitarea demnitãþilor publice sau funcþiilor publice ce determinã existenþa conflictului de interese sau a stãrii de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data sãvârºirii lor, în conformitate cu art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil". Proiectul legislativ al social-democraþilor mai stipuleazã cã: "primarii, viceprimarii, primarul general ºi viceprimarii municipiului Bucureºti pot exercita funcþii sau activitãþi în domeniul didactic, al cercetãrii ºtiinþifice ºi al creaþiei literar artistice. Aleºii locali menþionaþi pot exercita funcþii în domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

legãturã directã cu atribuþiile exercitate ca primari sau viceprimari, primar general sau viceprimar general ai municipiului Bucureºti". O altã modificare efectualã la Legea 161/2003 prevede cã: "starea de incompatibilitate dureazã pânã la data încetãrii de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcþie sau o calitate incompatibilã cu

Director: z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie:

z

Diana MITRACHE

acesta sau pânã la data la care a încetat funcþia sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate". Proiectul de lege a fost adoptat cu 196 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, Camera Deputaþilor fiind for decizional. Legea va ajunge la promulgare la preºedintele Klaus Iohannis. MEDIAFAX MEDIAFAX

competenþa direcþiei, respectiv trafic de droguri de risc ºi de mare risc, trafic de persoane, criminalitate informaticã, evaziune fiscalã, contrabandã precum ºi infracþiuni cu violenþã, ºantaj, lipsire de libertate în mod ilegal ºi tentativã de omor, se mai aratã în comunicat. Acþiunea este efectuatã împreunã cu ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul structurilor de combatere a criminalitãþii organizate, inspectoratelor de poliþie judeþene ºi luptãtori ai structurilor de intervenþii ºi acþiuni speciale ale Poliþiei Române. În cadrul operaþiunii au fost efectuate 238 de percheziþii domiciliare ºi sunt vizaþi 227 de suspecþi. Maximilian GÂNJU

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

(mitrachediana@yahoo.com) z z

Adina PÃDURARU PÃDURARU Maximilian G ÂNJU

(madm3xi@yahoo.com) z z

Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) Editat de S.C. MBD REPORTER reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate MEDIA SRL Petroºani ca atare. Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

Linia verde, aprobatã de Consiliul Judeþean Hunedoara C

onsilierii judeþeni au aprobat proiectul “liniei verzi” Petrila – Uricani

Ieri dimineaþã, într-o ºedinþã de îndatã, consilierii judeþeni au votat aprobarea documentaþiei ”Studiu de Fezabilitate” ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiþii ”Linie verde de autobuze electrice între Petrila-PetroºaniAninoasa-Vulcan-LupeniUricani Green Line Valea Jiului”. În fapt, acest document constituie actul prin care se intrã în linie dreaptã cu acest proiect de transport în zona Vãii

Jiului. În plus, a fost semnat ºi acordul de parteneriat între municipiul Vulcan ºi celelalte unitãþi administrativ – teritoriale, respectiv judeþul Hunedoara ºi aºezãrile urbane Petrila, Petroºani, Aninoasa, Lupeni ºi Uricani. Proiectul este cuprins în în cadrul Programului Operaþional Regional 2014 – 2020, Axa prio-

Policlinica întrã în reparaþii la Lupeni nul dintre proiectele U de anvergurã pe care cei din Lupeni le pun în practicã este cel legat de amenajarea policlinicii. Spitalul din Lupeni este unul modernizat, acolo au fost investite sume importante de bani, pentru amenajarea ºi dotarea cabinetelor, dar acum ºi ambulatoriul are nevoie de amenajare, reparaþii ºi dotãri. „Deja am con-

ritarã 3, Prioritatea de investiþie 4e, Obiectiv specific 3.2 – Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazatã pe planurile de mobilitate urbanã durabilã. Proiectul ”Green Line Valea Jiului” urmeazã sã treacã, în data de 21 mai, într-o nouã etapã, odatã cu depunerea documentaþiilor cãtre Agenþia de Dezvoltare

Regionalã 5 Vest, în vederea obþinerii finanþãrii din fonduri europene. Valoarea estimatã a proiectului este de aproximativ 20 de milioane de euro ºi, la final, Valea Jiului va avea o linie de autobuze pe baterii, cu un garaj la Vulcan ºi va fi eliminat monopolul deþinut acum în transportul local de maxi-taxi. Diana MITRACHE

Ziua Copilului sãrbãtoritã la Lupeni P

tractat proiectarea pentru finanþare policlinicii. Dupã ce o finalizãm, într-o lunã de zile, o sã aprobãm indicatorii financiari ºi economici ºi, dupã licitaþie, dãm drumul la lucrãri”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul din Lupeni. Nu mai puþin de 5 milioane de euro ajung la Lupeni ºi vor fi folosiþi în urmãtorii 3 ani. Primarul Lucian Resmeriþã spune cã a depus un proiect ce a trecut de mai multe faze ºi cã

banii vin de la Ministerul Muncii. De altfel cu aceºti bani se urmãreºte incluziunea socialã a persoanelor de etnie rromã, care vor avea posibilitatea sã îºi dea copiii la ºcoli ºi grãdiniþe, ori vor fi reabilitate câteva blocuri ºi construcþii din cartierele în care aceºtia locuiesc. Policlinica intrã ºi ea în acest proiect ºi va fi reabilitatã ºi ea, alãturi de alte clãdiri” Diana MITRACHE

Salarii majorate pentru funcþionarii din Primãria Uricani S

alariile funcþionarilor publici din Primãria Uricani pot ajunge ºi la 6000 de lei. Anul trecut, în baza legii, s-a permis majorarea salariilor funcþionarilor publici.

Toate primãriile din Valea Jiului au aplicat noile norme. Potrivit listei publicate pe site-ul Primãriei Uricani, administratorul public al localitãþii are un salariu de bazã de 6085 lei, un ºef serviciu ajunge la 4400 lei, iar un ºef de birou are un salariu de bazã de 4300 lei. Potrivit notei, salariile includ gradaþia de vechime la nivel maxim. Secretarul

unitãþii administrativ teritoriale are un salariu de bazã de 5581 lei. Cele mai mici salarii le au muncitorii necalificaþi. Aceºtia pot câºtiga între 1706 ºi 2125 lei, în funcþie de gradaþie. Monika BACIU

entru cã a fost dascãl ºi pentru cã ºtie cât de importanþi sunt copiii pentru o comunitate, primarul Lucian Resmeriþã spune cã va dedica un proiect special pentru Ziua Copilului.

La 1 iunie, când în întreaga lume se celebreazã copiii, la Lupeni vor avea loc spectacole, iar copiii vor fi, cu toþii, în centrul atenþiei. „De 1 iunie, profesor de meserie fiind, vã daþi seama cã, în fiecare an am sãrbãtorit aºa cum se cuvine. Pentru acest an, avem pregãtit, în parcul din Bãrbãteni, un spectacol pentru copiii de la noi ºi am reuºit sã iau legãtura cu Teatrul Dramatic din Petroºani. A doua zi, vom face un spectacol. Avem pregãtite baloane ºi vom implica ºi ºcolile ºi vor fi activitãþi sportive, chiar. Am alocat ºi o sumã de bani, aºa încât sã punem aceste lucruri în aplicare”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Ziua copilului a fost menþionatã prima datã la Geneva la Conferinþa Mondialã pentru Protejarea ºi Bunãstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanþi din diferite þãri, au adoptat Declaraþia pentru Protecþia Copilului. Dupã aceastã conferinþã, multe guverne au introdus „Ziua copilului”, care, la noi se sãrbãtoreºte la 1 iunie. Diana MITRACHE


4 Actualitate

Patru ºcoli din Lupeni primesc bani europeni Î nvãþãmântul ocupã primul plan al administraþiei din Lupeni, iar la acest capitol, primarul Lucian Resmeriþã abia s-a întors de la Bucureºti, unde a reuºit sã obþinã o nouã finanþare.

Vorbim despre 4 instituþii de învãþãmânt care vor fi anvelopate, dotate ºi renovate, în funcþie de necesitãþi. Banii vor fi investiþi ºi în laboratoare, sãli de clasã, dotãri ºi asta pentru cã

învãþãmântul nu înseamnã doar bãnci moderne ºi ºcoli încãlzite. „Avem 4 proiecte pentru 4 ºcoli din municipiul Lupeni, care sã atragã fonduri europene. Avem pentru Liceul Tehnologic, unde ºansele de finanþare sunt de 90%, avem o grãdiniþã, care are tot cam 90% ºanse de finanþare ºi douã ºcoli gimnaziale. Una dintre ºcoli va fi extinsã ºi va fi dotatã cu o salã de sport ºi tot ceea ce trebuie, fiind bine cotatã pentru finanþare, iar cealaltã

are ºi ea ºanse sã intre pe programul de finanþare. Spun asta, pentru cã avem punctaje foarte bune”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Finanþarea vine pe axa 10, iar Ministerul Educaþiei ºi-a dat avizele necesare. În plus, primarul susþine cã a obþinut avizele pentru proiectul tehnic al unei noi grãdiniþe în Cartierul Viitorului. „Este licitatã ºi este în regulã din acest punct de

vedere ºi urmeazã ca oamenii care au câºtigat proiectul tehnic sã vinã la noi sã vadã locaþia ºi sã verifice detaliile. Anul acesta este chiar posibil sã înceapã lucrãrile. Vor fi 4 clase moderne. În judeþul Hunedoara s-au obþinut doar 6, iar la noi va fi una dintre ele”, a adãugat Lucian Resmeriþã. Fiecare dintre ºcolile ce au proiecte pentru fonduri europene ar urma sã primeascã sume ce, pentru

anumite proiecte, trec de un milion de euro. „De exemplu, la Liceul tehnologic, am prins inclusiv atelierul de care au ei nevoie. Cã degeaba e liceu tehnologic, dacã nu au copiii ateliere în care sã poatã deveni sudori, electricieni, tâmplari, ori mecanici. Eu vin din acest domeniu ºi ºtiu care sunt necesitãþile. La liceele teoretice este nevoie de laboratoare moderne ºi sãli de lucru ºi vrem sã facem parteneriate cu agenþi din Lupeni. Cu atât mai mult cu cât, din acest an, la liceul tehnologic existã învãþãmântul dual”, a mai adãugat primarul din Lupeni. Parteneriatele cu agenþii economici, fac ca ºcoala sã devinã atractivã, iar copii, la terminarea ei, sã îºi gãseascã de lucru. Finanþãrile europene vin pe astfel de instituþii de învãþãmânt, iar cele 4 proiecte ar urma sã fie viabile în scurt timp. Diana MITRACHE

Ziua Eroilor, în anul centenarului S

ub semnul celor 100 de ani de România, prima ceremonie ce are loc în Cimitirul Eroilor din Petroºani va fi punctatã joi, de Înãlþare.

Ziua Eroilor va fi sãrbãtoritã în Petroºani de militari în rezervã ºi retragere, care, cu acest prilej, îi vor comemora pe cei care s-au jertfit aici ºi sunt îngropaþi în acest loc. „Am încercat sã dãm o notã aparte, având în faþã ºi semnificaþia evenimentului. Am adus o copie a Drapelului Regimentului 26 Rovine de la Craiova, din care fãceau parte comandantul batalionului ºi cei 5

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

ofiþeri care ºi-au dat viaþa pe meleagurile Vãii Jiului, la începutul rãzboiului. Am fãcut asta pentru cã este ºi anul Centenarului ºi am spus cã este interesant ca lumea sã vadã acest Drapel, sub faldurile cãruia au luptat militarii care sunt în Cimitirul Eroilor”, a spus COL (R) Ioan Leviþchi, preºedinte Cultul Eroilor Petroºani. Pentru acest eveniment, dar ºi pentru cele care vor urma în acest an, Asociaþia Cultul Eroilor Regina Maria au creat ºi un Tricolor special, pe care, cei care doresc, îl vor purta la toate manifestãrile ce vor urma. „Fiind an Centenar,

Asociaþia Cadrelor Militare în Retragere ºi Rezervã a Filialei Judeþului Hunedoara a decis, prin Biroul Executiv, confecþionarea unei eºarfe aniversare pe care o vom purta. Din aceastã sãptãmânã am început, când la Deva, unde am avut o acþiune cu Biserica, le-am sfinþit, eºarfe pe care le vom purta pânã la finele anului. Observaþi aici, anul 1918, apoi o imagine cu Regele Ferdinand I, o imagine cu adunarea de la Alba Iulia ºi, pe partea stângã venim cu harta României Mari, iar noi suntem reprezentaþi de Regina Maria, deci o imagine a reginei ºi la bazã avem 2018”, a

D

ascãlii hunedoreni nu vor rãmâne fãrã locuri de muncã în urma desfiinþãrii ºcolilor. O spune ministrul Educaþiei, Valentin Popa, care accentueazã faptul cã la nivel naþional, 30% dintre posturi sunt ocupate de suplinitori. Existã însã varianta ca profesorii sã fie nevoiþi sã susþinã cursuri la mai multe unitãþi de învãþãmânt pentru a-ºi acoperi norma. “Aºa ceva (ca dascãlii sã îºi piardã posturile-n.r.) deoarece în momentul de faþã avem 30% la nivel naþional din norme neacoperite de titulari. Poate cã trebui sã mutãm un profesor dintr-un

Z

iua Familiei a fost un bun prilej pentru 14 familii din Petroºani sã îºi celebreze, alãturi de comunitatea localã, nunta de aur. O jumãtate de veac, sau chiar 60 de ani nu sunt puþini, iar unul dintre cei care a trãit aºa ceva ne-a dat acum sfaturi. „Crezând în Dumnezeu, am avut puterea, împreunã cu soþia mea, sã creºtem 12 copii, dintre care, pe 8, sã îi dãm la facultate. Restul nu au vrut. Apoi, avem 6 nurori, 3 gineri, 31 de

nepoþi, care niciodatã nu s-au culcat flãmânzi ºi am avut cu ce îi îmbrãca ºi încãlþa, pentru cã, aºa cum spunea Vlahuþã: „Credinþa în ziua de apoi / E singura întãrire în noi”. Credinþa-n Dumnezeu ne-a dat

loc în altul, poate cã un profesor va trebui sã îºi facã norma în mai multe ºcoli, asta se poate întâmpla”, a declarat, în urmã cu o sãptãmânã la Petroºani, ministrul Educaþiei, Valentin Popa. Potrivit ministrului, nu era eficient economic menþinerea unitãþilor de învãþãmânt. Au fost cazuri, precum la Petroºani, unde într-o ºcoalã mai învãþau 5 elevi. Aceºtia vor fi mutaþi la unitãþile de învãþãmânt din centru. “Trebuie sã gãsim calea de mijloc între a folosi eficient banul public ºi a vedea ºi interesul elevilor. Nu putem sã asigurãm câte o ºcoalã pentru fiecare copil sau pentru 5 copii. Este mai uºor sã folosim un mijloc de transport comod ºi sã îi ducem la o ºcoalã cu mai multe dotãri, decât sã facem simultan cu 5 clase. Nu putem asigura un buget ca un elastic, atât de larg care sã acopere toate nevoile”, a mai spus sursa citatã. ªcolile se închid din cauza numãrului prea mic de elevi. Sunt din ce în ce mai puþini copii, iar acest lucru se reflectã ºi în domeniul educaþional. Numãrul elevilor a scãzut cu peste 8000 în decursul a cinci ani. Monika BACIU

curajul, sã ne iubim”, a spus Traian Ile, în aplauzele tuturor. Un pahar de ºampanie, o vorbã bunã, un gând de mulþumire ºi urãri de bine. Asta le-a oferit primarul din Petroºani celor care au

împlinit aceastã vârstã împreunã ºi care, an de an, sunt tot mai mulþi, lucru ce denotã calitatea oamenilor din comunitatea noastrã. „Suntem aici pentru a vã sãrbãtori ºi a vã aduce recunoºtinþa noastrã, pentru ceea ce

Cinematograful Victoria din Petroºani ºi-ar putea schimba denumirea C inematograful Victoria din Petroºani, recent inaugurat, ºi-ar putea schimba denumirea.

adãugat Sorel Duºa, membru în Biroul executiv al Asociaþiei Cultul Eroilor. Acþiunea de depunere a coroanelor de flori, slujba religioasã ºi momentele artistice încep în Cimitirul Eroilor din Petroºani la ora 12,00. Diana MITRACHE

Dascãlii nu rãmân fãrã loc de muncã în urma desfiinþãrii ºcolilor

Ziua familiei, cupluri de aur

Ar fi a treia schimbare a numelui. În trecut, cinematograful “7 Noiembrie”, iar acum de la redeschidere acesta poartã numele de “Victoria”. Existã o propunere, care se aflã în analizã, pentru o nouã schimbare a denumirii. Cinematograful ar putea purta numele regretatului actor “ªerban Ionescu”. Deocamdatã schimbarea nu este certã, însã se analizeazã aceastã posibilitate. Regretatul actor ªerban Ionescu a fost declarat, post – mortem, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Nãscut la Corabia, în 23 septembrie 1950, ªerban

Ionescu s-a stins din viaþã în 21 noiembrie 2012, dupã o cumplitã suferinþã. Reputatul actor a avut mai multe reprezentanþii pe scena teatrului din Petroºani. Titlul de cetãþean de onoare post-mortem îi este atribuit actorului ªerban Ionescu cu prilejul aniversãrii a 70 de ani de teatru neîntrerupt în Petroºani. “În 1982, a fost repartizat la Teatrul de Stat ”Valea Jiului”, cum se numea pe atunci instituþia de la Petroºani. Aici a jucat rolurile principale în piesele ”Locþiitorul”, de Horia Lovinescu, ”Pluta meduzei”, de Marin Sorescu ºi ”În cãutarea sensului pierdut”, de Ion Bãieºu. În timpul stagiaturii efectuate la teatrul nostru din Valea Jiului, ªerban Ionescu a fost distribuit de regizorul Mircea Mureºan în rolul lui

Ion al Glanetaºului din filmul în douã serii ”Blestemul pãmântului, blestemul iubirii”. Interpretarea personajului imaginat de Liviu Rebreanu de cãtre ªerban Ionescu a fost magistralã, lumea identificându-l pentru totdeauna cu acest personaj emblematic al literaturii noastre”, aratã proiectul prin care s-a decis acordarea distincþiei. ªerban Ionescu a continuat, cu mare succes, într-o lungã serie de filme ºi seriale TV, dar a jucat ºi pe cele mai mari scene ale þãrii, respectiv Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon ºi, din 2002 pânã la sfârºitul vieþii sale, la Teatrul naþional Bucureºti. În anul 2002, ªerban Ionescu a fost distins de Preºedintele României cu ”Ordinul Naþional Serviciul Credincios” în rang de Cavaler. Monika BACIU

5000 de lei pentru studiile privind desfiinþarea platformei temporare de la Dâlja

5

000 de lei este valoarea documentaþiei care trebuie întocmitã pentru desfiinþarea platformei de stocare temporare a deºeurilor de la Dâlja Mare, din Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie proiectul, iar ofertele se pot depune pânã în data de 24 mai. „Întocmire D.A.L.I. pentru obiectivul de investiþii "Desfiinþare platforma de stocare temporarã a deºeurilor din Municipiul Petroºani"” este denumirea achiziþiei derulate de Consiliul Judeþean. Zona va trebui adusã la stadiul iniþial.

“La finalizarea contractului de administrare, dupã efectuarea operaþiunilor de transport a cantitãþilor de deºeuri stocate pe platforma din Petroºani, la depozitul conform de la Bârcea Mare, platforma de stocare temporarã de la Petroºani revine în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, în vederea executãrii lucrãrilor de dezafectare/desfiinþare a platformei, ecologizãrii amplasamentului ºi aducerii acestuia la stadiul iniþial”, aratã documentaþia. Platforma temporarã de depozitare a deºeurilor de la Petroºani are o capacitate de 9400 mc ºi o suprafaþã de 2350 mp. “Având în vedere faptul cã deºeul

depuse pe platformã ar fi putut produce levigat, s-a prevãzut un sistem de colectare al acestuia, format dintr-o conductã perforatã (…) aºezatã în punctul cel mai de jos al depozitului, care face legãtura cu bazinul de colectare, realizat din beton armat impermeabilizat cu membrane sudatã (…)”, mai aratã documentaþia. Dupã desfiinþarea platformei, terenul va trebui adus la forma iniþialã ºi totodatã “se considerã utilã, plantarea perimetralã a unei perdele vegetale adaptatã condiþiilor climatice ºi de sol specific zonei”. Monika BACIU

aþi fãcut dumneavoastrã pentru familiile dumneavoastrã ºi pentru comunitatea din Petroºani. Toate acestea, având în vedere cã, dacã nu aþi fi fost un exemplu pentru noi, cu siguranþã, azi, noi am fi fost mai sãraci. Asta pentru cã de-a lungul timpului, am vãzut cã principiile acestea creºtine, sãnãtoase, despre viaþã ºi familie nu ni le poate lua nimeni. Faptul cã aþi ajuns sã treceþi împreunã prin toate greutãþile, cred cã se datoreazã, în primul rând, lui Dumnezeu, dar ºi dumneavoastrã, pentru înþelepciunea de care aþi dat dovadã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ziua Internaþionalã a Familiei este sãrbãtoritã pe întreaga planetã, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publicã ºi de a sublinia importanþa familiei, în condiþiile în care oamenii au început sã se îndepãrteze de instituþia numitã „familie”. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


4 Actualitate

Patru ºcoli din Lupeni primesc bani europeni Î nvãþãmântul ocupã primul plan al administraþiei din Lupeni, iar la acest capitol, primarul Lucian Resmeriþã abia s-a întors de la Bucureºti, unde a reuºit sã obþinã o nouã finanþare.

Vorbim despre 4 instituþii de învãþãmânt care vor fi anvelopate, dotate ºi renovate, în funcþie de necesitãþi. Banii vor fi investiþi ºi în laboratoare, sãli de clasã, dotãri ºi asta pentru cã

învãþãmântul nu înseamnã doar bãnci moderne ºi ºcoli încãlzite. „Avem 4 proiecte pentru 4 ºcoli din municipiul Lupeni, care sã atragã fonduri europene. Avem pentru Liceul Tehnologic, unde ºansele de finanþare sunt de 90%, avem o grãdiniþã, care are tot cam 90% ºanse de finanþare ºi douã ºcoli gimnaziale. Una dintre ºcoli va fi extinsã ºi va fi dotatã cu o salã de sport ºi tot ceea ce trebuie, fiind bine cotatã pentru finanþare, iar cealaltã

are ºi ea ºanse sã intre pe programul de finanþare. Spun asta, pentru cã avem punctaje foarte bune”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Finanþarea vine pe axa 10, iar Ministerul Educaþiei ºi-a dat avizele necesare. În plus, primarul susþine cã a obþinut avizele pentru proiectul tehnic al unei noi grãdiniþe în Cartierul Viitorului. „Este licitatã ºi este în regulã din acest punct de

vedere ºi urmeazã ca oamenii care au câºtigat proiectul tehnic sã vinã la noi sã vadã locaþia ºi sã verifice detaliile. Anul acesta este chiar posibil sã înceapã lucrãrile. Vor fi 4 clase moderne. În judeþul Hunedoara s-au obþinut doar 6, iar la noi va fi una dintre ele”, a adãugat Lucian Resmeriþã. Fiecare dintre ºcolile ce au proiecte pentru fonduri europene ar urma sã primeascã sume ce, pentru

anumite proiecte, trec de un milion de euro. „De exemplu, la Liceul tehnologic, am prins inclusiv atelierul de care au ei nevoie. Cã degeaba e liceu tehnologic, dacã nu au copiii ateliere în care sã poatã deveni sudori, electricieni, tâmplari, ori mecanici. Eu vin din acest domeniu ºi ºtiu care sunt necesitãþile. La liceele teoretice este nevoie de laboratoare moderne ºi sãli de lucru ºi vrem sã facem parteneriate cu agenþi din Lupeni. Cu atât mai mult cu cât, din acest an, la liceul tehnologic existã învãþãmântul dual”, a mai adãugat primarul din Lupeni. Parteneriatele cu agenþii economici, fac ca ºcoala sã devinã atractivã, iar copii, la terminarea ei, sã îºi gãseascã de lucru. Finanþãrile europene vin pe astfel de instituþii de învãþãmânt, iar cele 4 proiecte ar urma sã fie viabile în scurt timp. Diana MITRACHE

Ziua Eroilor, în anul centenarului S

ub semnul celor 100 de ani de România, prima ceremonie ce are loc în Cimitirul Eroilor din Petroºani va fi punctatã joi, de Înãlþare.

Ziua Eroilor va fi sãrbãtoritã în Petroºani de militari în rezervã ºi retragere, care, cu acest prilej, îi vor comemora pe cei care s-au jertfit aici ºi sunt îngropaþi în acest loc. „Am încercat sã dãm o notã aparte, având în faþã ºi semnificaþia evenimentului. Am adus o copie a Drapelului Regimentului 26 Rovine de la Craiova, din care fãceau parte comandantul batalionului ºi cei 5

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

ofiþeri care ºi-au dat viaþa pe meleagurile Vãii Jiului, la începutul rãzboiului. Am fãcut asta pentru cã este ºi anul Centenarului ºi am spus cã este interesant ca lumea sã vadã acest Drapel, sub faldurile cãruia au luptat militarii care sunt în Cimitirul Eroilor”, a spus COL (R) Ioan Leviþchi, preºedinte Cultul Eroilor Petroºani. Pentru acest eveniment, dar ºi pentru cele care vor urma în acest an, Asociaþia Cultul Eroilor Regina Maria au creat ºi un Tricolor special, pe care, cei care doresc, îl vor purta la toate manifestãrile ce vor urma. „Fiind an Centenar,

Asociaþia Cadrelor Militare în Retragere ºi Rezervã a Filialei Judeþului Hunedoara a decis, prin Biroul Executiv, confecþionarea unei eºarfe aniversare pe care o vom purta. Din aceastã sãptãmânã am început, când la Deva, unde am avut o acþiune cu Biserica, le-am sfinþit, eºarfe pe care le vom purta pânã la finele anului. Observaþi aici, anul 1918, apoi o imagine cu Regele Ferdinand I, o imagine cu adunarea de la Alba Iulia ºi, pe partea stângã venim cu harta României Mari, iar noi suntem reprezentaþi de Regina Maria, deci o imagine a reginei ºi la bazã avem 2018”, a

D

ascãlii hunedoreni nu vor rãmâne fãrã locuri de muncã în urma desfiinþãrii ºcolilor. O spune ministrul Educaþiei, Valentin Popa, care accentueazã faptul cã la nivel naþional, 30% dintre posturi sunt ocupate de suplinitori. Existã însã varianta ca profesorii sã fie nevoiþi sã susþinã cursuri la mai multe unitãþi de învãþãmânt pentru a-ºi acoperi norma. “Aºa ceva (ca dascãlii sã îºi piardã posturile-n.r.) deoarece în momentul de faþã avem 30% la nivel naþional din norme neacoperite de titulari. Poate cã trebui sã mutãm un profesor dintr-un

Z

iua Familiei a fost un bun prilej pentru 14 familii din Petroºani sã îºi celebreze, alãturi de comunitatea localã, nunta de aur. O jumãtate de veac, sau chiar 60 de ani nu sunt puþini, iar unul dintre cei care a trãit aºa ceva ne-a dat acum sfaturi. „Crezând în Dumnezeu, am avut puterea, împreunã cu soþia mea, sã creºtem 12 copii, dintre care, pe 8, sã îi dãm la facultate. Restul nu au vrut. Apoi, avem 6 nurori, 3 gineri, 31 de

nepoþi, care niciodatã nu s-au culcat flãmânzi ºi am avut cu ce îi îmbrãca ºi încãlþa, pentru cã, aºa cum spunea Vlahuþã: „Credinþa în ziua de apoi / E singura întãrire în noi”. Credinþa-n Dumnezeu ne-a dat

loc în altul, poate cã un profesor va trebui sã îºi facã norma în mai multe ºcoli, asta se poate întâmpla”, a declarat, în urmã cu o sãptãmânã la Petroºani, ministrul Educaþiei, Valentin Popa. Potrivit ministrului, nu era eficient economic menþinerea unitãþilor de învãþãmânt. Au fost cazuri, precum la Petroºani, unde într-o ºcoalã mai învãþau 5 elevi. Aceºtia vor fi mutaþi la unitãþile de învãþãmânt din centru. “Trebuie sã gãsim calea de mijloc între a folosi eficient banul public ºi a vedea ºi interesul elevilor. Nu putem sã asigurãm câte o ºcoalã pentru fiecare copil sau pentru 5 copii. Este mai uºor sã folosim un mijloc de transport comod ºi sã îi ducem la o ºcoalã cu mai multe dotãri, decât sã facem simultan cu 5 clase. Nu putem asigura un buget ca un elastic, atât de larg care sã acopere toate nevoile”, a mai spus sursa citatã. ªcolile se închid din cauza numãrului prea mic de elevi. Sunt din ce în ce mai puþini copii, iar acest lucru se reflectã ºi în domeniul educaþional. Numãrul elevilor a scãzut cu peste 8000 în decursul a cinci ani. Monika BACIU

curajul, sã ne iubim”, a spus Traian Ile, în aplauzele tuturor. Un pahar de ºampanie, o vorbã bunã, un gând de mulþumire ºi urãri de bine. Asta le-a oferit primarul din Petroºani celor care au

împlinit aceastã vârstã împreunã ºi care, an de an, sunt tot mai mulþi, lucru ce denotã calitatea oamenilor din comunitatea noastrã. „Suntem aici pentru a vã sãrbãtori ºi a vã aduce recunoºtinþa noastrã, pentru ceea ce

Cinematograful Victoria din Petroºani ºi-ar putea schimba denumirea C inematograful Victoria din Petroºani, recent inaugurat, ºi-ar putea schimba denumirea.

adãugat Sorel Duºa, membru în Biroul executiv al Asociaþiei Cultul Eroilor. Acþiunea de depunere a coroanelor de flori, slujba religioasã ºi momentele artistice încep în Cimitirul Eroilor din Petroºani la ora 12,00. Diana MITRACHE

Dascãlii nu rãmân fãrã loc de muncã în urma desfiinþãrii ºcolilor

Ziua familiei, cupluri de aur

Ar fi a treia schimbare a numelui. În trecut, cinematograful “7 Noiembrie”, iar acum de la redeschidere acesta poartã numele de “Victoria”. Existã o propunere, care se aflã în analizã, pentru o nouã schimbare a denumirii. Cinematograful ar putea purta numele regretatului actor “ªerban Ionescu”. Deocamdatã schimbarea nu este certã, însã se analizeazã aceastã posibilitate. Regretatul actor ªerban Ionescu a fost declarat, post – mortem, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Nãscut la Corabia, în 23 septembrie 1950, ªerban

Ionescu s-a stins din viaþã în 21 noiembrie 2012, dupã o cumplitã suferinþã. Reputatul actor a avut mai multe reprezentanþii pe scena teatrului din Petroºani. Titlul de cetãþean de onoare post-mortem îi este atribuit actorului ªerban Ionescu cu prilejul aniversãrii a 70 de ani de teatru neîntrerupt în Petroºani. “În 1982, a fost repartizat la Teatrul de Stat ”Valea Jiului”, cum se numea pe atunci instituþia de la Petroºani. Aici a jucat rolurile principale în piesele ”Locþiitorul”, de Horia Lovinescu, ”Pluta meduzei”, de Marin Sorescu ºi ”În cãutarea sensului pierdut”, de Ion Bãieºu. În timpul stagiaturii efectuate la teatrul nostru din Valea Jiului, ªerban Ionescu a fost distribuit de regizorul Mircea Mureºan în rolul lui

Ion al Glanetaºului din filmul în douã serii ”Blestemul pãmântului, blestemul iubirii”. Interpretarea personajului imaginat de Liviu Rebreanu de cãtre ªerban Ionescu a fost magistralã, lumea identificându-l pentru totdeauna cu acest personaj emblematic al literaturii noastre”, aratã proiectul prin care s-a decis acordarea distincþiei. ªerban Ionescu a continuat, cu mare succes, într-o lungã serie de filme ºi seriale TV, dar a jucat ºi pe cele mai mari scene ale þãrii, respectiv Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon ºi, din 2002 pânã la sfârºitul vieþii sale, la Teatrul naþional Bucureºti. În anul 2002, ªerban Ionescu a fost distins de Preºedintele României cu ”Ordinul Naþional Serviciul Credincios” în rang de Cavaler. Monika BACIU

5000 de lei pentru studiile privind desfiinþarea platformei temporare de la Dâlja

5

000 de lei este valoarea documentaþiei care trebuie întocmitã pentru desfiinþarea platformei de stocare temporare a deºeurilor de la Dâlja Mare, din Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie proiectul, iar ofertele se pot depune pânã în data de 24 mai. „Întocmire D.A.L.I. pentru obiectivul de investiþii "Desfiinþare platforma de stocare temporarã a deºeurilor din Municipiul Petroºani"” este denumirea achiziþiei derulate de Consiliul Judeþean. Zona va trebui adusã la stadiul iniþial.

“La finalizarea contractului de administrare, dupã efectuarea operaþiunilor de transport a cantitãþilor de deºeuri stocate pe platforma din Petroºani, la depozitul conform de la Bârcea Mare, platforma de stocare temporarã de la Petroºani revine în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, în vederea executãrii lucrãrilor de dezafectare/desfiinþare a platformei, ecologizãrii amplasamentului ºi aducerii acestuia la stadiul iniþial”, aratã documentaþia. Platforma temporarã de depozitare a deºeurilor de la Petroºani are o capacitate de 9400 mc ºi o suprafaþã de 2350 mp. “Având în vedere faptul cã deºeul

depuse pe platformã ar fi putut produce levigat, s-a prevãzut un sistem de colectare al acestuia, format dintr-o conductã perforatã (…) aºezatã în punctul cel mai de jos al depozitului, care face legãtura cu bazinul de colectare, realizat din beton armat impermeabilizat cu membrane sudatã (…)”, mai aratã documentaþia. Dupã desfiinþarea platformei, terenul va trebui adus la forma iniþialã ºi totodatã “se considerã utilã, plantarea perimetralã a unei perdele vegetale adaptatã condiþiilor climatice ºi de sol specific zonei”. Monika BACIU

aþi fãcut dumneavoastrã pentru familiile dumneavoastrã ºi pentru comunitatea din Petroºani. Toate acestea, având în vedere cã, dacã nu aþi fi fost un exemplu pentru noi, cu siguranþã, azi, noi am fi fost mai sãraci. Asta pentru cã de-a lungul timpului, am vãzut cã principiile acestea creºtine, sãnãtoase, despre viaþã ºi familie nu ni le poate lua nimeni. Faptul cã aþi ajuns sã treceþi împreunã prin toate greutãþile, cred cã se datoreazã, în primul rând, lui Dumnezeu, dar ºi dumneavoastrã, pentru înþelepciunea de care aþi dat dovadã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ziua Internaþionalã a Familiei este sãrbãtoritã pe întreaga planetã, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publicã ºi de a sublinia importanþa familiei, în condiþiile în care oamenii au început sã se îndepãrteze de instituþia numitã „familie”. Diana MITRACHE

RECICLEAZÃ, NU ARUNCA ORIUNDE!


6 Invatamant

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

Absolvenþii sunt aºteptaþi sã se înscrie în evidenþele AJOFM Hunedoara O

datã cu terminarea anului ºcolar 2017-2018, absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt sunt aºteptaþi sã se înscrie în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã pentru a beneficia de asistenþã personalizatã în vederea identificãrii ºi ocupãrii unui loc de muncã.

Absolvenþii înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã beneficiazã de informare ºi consiliere profesionalã, mediere pentru identificarea unui loc de muncã, precum ºi de facilitãþi financiare. De asemenea, în scopul asigurãrii mobilitãþii ºi reintegrãrii pe piaþa muncii, absol-

venþii pot participa gratuit la programe de formare profesionalã. Persoanele care într-o perioadã de 60 de zile de la finalizarea studiilor nu s-au încadrat în muncã potrivit pregãtirii profesionale ºi sunt înregistraþi la Agenþiile Locale ºi Punctele de Lucru din raza de domiciliu/ reºedinþã, pot solicita acordarea indemnizaþiei de ºomaj dacã nu urmeazã o formã de învãþãmânt, nu realizeazã venituri sau realizeazã venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinþã în vigoare (500 lei). Se considerã cã nu au reuºit sã se încadreze în muncã dacã fac dovada cã, în perioada de 60 de zile de la data absolvirii, s-au înregistrat la

agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã ori la alþi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã, acreditaþi în condiþiile legii, în vederea medierii pentru încadrare în muncã. Indemnizaþia de ºomaj se acordã absolvenþilor, la cerere, pe o perioada de 6 luni, calculatã de la data expirãrii celor 60 de zile de la absolvire ºi constã într-o sumã fixã, lunarã, neimpozabilã al cãrei cuantum este de 250 lei. Nu beneficiazã de acest drept absolvenþii licenþiaþi ai facultãþilor de medicinã, medicinã dentarã ºi farmacie care, la data solicitãrii dreptului, au promovat concursul naþional de rezidenþiat pe locuri sau posturi, în condiþiile legii.

Absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii ºcolilor speciale, în vârstã de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistreazã la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã ºi se angajeazã cu normã întreagã pentru o perioadã mai mare de 12 luni, beneficiazã, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, de o primã de inserþie egalã cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinþã în vigoare la data încadrãrii (3 x 500 lei). Prima de inserþie se acordã în douã tranºe, astfel: a) o tranºã egalã cu 50% din cuantumul stabilit, la data angajãrii; b) o tranºã egalã cu 50% din cuantumul stabilit, dupã expirarea

Nicu Covaci va fi premiantul de sâmbãtã

C

ampania „Premianþii fãrã premii” continuã ºi vã propune ca în fiecare sãptãmânã sã oferim fiecare dintre noi timp drept premiu pentru un om pe care îl admirãm ºi îl respectãm. Acesta este modul în care încercãm sã spunem tuturor cã noi ºtim sã ne preþuim valorile, dar mai ales cã ne deprindem cu cãutarea trãsãturilor pozitive ale semenilor noºtri. Într-o lume tot mai mãcinatã de tensiuni ºi conflicte, la Deva oamenii ies sãptãmânal în stradã pentru a spune „Mulþumesc!” celor merituoºi. Pentru sâmbãta aceasta, credem noi, avem parte de un alt invitat special, care a acceptat sã vinã la întâlnirea noastrã. Este vorba despre Nicu Covaci, cel care a trecut dincolo de cultura naþionalã, devenind, în timp, un element al culturii universale. Nicu Covaci este compozitor, cântãreþ, chitarist, pictor ºi grafician român, cunoscut ca fondator ºi lider al formaþiei Phoenix. A crescut fãrã tatã pânã în jurul vârstei de 11 ani, tatãl lui fiind deþinut politic la Canalul DunãreMarea Neagrã timp de vreo 10 ani. În toatã aceastã perioadã a fost crescut de mama sa, Tamara, o croitoreasã nevoitã sã

munceascã mult pentru a-ºi creºte copilul cum a ºtiut ea mai bine. A început de mic copil sã ia lecþii particulare de pian, acordeon ºi limbã francezã, germanã ºi englezã. Mai târziu, dupã ce a învãþat singur sã cânte la muzicuþã, a luat ºi lecþii de chitarã. A urmat secþia germanã a ºcolii primare, secþia românã a ºcolii generale, liceul de arte plastice ºi Institutul de Arte Plastice din Timiºoara. Anul acesta a împlinit 71 de ani de viaþã ºi a sãrbãtorit 55 de ani de la înfiinþarea trupei Phoenix, care a fost ºi continua sã rãmânã un nume de referinþã pe scena muzicalã româneascã, dar ºi internaþionalã. În octombrie

1976 a reuºit sã fugã de sub nasul Securitãþii comuniste în occident, dar nu singur, ci împreunã cu toatã formaþia pe care o înfiinþase. Efectele acestui gest nu s-au lãsat aºteptate, mama sa a avut foarte mult de suferit. Este limpede cã oricât ne-am strãdui, nu am putea cuprinde într-un comunicat de presã întreaga personalitate a lui Nicu Covaci. Am scris aceste rânduri doar pentru a fi punctul de plecare pentru reamintiri, în cazul celor mai maturi dintre noi, sau pentru o documentare individualã, în cazul celor mai tineri dintre noi. Când îi spui numele, te gândeºti imediat la istoria muzicii româneºti, la cultura universalã ºi la tenacitatea de a rãmâne devotat valorilor în spiritul cãrora ai fost crescut. Pentru modul în care a contribuit la cultura româneascã, pentru modul în care a sprijinit poziþionarea acesteia în cadrul culturii universal, vã invitãm sã ne întâlnim cu acest artist inimos ºi sã-I spunem, aºa cum lui îi place sã spunã, cã nu a fost totul în zadar. Sâmbãtã, 19 Mai 2018, ora 11.00, Nicu COVACI vine sã-l întâlnim. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori, venind în Piaþa Victoriei, din Centrul Devei. Dan TERTECI

perioadei de 12 luni de la angajare. În cazul în care absolvenþii nu se prezintã în intervalul de 60 de zile de la terminarea studiilor, au dreptul sã se înregistreze ca persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, beneficiazã de toate serviciile oferite de agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, însã pierd dreptul la indemnizaþie de ºomaj. Elevii care nu au situaþia ºcolarã încheiatã la unele discilpline, se pot înregistra în evi-

denþele ANOFM în termen de 60 zile de la data promovãrii examenului de corigenþã (data înscrisã în adeverinþa eliberatã de instituþia de învãþãmânt). Înregistrarea în evidenþele AJOFM ca persoanã aflatã în cãutarea unui loc de muncã este o etapã prealabilã ºi obligatorie în vederea obþinerii facilitãþilor acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Mai 2018

Henþ cu mâna

ªIRINEASA, RÃMÂI LA NOI? Farul, Petrolul, „U” Cluj, Oþelul Galaþi (poate...), iatã numele de legendã care revin în Liga a II-a. Nume reprezentative pentru

fotbalul românesc, asta în timp ce pe prima scenã ajung din nou premiere, gen Dunãrea Cãlãraºi sau FC Hermannstadt

Sibiu. Rãutãcioºii spun cã dacã pe vremea lui Ceauºescu apãrea în divizia „A” Inter Sibiu, ceea ce e perfect adevãrat, acum unii asociazã Hermannstadt-ul cu Klaus Johannis ! Cred cã e o aiurealã, dar mereu, acolo undeva, într-un colþiºorde neîncredere, gânduri

negre fac astfel de asocieri ºi în Valea Jiului. A.C.S. ªirineasa care a avut domiciliul de flotant la Petroºani ar trebui sã ducã Jiul mai departe în Divizia „B”, dupã ce echipa e virtual promovatã. Aceeaºi sceptici precum povestea de mai sus spun cã retrogradarea

Pandurilor Tg.- Jiu în Liga a III-a – care e din ce în ce mai evidentã – coroboratã cu bijuteria de stadion nou de lângã Masa Tãcerii, ar îndrepta ªirineasa spre capitala Gorjului. ª-atunci întrebarea este simplã, dar cine rãspunde: ªirineasa, rãmâi la noi ?

Tragedie / A MURIT ACADEMICIANUL SPORTULUI, CRISTIAN ÞOPESCU

În studioul Mondo Tv, alãturi de Cristian Þopescu, în anul 2009

Sunt de-a dreptul bulversat. Am anunþat de-a lungul anilor în presã, cu pãrere de rãu, multe momente triste legate de decesul unor oameni din lumea sportului, dar m-am gândit cã existã ºi nemuritori. Cristian Þopescu pãrea a fi unul dintre ei. Traseul meu jurnalistic este legat sutã la sutã de acest mare personaj, de a cãrui voce m-am îndrãgostit la Campionatul Mondial din Anglia (1966), pe vremea când eram elev de ºcoalã generalã. A

fost imboldul pentru care mi-am dorit sã fac ceea ce face el. 20 de ani mai târziu, în iunie 1986, aveam sã fiu alãturi de el la microfonul unui meci Jiul-Steaua, când a fost adusã la Petroºani Cupa Campionilor Europeni. Ce îºi putea dori mai mult puºtiul din '66? Anii ce au urmat ne-au mai adus împreunã de câteva ori. Despre ce fel de om a fost, au scris alþii mult mai bine. Eu nu pot sã spun la acest moment doar cã fãrã el, traseul meu profesional ar fi fost cu totul altul. Regrete, tristeþe, pãrere de rãu, ce sã mai spun? Lacrimi ºi durere, maestre ºi adio, Cristian Þopescu!

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

LIDERUL SE APROPIE DE SUTÃ!

C.S. GHELARI – MÃGURA PUI 1-6 (0-4) CS Ghelari (antr. Andrei Simian): Vasiu – Piþian, Brumar, Boroleanu,Sebesten - Stachi , Dîngã, Burticã, Cojocaru – Mârzacu, Lupuºor Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): Militaru -Ban, Sãlãºan, Cãpriþã (min. 72 Turc), Biriº -Stoiconi, Poenar, Ciolea, Turcu (min. 65 Bizera) -Mailat, Piþigoi Arbitru Flavius Coroiu – Deva Au marcat: Mailat (min. 4,8,24,71), A. Turcu (min. 10), Stoiconi (min. 47) resp. Piþigoi (min. 84)

A.S. SÂNTÃMÃRIA ORLEA – UNIREA GEN. BERTHELOT 1-2 (1-1) A.S. Sântãmãria Orlea (antr. Ioan Gavriluþi): Furca – Dutã (min. 60 Gavriluþi), Buzgar (min. 46 Buzgar), Petresc, Kelemen – Ogneanu, Grancea, Susan, Mitucã – Cojan (min. 82 Rogojinã), Stroia . Unirea Gen Berthelot (antr. Emanuel Bãiconi): Petrau - Daj, Bãiconi, Martinescu, Popovici – Ionescu (min. 16 Iacoboni), Florescu ,Socaci, Kaizer (min. 71 Olãrescu) – Urs, Dragoº Arbitru Radu Mateescu – Lupeni Au marcat: Stroia (min. 12) resp. Kaizer (min. 19), Fl. Dragoº (min. 56).

M

ãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea)este de neoprit, a învins în deplasare cu 6-1 la C.S. Ghelari, prin golurile lui Mailat (4), Stoiconi ºi Turcu. Tot un 6-1 s-a înregistrat în jocul CSC Ilia – Foresta Lunca Cernii, marcatorii partidei fiind Moga (3), D. Danc, M. Danc, Feneºi resp.Sãlãºan. Pe modernul stadion „de sub Castel”, ASS Orlea – AS Unirea Gen. Berthelot, 1-2, dupã ce gazdele au deschis scorul prin Stroia (min. 12), oaspeþii au revenit prin Kaizer (min. 19) ºi Dragoº (min. 56)

Paginã realizatã de GENU TUÞU

Cronica vaii jiului nr 1568, joi 17 mai 2018  

Cronica vaii jiului nr 1568, joi 17 mai 2018

Cronica vaii jiului nr 1568, joi 17 mai 2018  

Cronica vaii jiului nr 1568, joi 17 mai 2018

Advertisement